1reab-39/2019 — art. 54-1 lit. a CP RSSU
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 54-1 lit. a CP RSSU
- Temei legal
- art. 453 CPP
1reab-39/2019 — art. 54-1 lit. a CP RSSU (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1reab-39/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
DECIZIE
10 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Diaconu Iurie,
Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Ghervas Maria,
Judecând în ședință, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către
Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, prin care solicită casarea sentinței
Tribunalului militar al diviziei nr. 236 de infanterie Dnepropetrovsk din 14 iunie 1944,
în privința lui
Deordiev Lavrenti Xxxxx, a.n. xxxx,
originar și locuitor al s. Xxxxx,
r-nul Xxxxx.
Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Tribunalului militar al diviziei nr. 236 de infanterie
Dnepropetrovsk din 14 iunie 1944, Deordiev L. a fost condamnat în baza art. 54-1 „a”
CP al RSSU la 10 ani privațiune de libertate, cu privarea de drepturi pe termen de 3
ani și confiscarea averii.
Inculpatul Deordiev L. a fost declarat vinovat și condamnat pentru faptul că,
fiind nemulțumit de activitățile guvernului sovietic, în luna martie 1932, trădându-și
patria, a trecut frontiera de stat pe teritoriul României, unde ulterior a locuit pe
teritoriul acestui stat până la ocuparea temporară de către trupele germane a satului
Nezavertailovca, adică până în luna noiembrie 1941, după ce s-a întors în satul său
natal Nezavertailovca, unde a locuit până la sosirea armei roșii.
În ședința de judecată inculpatul Deordiev L. și-a recunoscut vinovăția în cele
incriminate și a declarat că, într-adevăr, în luna aprilie 1932, în legătură cu condițiile
materiale precare din gospodăria dânșilor, el de comun acordul cu fratele său, s-au
înțeles să treacă frontiera de stat pe teritoriul României. Aproximativ în luna martie,
1
odată ce afară se întuneca ei au plecat de acasă, despre ce nu au comunicat rudelor și
s-au îndreptat prin înot peste Nistru. În regiunea satului Purcari, ei au ieșit pe
teritoriul României, unde au fost reținuți de către grănicerii români și arestați. În
România au locuit până în luna noiembrie 1941. În această lună a anului 1941 s-a întors
în satul natal, unde a locuit până la sosirea armatei roșii. A susținut că a fost chemat
la jandarmerie și i s-a propus să activeze în calitate de polițist, însă dânsul nu a dat
acordul.
Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, a declarat recurs în anulare,
în care, invocând prevederile art. 452 alin. (1), 453 alin. (1) Cod de procedură penală,
solicită casarea sentinței Tribunalului militar al diviziei nr. 236 de infanterie
Dnepropetrovsk din 14 iunie 1944, cu încetarea procesului penal în privința lui
Deordiev L. în baza art. 54-1 „a” CP al RSSU și reabilitarea lui în temeiul art. 3 din
Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice, inclusiv cele care au fost condamnate pentru eschivare din
motive religioase de la înrolare în rândurile armatei roșii.
Probele administrate în cauza dată nu sunt suficiente pentru calificarea
acțiunilor inculpatului în baza art. 54-1 ,,a” CP al RSSU - trădare de patrie, deoarece
ele nu confirmă faptul că inculpatul, prin acțiunile sale a prejudiciat potențialul
militar, independența statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, așa cum prevede
acest articol.
Instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului la apărare,
examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui participare în cazul dat era
obligatorie.
Astfel, hotărârea de condamnare în privința inculpatului Deordiev L., pentru
trădare de patrie, este afectată de un viciu fundamental comis în cadrul procedurii
precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, întrucât a fost încălcat dreptul la un
proces echitabil.
Din acest motiv, hotărârea judecătorească în cauză urmează a fi casată, cu
încetarea procesului penal în privința lui Deordiev L., în temeiul art. 391 alin. (1) pct.
6) CPP, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la
răspundere penală.
Judecând recursul în anulare în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele
considerente.
Hotărârile irevocabile de condamnare pot fi atacate cu recurs în anulare, în
scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, numai în cazurile
prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală, adică în cazul în care un viciu
2
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.
Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, este o încălcare esențială a
drepturilor și libertăților garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile
Omului, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi
naționale.
Totodată, conform art. 3 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor
politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, cu modificările ulterioare, sunt declarate
nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi,
indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7
noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul
actualei Republici Moldova, precum și pe teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost
condamnate pentru ,,trădare de patrie”, ,,agitație antisovietică” sau ,,activitate
contrarevoluționară”.
Astfel, condamnarea lui Deordiev L. pentru trădare de patrie, constituie un viciu
fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea
pronunțată, deoarece sentința de condamnare în privința acestuia, a fost pronunțată
în lipsa unor probe, precum și în lipsa apărătorului, fiindu-i încălcat condamnatului
dreptul la apărare și la un proces echitabil.
Reieșind din cele constatate și reținând prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b)
Cod de procedură penală, instanța de recurs găsește prezente în speță motive
întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească de condamnare a lui Deordiev
L. în baza art. 54-1 ,,a” Cod penal al RSSU, pe motiv că există circumstanțe care exclud
tragerea lui la răspundere penală, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală și reabilitarea lui.
În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că recursul în anulare este
întemeiat și urmează a fi admis.
Din aceste motive, în temeiul art. 457, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E CI D E:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General Adjunct, Roșioru
Mircea, casează sentința Tribunalului militar al diviziei nr. 236 de infanterie
Dnepropetrovsk din 14 iunie 1944, în privința lui Deordiev Lavrenti Xxxxx cu
încetarea procesului penal în baza învinuirii pe art. 54-1 „a” CP al RSSU, pe motiv că
există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală a condamnatului și
3
dispune reabilitarea acestuia, în conformitate cu Legea privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral.
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Guzun Ion
Catan Liliana
Burduh Victor
Ghervas Maria
4