1ra-799/2019 — art.190 alin.2 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.190 alin.2 lit. b, c CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6, 10 CPP
1ra-799/2019 — art.190 alin.2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-799/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti
Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2018, în
cauza penală în privința lui
Gorgan Vasile xxxx, născut la xx xxxx xxxx,
originar și domiciliat în xxxx xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.01.2017 - 03.04.2018;
Instanță de apel: 27.04.2018 - 04.10.2018;
Instanță de recurs: 05.03.2019 - 12.11.2019.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Central din 03 aprilie 2018, pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de
procedură penală, Gorgan Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod
de procedură penală, la 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de deservirea surselor
materiale pe termen de 2 ani.
Conform art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată
parțial pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 10
noiembrie 2017, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 6 luni 15 zile închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții legate de deservirea surselor materiale pe termen de 2 ani.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Gorgan Vasile
împreună și de comun acord cu o altă persoană, în privința căreia lipsesc date în
dosar, la 29 octombrie 2016, aflându-se în xxxx, str. xxxx, între orele 10:00-11:00,
urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând conform
unui plan bine determinat, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul
efectuării unor lucrări de reparație la exteriorul apartamentului nr.xx, amplasat în
xxxx, str. xxxx, a însușit de la Guțuțui Liuba mijloace bănești în sumă de 100 lei și
1
100 euro, care conform ratei de schimb a BNM din 29.10.2016, reprezintă 2 189
lei, după care cu mijloacele bănești dobândite s-au deplasat într-o direcție
necunoscută, pricinuindu-i astfel lui Guțuțui Liuba o daună materială în proporții
considerabile, în sumă de 2 289 lei.
Tot Gorgan Vasile, împreună și de comun acord cu o altă persoană, în
privința căreia lipsesc date în dosar, la 29 octombrie 2016, în jurul orei 10:00,
aflându-se în mun. xxxx, str. xxxx, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor
altei persoane, acționând conform unui plan bine determinat, prin înșelăciune și
abuz de încredere, sub pretextul efectuării unor lucrări de reparație la exteriorul
apartamentului nr.xx, care se află pe str. xxxx, mun. xxxx, au dobândit de la
Gherman Larisa mijloace bănești în sumă de 100 lei și 100 euro, care conform ratei
de schimb a BNM din 29.10.2016, reprezintă 2 189 lei, după care cu mijloacele
bănești dobândite s-au deplasat într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel lui
Gherman Larisa o daună materială în proporții considerabile, în sumă de 2 289 lei.
Tot Gorgan Vasile, împreună și de comun acord cu o altă persoană, în
privința căreia lipsesc date în dosar, la 29 octombrie 2016, în jurul orei 10:30,
aflându-se în mun. xxxx, str. xxxx, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor
altei persoane, acționând conform unui plan bine determinat, prin înșelăciune și
abuz de încredere, sub pretextul efectuării unor lucrări de reparație la exteriorul
apartamentului nr.xx, care se află pe str. xxxx, xxxx, au dobândit de la Bunciuc
Svetlana mijloace bănești în sumă de 100 lei și 100 euro, care conform ratei de
schimb a BNM din 29.10.2016, reprezintă 2 189 lei, după care cu mijloacele
bănești dobândite s-au deplasat într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel lui
Bunciuc Svetlana o daună materială în proporții considerabile, în sumă de 2 289
lei.
Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care Gorgan Vasile să fie condamnat în baza art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal,
cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 3 ani
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții legate cu răspunderea materială pe termen de 2 ani.
În baza art.84 alin.(4) Cod penal, de adăugat parțial la pedeapsa stabilită,
pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 10
noiembrie 2017, stabilindu-i pedeapsa definitivă 3 ani 1 lună închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții legate cu răspunderea materială pe termen de 2 ani.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată deși a dat o
apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei și s-a referit la prevederile
art.61 Cod penal, totuși în privința inculpatului Gorgan Vasile a fost aplicată o
pedeapsă prea blândă în raport cu cele stabilite în cadrul ședinței de judecată, iar ca
rezultat pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopurile de corectare și reeducare a
condamnatului, restabilirea echității sociale, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
3.1. Avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului, a contestat cu apel
sentința, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea
2
unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în
privința lui Gorgan Vasile să fie dispusă suspendarea condiționată a executării
pedepsei închisorii.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, corectarea și reeducarea
inculpatului este posibilă și fără izolarea acestuia de societate, astfel fiind întrunite
condițiile pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, or,
Gorgan Vasile și-a recunoscut vina și s-a căit sincer de fapta săvârșită, a restituit
prejudiciul material părților vătămate Gherman Larisa și Guțuțui Liuba. Părții
vătămate Bunciuc Svetlana nu i-a restituit prejudiciul material doar din cauza că
aceasta este plecată peste hotarele țării, iar un reprezentant al său nu a fost delegat.
Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 04 octombrie
2018, au fost admise, din alte motive, apelurile, casată sentința și pronunțată o
nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gorgan
Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod
penal, cu aplicarea prevederilor art.70 alin.(31) Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod
de procedură penală, la 1 an 4 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții legate de deservirea surselor materiale pe termen de 1 an, cu executarea
pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.
