1ra-1377/21 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f, art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. b, e, f, art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 10 CPP, art. 6 CEDO
1ra-1377/21 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f, art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1377/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
03 august 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de
către avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților Morcov Constantin și
Lebejin Dmitrii și de către avocatul Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel
Gheorghe și Corcodel Mihai, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei
Chișinău (sediul Buiucani) din 03 februarie 2020 și a deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2021, în cauza penală privindu-i pe
Corcodel Gheorghe Xxxxx, născut la xxxxx,
originar din r-nul xxxxx, s. xxxx, domiciliat în r-
nul xxxxx
Corcodel Mihai Xxxxx, născut la xxxxx, originar
din r-nul xxxx, s. xxx, domiciliat în xxxxxxxx
Lebejin Dmitrii Xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat în or. xxxxxxxx
Morcov Constantin Xxxxx, născut la xxxxxx,
originar din r-nul xxxxx, s. xxxxx, domiciliat în r-
nul xxxxx, s. xxxxx, str. xxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
03.04.2019 - 03.02.2020 (prima instanță);
27.06.2020 - 15.02.2021 (instanța de apel);
06.05.2021 – 03.08.2021 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 03 februarie
2020:
- Corcodel Gheorghe, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a
executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an;
1
- Corcodel Mihai, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a
executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an;
- Lebejin Dmitrii, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a
executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an;
- Morcov Constantin, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a
executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an.
A fost dispusă încasarea, în mod solidar de la Corcodel Gheorghe, Corcodel
Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin în beneficiul statului, cheltuielile
judiciare în mărime de 384 lei.
De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Totodată, a fost obligat procurorul să examineze circumstanțele invocate de
inculpați, referitoare la aplicarea violenței față de aceștia în incinta Inspectoratului
de Poliție Rîșcani, în cadrul unui proces penal în ordinea art. 274 Cod de procedură
penală.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpații
Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin și o altă
persoană în privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată, la 13
ianuarie 2019, aproximativ la ora 22:30, în urma unei înțelegeri prealabile de a
sustrage în mod deschis bunurile altor persoane, deplasându-se cu automobilul de
marca „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxxx, condus de către persoana în privința
căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată, pe străzile din sectorul
Rîșcani, mun. Chișinău, cu scopul identificării unor potențiale victime, văzându-l
pe Izman Victor care în acel moment se afla pe str. Socoleni, mun. Chișinău și
încerca să oprească un taxi, persoana în privința căreia procesul penal a fost disjuns
într-o cauză separată a oprit automobilul, oferindu-se pentru a-l ajuta să se
deplaseze până la locul dorit. Izman Victor, neavând careva suspiciuni privind
intențiile reale ale acestora, a acceptat propunerea și s-a urcat în automobilul
respectiv, după care s-au pornit în direcția bd. Moscovei, mun. Chișinău. Ajungând
pe bd. Moscovei, 24, mun. Chișinău, la cererea lui Izman Victor, persoana în
privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată a oprit
automobilul, după care Izman Victor a coborât din automobil, iar din urma
acestuia, în scopul realizării intențiilor sale criminale, au coborât Corcodel
Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin, care au început
să-i aplice simultan și separat lovituri cu pumnii și picioarele lui Izman Victor în
2
diferite regiuni ale corpului, în rezultatul căruia victimei, fiindu-i cauzate dureri și
suferințe fizice, inclusiv, conform raportului de expertiză judiciară
nr.201902P0159 din 17.01.2019, Izman Victor fiindu-i cauzate leziuni corporale
sub formă de echimoză la nivelul pleoapei superioare a ochiului stâng, ce se
califică ca vătămare corporală neînsemnată, și în același moment, folosindu-se de
neputința victimei de a riposta și de a se apăra, au sustras deschis de la acesta un
portmoneu de culoarea cafenie, confecționat din piele, în valoare de 150 lei, în care
se afla buletinul de identitate, eliberat pe numele lui Izman Victor și bani în sumă
de 520 lei, și un telefon mobil de marca „Nubia”, în valoare de 3500 lei, în total
bunuri în sumă de 4170 lei, care pentru Izman Victor constituie o daună în
proporții considerabile, după care cu bunurile sustrase, urcându-se în automobilul
menționat, aceștia au părăsit locul infracțiunii.
Tot ei, la 13 ianuarie 2019, aproximativ la ora 22:40, continuându-și
activitatea infracțională în baza aceleași înțelegeri prealabile, de a sustrage în mod
deschis bunurile altor persoane, cu repartizarea rolurilor între ei au purces la
căutarea unor potențiale victime până când, aflându-se pe str. Studenților, 7/1,
mun. Chișinău și observându-i pe Stratulat Viorel și Tacu Nicolae, care în acel
moment se deplasau în direcția bd. Moscovei, toți patru s-au năpustit asupra celor
doi, aplicându-le multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale
corpului, în rezultatul căruia, ambelor victime fiindu-le cauzate dureri și suferințe
fizice, inclusiv lui Stratulat Viorel, conform raportului de expertiză judiciară nr.
201902P0133 din 15.01.2019, fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de
echimoză și excoriație la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală
neînsemnată, iar lui Tacu Nicolae, conform raportului de expertiză judiciară nr.
201902P0132 din 15.01.2019, fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de
echimoze la nivelul capului, excoriații în regiunea lombară cu trecere pe regiunea
sacrală, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, și în același moment,
folosindu-se de neputința victimelor de a riposta și de a se apăra, au sustras deschis
de la Stratulat Viorel un portmoneu de culoarea neagră confecționat din piele în
valoare de 300 lei, în care se afla buletinul de identitate, eliberat pe numele
Stratulat Viorel și bani în sumă de 225 lei, un rucsac de culoare roșie în valoare de
800 lei, în care se afla un pulover de culoare bordo cu inscripția „Fila”, în valoare
de 550 lei, o pereche de blugi de culoare albaștri închiși, în valoare de 600 lei, un
parfum bărbătesc în valoare de 300 lei, un încărcător pentru telefonul mobil de
marca „Samsung”, în valoare de 200 lei, o maletă de culoare albastră închisă, în
valoare de 200 lei, 4 perechi de ciorapi, în valoare de 14 lei perechea, în total 56
lei, o brățară în valoare de 45 lei, în total bunuri în sumă de 3276 lei, care pentru
acesta constituie o daună în proporții considerabile, și de la Tacu Nicolae
sustrăgând un portmoneu confecționat din piele în valoare de 150 lei în care se afla
buletinul de identitate eliberat pe numele Tacu Nicolae, bani în sumă de 61 lei și
3
un telefon mobil de marca „Xiaomi A 6”, în valoare de 3700 lei, în total bunuri în
sumă de 3911 lei, care pentru acesta constituie o daună în proporții considerabile,
după care cu bunurile sustrase, au părăsit locul faptei, iar urcându-se în
automobilul de marca „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxx, condus de către persoana în
privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată au încercat să
părăsească orașul, însă fiind observați de un echipaj al poliției, au fost stopați.
