1ra-1377/21 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f, art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-1377/21 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f, art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1377/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților Morcov Constantin și

Lebejin Dmitrii și de către avocatul Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel

Gheorghe și Corcodel Mihai, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 03 februarie 2020 și a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2021, în cauza penală privindu-i pe

Corcodel Gheorghe Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din r-nul xxxxx, s. xxxx, domiciliat în r-

nul xxxxx

Corcodel Mihai Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din r-nul xxxx, s. xxx, domiciliat în xxxxxxxx

Lebejin Dmitrii Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în or. xxxxxxxx

Morcov Constantin Xxxxx, născut la xxxxxx,

originar din r-nul xxxxx, s. xxxxx, domiciliat în r-

nul xxxxx, s. xxxxx, str. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

2020:

- Corcodel Gheorghe, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an;

1

- Corcodel Mihai, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an;

- Lebejin Dmitrii, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an;

- Morcov Constantin, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 an.

A fost dispusă încasarea, în mod solidar de la Corcodel Gheorghe, Corcodel

Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin în beneficiul statului, cheltuielile

judiciare în mărime de 384 lei.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Totodată, a fost obligat procurorul să examineze circumstanțele invocate de

inculpați, referitoare la aplicarea violenței față de aceștia în incinta Inspectoratului

de Poliție Rîșcani, în cadrul unui proces penal în ordinea art. 274 Cod de procedură

penală.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpații

Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin și o altă

persoană în privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată, la 13

ianuarie 2019, aproximativ la ora 22:30, în urma unei înțelegeri prealabile de a

sustrage în mod deschis bunurile altor persoane, deplasându-se cu automobilul de

marca „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxxx, condus de către persoana în privința

căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată, pe străzile din sectorul

Rîșcani, mun. Chișinău, cu scopul identificării unor potențiale victime, văzându-l

pe Izman Victor care în acel moment se afla pe str. Socoleni, mun. Chișinău și

încerca să oprească un taxi, persoana în privința căreia procesul penal a fost disjuns

într-o cauză separată a oprit automobilul, oferindu-se pentru a-l ajuta să se

deplaseze până la locul dorit. Izman Victor, neavând careva suspiciuni privind

intențiile reale ale acestora, a acceptat propunerea și s-a urcat în automobilul

respectiv, după care s-au pornit în direcția bd. Moscovei, mun. Chișinău. Ajungând

pe bd. Moscovei, 24, mun. Chișinău, la cererea lui Izman Victor, persoana în

privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată a oprit

automobilul, după care Izman Victor a coborât din automobil, iar din urma

acestuia, în scopul realizării intențiilor sale criminale, au coborât Corcodel

Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin, care au început

să-i aplice simultan și separat lovituri cu pumnii și picioarele lui Izman Victor în

2

diferite regiuni ale corpului, în rezultatul căruia victimei, fiindu-i cauzate dureri și

suferințe fizice, inclusiv, conform raportului de expertiză judiciară

nr.201902P0159 din 17.01.2019, Izman Victor fiindu-i cauzate leziuni corporale

sub formă de echimoză la nivelul pleoapei superioare a ochiului stâng, ce se

califică ca vătămare corporală neînsemnată, și în același moment, folosindu-se de

neputința victimei de a riposta și de a se apăra, au sustras deschis de la acesta un

portmoneu de culoarea cafenie, confecționat din piele, în valoare de 150 lei, în care

se afla buletinul de identitate, eliberat pe numele lui Izman Victor și bani în sumă

de 520 lei, și un telefon mobil de marca „Nubia”, în valoare de 3500 lei, în total

bunuri în sumă de 4170 lei, care pentru Izman Victor constituie o daună în

proporții considerabile, după care cu bunurile sustrase, urcându-se în automobilul

menționat, aceștia au părăsit locul infracțiunii.

Tot ei, la 13 ianuarie 2019, aproximativ la ora 22:40, continuându-și

activitatea infracțională în baza aceleași înțelegeri prealabile, de a sustrage în mod

deschis bunurile altor persoane, cu repartizarea rolurilor între ei au purces la

căutarea unor potențiale victime până când, aflându-se pe str. Studenților, 7/1,

mun. Chișinău și observându-i pe Stratulat Viorel și Tacu Nicolae, care în acel

moment se deplasau în direcția bd. Moscovei, toți patru s-au năpustit asupra celor

doi, aplicându-le multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului, în rezultatul căruia, ambelor victime fiindu-le cauzate dureri și suferințe

fizice, inclusiv lui Stratulat Viorel, conform raportului de expertiză judiciară nr.

201902P0133 din 15.01.2019, fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de

echimoză și excoriație la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală

neînsemnată, iar lui Tacu Nicolae, conform raportului de expertiză judiciară nr.

201902P0132 din 15.01.2019, fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de

echimoze la nivelul capului, excoriații în regiunea lombară cu trecere pe regiunea

sacrală, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, și în același moment,

folosindu-se de neputința victimelor de a riposta și de a se apăra, au sustras deschis

de la Stratulat Viorel un portmoneu de culoarea neagră confecționat din piele în

valoare de 300 lei, în care se afla buletinul de identitate, eliberat pe numele

Stratulat Viorel și bani în sumă de 225 lei, un rucsac de culoare roșie în valoare de

800 lei, în care se afla un pulover de culoare bordo cu inscripția „Fila”, în valoare

de 550 lei, o pereche de blugi de culoare albaștri închiși, în valoare de 600 lei, un

parfum bărbătesc în valoare de 300 lei, un încărcător pentru telefonul mobil de

marca „Samsung”, în valoare de 200 lei, o maletă de culoare albastră închisă, în

valoare de 200 lei, 4 perechi de ciorapi, în valoare de 14 lei perechea, în total 56

lei, o brățară în valoare de 45 lei, în total bunuri în sumă de 3276 lei, care pentru

acesta constituie o daună în proporții considerabile, și de la Tacu Nicolae

sustrăgând un portmoneu confecționat din piele în valoare de 150 lei în care se afla

buletinul de identitate eliberat pe numele Tacu Nicolae, bani în sumă de 61 lei și

3

un telefon mobil de marca „Xiaomi A 6”, în valoare de 3700 lei, în total bunuri în

sumă de 3911 lei, care pentru acesta constituie o daună în proporții considerabile,

după care cu bunurile sustrase, au părăsit locul faptei, iar urcându-se în

automobilul de marca „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxx, condus de către persoana în

privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată au încercat să

părăsească orașul, însă fiind observați de un echipaj al poliției, au fost stopați.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații

Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitri, Morcov Constantin să fie

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea fiecărui inculpat a câte 6

ani închisoare și amenda în mărime de 850 unități convenționale pentru fiecare

infracțiune, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să le fie stabilită la fiecare inculpat

pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități

convenționale.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat:

- prima instanță, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, nu a verificat și apreciat probele cercetate, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, astfel, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, iar argumentele reținute în vederea expunerii soluției sale, contrazic

circumstanțele de fapt stabilite prin probele cercetate în sentință;

