1ra-814/2019 — art. 206 alin. 1 lit. a CP

1ra-814/2019 — art. 206 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-814/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Cojocaru Daniela în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Pîslari Alina xxxx, născută la xx xxxx xxxx,

originară din xxxx, domiciliată în xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.01.2017 - 14.05.2018;

Instanță de apel: 04.07.2018 - 27.11.2018;

Instanță de recurs: 11.03.2019 - 12.11.2019.

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Pîslari Alina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza

art.206 alin.(1) lit. a) Cod penal, la 3 luni închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activitate în

domeniul educației preșcolare și școlare și alte activități ce se referă la asemenea

domenii pe termen de 1 an.

Potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pentru un termen de probă de 1 an.

anului 2016 și până la 17 august 2016, adică până la efectuarea percheziției la

domiciliu, Pîslari Alina, având intenția recrutării unui copil în scopul exploatării

sexuale, comerciale, în prostituție, a recrutat-o și adăpostit-o pe minora xxxx xxxx

pentru practicarea acestei activități de către aceasta, a închiriat apartamentul nr.xx

de pe bd. xxxx, mun. xxxx, a postat anunțuri pe situl www.999.md și se înțelegea

cu clienții referitor la prețul care urmează a fi achitat pentru serviciile sexuale

prestate de către minora Postoronca Olga. Ulterior clienții se deplasau pe adresa

sus indicată și minora Postoronca Olga presta servicii sexuale contra plată.

Ulterior, tot Pîslari Alina, a închiriat apartamentul nr.xx de pe str. xxxx

xxxx, xxxx, a postat anunțuri și se înțelegea cu clienții referitor la prețul care

1

urmează a fi achitat pentru serviciile sexuale prestate de către minora Postoronca

Olga. Clienții se deplasau pe adresa sus indicată și minora Postoronca Olga presta

servicii sexuale contra plată.

acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Pîslari Alina

să-i fie aplica pedeapsa 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate în domeniul educației preșcolare și școlare și alte

activități ce se referă la asemenea domenii pe termen de 3 ani.

În motivarea cerințelor sale, a invocat că, la emiterea sentinței, instanța nu a

ținut cont în de ajuns de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale

stabilite de Codul penal, în special de gradul de pericol social al infracțiunii

comise care se referă la categoria celor grave, legate de traficul de copii în scopul

exploatării sexuale, comerciale în prostituție, care în sine prezintă un pericol social

sporit, de asemenea de către instanță nu au fost constatate careva circumstanțe care

ar permite de a considera că pedeapsa aplicată inculpatei este suficientă, ca aceasta

să se corecteze și să se reeduce.

Astfel, aplicând inculpatei Pîslari Alina o pedeapsă mai blândă, pentru

comiterea unei infracțiunii cu un grad de prejudiciabilitate sporit, nu va fost atins

scopul principal, și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către

inculpată, precum și de către alte persoane.

2018, a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în

această parte, prin care lui Pîslari Alina, recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(1) lit. a) Cod penal, cu aplicarea prevederilor

art.art.70 alin.(3), 79 alin.(1) Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, i-a fost stabilită pedeapsa 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita

activități în domeniul educației pe termen de 3 ani.

În rest sentința a fost menținută.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, la soluționarea

chestiunii ce vizează pedeapsa aplicată inculpatei, prima instanță nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 70, 75, 79, 90 Cod penal, astfel

termenul de pedeapsă cu închisoare stabilit inculpatei este incomensurabil cu

caracterul și gradul infracțiunii săvârșite, adică este prea redus în raport cu

mărimea sancțiunii acestei pedepse, prevăzute la norma penală specială, care este

în limitele de la 10 la 12 ani.

La fel, prima instanță nu a motivat soluția privind suspendarea condiționată

a executării pedepsei aplicate inculpatei, astfel încât partea descriptivă nu cuprinde

considerente temeinice și legale privind aplicarea art.90 Cod penal.

Astfel, soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală, cu trimitere la

dispozițiile art.art.7, 61, 70, 79, 75 Cod penal, precum și cele ale art.3641 alin.(8)

Cod de procedură penală, instanța de apel a reținut că, inculpata nu are antecedente

2

penale, nu se află la evidența medicului narcolog sau medicului psihiatru,

infracțiunea comisă, în conformitate cu prevederile art.16 alin.(3) Cod penal, se

clasifică ca fiind gravă, a comis infracțiunea fiind minoră, iar minoratul, prin

prisma prevederilor art.79 alin.(1) Cod penal, reprezintă o circumstanță

excepțională a cauzei, documentul medical din care rezultă că la examenul

ecografic este constatată sarcina mono fetală în evoluție, de nevoile speciale și

variate ale inculpatei și de diversitatea măsurilor posibile, prevăzute de lege de

aplicare a pedepsei, precum și de prevederile art.37 din Ansamblul de reguli

minime ale Organizației Națiunilor Unite pentru minori (Regulile de la Beijing si

Regulile de la Tokyo) și a ajuns la concluzia că, față de inculpată este oportună și

rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute de lege - închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul educației, care va asigura

atingerea scopului prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal.

La fel, instanța de apel a notat că, în speță nu s-au constatat circumstanțe ce

justifică suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, devreme ce

consecințele infracțiunii sunt grave, iar circumstanțele menționate se iau în vedere

la aplicarea pedepsei conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și art.79

alin.(1) Cod penal.