Prima instanță a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 187 alin. (2) lit.
b), e), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,
săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și
sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către:
2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații
Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitri, Morcov Constantin să fie
recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.
b), e), f), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea fiecărui inculpat a câte 6
ani închisoare și amenda în mărime de 850 unități convenționale pentru fiecare
infracțiune, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,
prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să le fie stabilită la fiecare inculpat
pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități
convenționale.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat:
- prima instanță, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură
penală, nu a verificat și apreciat probele cercetate, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor, astfel, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și
obiectiv, iar argumentele reținute în vederea expunerii soluției sale, contrazic
circumstanțele de fapt stabilite prin probele cercetate în sentință;
- deși inculpații Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și
Morcov Constantin atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată nu
au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, în susținerea învinuirii,
acuzarea a prezentat următoarele probe: declarațiile părților vătămate Tacu
Nicolae, Stratulat Viorel, Izman Victor, declarațiile martorilor Corcenco Andrei,
Ignat Ghenadie, Bechir Artur, Roșca Galina și probele scrise prezente la
materialele cauzei penale;
- urmează a fi apreciate critic declarațiile inculpaților, deoarece acestea au
fost integral dezmințite prin probele acuzării prezentate și cercetate în ședința de
judecată, legal administrate și nu sunt temeiuri de a fi respinse, mai mult, inculpații
sunt cointeresați în rezultatele examinării cauzei penale. Declarațiile de
nevinovăție ale inculpaților, prezintă o metodă de apărare, în scop de a se eschiva
4
de la răspunderea penală pentru fapta comisă și pentru a induce în eroare instanța
de judecată pentru luarea unei hotărâri legale;
- este greșită concluzia instanței, că infracțiunea incriminată inculpaților în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, au
fost comasate într-un singur articol, fiindu-le incriminate doar un singur articol
pentru comiterea acestor două infracțiuni;
- prima instanță a emis o sentință prea blândă față de inculpați;
- de către Curtea Constituțională a fost examinată cererea avocatului
Cernicov Andrei și declarată inadmisibilă sesizarea, cu privire la calificarea
acțiunilor în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) și art.187 alin. (2) lit. b), e) și f)
Cod penal, care prevede răspunderea pentru infracțiunea comisă de la alin. (2) și în
cazul în care învinuitul este tras la răspundere pentru săvârșirea mai multor
infracțiuni, care urmează a fi încadrate juridic în baza diferitelor articole, aliniate
sau litere ale articolului din Codul penal. În ordonanța de punere sub învinuire se
arată, care anume infracțiuni au fost săvărșite și articole, aliniate sau literele
articolelor care prevăd răspunderea pentru aceste infracțiuni de la alin. (3) ale art.
281 și a textului ”pentru fiecare infracțiune comisă ca dovedită” din art. 395 alin.
(1) pct. 3) din Codul de procedură penală.
2.2. Avocatul Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel Gheorghe și
Corcodel Mihail, care a solicitat casarea integrală a acesteia, cu pronunțarea unei
noi hotărâri, de achitare a inculpaților de sub învinuirea înaintată.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- sentința primei instanțe este neîntemeiată și nefondată, lipsită de suport
juridic. La momentul emiterii sentinței judecătorești, instanța nu a examinat
obiectiv și elucidat pe deplin toate probele pertinente și concludente care au
importanță nemijlocită pentru examinarea obiectivă a litigiului, mai mult, nu a
studiat profund esența problemei aplicând eronat normele materiale cât și
procedurale și internaționale;
- prima instanță la momentul pronunțării sentinței s-a limitat în exclusivitate
numai la declarațiile părților vătămate, care în mod incontestabil în cadrul
instanței de judecată, s-a constatat cu certitudine că persistă o mulțimea de
divergențe în toate declarațiile ultimilor, inclusiv și se contrazic în mod direct cu
declarațiile date de către inculpați;
- declarațiile date de către partea vătămată, la faza de urmărire penală și cele
date în cadrul instanței de judecată, sunt în totalitate diferite cu o divergență
majoră. În cadrul urmăririi penale, partea vătămată a menționat că a văzut persoana
care i-a aplicat lovituri, iar în cadrul instanței de judecată a menționat asupra
faptului că a văzut fața atacatorilor când ultimii se deplasau spre intersecție. În
cadrul urmăririi penale, partea vătămată a menționat că a recunoscut inculpații doar
după vestimentație și nicidecum după fețele lor, a mai declarat că a solicitat ajutor
5
doar de la prietenul care se afla în cămin, iar în cadrul instanței de judecată a
menționat că a solicitat ajutor de la un băiat și o fată care se aflau afară;
- partea vătămată a menționat asupra faptului că au venit de unii singuri la
locul unde se îndreptau mașinile de poliție, locul unde se aflau presupușii
infractori, tot în cadrul ședinței de judecată, partea vătămată a menționat asupra
faptului că de ei s-a apropiat un colaborator de poliție, care i-a întrebat ce s-a
întâmplat, ca ulterior, tot același colaborator de poliție să-i prezinte portmoneele,
după cum se menționează că au fost depistate în mașină;
- în cadrul ședinței de judecată partea vătămată a confirmat faptul că toate
evenimentele respective au avut loc pe la orele 22:30-23:00 și nicidecum nu au
avut loc pe la ora 03:00, la ora respectivă deja erau acasă. Declarațiilor date de
către partea vătămată, urmează de dat o apreciere critică, ori ultimul a indus
instanța de judecată în eroare, care în mod direct se contrazic cu alte probe
administrate la faza de urmărire penală, iar a doua parte vătămată, a relatat
instanței de judecată, practic aceleași declarații, inducând instanța de judecată în
eroare, ceea ce este inadmisibil contrar normelor procesuale;
- în cadrul audierii în calitate de parte vătămată, la faza de urmărire penală,
ultimul a menționat asupra faptului că fiind în automobil, cu mare dificultate a scos
portmoneul din buzunarul din spate și a achitat șoferului, și nu ține minte dacă l-a
mai pus înapoi în buzunar. În cadrul ședinței de judecată dânsul a menționat că nu
a scos portmoneul din buzunar. Tot în cadrul ședinței de judecată, partea vătămată
a menționat că ajungând la fața locului, mai întâi de a coborî el din automobil, a
coborât unul din inculpați, ulterior, el. Și fără nici un motiv, inculpații i-au aplicat
mai multe lovituri în diferite părți ale corpului, unde i-au sustras mai multe lucruri
personale. Aceste declarații sunt neveridice și urmează a fi apreciate critic;
- declarațiile date de către partea vătămată, sunt total diferite de declarațiile
date de către alte două părți vătămate. Parte vătămată a menționat că, în momentul
când se făcea verificarea automobilului lângă el nu se alfa nimeni. Tot în cadrul
audierii, partea vătămată a menționat că telefonul mobil depistat în automobil i-a
fost prezentat doar lui de unul singur și nu i-a mai fost prezentat și altor persoane;
- partea vătămată a confirmat că în automobil nu s-a mai depistat niciun
portmoneu, ceea ce încă odată denotă faptul că părțile vătămate au indus instanța
de judecată în eroare, făcând declarații mincinoase;
- declarațiile date de către prezenții colaboratori, sunt în totalitate diferite, cu
declarațiile date de către martori, ceea ce constituie o depășire directă a atribuțiilor
de serviciu, prin falsificarea directă a probelor într-o cauză penală;
- ajungând la locul incidentului, unde urma să coboare partea vătămată,
șoferul a oprit, primul din automobil au coborât doi inculpați, ulterior, partea
vătămată, care fără nici un motiv, i-a aplicat unuia din inculpați o lovitură, cu
palma, ceea ce l-a determinat pe inculpatul Corcodel Gheorghe în scop de apărare
6
să-i aplice o lovitură părții vătămate. După aplicarea loviturii, ambii inculpați au
urcat în automobil, fără a întreprinde acțiuni ilegale, după cum a menționat organul
de urmărire penală sau partea vătămată. Ce ține de portmoneul părții vătămate,
ultimul îl putea să scăpa din mână atunci când se afla în automobil, respectiv și
telefonul putea să cadă din buzunar în timpul altercațiilor, prezenta ipoteză,
organul de urmărire penală nu a dorit să o examineze,
- calificarea făcută de către organul de urmărire penală, este una incorectă,
dat fiind faptul că inculpații nu au comis, nici o faptă sau abatere de la norma
materială și în acțiunile ultimilor lipsesc componența de infracțiune prevăzută de
art. 187 alin. (2) Cod penal;
- referitor la al treilea caz, cu alte două părți vătămate, inculpații în
unanimitate au menționat că nu au atacat persoanele sus menționate, prima oară i-
au văzut în cadrul comisariatului de poliție sec. Rîșcani, respectiv declarațiile lor se
mai confirmă indirect prin declarațiile date de către părțile vătămate.