- deși inculpații Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și

Morcov Constantin atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată nu

au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, în susținerea învinuirii,

acuzarea a prezentat următoarele probe: declarațiile părților vătămate Tacu

Nicolae, Stratulat Viorel, Izman Victor, declarațiile martorilor Corcenco Andrei,

Ignat Ghenadie, Bechir Artur, Roșca Galina și probele scrise prezente la

materialele cauzei penale;

- urmează a fi apreciate critic declarațiile inculpaților, deoarece acestea au

fost integral dezmințite prin probele acuzării prezentate și cercetate în ședința de

judecată, legal administrate și nu sunt temeiuri de a fi respinse, mai mult, inculpații

sunt cointeresați în rezultatele examinării cauzei penale. Declarațiile de

nevinovăție ale inculpaților, prezintă o metodă de apărare, în scop de a se eschiva

4

de la răspunderea penală pentru fapta comisă și pentru a induce în eroare instanța

de judecată pentru luarea unei hotărâri legale;

- este greșită concluzia instanței, că infracțiunea incriminată inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, au

fost comasate într-un singur articol, fiindu-le incriminate doar un singur articol

pentru comiterea acestor două infracțiuni;

- prima instanță a emis o sentință prea blândă față de inculpați;

- de către Curtea Constituțională a fost examinată cererea avocatului

Cernicov Andrei și declarată inadmisibilă sesizarea, cu privire la calificarea

acțiunilor în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) și art.187 alin. (2) lit. b), e) și f)

Cod penal, care prevede răspunderea pentru infracțiunea comisă de la alin. (2) și în

cazul în care învinuitul este tras la răspundere pentru săvârșirea mai multor

infracțiuni, care urmează a fi încadrate juridic în baza diferitelor articole, aliniate

sau litere ale articolului din Codul penal. În ordonanța de punere sub învinuire se

arată, care anume infracțiuni au fost săvărșite și articole, aliniate sau literele

articolelor care prevăd răspunderea pentru aceste infracțiuni de la alin. (3) ale art.

281 și a textului ”pentru fiecare infracțiune comisă ca dovedită” din art. 395 alin.

(1) pct. 3) din Codul de procedură penală.

2.2. Avocatul Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel Gheorghe și

Corcodel Mihail, care a solicitat casarea integrală a acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, de achitare a inculpaților de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată și nefondată, lipsită de suport

juridic. La momentul emiterii sentinței judecătorești, instanța nu a examinat

obiectiv și elucidat pe deplin toate probele pertinente și concludente care au

importanță nemijlocită pentru examinarea obiectivă a litigiului, mai mult, nu a

studiat profund esența problemei aplicând eronat normele materiale cât și

procedurale și internaționale;

- prima instanță la momentul pronunțării sentinței s-a limitat în exclusivitate

numai la declarațiile părților vătămate, care în mod incontestabil în cadrul

instanței de judecată, s-a constatat cu certitudine că persistă o mulțimea de

divergențe în toate declarațiile ultimilor, inclusiv și se contrazic în mod direct cu

declarațiile date de către inculpați;

- declarațiile date de către partea vătămată, la faza de urmărire penală și cele

date în cadrul instanței de judecată, sunt în totalitate diferite cu o divergență

majoră. În cadrul urmăririi penale, partea vătămată a menționat că a văzut persoana

care i-a aplicat lovituri, iar în cadrul instanței de judecată a menționat asupra

faptului că a văzut fața atacatorilor când ultimii se deplasau spre intersecție. În

cadrul urmăririi penale, partea vătămată a menționat că a recunoscut inculpații doar

după vestimentație și nicidecum după fețele lor, a mai declarat că a solicitat ajutor

5

doar de la prietenul care se afla în cămin, iar în cadrul instanței de judecată a

menționat că a solicitat ajutor de la un băiat și o fată care se aflau afară;

- partea vătămată a menționat asupra faptului că au venit de unii singuri la

locul unde se îndreptau mașinile de poliție, locul unde se aflau presupușii

infractori, tot în cadrul ședinței de judecată, partea vătămată a menționat asupra

faptului că de ei s-a apropiat un colaborator de poliție, care i-a întrebat ce s-a

întâmplat, ca ulterior, tot același colaborator de poliție să-i prezinte portmoneele,

după cum se menționează că au fost depistate în mașină;

- în cadrul ședinței de judecată partea vătămată a confirmat faptul că toate

evenimentele respective au avut loc pe la orele 22:30-23:00 și nicidecum nu au

avut loc pe la ora 03:00, la ora respectivă deja erau acasă. Declarațiilor date de

către partea vătămată, urmează de dat o apreciere critică, ori ultimul a indus

instanța de judecată în eroare, care în mod direct se contrazic cu alte probe

administrate la faza de urmărire penală, iar a doua parte vătămată, a relatat

instanței de judecată, practic aceleași declarații, inducând instanța de judecată în

eroare, ceea ce este inadmisibil contrar normelor procesuale;

- în cadrul audierii în calitate de parte vătămată, la faza de urmărire penală,

ultimul a menționat asupra faptului că fiind în automobil, cu mare dificultate a scos

portmoneul din buzunarul din spate și a achitat șoferului, și nu ține minte dacă l-a

mai pus înapoi în buzunar. În cadrul ședinței de judecată dânsul a menționat că nu

a scos portmoneul din buzunar. Tot în cadrul ședinței de judecată, partea vătămată

a menționat că ajungând la fața locului, mai întâi de a coborî el din automobil, a

coborât unul din inculpați, ulterior, el. Și fără nici un motiv, inculpații i-au aplicat

mai multe lovituri în diferite părți ale corpului, unde i-au sustras mai multe lucruri

personale. Aceste declarații sunt neveridice și urmează a fi apreciate critic;

- declarațiile date de către partea vătămată, sunt total diferite de declarațiile

date de către alte două părți vătămate. Parte vătămată a menționat că, în momentul

când se făcea verificarea automobilului lângă el nu se alfa nimeni. Tot în cadrul

audierii, partea vătămată a menționat că telefonul mobil depistat în automobil i-a

fost prezentat doar lui de unul singur și nu i-a mai fost prezentat și altor persoane;

- partea vătămată a confirmat că în automobil nu s-a mai depistat niciun

portmoneu, ceea ce încă odată denotă faptul că părțile vătămate au indus instanța

de judecată în eroare, făcând declarații mincinoase;

- declarațiile date de către prezenții colaboratori, sunt în totalitate diferite, cu

declarațiile date de către martori, ceea ce constituie o depășire directă a atribuțiilor

de serviciu, prin falsificarea directă a probelor într-o cauză penală;