Conform cu art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepsei
stabilite prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 10 noiembrie 2017,
i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții legate de deservirea surselor materiale pe termen de 1 an, cu
executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.
Potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată
condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani.
4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a constatat temeinicia
concluziei primei instanțe, care a stabilit starea de fapt a acțiunilor săvârșite de
inculpatul Gorgan Vasile, iar probele examinate, în conformitate cu prevederile
art.101 Cod de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor.
Totodată, cu trimitere la prevederile art.10 alin.(1) Cod penal, instanța de
apel a conchis că, Gorgan Vasile a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(2)
lit. b), c) Cod penal - escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, comisă de două persoane, cu
cauzarea de daune în proporții considerabile, însă deoarece prin Legea nr.179 din
26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, calificativul de la lit. c) al art.190 alin.(2)
Cod penal ,,cu cauzarea de daune în proporții considerabile” a fost abrogat, prin
prisma retroactivității legii penale, s-a impus excluderea acestuia din învinuirea
imputată lui Gorgan Vasile.
Instanța de apel a notat că, prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din
17.08.2018, a fost modificată dispoziția art.190 Cod penal, și anume în dispoziția
alineatului (1), textul ,,înșelăciune sau abuz de încredere” a fost substituit cu textul
,,inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în
3
privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care
identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului
juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de
comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile” și cu
referire la prevederile art.10 Cod penal, a considerat că modificările operate sunt
aplicabile speței.
4.2. Instanța de apel a reținut că, Gorgan Vasile a recunoscut vina în
comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, cauza fiind examinată în
procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, totodată a concluzionat
că vina acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) Cod
penal, se confirmă prin probele administrate în cadrul urmăririi penale, care sunt
pertinente, concludente, utile și veridice și care coroborează între ele.
Respectiv din materialele cercetate instanța de apel a constatat că, inculpatul
Gorgan Vasile a avut inițial intenția de a induce în eroare părțile vătămate prin
mijloace dolosive și anume prin afirmația că execută lucrări la fațada clădirilor,
circumstanțe ce le-a determinat să-i transmită anumite sume de bani pentru
executarea lucrărilor de construcție, însă de fapt banii primiți i-a realizat în scopuri
personale împreună cu o altă persoană în privința căruia lipsesc date în dosar.
4.3. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel cu trimitere la
prevederile art.art.61, 75 Cod penal, a notat că, conform art.16 alin.(4) Cod penal,
infracțiunea săvârșită de către Gorgan Vasile, în funcție de caracterul și gradul
prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, circumstanțe agravante
nu au fost stabilite, iar circumstanțe atenuante au fost reține căința sinceră,
recuperarea parțială a prejudiciului cauzat, săvârșirea infracțiunii de către o
persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, infracțiunea
de escrocherie a fost săvârșită cu intenție și atentează la relațiile sociale cu caracter
patrimonial, acțiuni ce prezintă o gravitate sporită și care dețin rezonanță în
rândurile opiniei publice și determină reacții negative ale acesteia.
Astfel, instanța de apel a conchis că, inculpatului Gorgan Vasile, în baza
art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, urmează a-i fi aplicată pedeapsa închisori, în
limitele sancțiunii prevăzute de norma data, prin prisma prevederilor art.3641
alin.(8) Cod de procedură penală, inclusiv cu aplicarea art.70 alin.(31) Cod penal,
cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate în limita termenului stabilit de legiuitor.
Respectiv limitele de pedeapsă pentru Gorgan Vasile, prin prisma art.70
alin.(31) Codul penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, pentru
infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, au fost stabilite de la
634,5 la 675 unități convenționale și de la 1 an 4 luni la 2 ani 6 luni închisoare.
La fel, instanța de apel a reținut și faptul că, prin sentința Judecătoriei
Strășeni sediul Călărași din 10 noiembrie 2017, Gorgan Vasile a fost condamnat în
baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, la 1 an 3 luni închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis, concluzionând inculpatului urmează a-i
fi aplicată pedeapsa pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor.
Totodată, instanța de apel a considerat oportun de a suspenda condiționat
executarea pedepsei stabilită lui Gorgan Vasile, care în opinia acesteia, constituie o
4
pedeapsă echitabilă în raport cu fapta comisă, iar stabilirea termenului de
probațiune va impune pe viitor, un comportament adecvat al inculpatului în
vederea respectării legilor.
Procurorul, în temeiul pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură
penală, a contestat cu recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia cu
remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, la emiterea deciziei, instanța de
apel a ignorat prevederile art.art.61, 75 Cod penal, or, dispunând suspendarea
condiționată a executării pedepsei închisorii pentru comiterea unei infracțiuni cu
un grad prejudiciabil sporit, fiind periclitată ordinea de drept, nu va fi atins scopul
principal și anume prevenirea comiterii de noi infracțiuni de către inculpat, precum
și de către alte persoane și restabilirea echității sociale.