2.3. Avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților Morcov Constantin și
Lebejin Dmitrii, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații
să fie achitați, din motiv că în acțiunile acestora nu există faptul infracțiunii.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- sentința primei instanțe este una contradictorie și ilegală, întrucât în cadrul
procesului penal nu a fost probată vinovăția inculpaților;
- Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii au declarat instanței că nu au comis
careva fapte de jaf. Acest lucru a fost reconfirmat inclusiv de către alți participanți
la proces și anume de către inculpații Corcodel Gheorghe și Corcodel Mihail;
- prima instanță chiar dacă a constatat prezența unor încălcări la faza de
urmărire penală, nu a anulat actele procedurale contestate și a constatat vinovăția
inculpaților în urma unor probe care au fost constatate ca fiind inadmisibile;
- din declarațiile tuturor inculpaților la data respectivă, rezultă că Izman
Victor, fiind în stare de ebrietate, s-a urcat în a/m VW Golf pentru a merge acasă.
Deplasându-se, în salonul automobilului pe bancheta din spate, cu 3 dintre
inculpați, ținea în mâini telefonul, iar portmoneul 1-a scos pentru a se achita cu
șoferul. Între Izman Victor și Lebejin Dmitrii s-a produs un conflict pentru că
Izman Victor nu se simțea confortabil pe bancheta din spate și a recurs la acte
agresive, care au provocat ruptura de pe scurta lui Lebejin Dmitrii. Anume în
timpul acestui conflict putea să cadă jos telefonul mobil cu portmoneul;
- potrivit declarațiilor părții vătămate Izman Victor, se confirmă că era într-
atât de servit că nu a recunoscut pe nimeni dintre inculpați, nu-și amintește ce
anume a discutat cu inculpații, dacă a scos sau nu în salonul automobilului
portmoneul pentru a achita, dacă ținea sau nu în mâini telefonul mobil, totodată nu
a putut explica în ce circumstanțe a fost ruptă scurta lui Lebejin Dmitrii, nu a putut
7
comunica instanței cine anume l-a lovit, cum s-a terminat conflictul și cum a ajuns
acasă, însă ține minte cert că el a fost pipăit de cineva când era jos și de la el a fost
sustras telefonul mobil și portmoneul. Astfel, chiar și partea vătămată nu a putut
indica cert la nici unul din inculpați că ar fi comis jaful în privința lui;
- organul de urmărire penală nu a stabilit locul producerii conflictului și nu a
făcut careva cercetări la fața locului pe acest capăt de acuzare, iar persoanele
suspecte au fost aduse la domiciliul lui Izman Victor pe adresa unde locuiește
acesta, unde colaboratorii poliției au înscenat că a fost comisă o infracțiune, pe
când locul unde a ieșit Izman Victor din automobil pe str. Studenților, nici nu a fost
cercetat;
- părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel au fost atacați de alte
persoane decât inculpații care le-au sustras telefonul și rucsacul, însă au fost
convinși cu ușurință de colaboratorii poliției să indice la persoanele din automobil,
pentru că deja i-au văzut și aceștia au fost deja reținuți de poliție, deoarece în acest
caz era evidentă descoperirea infracțiunii;
- din declarațiile părților vătămate rezultă cert, că obiectul atentării a servit
în primul rând telefonul mobil, ulterior rucsacul roșu cu haine și portmoneele.
Telefonul mobil și rucsacul până în ziua de azi nu au fost găsite, deși potrivit
declarațiilor tuturor participanților, inculpații au fost observați și reținuți în decurs
de 15 minute din momentul producerii cazului și tot timpul inculpații erau
supravegheați de poliție;
- părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel nu l-au recunoscut pe
Morcov Constantin, iar acuzatorul de stat imediat a încercat să instruiască
victimele pentru a-și justifica eșecul produs în trucarea acțiunii de prezentare spre
recunoaștere;
- Tacu Nicolae și Stratulat Viorel i-au observat pe agresori fără un automobil
alături, pe când din împrejurările concrete ale cazului toți inculpații se aflau fie în
automobilul VW Golf, fie în imediata apropiere;
- colaboratorul de poliție Bechi Artur a făcut posibil ca în automobilul
cercetat să apară alte bunuri decât cele ridicate, or Bechir Artur a luat bunurile
ridicate în mâini și le-a prezentat inițial victimelor, fiind recunoscut doar telefonul
mobil a lui Izman Victor. Ulterior, după ce a mai discutat cu victimele Tacu
Nicolae și Stratulat Viorel, colaboratorul Bechir Artur a mai căutat în automobil și
a mai găsit și alte bunuri (portmoneele cu buletinele de identitate ale victimelor
respective) chiar alături de locul unde se afla inițial telefonul mobil ridicat;
- punctul final în această pretinsă cercetare la fața locului l-a făcut ofițerul de
urmărire penală care a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului în
incinta IP Rîșcani și a indicat ora cercetării atunci când toți participanții se aflau în
incinta IP Rîșcani, iar persoanele participante nu au fost incluse în cercetare ca să
nu poată să fie indicate careva obiecții;
8
- chiar organul de urmărire penală a recunoscut faptul că procesul-verbal de
cercetare la fața locului a fost unul trucat și a fost întocmit contrar cerințelor legale.
Tot ofițerul de urmărire penală a confirmat încălcările admise la procedura de
ridicare a bunurilor, ce s-a produs fără ambalare și fără sigilarea obiectelor ridicate;
- nu a fost admisă nici o cerere a părții apărării în vederea efectuării
acțiunilor de urmărire penală, nefiind clar dacă au fost supuse examinării acțiunile
ilicite ale lui Bechir Artur și a colaboratorilor mascați, inclusiv de tortură, comise
la etajul 3 al IP Râșcani, mun. Chișinău;
- nulitatea actului procesual de cercetare la fața locului duce iminent la
imposibilitatea constatării comiterii infracțiunii de jaf.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie
2021, au fost respinse apelurile declarate de avocați și a fost admis apelul declarat
de procuror, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care:
Corcodel Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă .
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa
definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
Corcodel Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa
definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
Lebejin Dmitrii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa
definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
Morcov Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;
- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa
9
definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
A fost dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul statului,
cheltuielile judiciare în mărime de 384 lei.
De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea
sentinței, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce
guvernează speța dedusă judecății, cu toate că s-a stabilit cu certitudine vinovăția
inculpaților Corcodel Mihai, Corcodel Gheorghe, Constantin Morcov și Dmitrii
Lebejin în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod
penal (episodul Izman Victor) și art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (episodul
Stratulat Viorel și Tacu Nicolae).
Instanța de apel a notat că în speța respectivă este prezent un concurs de
infracțiuni, dar nu după cum a statuat prima instanță că faptele comise de inculpați
reprezintă o infracțiune unică prelungită, fapt ce denotă abordarea eronată a
circumstanțelor cauzei și normelor de delimitare a noțiunilor – ”concurs de
infracțiuni” și ”infracțiune unică prelungită".
Instanța de apel a constatat că inculpații Corcodel Gheorghe, Corcodel
Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin și o altă persoană în privința căreia
procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată, în urma unei înțelegeri
prealabile de a sustrage în mod deschis bunurile altor persoane, la 13 ianuarie
2019, aproximativ la ora 22:30, deplasându-se cu automobilul de marca
„Volkswagen Golf”, n/î xxxxxx, condus de către persoana în privința căreia cauza
a fost disjunsă într-o procedură separată, pe străzile din sectorul Rîșcani, mun.
Chișinău, cu scopul identificării unor potențiale victime, văzându-l pe Izman
Victor care în acest moment se afla pe str. Socoleni, mun. Chișinău și încerca să
oprească un taxi, persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură
separată a oprit automobilul, oferindu-se pentru a-l ajuta să se deplaseze până la
locul dorit. Izman Victor, neavând careva suspiciuni privind intențiile reale ale
acestora, a acceptat propunerea și s-a urcat în automobilul respectiv, după care s-au
pornit în direcția bd. Moscovei, mun. Chișinău. Ajungând pe bd. Moscovei, 24,
mun. Chișinău, la cererea lui Izman Victor, persoana în privința căreia cauza a fost
disjunsă într-o procedură separată a oprit automobilul, după care Izman Victor a
coborât din automobil, iar din urma acestuia, în scopul realizării intențiilor sale
criminale, au coborât Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii,
Morcov Constantin și persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o
procedură separată, care au început să-i aplice simultan și separat lovituri cu
pumnii și picioarele persoanei Izman Victor în diferite regiuni ale corpului, în
rezultatul căruia victimei, fiindu-i cauzate dureri și suferințe fizice, inclusiv,
conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902P0159 din 17.01.2019, Izman
10
Victor fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de echimoză la nivelul pleoapei
superioare a ochiului stâng, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, și în
același moment, folosindu-se de neputința victimei de a riposta și de a se apăra, au
sustras deschis de la acesta un portmoneu de culoarea cafenie, confecționat din
piele, în valoare de 150 lei, în care se afla buletinul de identitate, eliberat pe
numele - Izman Victor și bani în sumă de 520 lei, și un telefon mobil de marca
„Nubia”, în valoare de 3500 lei, în total bunuri în sumă de 4170 lei, care pentru
Izman Victor constituie o daună în proporții considerabile, după care, cu bunurile
sustrase, urcându-se în automobilul menționat, aceștia au părăsit locul infracțiunii.
Instanța de apel a calificat aceste acțiuni ale inculpaților Corcodel Gheorghe,
Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin în baza art. 187 alin. (2), lit.
b), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea deschisă a
bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile.
Tot ei, Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov
Constantin și o altă persoană în privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o
cauză separată, continuându-și activitatea infracțională în baza aceleași înțelegeri
prealabile de a sustrage în mod deschis bunurile altor persoane, la 13 ianuarie
2019, aproximativ la ora 22:40, cu repartizarea rolurilor între ei și anume persoana
în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, care se afla la
volanul automobilului de marca „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxxx, urma să-i
aștepte pe restul în automobilul respectiv într-un loc dosit de pe str. Studenților,
mun. Chișinău, iar Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov
Constantin, la rândul lor, coborând din automobilul menționat au purces la căutarea
unor potențiale victime până când, aflându-se pe str. Studenților 7/1, mun.
Chișinău și observându-i pe Stratulat Viorel și Tacu Nicolae, care în acest moment
se deplasau în direcția bd. Moscovei, toți patru s-au năpustit asupra celor doi,
aplicându-le multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale
corpului, în rezultatul căruia, ambelor victime fiindu-le cauzate dureri și suferințe
fizice, și în același moment, folosindu-se de neputința victimelor de a riposta și de
a se apăra, au sustras deschis de la Stratulat Viorel un portmoneu de culoarea
neagră confecționat din piele în valoare de 300 lei, în care se afla buletinul de
identitate, eliberat pe numele Stratulat Viorel și bani în sumă de 225 lei, un rucsac
de culoare roșie în valoare de 800 lei, în care se afla un pulover de culoare bordo
cu inscripția „Fila”, în valoare de 550 lei, o pereche de blugi de culoare albaștri
închiși, în valoare de 600 lei, un parfum bărbătesc în valoare de 300 lei, un
încărcător pentru telefonul mobil de marca „Samsung”, în valoare de 200 lei, o
maletă de culoare albastră închisă, în valoare de 200 lei, 4 perechi de ciorapi, în
valoare de 14 lei perechea, în total 56 lei, o brățară în valoare de 45 lei, în total
11
bunuri în sumă de 3276 lei, care pentru acesta constituie o daună în proporții
considerabile, și de la Tacu Nicolae sustrăgând un portmoneu confecționat din
piele în valoare de 150 lei în care se afla buletinul de identitate eliberat pe numele -
Tacu Nicolae, bani în sumă de 61 lei și un telefon mobil de marca „Xiaomi A 6”,
în valoare de 3700 lei, în total bunuri în sumă de 3911 lei, care pentru acesta
constituie o daună în proporții considerabile, după care cu bunurile sustrase, au
părăsit locul faptei, iar urcându-se în automobilul de marca „Volkswagen Golf”,
n/î xxxxxxxx, condus de către persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă într-
o procedură separată au încercat să părăsească orașul, însă fiind observați de un
echipaj al poliției, au fost stopați.
Instanța de apel a calificat aceste acțiuni ale inculpaților Corcodel Gheorghe,
Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin în baza art. 187 alin. (2), lit.
b), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea deschisă a
bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile.