- ajungând la locul incidentului, unde urma să coboare partea vătămată,

șoferul a oprit, primul din automobil au coborât doi inculpați, ulterior, partea

vătămată, care fără nici un motiv, i-a aplicat unuia din inculpați o lovitură, cu

palma, ceea ce l-a determinat pe inculpatul Corcodel Gheorghe în scop de apărare

6

să-i aplice o lovitură părții vătămate. După aplicarea loviturii, ambii inculpați au

urcat în automobil, fără a întreprinde acțiuni ilegale, după cum a menționat organul

de urmărire penală sau partea vătămată. Ce ține de portmoneul părții vătămate,

ultimul îl putea să scăpa din mână atunci când se afla în automobil, respectiv și

telefonul putea să cadă din buzunar în timpul altercațiilor, prezenta ipoteză,

organul de urmărire penală nu a dorit să o examineze,

- calificarea făcută de către organul de urmărire penală, este una incorectă,

dat fiind faptul că inculpații nu au comis, nici o faptă sau abatere de la norma

materială și în acțiunile ultimilor lipsesc componența de infracțiune prevăzută de

art. 187 alin. (2) Cod penal;

- referitor la al treilea caz, cu alte două părți vătămate, inculpații în

unanimitate au menționat că nu au atacat persoanele sus menționate, prima oară i-

au văzut în cadrul comisariatului de poliție sec. Rîșcani, respectiv declarațiile lor se

mai confirmă indirect prin declarațiile date de către părțile vătămate.

2.3. Avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților Morcov Constantin și

Lebejin Dmitrii, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații

să fie achitați, din motiv că în acțiunile acestora nu există faptul infracțiunii.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința primei instanțe este una contradictorie și ilegală, întrucât în cadrul

procesului penal nu a fost probată vinovăția inculpaților;

- Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii au declarat instanței că nu au comis

careva fapte de jaf. Acest lucru a fost reconfirmat inclusiv de către alți participanți

la proces și anume de către inculpații Corcodel Gheorghe și Corcodel Mihail;

- prima instanță chiar dacă a constatat prezența unor încălcări la faza de

urmărire penală, nu a anulat actele procedurale contestate și a constatat vinovăția

inculpaților în urma unor probe care au fost constatate ca fiind inadmisibile;

- din declarațiile tuturor inculpaților la data respectivă, rezultă că Izman

Victor, fiind în stare de ebrietate, s-a urcat în a/m VW Golf pentru a merge acasă.

Deplasându-se, în salonul automobilului pe bancheta din spate, cu 3 dintre

inculpați, ținea în mâini telefonul, iar portmoneul 1-a scos pentru a se achita cu

șoferul. Între Izman Victor și Lebejin Dmitrii s-a produs un conflict pentru că

Izman Victor nu se simțea confortabil pe bancheta din spate și a recurs la acte

agresive, care au provocat ruptura de pe scurta lui Lebejin Dmitrii. Anume în

timpul acestui conflict putea să cadă jos telefonul mobil cu portmoneul;

- potrivit declarațiilor părții vătămate Izman Victor, se confirmă că era într-

atât de servit că nu a recunoscut pe nimeni dintre inculpați, nu-și amintește ce

anume a discutat cu inculpații, dacă a scos sau nu în salonul automobilului

portmoneul pentru a achita, dacă ținea sau nu în mâini telefonul mobil, totodată nu

a putut explica în ce circumstanțe a fost ruptă scurta lui Lebejin Dmitrii, nu a putut

7

comunica instanței cine anume l-a lovit, cum s-a terminat conflictul și cum a ajuns

acasă, însă ține minte cert că el a fost pipăit de cineva când era jos și de la el a fost

sustras telefonul mobil și portmoneul. Astfel, chiar și partea vătămată nu a putut

indica cert la nici unul din inculpați că ar fi comis jaful în privința lui;

- organul de urmărire penală nu a stabilit locul producerii conflictului și nu a

făcut careva cercetări la fața locului pe acest capăt de acuzare, iar persoanele

suspecte au fost aduse la domiciliul lui Izman Victor pe adresa unde locuiește

acesta, unde colaboratorii poliției au înscenat că a fost comisă o infracțiune, pe

când locul unde a ieșit Izman Victor din automobil pe str. Studenților, nici nu a fost

cercetat;

- părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel au fost atacați de alte

persoane decât inculpații care le-au sustras telefonul și rucsacul, însă au fost

convinși cu ușurință de colaboratorii poliției să indice la persoanele din automobil,

pentru că deja i-au văzut și aceștia au fost deja reținuți de poliție, deoarece în acest

caz era evidentă descoperirea infracțiunii;

- din declarațiile părților vătămate rezultă cert, că obiectul atentării a servit

în primul rând telefonul mobil, ulterior rucsacul roșu cu haine și portmoneele.

Telefonul mobil și rucsacul până în ziua de azi nu au fost găsite, deși potrivit

declarațiilor tuturor participanților, inculpații au fost observați și reținuți în decurs

de 15 minute din momentul producerii cazului și tot timpul inculpații erau

supravegheați de poliție;

- părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel nu l-au recunoscut pe

Morcov Constantin, iar acuzatorul de stat imediat a încercat să instruiască

victimele pentru a-și justifica eșecul produs în trucarea acțiunii de prezentare spre

recunoaștere;

- Tacu Nicolae și Stratulat Viorel i-au observat pe agresori fără un automobil

alături, pe când din împrejurările concrete ale cazului toți inculpații se aflau fie în

automobilul VW Golf, fie în imediata apropiere;

- colaboratorul de poliție Bechi Artur a făcut posibil ca în automobilul

cercetat să apară alte bunuri decât cele ridicate, or Bechir Artur a luat bunurile

ridicate în mâini și le-a prezentat inițial victimelor, fiind recunoscut doar telefonul

mobil a lui Izman Victor. Ulterior, după ce a mai discutat cu victimele Tacu

Nicolae și Stratulat Viorel, colaboratorul Bechir Artur a mai căutat în automobil și

a mai găsit și alte bunuri (portmoneele cu buletinele de identitate ale victimelor

respective) chiar alături de locul unde se afla inițial telefonul mobil ridicat;

- punctul final în această pretinsă cercetare la fața locului l-a făcut ofițerul de

urmărire penală care a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului în

incinta IP Rîșcani și a indicat ora cercetării atunci când toți participanții se aflau în

incinta IP Rîșcani, iar persoanele participante nu au fost incluse în cercetare ca să

nu poată să fie indicate careva obiecții;

8

- chiar organul de urmărire penală a recunoscut faptul că procesul-verbal de

cercetare la fața locului a fost unul trucat și a fost întocmit contrar cerințelor legale.

Tot ofițerul de urmărire penală a confirmat încălcările admise la procedura de

ridicare a bunurilor, ce s-a produs fără ambalare și fără sigilarea obiectelor ridicate;

- nu a fost admisă nici o cerere a părții apărării în vederea efectuării

acțiunilor de urmărire penală, nefiind clar dacă au fost supuse examinării acțiunile

ilicite ale lui Bechir Artur și a colaboratorilor mascați, inclusiv de tortură, comise

la etajul 3 al IP Râșcani, mun. Chișinău;

- nulitatea actului procesual de cercetare la fața locului duce iminent la

imposibilitatea constatării comiterii infracțiunii de jaf.

