1reab-88/20 — art. 54-1 lit. b CP RSSU

Dosarul nr. 1reab-88/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

DECIZIE

03 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Craiu Nicolae,

judecând în ședință, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către

Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, prin care solicită casarea sentinței

Tribunalului militar al Armatei nr. 5 din 11 iulie 1944, în privința lui

Racoveț Iosif Xxxxx, a.n. xxxx, originar și

domiciliat la data condamnării în s. Xxxxx,

r-nul Xxxxx, Xxxxx.

Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 54-1 ,,b” Cod penal al RSSU la 10 ani închisoare cu executarea

pedepsei în lagăr de reeducare prin muncă, cu interdicția drepturilor prevăzute de art. 31

pct. a), b), v) Cod penal al RSFSR pe un termen de 5 ani, fără confiscarea averii.

Inculpatul Racoveț I. a fost condamnat pentru faptul că, a comis trădare de patrie, în

următoarele circumstanțe: aflându-se în prizonierat, benevol a trecut de partea armatei

române, participând activ în bătăliile contra armatei roșii, iar fiind demobilizat și revenind

în satul natal a fost recrutat în calitate de agent secret al jandarmieriei.

În cadrul ședinței de judecată inculpatul Racoveț I., vina a recunoscut parțial și a

declarat că, în anul 1941 a fost înrolat în rândurile armatei roșii. în timpul luptei din or.

Iziuma a fost rănit și luat în prizonierat, unde s-a aflat până în anul 1942. Fiind eliberat și

revenind în satul natal, a fost impus să activeze în calitate de agent secret.

La baza sentinței de condamnare a cet. Racoveț I. au stat declarațiile martorilor Berzan

Ivan, Mustea Ivanși Diardiev Andrei.

invocând prevederile 453 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

sentinței nominalizate, cu încetarea procesului penal și reabilitarea lui Racoveț I., pe motiv

că în cadrul anchetării cauzei penale, precum și examinării acesteia de către Tribunalul

militar, nu a fost stabilit faptul trădării de patrie comise de către Racoveț I.

Instanța de judecată a fost încălcat un drept fundamental al inculpatului Racoveț I. și

anume cel la apărare, dat fiind faptul că cauza a fost examinată în lipsa unui apărător,

participarea căruia era obligatorie.

1

Astfel, condamnarea lui Racoveț I., pentru trădare de patrie constituie un viciu

fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată,

întrucât a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil. În consecință, hotărârea

judecătorească în cauză, urmează a fi casată, cu încetarea procesului penal în privința lui

Smaga Piotr, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există

circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală.

Prin urmare, inculpatul Racoveț I., în conformitate cu art. 3 al Legii 1225-XII din 08

decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, urmează a fi reabilitat.

penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis cu casarea hotărârii judecătorești

atacate, încetarea procesului penal și reabilitarea condamnatului, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs

în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de

atac. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată.

Sub acest aspect, se reține că instanța nominalizată a comis următoarea eroare de

drept.

Conținutul sentinței contestate relevă că, condamnatul nu a fost asistat de un apărător,

învinuirea nu a fost prezentată și susținută de un acuzator de stat, iar instanța de judecată

nu a supus analizei și aprecierii în coroborare declarațiile lui și probele administrate în

dosarul respectiv, fondându-și, astfel, hotărârea de condamnare pe presupuneri.

Rezultă că, instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim recunoscute

și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice persoană are dreptul

la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială, care va hotărî asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa, având dreptul singură să se

apere și să fie asistată de un apărător, nefiind obligată să dovedească nevinovăția sa, iar

concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare

nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Pe lângă aceasta, conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate și

urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi toate persoanele care, în

perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în

baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru „trădare de patrie”. Ca rezultat al studierii

dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale organelor judiciare, Procuratura Generală

face recurs în anularea lor, care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul

stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

2

Împrejurările expuse denotă clar că erorile de drept comise de instanța judecătorească

în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a drepturilor și libertăților

fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu fundamental, care a afectat hotărârea

atacată și dovedesc univoc că în speță existau circumstanțe care excludeau tragerea lui

Racoveț Iosif la răspundere penală.

Totodată, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, se adoptă hotărârea de încetare a

procesului penal.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța admite

recursul, casează total hotărârea atacată și dispune încetarea procesului penal în cazurile

prevăzute de prezentul cod.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de pe rol

devine pasibil admiterii, cu casarea hotărârii contestate, ca fiind afectată de un viciu

fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care

exclud tragerea la răspundere penală.

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E CI D E:

Se admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru

Mircea, se casează sentința Tribunalului militar al Armatei nr. 5 din 11 iulie 1944, în privința

condamnării lui Racoveț Iosif Xxxxx, în baza art. 54-1 „b” Cod penal al RSSU, cu încetarea

procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la

răspundere penală și dispune reabilitarea acestuia în fața societății, și reintegrarea în

drepturi în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992 privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

3