Instanța de apel a menționat, că deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția
în comiterea infracțiunilor incriminate, aceasta se confirmă pe deplin prin cumulul
de probe administrate, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, și
coroborează între ele, cum ar fi:
- declarațiile părților vătămate Tacu Nicolae (f.d. 182-190, vol. III), Stratulat
Viorel (f.d. 2-6, vol. IV), Izman Victor (f.d. 76-79, vol. IV);
- declarațiile martorilor Bichir Artur (f.d. 204-208, vol. III), Ignat Ghenadie
(f.d. 11-15, vol. IV), Roșca Galina (f.d. 170-174, vol. IV), Corcenco Andrei (f.d.
26-31, vol. IV);
- probele scrise, enumerate și analizate în decizia instanței de apel (f.d. 99-
101, vol. VI).
Astfel, instanța de apel în urma verificării acestor probe, a concluzionat că
acestea sunt consecutive, coroborează între ele, corespund circumstanțelor și
materialelor cauzei penale, este dovedită cu certitudine și în afara oricărui dubiu
rezonabil vinovăția inculpaților Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin
Dmitrii și Morcov Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin.
(2) lit. b), e) și f) Cod penal, pe ambele episoade, cu partea vătămată Izman Victor
și respectiv cu părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel.
Instanța de apel a conchis că în speță acțiunile inculpaților urmează a fi
calificate ca concurs de infracțiuni dar nu ca infracțiune unică prelungită după cum
a constatat prima instanță, or este evident că în momentul în care inculpații au
intrat în posesia bunurilor părții vătămate Izman Victor, au părăsit locul comiterii
faptei, infracțiunea de jaf comisă în privința părții vătămate Izman Victor s-a
consumat.
12
În același sens, instanța de apel a menționat că chiar dacă, ambele fapte
prejudiciabile au fost săvârșite de aceleași persoane și în baza înțelegerii reciproce
avută între ei, se atestă că faptele au fost comise în loc și timp diferit, iar acțiunile
infracționale au fost îndreptate împotriva unor persoane diferite.
Tototodată, instanța de apel a apreciat alegațiile părții apărării ca nefondate
și le-a respins, menționând că în urma verificării declarațiilor părților vătămate
Izman Victor, Stratulat Viorel și Tacu Nicolae, nu a constatat existența unor
divergențe majore, capabile să influențeze soluția instanței de judecată în vederea
achitării inculpaților.
Mai mult, instanța de apel a invocat că părțile vătămate au fost audiate sub
jurământ și fiind avertizate despre răspunderea penală ce o poartă pentru declarații
false au indicat cu lux de amănunte circumstanțele în care au fost atacați de
inculpați. Aceștia au indicat concret la inculpații Corcodel Gheorghe, Corcodel
Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin ca fiind persoanele care i-au lovit și
le-au sustras bunurile. Mai mult, părțile vătămate au descris atât aspectele fizice ale
inculpaților, cât și hainele în care aceștia erau îmbrăcați, semnalmente care de
altfel corespundeau cu cele ale inculpaților.
La fel, instanța de apel a conchis și în privința declarațiilor martorilor Bichir
Artur, Ignat Ghenadie, Roșca Galina și Corcenco Andrei, audiați în prezenta cauză
penală. Astfel, instanța de apel a constatat că toți martorii sunt colaboratori de
poliție care au relatat instanței circumstanțele care le-au devenit cunoscute în
legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, relatând instanței circumstanțele
reținerii inculpaților, efectuarea cercetării la fața locului, dar și obiectele depistate
în rezultatul cercetării automobilului de model „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxx.
Toți acești martori au fost audiați cu respectarea normelor de procedură penală, iar
careva motive de a pune la îndoială credibilitatea declarațiilor date de martori în
ședința de judecată, instanța de apel nu a constatat.
Ce ține de soluția primei instanțe de anulare a proceselor-verbale de
cercetare la fața locului și de recunoaștere a persoanei, instanța de apel a stabilit că
careva abateri grave la efectuarea cercetării la fața locului, care ar justifica anularea
proceselor-verbale ale acțiunilor respective, nu s-au constatat, cu atât mai mult că
procesele-verbale de cercetare la fața locului nu au constituit singurele probe care
demonstrează vinovăția inculpaților, acestea fiind apreciate în coroborare cu alte
probe.
De asemenea, instanța de apel a atestat că organul de urmărire penală nu a
admis careva încălcări de procedură la efectuarea acțiunii procesuale – prezentarea
persoanei spre recunoaștere, iar prima instanță greșit a dispus recunoașterea ca
inadmisibile a proceselor-verbale de prezentare a persoanei spre recunoaștere.
Totodată, instanța de apel a respins alegațiile apărării precum că inculpații au
fost văzuți de părțile vătămate în momentul reținerii și au avut posibilitatea să le
13
examineze semnele și particularitățile, menționând că dacă versiunea părții apărării
ar fi fost adevărată, atunci părțile vătămate în timpul audierilor ar fi descris într-un
mod mult mai cert și mai clar semnalmentele inculpaților, lucru care însă nu se
atestă din conținutul proceselor-verbale de audiere, în al doilea rând ar fi alogic ca
martorului sau părții vătămate să-i fie prezentată spre recunoaștere o persoană pe
care el nu a văzut-o.
Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că la individualizarea,
stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, a ținut cont de prevederile
art. 7, 61, 75 din Codul penal și anume de gravitatea infracțiunilor săvârșite care
sunt grave, de motivul acestora, de personalitatea celor vinovați, rolul acestora la
comiterea infracțiunii, că Corcodel Mihail are un copil minor la întreținere, care
pentru prima dată au comis infracțiuni, comportamentul acestora în ședința de
judecată, lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante, precum și scopul pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Astfel, instanța de apel a considerat că scopul educativ al pedepsei în acest
caz, poate fi atins doar cu privarea de libertate a inculpaților, pedepse ce vor duce
la conștientizarea de către inculpați a celor comise, cu atragerea unor concluzii
corecte inclusiv, ce ține de comportamentul lor. Prin urmare, modalitatea de
executare a pedepsei trebuie să fie în măsură să asigure reeducarea inculpaților și
exercitarea unui control din partea statului ce vine să prevină antrenarea viitoare în
activități de același gen, raportat la fapta comisă, gradul de pericol social sporit al
acesteia, conduita inculpaților anterior și pe parcursul cercetărilor.
De asemenea, instanța de apel nu a considerat necesară aplicarea pedepsei
complimentare prevăzută de lege sub formă de amendă și nu este de acord în
această parte cu opinia procurorului despre necesitatea aplicării amenzii în privința
inculpaților, or capacitățile de plată ale inculpaților urmează a fi luate în calcul la
alegerea pedepsei principale în privința acestora, pedeapsa complimentară urmând
a fi determinată în raport cu gradul de vinovăție și comportamentul inculpaților
până și după săvârșirea infracțiunii. Mai mult, prezența persoanelor la întreținere
urmează a fi privită și sub aspectul surselor de venit, a condițiilor de trai de care
dispun inculpații.
La fel, instanța de apel a notat că potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) din
Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau
sunt trecute în contul statului, și a conchis că este necesar de a dispune încasarea în
mod solidar din contul inculpaților Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin
Dmitrii și Morcov Constantin în folosul statului a cheltuielilor judiciare în mărime
de 384 lei. Având în vedere că cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea
expertizei judiciare se racordează cheltuielilor care sunt suportate de condamnat.