2021, au fost respinse apelurile declarate de avocați și a fost admis apelul declarat

de procuror, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

 Corcodel Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă .

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa

definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

 Corcodel Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa

definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

 Lebejin Dmitrii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa

definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

 Morcov Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă;

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Corcodel Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa

9

definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul statului,

cheltuielile judiciare în mărime de 384 lei.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea

sentinței, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce

guvernează speța dedusă judecății, cu toate că s-a stabilit cu certitudine vinovăția

inculpaților Corcodel Mihai, Corcodel Gheorghe, Constantin Morcov și Dmitrii

Lebejin în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal (episodul Izman Victor) și art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (episodul

Stratulat Viorel și Tacu Nicolae).

Instanța de apel a notat că în speța respectivă este prezent un concurs de

infracțiuni, dar nu după cum a statuat prima instanță că faptele comise de inculpați

reprezintă o infracțiune unică prelungită, fapt ce denotă abordarea eronată a

circumstanțelor cauzei și normelor de delimitare a noțiunilor – ”concurs de

infracțiuni” și ”infracțiune unică prelungită".

Instanța de apel a constatat că inculpații Corcodel Gheorghe, Corcodel

Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin și o altă persoană în privința căreia

procesul penal a fost disjuns într-o cauză separată, în urma unei înțelegeri

prealabile de a sustrage în mod deschis bunurile altor persoane, la 13 ianuarie

2019, aproximativ la ora 22:30, deplasându-se cu automobilul de marca

„Volkswagen Golf”, n/î xxxxxx, condus de către persoana în privința căreia cauza

a fost disjunsă într-o procedură separată, pe străzile din sectorul Rîșcani, mun.

Chișinău, cu scopul identificării unor potențiale victime, văzându-l pe Izman

Victor care în acest moment se afla pe str. Socoleni, mun. Chișinău și încerca să

oprească un taxi, persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură

separată a oprit automobilul, oferindu-se pentru a-l ajuta să se deplaseze până la

locul dorit. Izman Victor, neavând careva suspiciuni privind intențiile reale ale

acestora, a acceptat propunerea și s-a urcat în automobilul respectiv, după care s-au

pornit în direcția bd. Moscovei, mun. Chișinău. Ajungând pe bd. Moscovei, 24,

mun. Chișinău, la cererea lui Izman Victor, persoana în privința căreia cauza a fost

disjunsă într-o procedură separată a oprit automobilul, după care Izman Victor a

coborât din automobil, iar din urma acestuia, în scopul realizării intențiilor sale

criminale, au coborât Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii,

Morcov Constantin și persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o

procedură separată, care au început să-i aplice simultan și separat lovituri cu

pumnii și picioarele persoanei Izman Victor în diferite regiuni ale corpului, în

rezultatul căruia victimei, fiindu-i cauzate dureri și suferințe fizice, inclusiv,

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902P0159 din 17.01.2019, Izman

10

Victor fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de echimoză la nivelul pleoapei

superioare a ochiului stâng, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, și în

același moment, folosindu-se de neputința victimei de a riposta și de a se apăra, au

sustras deschis de la acesta un portmoneu de culoarea cafenie, confecționat din

piele, în valoare de 150 lei, în care se afla buletinul de identitate, eliberat pe

numele - Izman Victor și bani în sumă de 520 lei, și un telefon mobil de marca

„Nubia”, în valoare de 3500 lei, în total bunuri în sumă de 4170 lei, care pentru

Izman Victor constituie o daună în proporții considerabile, după care, cu bunurile

sustrase, urcându-se în automobilul menționat, aceștia au părăsit locul infracțiunii.

Instanța de apel a calificat aceste acțiuni ale inculpaților Corcodel Gheorghe,

Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin în baza art. 187 alin. (2), lit.

b), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Tot ei, Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov

Constantin și o altă persoană în privința căreia procesul penal a fost disjuns într-o

cauză separată, continuându-și activitatea infracțională în baza aceleași înțelegeri

prealabile de a sustrage în mod deschis bunurile altor persoane, la 13 ianuarie

2019, aproximativ la ora 22:40, cu repartizarea rolurilor între ei și anume persoana

în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, care se afla la

volanul automobilului de marca „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxxx, urma să-i

aștepte pe restul în automobilul respectiv într-un loc dosit de pe str. Studenților,

mun. Chișinău, iar Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov

Constantin, la rândul lor, coborând din automobilul menționat au purces la căutarea

unor potențiale victime până când, aflându-se pe str. Studenților 7/1, mun.

Chișinău și observându-i pe Stratulat Viorel și Tacu Nicolae, care în acest moment

se deplasau în direcția bd. Moscovei, toți patru s-au năpustit asupra celor doi,

aplicându-le multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului, în rezultatul căruia, ambelor victime fiindu-le cauzate dureri și suferințe

fizice, și în același moment, folosindu-se de neputința victimelor de a riposta și de

a se apăra, au sustras deschis de la Stratulat Viorel un portmoneu de culoarea

neagră confecționat din piele în valoare de 300 lei, în care se afla buletinul de

identitate, eliberat pe numele Stratulat Viorel și bani în sumă de 225 lei, un rucsac

de culoare roșie în valoare de 800 lei, în care se afla un pulover de culoare bordo

cu inscripția „Fila”, în valoare de 550 lei, o pereche de blugi de culoare albaștri

închiși, în valoare de 600 lei, un parfum bărbătesc în valoare de 300 lei, un

încărcător pentru telefonul mobil de marca „Samsung”, în valoare de 200 lei, o

maletă de culoare albastră închisă, în valoare de 200 lei, 4 perechi de ciorapi, în

valoare de 14 lei perechea, în total 56 lei, o brățară în valoare de 45 lei, în total

11

bunuri în sumă de 3276 lei, care pentru acesta constituie o daună în proporții

considerabile, și de la Tacu Nicolae sustrăgând un portmoneu confecționat din

piele în valoare de 150 lei în care se afla buletinul de identitate eliberat pe numele -

Tacu Nicolae, bani în sumă de 61 lei și un telefon mobil de marca „Xiaomi A 6”,

în valoare de 3700 lei, în total bunuri în sumă de 3911 lei, care pentru acesta

constituie o daună în proporții considerabile, după care cu bunurile sustrase, au

părăsit locul faptei, iar urcându-se în automobilul de marca „Volkswagen Golf”,

n/î xxxxxxxx, condus de către persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă într-

o procedură separată au încercat să părăsească orașul, însă fiind observați de un

echipaj al poliției, au fost stopați.

Instanța de apel a calificat aceste acțiuni ale inculpaților Corcodel Gheorghe,

Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin în baza art. 187 alin. (2), lit.

b), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Instanța de apel a menționat, că deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția

în comiterea infracțiunilor incriminate, aceasta se confirmă pe deplin prin cumulul

de probe administrate, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, și

coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile părților vătămate Tacu Nicolae (f.d. 182-190, vol. III), Stratulat

Viorel (f.d. 2-6, vol. IV), Izman Victor (f.d. 76-79, vol. IV);

- declarațiile martorilor Bichir Artur (f.d. 204-208, vol. III), Ignat Ghenadie

(f.d. 11-15, vol. IV), Roșca Galina (f.d. 170-174, vol. IV), Corcenco Andrei (f.d.