Dispoziția art.90 Cod penal obligă instanța de judecată să indice expres în
hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei,
însă instanța de apel nu și-a motivat soluția în această parte, limitându-se doar la
enumerarea circumstanțelor care le consideră atenuante.
Circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul inculpatului denotă
că cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este pedeapsa cu închisoare,
această concluzie derivând și din gravitatea faptei comise și de pericolul social al
acesteia.
Remarcă recurentul că, instituția suspendării condiționate a pedepsei nu
trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un
mijloc preventiv de apărare socială, care derivă din organizarea unei politici penale
adaptate la realitatea socială concretă.
Astfel, decizia adoptată de instanța de apel, la motivarea stabilirii pedepsei
contravine prevederilor art.394 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală,
deoarece nu cuprinde motivele de aplicare a unei pedepse mai ușoare și motivele
de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării ei.
Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii
contestate, în partea cheltuielilor judiciare, din următoarele considerente.
Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat
împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se
pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.
În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în
particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor
admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar
controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul
reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile
art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând
recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită și să dispună rejudecarea
cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu prevederile art.art.414-417 Cod de procedură penală,
5
instanța de apel trebuie să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de
drept, inclusiv: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a
fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă
normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.
În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele,
hotărârea instanței urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.
În speța de referință, Colegiul penal lărgit reține că obiectul contestării
deciziei instanței de apel îl constituie revocarea aplicării prevederilor art.90 Cod
penal.
Astfel, potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, o hotărâre a
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul
când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar
conform pct.10) alin.(1) al aceluiași articol, în cazul când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
În acest context, instanța de recurs relevă că, potrivit art.75 Cod penal, prin
criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege
de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei
pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.
Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și
individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze
scopurile legii penale și pedepsei penale, prevăzute de art.61 Cod penal, în strictă
conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în
partea specială a acestuia.
Colegiul penal lărgit remarcă că principalele elemente de care judecătorul
(sau completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată când soluționează
cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale
prevăzute în art.art.62-71 Cod penal, sunt termenul și mărimea acesteia conform
limitelor fixate în articolul respectiv al părții speciale a Codului penal.
Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de
încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite.
Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei și
depinde de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de
urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește
având în vedere și persoana celui vinovat, care include date privind gradul de
dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa
antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea
infracțiunii.
Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei, s-au
valorificat anume în această ordine, fiind stabilit inculpatului termenul de pedeapsă
prevăzut de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.70
alin.(31) Cod penal, art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și art.84 alin.(4 Cod
penal.
Ulterior, după stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, în cazul aplicării
pedepsei închisorii, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul de
6
executare a pedepsei deja stabilite, prin soluționarea chestiunii dacă pedeapsa
aplicată inculpatului trebuie să fie executată real ori, în perspectiva personalității
acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei
se poate atinge și prin aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei în
privința vinovatului pentru o perioadă de probațiune stabilită de instanța de
judecată.
Conform art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un
termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7
ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont
de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, poate ajunge la concluzia că
nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită și poate dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând
numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a
executării pedepsei și perioada de probațiune.
O condiție prevăzută expres în alin.(1) art.90 din Cod penal, constituie
concluzia instanței că nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa stabilită.
Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei
poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia.
În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea
condițiilor expres prevăzute de lege.
Deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma
convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se îndrepta fără executarea
efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare
condiționată a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a
întemeiat convingerea ei.
Prin urmare, în afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea
pedepsei principale, instanța trebuie să dea o motivare suplimentară, din care
considerente a concluzionat că nu este rațional ca inculpatul să execute real
termenul pedepsei stabilite.
Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării
pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a
instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o
acorde.
În speță, reieșind din soluția adoptată de instanța de apel, se constată că
aceasta nu a motivat decizia sub aspectul temeiurilor întrunite de inculpat pentru
stabilirea pedepsei cu suspendarea condiționată a executării acesteia, ținând cont și
de faptul că în apelul apărării a fost solicitată aplicarea unei pedepse cu
suspendarea condiționată, iar în apelul procurorului s-a solicitat stabilirea pedepsei
închisorii cu executare reală.
În consecință, instanța de recurs va admite recursul ordinar declarat cu
casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei, cu
dispunerea rejudecării cauzei în această parte, de către aceeași instanță.
La o nouă judecare a cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de
argumentele formulate recurs și de cele expuse în prezenta decizie, să înlăture
încălcările de lege menționate și să pronunțe o nouă hotărâre legală și întemeiată,
7
în strictă conformitate cu prevederile art.art.414, 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Sâli Radu, în cauza penală în privința lui Gorgan Vasile
xxxx, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04
octombrie 2018, în partea stabilirii pedepsei și dispune rejudecarea cauzei în
această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.
Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este
irevocabilă.
Decizia pronunțată motivat la 27 decembrie 2019.
Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti
Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan
/semnătura/ Nadejda Toma
Elena Cobzac
Victor Boico
8