Instanța de apel, în acest sens a mai menționat că la momentul derulării
acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat deoarece,
14
procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în
care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția
inculpaților, motiv din care, urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate
de stat.
Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către:
4.1. Avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților Morcov Constantin și
Lebejin Dmitrii, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură
penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel,
rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a inculpaților
Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii, pe motiv că în acțiunile acestora nu există
faptul infracțiunii.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de
apărare, inclusiv asupra ilegalității anumitor activități procesuale, iar soluția finală
a fost aplicarea unei dispoziții penale extensiv defavorabile, contrar ordinii stabilite
și fără a fi cercetate careva probe, ce a dus o încadrare juridică greșită a faptei;
- Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii au declarat instanței că nu au comis
careva fapte de jaf. Acest lucru a fost reconfirmat inclusiv de către alți participanți
la proces și anume de către inculpații Corcodel Gheorghe și Corcodel Mihai;
- prima instanță a constatat pe parcursul cercetării judecătorești mai multe
neconcordanțe, care nu au fost înlăturate în nici un mod de acuzatorul de stat,
încălcări procedurale la etapa urmăririi penale ce se refereau la procedura efectuării
cercetării la fața locului, ridicarea obiectelor și recunoașterea persoanei, dar nu a
anulat actele procedurale contestate, însă instanța de apel a ignorat obiecțiile
prezentate de partea apărării;
- deși apărarea a solicitat achitarea inculpaților și audierea părților vătămate
în instanța de apel, a fost ignorată această solicitare, fiind decisă examinarea cauzei
în lipsa părților vătămate;
- instanța de apel a respins apelurile declarate de partea apărării fără a
supune analizei legalitatea unor acte procedurale pe care se întemeia condamnarea;
- deși sunt prezente omisiuni evidente la întocmirea procesului-verbal de
cercetare la fața locului (f.d. 19, vol. I), fiind declarat de Roșca Galina, persoana
care a întocmit procesul-verbal, că cercetarea la fața locului nu s-a făcut la ora
indicată, inculpații și părțile vătămate deși se aflau la locul cercetării, nu au fost
incluse în procesul-verbal, inspectorul de poliție criminală Bechir Artur, nefiind
membru al grupei operative, a participat la fața locului, dar nu a fost inclus în
procesul-verbal, bunurile ridicate nu au fost nici ambalate, nici sigilate și nici
contrasemnate de către persoanele care ar fi participat, chestiuni ce au fost indicate
chiar de cei care au instrumentat cazul, însă instanța de apel a pus la baza sentinței
15
de condamnare acest act procedural, motivând că semnatarii acestui act nu au
înaintat careva obiecții;
- în procesul-verbal de cercetare la fața locului, în planșa fotografică (f.d. 23,
vol. I) se observă în fotografie că pe scaunul de pe bancheta din față se află un
singur obiect - telefon mobil, ulterior (f.d. 24-25, vol. I), în poza cu același scaun
pe bancheta din față apar niște portmonee;
- conform (f.d. 80, vol. I), urmare a prezentării spre recunoaștere Morcov
Constantin nu a fost recunoscut de către părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat
Viorel, ca fiind persoana care i-ar fi agresat sau jefuit, iar din conținutul
declarațiilor lui Izman Victor din prima instanță, acesta nu poate recunoaște pe
nimeni din inculpați;
- în partea episodului cu părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel,
aceștia au fost atacați de alte persoane decât inculpații, or din declarațiile acestora
rezultă că obiectele sustrase au fost un telefon mobil, rucsac roșu cu haine și
portmoneele, iar telefonul mobil și rucsacul nu au fost găsite nici până în prezent,
deși potrivit declarațiilor tuturor participanților, inculpații au fost observați de
poliție și reținuți în decurs de 15 minute din momentul săvârșirii infracțiunii, iar
inculpații tot timpul au fost sub supravegherea colaboratorilor de poliție;
- prima instanță și instanța de apel neîntemeiat au ajuns la concluzia de
condamnare, bazându-se doar pe declarațiile contradictorii ale părților vătămate,
fiind ignorate argumentele prezentate de către partea apărării;
- din declarațiile părții vătămate Izman Victor, se confirmă că acesta era în
stare de ebrietate, nu a recunoscut pe nimeni din inculpați, nu-și amintește ce a
discutat cu inculpații, dacă a scos sau nu în salonul automobilului portmoneul
pentru a achita, dacă ținea sau nu în mâini telefonul mobil, totodată nu a putut
explica în ce circumstanțe a fost ruptă scurta lui Lebejin Dmitrii, nu a putut
comunica instanței cine anume l-a lovit, cum s-a terminat conflictul și cum a ajuns
acasă, însă își amintește că el a fost pipăit de cineva când era jos și de la el a fost
sustras telefonul mobil și portmoneul. Organul de urmărire penală nu a cercetat
locul unde s-a produs conflictul, dar a cercetat doar ograda unde locuiește Izman
Victor;
- deși inculpații au invocat rele tratamente din partea poliției după reținere, și
anume că au fost bătuți în IP Rîșcani, pentru a recunoaște faptele de care erau
suspectați, acuzatorul de stat nu s-a autosesiszat cu privire la cele invocate, iar
instanțele de judecată nu au considerat necesar să monitorizeze dacă acțiunile de
tortură au fost cercetate;
- ce ține de individualizarea pedepsei, și calificarea, instanța de apel nu a fost
în drept a stabili o altă stare de fapt decât cea constatată de prima instanță, din
moment ce nu a cercetat careva probe ale apărării;
16
- în speță, instanța de apel a făcut o interpretare extensivă defavorabilă
inculpaților prin tălmăcirea noțiunii de infracțiunii prelungite, operând cu fraze
generale, deși, reieșind din perioada de timp, caracterul infracțiunii imputate și
cercul persoanelor implicate, nu putea fi vorba de un concurs de infracțiuni dar de
o infracțiune prelungită, fiind efectuată o calificare mai gravă.
4.2. Avocatul Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel Gheorghe și
Corcodel Mihai, care invocă încălcarea art. 6 CEDO și solicită casarea sentinței
primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de
achitare a inculpaților sau cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, în
alt complet de judecată.