26-31, vol. IV);

- probele scrise, enumerate și analizate în decizia instanței de apel (f.d. 99-

101, vol. VI).

Astfel, instanța de apel în urma verificării acestor probe, a concluzionat că

acestea sunt consecutive, coroborează între ele, corespund circumstanțelor și

materialelor cauzei penale, este dovedită cu certitudine și în afara oricărui dubiu

rezonabil vinovăția inculpaților Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin

Dmitrii și Morcov Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin.

(2) lit. b), e) și f) Cod penal, pe ambele episoade, cu partea vătămată Izman Victor

și respectiv cu părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel.

Instanța de apel a conchis că în speță acțiunile inculpaților urmează a fi

calificate ca concurs de infracțiuni dar nu ca infracțiune unică prelungită după cum

a constatat prima instanță, or este evident că în momentul în care inculpații au

intrat în posesia bunurilor părții vătămate Izman Victor, au părăsit locul comiterii

faptei, infracțiunea de jaf comisă în privința părții vătămate Izman Victor s-a

consumat.

12

În același sens, instanța de apel a menționat că chiar dacă, ambele fapte

prejudiciabile au fost săvârșite de aceleași persoane și în baza înțelegerii reciproce

avută între ei, se atestă că faptele au fost comise în loc și timp diferit, iar acțiunile

infracționale au fost îndreptate împotriva unor persoane diferite.

Tototodată, instanța de apel a apreciat alegațiile părții apărării ca nefondate

și le-a respins, menționând că în urma verificării declarațiilor părților vătămate

Izman Victor, Stratulat Viorel și Tacu Nicolae, nu a constatat existența unor

divergențe majore, capabile să influențeze soluția instanței de judecată în vederea

achitării inculpaților.

Mai mult, instanța de apel a invocat că părțile vătămate au fost audiate sub

jurământ și fiind avertizate despre răspunderea penală ce o poartă pentru declarații

false au indicat cu lux de amănunte circumstanțele în care au fost atacați de

inculpați. Aceștia au indicat concret la inculpații Corcodel Gheorghe, Corcodel

Mihai, Lebejin Dmitrii și Morcov Constantin ca fiind persoanele care i-au lovit și

le-au sustras bunurile. Mai mult, părțile vătămate au descris atât aspectele fizice ale

inculpaților, cât și hainele în care aceștia erau îmbrăcați, semnalmente care de

altfel corespundeau cu cele ale inculpaților.

La fel, instanța de apel a conchis și în privința declarațiilor martorilor Bichir

Artur, Ignat Ghenadie, Roșca Galina și Corcenco Andrei, audiați în prezenta cauză

penală. Astfel, instanța de apel a constatat că toți martorii sunt colaboratori de

poliție care au relatat instanței circumstanțele care le-au devenit cunoscute în

legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, relatând instanței circumstanțele

reținerii inculpaților, efectuarea cercetării la fața locului, dar și obiectele depistate

în rezultatul cercetării automobilului de model „Volkswagen Golf”, n/î xxxxxx.

Toți acești martori au fost audiați cu respectarea normelor de procedură penală, iar

careva motive de a pune la îndoială credibilitatea declarațiilor date de martori în

ședința de judecată, instanța de apel nu a constatat.

Ce ține de soluția primei instanțe de anulare a proceselor-verbale de

cercetare la fața locului și de recunoaștere a persoanei, instanța de apel a stabilit că

careva abateri grave la efectuarea cercetării la fața locului, care ar justifica anularea

proceselor-verbale ale acțiunilor respective, nu s-au constatat, cu atât mai mult că

procesele-verbale de cercetare la fața locului nu au constituit singurele probe care

demonstrează vinovăția inculpaților, acestea fiind apreciate în coroborare cu alte

probe.

De asemenea, instanța de apel a atestat că organul de urmărire penală nu a

admis careva încălcări de procedură la efectuarea acțiunii procesuale – prezentarea

persoanei spre recunoaștere, iar prima instanță greșit a dispus recunoașterea ca

inadmisibile a proceselor-verbale de prezentare a persoanei spre recunoaștere.

Totodată, instanța de apel a respins alegațiile apărării precum că inculpații au

fost văzuți de părțile vătămate în momentul reținerii și au avut posibilitatea să le

13

examineze semnele și particularitățile, menționând că dacă versiunea părții apărării

ar fi fost adevărată, atunci părțile vătămate în timpul audierilor ar fi descris într-un

mod mult mai cert și mai clar semnalmentele inculpaților, lucru care însă nu se

atestă din conținutul proceselor-verbale de audiere, în al doilea rând ar fi alogic ca

martorului sau părții vătămate să-i fie prezentată spre recunoaștere o persoană pe

care el nu a văzut-o.

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că la individualizarea,

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, a ținut cont de prevederile

art. 7, 61, 75 din Codul penal și anume de gravitatea infracțiunilor săvârșite care

sunt grave, de motivul acestora, de personalitatea celor vinovați, rolul acestora la

comiterea infracțiunii, că Corcodel Mihail are un copil minor la întreținere, care

pentru prima dată au comis infracțiuni, comportamentul acestora în ședința de

judecată, lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante, precum și scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, instanța de apel a considerat că scopul educativ al pedepsei în acest

caz, poate fi atins doar cu privarea de libertate a inculpaților, pedepse ce vor duce

la conștientizarea de către inculpați a celor comise, cu atragerea unor concluzii

corecte inclusiv, ce ține de comportamentul lor. Prin urmare, modalitatea de

executare a pedepsei trebuie să fie în măsură să asigure reeducarea inculpaților și

exercitarea unui control din partea statului ce vine să prevină antrenarea viitoare în

activități de același gen, raportat la fapta comisă, gradul de pericol social sporit al

acesteia, conduita inculpaților anterior și pe parcursul cercetărilor.

De asemenea, instanța de apel nu a considerat necesară aplicarea pedepsei

complimentare prevăzută de lege sub formă de amendă și nu este de acord în

această parte cu opinia procurorului despre necesitatea aplicării amenzii în privința

inculpaților, or capacitățile de plată ale inculpaților urmează a fi luate în calcul la

alegerea pedepsei principale în privința acestora, pedeapsa complimentară urmând

a fi determinată în raport cu gradul de vinovăție și comportamentul inculpaților

până și după săvârșirea infracțiunii. Mai mult, prezența persoanelor la întreținere

urmează a fi privită și sub aspectul surselor de venit, a condițiilor de trai de care

dispun inculpații.

La fel, instanța de apel a notat că potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) din

Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau

sunt trecute în contul statului, și a conchis că este necesar de a dispune încasarea în

mod solidar din contul inculpaților Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin

Dmitrii și Morcov Constantin în folosul statului a cheltuielilor judiciare în mărime

de 384 lei. Având în vedere că cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea

expertizei judiciare se racordează cheltuielilor care sunt suportate de condamnat.