Totodată, instanța a considerat imposibilă aplicarea prevederilor art.96 Cod

penal, dat fiind că infracțiunea săvârșită de inculpată este gravă, iar gradul

prejudiciabil al infracțiunii - traficul de copii este deosebit de periculos pentru

societate.

În afară de temeiurile invocate, examinând aspectele de fapt și de drept ale

cauzei conform cerințelor art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

apel a apreciat că nu există alte temeiuri de a interveni în sentință.

din temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu

recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, la momentul comiterii faptei, legea

permitea aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, pentru fapta prevăzută la art.206

alin.(1) Cod penal. Modificările alin.(4) art.90Cod penal au fost adoptate prin

Legea nr.163 din 20.07.2017, în vigoare din 20.12.2017, adică după comiterea

faptei.

Mai mult, Pîslari Alina a depus cerere cu înscris autentic de examinare a

cauzei în procedura simplificată, în temeiul art.3641 Cod de procedură penală,

mizând pentru o pedeapsa mai blândă.

Instanța de apel a stabilit inculpatei pedepse în alte limite decât cele

prevăzute de lege. În mod clar pedeapsa 3 ani închisoare aplicată lui Pîslari Alina

poate fi considerată ca fiind inumană și degradantă pentru un copil și poate fi

apreciată de acesta ca o răzbunare, pedeapsă de natură să nu mai corecteze

conduita acestuia niciodată și să creeze obstacole serioase pentru viitoarea

reintegrare a acesteia în societate, fiind la moment însărcinată.

Consideră că, nu au fost respectate nici recomandările prevăzute în

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.39 din 22.11.2004 „Cu privire la

practica judiciară în cauzele privind minorii”.

3

Pîslari Alina anterior nu a fost judecată, iar pedeapsa aplicată nu este una

legala pentru un minor, la materialele cauzei în afară de recunoașterea vinei, drept

circumstanță atenuantă este și faptul că Pîslari Alina este însărcinată.

pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece la

stabilirea pedepsei inculpatei instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.6, 7,

70 alin.(3), 76, 77, 79 Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul acestuia critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului de casare

prevăzut la pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, exprimându-și dezacordul cu pedeapsa stabilită de

instanța de apel.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

lărgit conchide că acestea sunt neîntemeiate.

La acest capitol Colegiul relevă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa

are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de

executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se

convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor

fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate

4

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră, că la aplicarea pedepsei

inculpatei pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel a acordat deplină eficiență

prevederilor art.art.7, 16 alin.(3), 61, 70, 79, 75 Cod penal, totodată ținând cont și

de faptul că, inculpata nu are antecedente penale, nu se află la evidența medicului

narcolog sau medicului psihiatru, infracțiunea comisă se clasifică ca fiind gravă, a

comis infracțiunea fiind minoră, documentul medical din care rezultă că la

examenul ecografic este constatată sarcina mono fetală în evoluție, de nevoile

speciale și variate ale inculpatei și de diversitatea măsurilor posibile, prevăzute de

lege de aplicare a pedepsei, precum și de prevederile art.37 din Ansamblul de

reguli minime ale Organizației Națiunilor Unite pentru minori (Regulile de la

Beijing si Regulile de la Tokyo) și corect a ajuns la concluzia că, față de inculpată

este oportună și rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute de lege - închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul educației,

care va asigura atingerea scopului prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel la emiterea

deciziei a ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de

reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite

noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei.

Colegiul penal lărgit reține că raționamentul de aplicare a prevederilor art.90

Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire

penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Astfel, aplicarea suspendării condiționate a pedepsei nu este un drept al

inculpatului, ci o prerogativă instanței de judecată care este liberă să aprecieze dacă

este sau nu cazul să o acorde.

La caz se reține că, instanța de apel corect a stabilit că, în speță nu s-au

constatat circumstanțe ce justifică suspendarea condiționată a executării pedepsei

închisorii, devreme ce consecințele infracțiunii sunt grave, iar circumstanțele

menționate se iau în vedere la aplicarea pedepsei conform art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală și art.79 alin.(1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit respinge argumentele recurentului că, Pîslari

Alina anterior nu a fost judecată, iar pedeapsa aplicată nu este una legala pentru un

minor, la materialele cauzei în afară de recunoașterea vinei, drept circumstanță

atenuantă este și faptul că Pîslari Alina este însărcinată, deoarece aceste

circumstanțe au reținute de către instanța de apel la stabilirea pedepsei.

Tot în acest context, se menționează că, pedeapsa este echitabilă când ea

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică

a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate

prin infracțiune.

5

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

O pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către făptuitor

și alte persoane.

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că pedeapsa stabilită inculpatei

de instanța de apel este în corespundere cu prevederile art.art.7, 61, 70, 75, 79 Cod

penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, iar stabilirea unei astfel de

pedepse va atinge scopul de corijare și reeducare a inculpatei.

În consecință, Colegiul penal lărgit opinează că argumentele punctate în

cererea de recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt incidente cauzei

deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa

aplicată inculpatei fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu

scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia că recursul

ordinar este neîntemeiat.

Prin urmare, recursul de pe rol fiind neîntemeiat, urmează a fi respins ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Cojocaru

Daniela în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Pîslari Alina xxxx,

cu menținerea hotărârii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 27 decembrie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

6