1reab-136/20 — art. 58-1 lit. a CP RSFSR

Dosarul nr. 1reab-136/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către Procurorul

General Adjunct Roșioru Mircea, prin care solicită casarea sentinței Tribunalului

militar al Armatei nr.4 din 24 august 1944, în cauza penală privindu-l pe

Egorov Parfîrii XXXXX, născut în XXXXX.

Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

Egorov Parfîrii a fost condamnat condamnat în baza art. 581 a din Codul penal al

RSFSR, cu aplicarea sancțiunii art. 58-2 din Codul penal al RSFSR, la 10 ani

închisoare cu executarea pedepsei în lagăr de reeducare prin muncă, cu interdicția

drepturilor prevăzute de art. 29 pct. a), b) ,v) din Codul penal al RSFSR pe un

termen de 5 ani, cu confiscarea averii care-i aparține.

faptul că, a comis trădare de patrie, în următoarele circumstanțe: locuind pe

teritoriul ocupat de români, a petrecut activități în favoarea ocupanților, s-a ocupat

de pregătirea rezervelor pentru armata nazistă, a desfășurat agitație în favoarea

acestora printre țărani în vederea opunerii rezistenței împotriva armatei roșii.

În cadrul ședinței de judecată inculpatul Egorov Parfîrii, vina a recunoscut

parțial și a declarat că, în luna mai al anului a fost mobilizat pentru a trece serviciul

militar în cadrul trupelor militare române, ulterior a fost numit instructor al

tineretului pentru pregătirea acestora de a fi înrolați în cadrul armatei, în această

calitate a activat până la ocuparea teritoriului de către armata roșie.

prin care, invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea sentinței, cu încetarea procesului penal în privința lui Egorov

Parfîrii și reabilitarea acestuia.

În susținerea celor menționate, procurorul indică că, în conformitate cu art. 3 lit.

a) al Legii RM nr. 1225/1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice,

1

sunt declarate nevinovate persoanele care în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23

iunie 1990 au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul Republicii Moldova.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, recursul

declarat urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) Cod de

procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către

Procurorul General și adjuncții săi în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată.

Sub acest aspect, se reține că instanța nominalizată a comis următoarea eroare

de drept.

Conținutul sentinței contestate relevă că, condamnatul nu a fost asistat de un

apărător, învinuirea nu a fost prezentată și susținută de un acuzator de stat, iar

instanța de judecată nu a supus analizei și aprecierii în coroborare declarațiile lui și

probele administrate în dosarul respectiv, fondându-și, astfel, hotărârea de

condamnare pe presupuneri.

Rezultă că, instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim

recunoscute și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială,

care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa, având dreptul singură să se apere și să fie asistată de un apărător,

nefiind obligată să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția

persoanei în săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate

pe presupuneri.

Pe lângă aceasta, conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate și

urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi toate persoanele

care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse

represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru „trădare

de patrie”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale

organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se

examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de

procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Împrejurările expuse denotă clar că erorile de drept comise de instanța

judecătorească în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a

drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu

2

fundamental, care a afectat hotărârea atacată și dovedesc univoc că în speță existau

circumstanțe care excludeau tragerea lui Egorov Parfîrii la răspundere penală.

Totodată, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă

există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, se adoptă hotărârea

de încetare a procesului penal.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța admite

recursul, casează total hotărârea atacată și dispune încetarea procesului penal în

cazurile prevăzute de prezentul cod.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de

pe rol devine pasibil admiterii, cu casarea hotărârii contestate, ca fiind afectată de

un viciu fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

admite recursul în anulare declarat de către Procurorul General Adjunct,

Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului militar al Armatei nr.4 din 24 august

1944, privind condamnarea lui Egorov Parfîrii XXXXX în baza art. art. 581 a din

Codul penal al RSFSR, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea lui la răspundere penală și dispune reabilitarea

acestuia, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 noiembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

3