Instanța de apel, în acest sens a mai menționat că la momentul derulării

acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat deoarece,

14

procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în

care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția

inculpaților, motiv din care, urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate

de stat.

4.1. Avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților Morcov Constantin și

Lebejin Dmitrii, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a inculpaților

Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii, pe motiv că în acțiunile acestora nu există

faptul infracțiunii.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de

apărare, inclusiv asupra ilegalității anumitor activități procesuale, iar soluția finală

a fost aplicarea unei dispoziții penale extensiv defavorabile, contrar ordinii stabilite

și fără a fi cercetate careva probe, ce a dus o încadrare juridică greșită a faptei;

- Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii au declarat instanței că nu au comis

careva fapte de jaf. Acest lucru a fost reconfirmat inclusiv de către alți participanți

la proces și anume de către inculpații Corcodel Gheorghe și Corcodel Mihai;

- prima instanță a constatat pe parcursul cercetării judecătorești mai multe

neconcordanțe, care nu au fost înlăturate în nici un mod de acuzatorul de stat,

încălcări procedurale la etapa urmăririi penale ce se refereau la procedura efectuării

cercetării la fața locului, ridicarea obiectelor și recunoașterea persoanei, dar nu a

anulat actele procedurale contestate, însă instanța de apel a ignorat obiecțiile

prezentate de partea apărării;

- deși apărarea a solicitat achitarea inculpaților și audierea părților vătămate

în instanța de apel, a fost ignorată această solicitare, fiind decisă examinarea cauzei

în lipsa părților vătămate;

- instanța de apel a respins apelurile declarate de partea apărării fără a

supune analizei legalitatea unor acte procedurale pe care se întemeia condamnarea;

- deși sunt prezente omisiuni evidente la întocmirea procesului-verbal de

cercetare la fața locului (f.d. 19, vol. I), fiind declarat de Roșca Galina, persoana

care a întocmit procesul-verbal, că cercetarea la fața locului nu s-a făcut la ora

indicată, inculpații și părțile vătămate deși se aflau la locul cercetării, nu au fost

incluse în procesul-verbal, inspectorul de poliție criminală Bechir Artur, nefiind

membru al grupei operative, a participat la fața locului, dar nu a fost inclus în

procesul-verbal, bunurile ridicate nu au fost nici ambalate, nici sigilate și nici

contrasemnate de către persoanele care ar fi participat, chestiuni ce au fost indicate

chiar de cei care au instrumentat cazul, însă instanța de apel a pus la baza sentinței

15

de condamnare acest act procedural, motivând că semnatarii acestui act nu au

înaintat careva obiecții;

- în procesul-verbal de cercetare la fața locului, în planșa fotografică (f.d. 23,

vol. I) se observă în fotografie că pe scaunul de pe bancheta din față se află un

singur obiect - telefon mobil, ulterior (f.d. 24-25, vol. I), în poza cu același scaun

pe bancheta din față apar niște portmonee;

- conform (f.d. 80, vol. I), urmare a prezentării spre recunoaștere Morcov

Constantin nu a fost recunoscut de către părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat

Viorel, ca fiind persoana care i-ar fi agresat sau jefuit, iar din conținutul

declarațiilor lui Izman Victor din prima instanță, acesta nu poate recunoaște pe

nimeni din inculpați;

- în partea episodului cu părțile vătămate Tacu Nicolae și Stratulat Viorel,

aceștia au fost atacați de alte persoane decât inculpații, or din declarațiile acestora

rezultă că obiectele sustrase au fost un telefon mobil, rucsac roșu cu haine și

portmoneele, iar telefonul mobil și rucsacul nu au fost găsite nici până în prezent,

deși potrivit declarațiilor tuturor participanților, inculpații au fost observați de

poliție și reținuți în decurs de 15 minute din momentul săvârșirii infracțiunii, iar

inculpații tot timpul au fost sub supravegherea colaboratorilor de poliție;

- prima instanță și instanța de apel neîntemeiat au ajuns la concluzia de

condamnare, bazându-se doar pe declarațiile contradictorii ale părților vătămate,

fiind ignorate argumentele prezentate de către partea apărării;

- din declarațiile părții vătămate Izman Victor, se confirmă că acesta era în

stare de ebrietate, nu a recunoscut pe nimeni din inculpați, nu-și amintește ce a

discutat cu inculpații, dacă a scos sau nu în salonul automobilului portmoneul

pentru a achita, dacă ținea sau nu în mâini telefonul mobil, totodată nu a putut

explica în ce circumstanțe a fost ruptă scurta lui Lebejin Dmitrii, nu a putut

comunica instanței cine anume l-a lovit, cum s-a terminat conflictul și cum a ajuns

acasă, însă își amintește că el a fost pipăit de cineva când era jos și de la el a fost

sustras telefonul mobil și portmoneul. Organul de urmărire penală nu a cercetat

locul unde s-a produs conflictul, dar a cercetat doar ograda unde locuiește Izman

Victor;

- deși inculpații au invocat rele tratamente din partea poliției după reținere, și

anume că au fost bătuți în IP Rîșcani, pentru a recunoaște faptele de care erau

suspectați, acuzatorul de stat nu s-a autosesiszat cu privire la cele invocate, iar

instanțele de judecată nu au considerat necesar să monitorizeze dacă acțiunile de

tortură au fost cercetate;

- ce ține de individualizarea pedepsei, și calificarea, instanța de apel nu a fost

în drept a stabili o altă stare de fapt decât cea constatată de prima instanță, din

moment ce nu a cercetat careva probe ale apărării;

16

- în speță, instanța de apel a făcut o interpretare extensivă defavorabilă

inculpaților prin tălmăcirea noțiunii de infracțiunii prelungite, operând cu fraze

generale, deși, reieșind din perioada de timp, caracterul infracțiunii imputate și

cercul persoanelor implicate, nu putea fi vorba de un concurs de infracțiuni dar de

o infracțiune prelungită, fiind efectuată o calificare mai gravă.