În argumentarea recursului, recurentul invocă motive similare cu cele
înaintate în cererea de apel, descrise la pct. 2.2 a prezentei decizii, și că:
- instanțele de judecată s-au limitat în exclusivitate numai la declarațiile
părților vătămate, care în mod incontestabil în cadrul instanței de judecată, s-a
constatat cu certitudine că persistă o mulțimea de divergențe în toate declarațiile
ultimilor, inclusiv și se contrazic în mod direct cu declarațiile date de către
inculpați;
- declarațiile date de către partea vătămată Izman Victor, sunt total diferite
de cele date de către alte două părți vătămate, Tacu Nicolae și Stratulat Viorel, care
nu au fost luate în considerare la momentul examinării cauzei penale. Parte
vătămată Izman Victor a menționat că, la moment ce se făcea verificarea
automobilului lângă el nu se alfa nimeni, tot în cadrul audierii, partea vătămată a
menționat că telefonul mobil depistat în automobil i-a fost prezentat doar lui de
unul singur, și nu i-a mai fost prezentat și altor persoane. Respectiv, partea
vătămată, a confirmat acest fapt că, în automobil nu s-au mai depistat nici-un
portmoneu sau alte obiecte, ceea ce încă odată denotă faptul că, părțile vătămate
Tacu Nicolae și Stratulat Viorel, au indus instanța de judecată în eroare, făcând
declarații mincinoase;
- în cadrul ședinței de judecată, au fost audiați mai mulți colaboratori ai
poliției, care nemijlocit au fost la fața locului, declarațiile acestora, sunt în totalitate
diferite, cu cele date de către martori, ceea ce este o depășire directă a atribuțiilor
de serviciu, prin falsificarea directă a probelor într-o cauză penală;
- în decizia instanțe de apel, s-a menționat că inculpații au avut inițial o
înțelegere prealabilă de a comite infracțiunea, și au ieșit toți din automobil
aplicându-i lui Izman Victor lovituri în regiunea corpului, ceea ce contravine cu
declarațiile martorului. Ori, atât în cadrul audierii la faza de urmărire penală cât și
în instanță de judecată, partea vătămată a menționat precum că ajungând la fața
locului din automobil au coborât doar doua persoane. În acest caz, coborârea a
două persoane din automobil a avut loc din motivul de ai aplica lovituri lui Izman
Victor, și a-i sustrage obiectele, dar după cum a și menționat partea vătămată,
17
dânsul era așezat în automobil pe bancheta din spate în mijloc, este și feresc ca
partea vătămată să fi avut posibilitatea să iasă din automobil, trebuia să-i fie
permisă de către alte două persoane care stăteau la margine, ceea ce alții au și
făcut. Nu este clar la momentul de față, prin ce probe, fapte, acțiuni, instanța de
judecată a constatat înțelegreea prealabilă între persoanele din automobil, ori, de
fapt este o contrazicere directă cu declarațiile părții vătămate;
- însă-și părțile vătămate Stratulat Viorel, și Tacu Nicolae, au confirmat că
pe Roșca Galina au văzut-o de prima oară la comisariat, și nu au participat la nici o
acțiune de cercetarea la fața locului pe str. Studenților 7/1, mun. Chișinău, ceea ce
denotă faptul că, de facto, procesul-verbal este unul lovit de nulitate absolută, unul
fals. În astfel de circumstanțe constatăm, instanța tolerează admisibilitatea probelor
false, ori, urma să curmeze astfel de ilegalități comise de către organele de drept,
- calificarea efectuată de către organul de urmărire penală, este una
incorectă, dat fiind faptul că, inculpații nu au comis, nici-o faptă sau abatere de la
norma materială, și în acțiunile ultimilor, lipsesc componența de infracțiuni
prevăzută de art. 187 alin. (2) Cod penal;
- referitor la al doilea caz, cu alte două părți vătămate, inculpații în
unanimitate au menționat că nu au atacat părțile vătămate, prima oară i-au văzut în
cadrul comisariatului de poliție sec. Rîșcani, respectiv, declarațiilor lor, se mai
confirmă indirect cu declarațiile părților vătămate;
- nu a fost demonstrat de partea acuzării că în acțiunile inculpaților se
întrunesc elementele infracțiunii incriminate.
La recursurile ordinare declarate, în temeiul art. 431 alin. (11) Cod de
procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru
inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.
În acest sens, procurorul a menționat că instanța de apel a examinat cauza
penală de învinuire a lui Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin, Corcodel Gheorghe,
Corcodel Mihai în baza infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f);
art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să
dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate
da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
18
invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe
probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de
judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat
și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură
penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau
administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la
toate motivele invocate.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile
pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și
în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite
instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu
legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și
motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de
casare.
Dispozițiile art. 1 alin. (3) Cod de procedură penală, prevăd că organele de
urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să
activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită
sau condamnată și ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără
necesitate măsurilor procesuale de constrângere ori să nu fie victima încălcării altor
drepturi fundamentale.
În urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit relevă că în
speță, recurenții critică decizia instanței de apel pledând pentru faptul că instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o
eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că au fost aplicate pedepse
individualizate contrar prevederilor legale, indicând incidența temeiurilor de recurs
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, precum și
încălcarea art. 6 CEDO.
Mai mult, în textul recursurilor, aceștia își manifestă și dezacordul cu
încadrarea greșită a faptei, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut
de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală.
19
Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată în sensul că instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, menționând în acest context
următoarele.
6.1. Colegiul penal lărgit invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
motivelor invocate în apel (f.d. 147, vol. IV), descrise și în pct. 2.3 a prezentei
decizii, invocate repetat și în cererea de recurs ordinar, și nu a examinat chestiunile
esențiale supuse atenției sale, cum ar fi:
„-nu a fost admisă nici o cerere a părții apărării în vederea efectuării
acțiunilor de urmărire penală, nefiind clar dacă au fost supuse examinării
acțiunile ilicite ale lui Bechir Artur și a colaboratorilor mascați, inclusiv de
tortură, comise la etajul 3 al IP Râșcani, mun. Chișinău”.
Astfel, anume asupra acestui motiv invocat în apel și acestei chestiuni
esențiale relatate supra, instanța de apel nu s-a pronunțat în decizia atacată.
Prin urmare, referitor la pretinsele maltratări, Colegiul penal lărgit atestă că
la materialele cauzei lipsesc careva date sau acte procedurale ce ar confirma că
aceste circumstanțe au fost investigate efectiv, pentru a exclude orice prezumție a
încălcării drepturilor fundamentale ale persoanei, or conform jurisprudenței
CtEDO în hotărârea sa din cauza Corsacov vs. Republica Moldova din 4 aprilie
2006 în pct. 55, Curtea a statuat că atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni
corporale, în timp ce ea se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice
astfel de leziune va crea o puternică prezumție că acea persoană a fost supusă
maltratării (a se vedea Bursuc v. Romania, nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004),
precum și în cauza Gurgurov vs. Republica Moldova din 16 iunie 2009, în pct. 55,
Curtea a mai indicat că este sarcina statului să ofere o explicație plauzibilă cum au
fost cauzate leziunile, în lipsa căreia se pune o problemă în sensul Articolului 3 din
Convenție (Selmouni v. Franța nr. 25803/94, § 95, ECHR 1999-V), precum și în
pct. 63 a subliniat că atunci când o persoană face o declarație credibilă precum că
aflându-se în custodia poliției sau altor agenți similari ai statului, a suferit un
tratament cu încălcarea Articolului 3, norma respectivă, luată în conexiune cu
obligația generală a statelor conform Articolului 1 din Convenție de a garanta
“oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite…” în
Convenție, implică necesitatea unei investigații oficiale eficiente. Cum este în
cazul investigației desfășurate în sensul Articolului 2, o astfel de anchetă trebuie să
fie capabilă să conducă la identificarea și pedepsirea celor vinovați. În caz contrar,
interdicția legală și principală a torturii și tratamentelor sau pedepselor inumane și
degradante, necătând la importanța sa fundamentală, ar fi ineficientă în practică și,
în unele cazuri, ar exista posibilitatea pentru agenții statului să încalce drepturile
20
persoanelor aflate sub controlul lor, cu o responsabilitate potențială (a se vedea,
printre alte imperative, Labita v. Italia [MC], nr. 26772/95, § 131, ECHR 2000-
IV).
Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că din materialele cauzei rezultă că
inculpații în prima instanță s-au plâns că au fost loviți de colaboratorii de poliție
(f.d. 115, 118, 123, vol. IV), însă la acest aspect, instanța de apel nu s-a expus, mai
mult că la materialele cauzei lipsește vreo ordonanță sau alt act confirmativ, care ar
demonstra că faptul maltratării a fost investigat de organele competente.
În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art.
52 alin. (1) pct. 27) Cod de procedură penală, „procurorul se pronunță în actele
procedurale dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și a libertăților
fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului în cazul în care părțile invocă încălcarea Convenției pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”, la fel conform art. 262 alin. (41)
Cod de procedură penală, „Orice declarație, plângere sau alte informații ce oferă
temei de a presupune că persoana a fost supusă acțiunilor de tortură, tratament
inuman sau degradant, prevăzute la art.1661 din Codul penal, urmează a fi
prezentate sau transmise imediat procurorului pentru a fi examinate în
conformitate cu art. 274 alin. (31) din prezentul cod.”, iar potrivit art. 274 alin. (31)
Cod de procedură penală, „În cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau de
constatare rezultă bănuiala de săvârșire a unei infracțiuni prevăzute la art.1661
din Codul penal, procurorul urmează să decidă asupra acesteia corespunzător
alin.(1) din prezentul articol, într-un termen ce nu va depăși 15 zile.”, astfel, alin.
(1) al aceluiași articol stabilește că: „Organul de urmărire penală sau procurorul
sesizat în modul prevăzut în art. 262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin
ordonanță, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de
sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost
săvârșită o infracțiune și nu există vreuna din circumstanțele care exclud
urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea
sau organul respectiv.”
6.2. Totodată, Colegiul penal lărgit mai reține că din conținutul părții
descriptive a deciziei atacate (f.d. 68-109, vol. VI), rezultă că instanța de apel
contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în
cauză fără a întreprinde toate măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, în
privința chestiunii esențiale rezultate în urma verificării materialelor cauzei penale,
ce ține de textul exact al învinurii formulate în rechizitoriu și calificarea acțiunilor
inculpaților fie ca pluralitate de infracțiuni în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)
Cod penal, art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, sau ca o infracțiune unică
prelungită în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.
21
Astfel, se atestă că potrivit rechizitoriului (f.d. 153-157, vol. II), la descrierea
faptei infracționale incriminate ca fiind comise de către inculpații Corcodel
Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin, este indicat
expres că inculpații - "în urma unei înțelegeri prealabile [...] de a sustrage în mod
deschis bunurile altor persoane [....]persoana în privința căreia procesul penal a
fost disjuns într-o cauză separată a oprit automobilul, după care Izman Victor a
coborât din automobil, iar din urma acestuia, în scopul realizării intențiilor sale
criminale, au coborât Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii,
Morcov Constantin, care au început să-i aplice simultan și separat lovituri cu
pumnii și picioarele lui Izman Victor în diferite regiuni ale corpului [...]și în
același moment, folosindu-se de neputința victimei de a riposta și de a se apăra, au
sustras deschis de la acesta ..... ", după ce au sustras în mod deschis bunurile de la
partea vătămată Izman Victor, tot în rechizitoriu inculpaților li se mai incriminează
că - "[...]la 13 ianuarie 2019, aproximativ ora 22:40, continuându-și activitatea
infracțională în baza aceleași înțelegeri anterioare [...] observându-i pe Stratulat
Viorel și Tacu Nicolae, care în acel moment se deplasau în direcția bd. Moscovei,
toți patru s-au năpustit asupra celor doi, aplicându-le multiple lovituri cu pumnii
și picioarele în diferite regiuni ale corpului [...] folosindu-se de neputința
victimelor de a riposta și a se apăra, au sustras deschis....".
Totodată, Colegiul penal lărgit observă că instanța de apel în fapta
constatată ca fiind comisă de inculpați (f.d. 102-104, vol. VI), descrie aceeași
formulare a circumstanțelor comiterii infracțiunii/infracțiunilor ca în rechizitoriu,
relatată supra și fără o argumentare clară, califică acțiunile inculpaților pe fiecare
episod în parte, ca concurs de infracțiuni, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod
penal și art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, motivând contradictoriu în acest
sens că: "Astfel, chiar dacă, ambele fapte prejudiciabile au fost săvârșite de
aceleași persoane și în baza înțelegrii reciproce avută între ei, se atestă că faptele
au fost comise în loc și timp diferit, iar acțiunile infracționale au fost îndreptate
împotriva diferitor persoane. Respectiv, după cum s-a indicat mai sus, acțiunile
inculpaților Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov
Constantin, urmează a fi calificate ca concurs de infracțiuni și nu ca o infracțiune
unică prelungită".
Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că deși instanța de apel descrie fapta
constatată ca fiind săvârșită de inculpați la fel ca în rechizitoriu și indică la
circumstanțele particulare de comitere a infracțiunii prelungite, - "în urma unei
înțelegeri prealabile", "continuându-și activitatea infracțională în baza aceleași
înțelegeri anterioare", aceasta totuși în mod divergent, fără o motivare clară
califică acțiunile inculpaților ca infracțiuni separate, printr-o interpretare evazivă a
prevederilor art. 30 alin. (1) Cod penal, care stipulează expres că: "infracțiunea
prelungită este fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai
22
multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în
ansamblu o infracțiune".
În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel pripit a
adoptat soluția în speță, printr-o motivare superficială, fără a clarifica chestiunile
esențiale supuse atenției sale privind pretinsa maltratare a inculpaților, precum și
printr-o motivare superficială nu oferă o explicație clară la delimitarea calificării
acțiunilor inculpaților ca infracțiuni separate sau ca o infracțiune prelungită, și a
lăsat astfel fără o argumentare cuvenită motivele invocate în apelurile declarate,
prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursurile ordinare declarate
urmează a fi admise, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea
rejudecării cauzei în instanța de apel.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare
și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu
prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile
de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare
declarate, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de
fapt și de drept ale cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să
verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în
strictă conformitate cu cerințele legii, să analizeze la modul cuvenit prezența sau
lipsa elementelor infracțiunii/infracțiunilor imputate, să elucideze faptele
importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze
clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele
constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre
legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură
penală și jurisprudența CtEDO.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Cernicov Andrei în
numele inculpaților Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii și de către avocatul
Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel Gheorghe și Corcodel Mihai,
casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie
2021, în cauza penală privindu-i pe Corcodel Gheorghe xxxxxx, Corcodel Mihai
xxxxxx, Lebejin Dmitrii xxxxx, Morcov Constantin xxxxx, cu dispunerea
rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Corcodel Gheorghe xxxxx, Corcodel Mihai xxxxx, Lebejin Dmitrii xxxxx,
Morcov Constantin xxxxx urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința
lor nu este aplicată măsura preventivă arestul sau pedeapsa – închisoare, în baza
altor hotărâri judecătorești.
23
Decizia nu este supusă căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Guzun Ion
24