4.2. Avocatul Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel Gheorghe și

Corcodel Mihai, care invocă încălcarea art. 6 CEDO și solicită casarea sentinței

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de

achitare a inculpaților sau cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, în

alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă motive similare cu cele

înaintate în cererea de apel, descrise la pct. 2.2 a prezentei decizii, și că:

- instanțele de judecată s-au limitat în exclusivitate numai la declarațiile

părților vătămate, care în mod incontestabil în cadrul instanței de judecată, s-a

constatat cu certitudine că persistă o mulțimea de divergențe în toate declarațiile

ultimilor, inclusiv și se contrazic în mod direct cu declarațiile date de către

inculpați;

- declarațiile date de către partea vătămată Izman Victor, sunt total diferite

de cele date de către alte două părți vătămate, Tacu Nicolae și Stratulat Viorel, care

nu au fost luate în considerare la momentul examinării cauzei penale. Parte

vătămată Izman Victor a menționat că, la moment ce se făcea verificarea

automobilului lângă el nu se alfa nimeni, tot în cadrul audierii, partea vătămată a

menționat că telefonul mobil depistat în automobil i-a fost prezentat doar lui de

unul singur, și nu i-a mai fost prezentat și altor persoane. Respectiv, partea

vătămată, a confirmat acest fapt că, în automobil nu s-au mai depistat nici-un

portmoneu sau alte obiecte, ceea ce încă odată denotă faptul că, părțile vătămate

Tacu Nicolae și Stratulat Viorel, au indus instanța de judecată în eroare, făcând

declarații mincinoase;

- în cadrul ședinței de judecată, au fost audiați mai mulți colaboratori ai

poliției, care nemijlocit au fost la fața locului, declarațiile acestora, sunt în totalitate

diferite, cu cele date de către martori, ceea ce este o depășire directă a atribuțiilor

de serviciu, prin falsificarea directă a probelor într-o cauză penală;

- în decizia instanțe de apel, s-a menționat că inculpații au avut inițial o

înțelegere prealabilă de a comite infracțiunea, și au ieșit toți din automobil

aplicându-i lui Izman Victor lovituri în regiunea corpului, ceea ce contravine cu

declarațiile martorului. Ori, atât în cadrul audierii la faza de urmărire penală cât și

în instanță de judecată, partea vătămată a menționat precum că ajungând la fața

locului din automobil au coborât doar doua persoane. În acest caz, coborârea a

două persoane din automobil a avut loc din motivul de ai aplica lovituri lui Izman

Victor, și a-i sustrage obiectele, dar după cum a și menționat partea vătămată,

17

dânsul era așezat în automobil pe bancheta din spate în mijloc, este și feresc ca

partea vătămată să fi avut posibilitatea să iasă din automobil, trebuia să-i fie

permisă de către alte două persoane care stăteau la margine, ceea ce alții au și

făcut. Nu este clar la momentul de față, prin ce probe, fapte, acțiuni, instanța de

judecată a constatat înțelegreea prealabilă între persoanele din automobil, ori, de

fapt este o contrazicere directă cu declarațiile părții vătămate;

- însă-și părțile vătămate Stratulat Viorel, și Tacu Nicolae, au confirmat că

pe Roșca Galina au văzut-o de prima oară la comisariat, și nu au participat la nici o

acțiune de cercetarea la fața locului pe str. Studenților 7/1, mun. Chișinău, ceea ce

denotă faptul că, de facto, procesul-verbal este unul lovit de nulitate absolută, unul

fals. În astfel de circumstanțe constatăm, instanța tolerează admisibilitatea probelor

false, ori, urma să curmeze astfel de ilegalități comise de către organele de drept,

- calificarea efectuată de către organul de urmărire penală, este una

incorectă, dat fiind faptul că, inculpații nu au comis, nici-o faptă sau abatere de la

norma materială, și în acțiunile ultimilor, lipsesc componența de infracțiuni

prevăzută de art. 187 alin. (2) Cod penal;

- referitor la al doilea caz, cu alte două părți vătămate, inculpații în

unanimitate au menționat că nu au atacat părțile vătămate, prima oară i-au văzut în

cadrul comisariatului de poliție sec. Rîșcani, respectiv, declarațiilor lor, se mai

confirmă indirect cu declarațiile părților vătămate;

- nu a fost demonstrat de partea acuzării că în acțiunile inculpaților se

întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În acest sens, procurorul a menționat că instanța de apel a examinat cauza

penală de învinuire a lui Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin, Corcodel Gheorghe,

Corcodel Mihai în baza infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f);

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

18

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

Dispozițiile art. 1 alin. (3) Cod de procedură penală, prevăd că organele de

urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să

activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită

sau condamnată și ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără

necesitate măsurilor procesuale de constrângere ori să nu fie victima încălcării altor

drepturi fundamentale.

În urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit relevă că în

speță, recurenții critică decizia instanței de apel pledând pentru faptul că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că au fost aplicate pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, indicând incidența temeiurilor de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, precum și

încălcarea art. 6 CEDO.

Mai mult, în textul recursurilor, aceștia își manifestă și dezacordul cu

încadrarea greșită a faptei, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală.

19

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată în sensul că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, menționând în acest context

următoarele.

6.1. Colegiul penal lărgit invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în apel (f.d. 147, vol. IV), descrise și în pct. 2.3 a prezentei

decizii, invocate repetat și în cererea de recurs ordinar, și nu a examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale, cum ar fi:

„-nu a fost admisă nici o cerere a părții apărării în vederea efectuării

acțiunilor de urmărire penală, nefiind clar dacă au fost supuse examinării

acțiunile ilicite ale lui Bechir Artur și a colaboratorilor mascați, inclusiv de

tortură, comise la etajul 3 al IP Râșcani, mun. Chișinău”.

Astfel, anume asupra acestui motiv invocat în apel și acestei chestiuni

esențiale relatate supra, instanța de apel nu s-a pronunțat în decizia atacată.

Prin urmare, referitor la pretinsele maltratări, Colegiul penal lărgit atestă că

la materialele cauzei lipsesc careva date sau acte procedurale ce ar confirma că

aceste circumstanțe au fost investigate efectiv, pentru a exclude orice prezumție a

încălcării drepturilor fundamentale ale persoanei, or conform jurisprudenței

CtEDO în hotărârea sa din cauza Corsacov vs. Republica Moldova din 4 aprilie

2006 în pct. 55, Curtea a statuat că atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni

corporale, în timp ce ea se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice

astfel de leziune va crea o puternică prezumție că acea persoană a fost supusă

maltratării (a se vedea Bursuc v. Romania, nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004),

precum și în cauza Gurgurov vs. Republica Moldova din 16 iunie 2009, în pct. 55,

Curtea a mai indicat că este sarcina statului să ofere o explicație plauzibilă cum au

fost cauzate leziunile, în lipsa căreia se pune o problemă în sensul Articolului 3 din

Convenție (Selmouni v. Franța nr. 25803/94, § 95, ECHR 1999-V), precum și în

pct. 63 a subliniat că atunci când o persoană face o declarație credibilă precum că

aflându-se în custodia poliției sau altor agenți similari ai statului, a suferit un

tratament cu încălcarea Articolului 3, norma respectivă, luată în conexiune cu

obligația generală a statelor conform Articolului 1 din Convenție de a garanta

“oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite…” în

Convenție, implică necesitatea unei investigații oficiale eficiente. Cum este în

cazul investigației desfășurate în sensul Articolului 2, o astfel de anchetă trebuie să

fie capabilă să conducă la identificarea și pedepsirea celor vinovați. În caz contrar,

interdicția legală și principală a torturii și tratamentelor sau pedepselor inumane și

degradante, necătând la importanța sa fundamentală, ar fi ineficientă în practică și,

în unele cazuri, ar exista posibilitatea pentru agenții statului să încalce drepturile

20

persoanelor aflate sub controlul lor, cu o responsabilitate potențială (a se vedea,

printre alte imperative, Labita v. Italia [MC], nr. 26772/95, § 131, ECHR 2000-

IV).

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că din materialele cauzei rezultă că

inculpații în prima instanță s-au plâns că au fost loviți de colaboratorii de poliție

(f.d. 115, 118, 123, vol. IV), însă la acest aspect, instanța de apel nu s-a expus, mai

mult că la materialele cauzei lipsește vreo ordonanță sau alt act confirmativ, care ar

demonstra că faptul maltratării a fost investigat de organele competente.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art.

52 alin. (1) pct. 27) Cod de procedură penală, „procurorul se pronunță în actele

procedurale dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și a libertăților

fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului în cazul în care părțile invocă încălcarea Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”, la fel conform art. 262 alin. (41)

Cod de procedură penală, „Orice declarație, plângere sau alte informații ce oferă

temei de a presupune că persoana a fost supusă acțiunilor de tortură, tratament

inuman sau degradant, prevăzute la art.1661 din Codul penal, urmează a fi

prezentate sau transmise imediat procurorului pentru a fi examinate în

conformitate cu art. 274 alin. (31) din prezentul cod.”, iar potrivit art. 274 alin. (31)

Cod de procedură penală, „În cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau de

constatare rezultă bănuiala de săvârșire a unei infracțiuni prevăzute la art.1661

din Codul penal, procurorul urmează să decidă asupra acesteia corespunzător

alin.(1) din prezentul articol, într-un termen ce nu va depăși 15 zile.”, astfel, alin.

(1) al aceluiași articol stabilește că: „Organul de urmărire penală sau procurorul

sesizat în modul prevăzut în art. 262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin

ordonanță, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de

sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost

săvârșită o infracțiune și nu există vreuna din circumstanțele care exclud

urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea

sau organul respectiv.”

6.2. Totodată, Colegiul penal lărgit mai reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 68-109, vol. VI), rezultă că instanța de apel

contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în

cauză fără a întreprinde toate măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, în

privința chestiunii esențiale rezultate în urma verificării materialelor cauzei penale,

ce ține de textul exact al învinurii formulate în rechizitoriu și calificarea acțiunilor

inculpaților fie ca pluralitate de infracțiuni în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, sau ca o infracțiune unică

prelungită în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

21

Astfel, se atestă că potrivit rechizitoriului (f.d. 153-157, vol. II), la descrierea

faptei infracționale incriminate ca fiind comise de către inculpații Corcodel

Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov Constantin, este indicat

expres că inculpații - "în urma unei înțelegeri prealabile [...] de a sustrage în mod

deschis bunurile altor persoane [....]persoana în privința căreia procesul penal a

fost disjuns într-o cauză separată a oprit automobilul, după care Izman Victor a

coborât din automobil, iar din urma acestuia, în scopul realizării intențiilor sale

criminale, au coborât Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii,

Morcov Constantin, care au început să-i aplice simultan și separat lovituri cu

pumnii și picioarele lui Izman Victor în diferite regiuni ale corpului [...]și în

același moment, folosindu-se de neputința victimei de a riposta și de a se apăra, au

sustras deschis de la acesta ..... ", după ce au sustras în mod deschis bunurile de la

partea vătămată Izman Victor, tot în rechizitoriu inculpaților li se mai incriminează

că - "[...]la 13 ianuarie 2019, aproximativ ora 22:40, continuându-și activitatea

infracțională în baza aceleași înțelegeri anterioare [...] observându-i pe Stratulat

Viorel și Tacu Nicolae, care în acel moment se deplasau în direcția bd. Moscovei,

toți patru s-au năpustit asupra celor doi, aplicându-le multiple lovituri cu pumnii

și picioarele în diferite regiuni ale corpului [...] folosindu-se de neputința

victimelor de a riposta și a se apăra, au sustras deschis....".

Totodată, Colegiul penal lărgit observă că instanța de apel în fapta

constatată ca fiind comisă de inculpați (f.d. 102-104, vol. VI), descrie aceeași

formulare a circumstanțelor comiterii infracțiunii/infracțiunilor ca în rechizitoriu,

relatată supra și fără o argumentare clară, califică acțiunile inculpaților pe fiecare

episod în parte, ca concurs de infracțiuni, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal și art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, motivând contradictoriu în acest

sens că: "Astfel, chiar dacă, ambele fapte prejudiciabile au fost săvârșite de

aceleași persoane și în baza înțelegrii reciproce avută între ei, se atestă că faptele

au fost comise în loc și timp diferit, iar acțiunile infracționale au fost îndreptate

împotriva diferitor persoane. Respectiv, după cum s-a indicat mai sus, acțiunile

inculpaților Corcodel Gheorghe, Corcodel Mihai, Lebejin Dmitrii, Morcov

Constantin, urmează a fi calificate ca concurs de infracțiuni și nu ca o infracțiune

unică prelungită".

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că deși instanța de apel descrie fapta

constatată ca fiind săvârșită de inculpați la fel ca în rechizitoriu și indică la

circumstanțele particulare de comitere a infracțiunii prelungite, - "în urma unei

înțelegeri prealabile", "continuându-și activitatea infracțională în baza aceleași

înțelegeri anterioare", aceasta totuși în mod divergent, fără o motivare clară

califică acțiunile inculpaților ca infracțiuni separate, printr-o interpretare evazivă a

prevederilor art. 30 alin. (1) Cod penal, care stipulează expres că: "infracțiunea

prelungită este fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai

22

multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în

ansamblu o infracțiune".

adoptat soluția în speță, printr-o motivare superficială, fără a clarifica chestiunile

esențiale supuse atenției sale privind pretinsa maltratare a inculpaților, precum și

printr-o motivare superficială nu oferă o explicație clară la delimitarea calificării

acțiunilor inculpaților ca infracțiuni separate sau ca o infracțiune prelungită, și a

lăsat astfel fără o argumentare cuvenită motivele invocate în apelurile declarate,

prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursurile ordinare declarate

urmează a fi admise, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare

declarate, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de

fapt și de drept ale cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în

strictă conformitate cu cerințele legii, să analizeze la modul cuvenit prezența sau

lipsa elementelor infracțiunii/infracțiunilor imputate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele

constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Cernicov Andrei în

numele inculpaților Morcov Constantin și Lebejin Dmitrii și de către avocatul

Russu Vitalie în numele inculpaților Corcodel Gheorghe și Corcodel Mihai,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie

2021, în cauza penală privindu-i pe Corcodel Gheorghe xxxxxx, Corcodel Mihai

xxxxxx, Lebejin Dmitrii xxxxx, Morcov Constantin xxxxx, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Corcodel Gheorghe xxxxx, Corcodel Mihai xxxxx, Lebejin Dmitrii xxxxx,

Morcov Constantin xxxxx urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința

lor nu este aplicată măsura preventivă arestul sau pedeapsa – închisoare, în baza

altor hotărâri judecătorești.

23

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

24