1ra-59/2019 — art. 309/1 alin. 3 lit. c, e, 152 alin. 1 CP

1ra-59/2019 — art. 309/1 alin. 3 lit. c, e, 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-59/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de inculpați, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei sediul Telenești din 03 ianuarie 2018

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2018, în cauza

penală în privința lui

Vasilachi Vasile xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx

și

Țaran Mihail Onisim, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.01.2016 - 03.01.2018;

Instanță de apel: 28.02.2018 - 03.07.2018;

Instanță de recurs: 10.09.2018 - 19.03.2019.

A C O N S T A T A T :

Vasilachi Vasile și Țaran Mihail au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza

art.3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal, la câte 5 ani închisoare fiecare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de

demnitate publică pe termen de câte 5 ani fiecare.

Procesul penal în privința lui Vasilachi Vasile în baza art.152 alin.(1) Cod

penal, a fost încetat din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la

răspundere penală potrivit art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Dragușciuc Gheorghe a fost

admisă, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Vasilachi Vasile și Țaran Mihail

în beneficiul lui Dragușciuc Gheorghe suma de 3 403 lei cu titlu de prejudiciu

material și suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

fiind numit prin ordinul nr.180ef din 05 mai 2012 al comandantului Brigăzii de

poliție cu destinație specială ,,Fulger” în funcția de locțiitorul comandantului de grup

al grupului de luptă al detașamentului intervenție acțiuni speciale nr.3 al Brigăzii de

poliție cu destinație specială ,,Fulger” a IGP al MAI și fiind astfel, conform art.123

alin.(1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, având gradul special de

locotenent de poliție, fiind delegat în baza dispoziției nr.29/225 din 27 septembrie

1

2012 a comandantului Brigăzii de poliție cu destinație specială ,,Fulger” la

Comisariatul de poliție Sîngerei, pentru perioada 28 septembrie - 03 octombrie 2012,

în scopul realizării unor măsuri de prevenire generală și individuală, combaterii

fenomenului infracțional și menținerii ordinii publice, precum și eficientizarea

activităților în mediul persoanelor aflate în vizorul poliției, în timpul îndeplinirii

obligațiilor de servici, contrar art.3 CțEDO adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950,

la care Republica Moldova a aderat la 12 septembrie 1997; art.24 alin.(2) din

Constituție; încălcând grav prevederile art.art.4, 12-15 din Legea nr.416 din 18

decembrie 1990 ,,Cu privire la poliție” (lege în vigoare la momentul săvârșirii

infracțiunii), precum și dispozițiile pct.1, 3, 4 ale capitolului I și pct.1, 2 ale

capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii

organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor

Interne (anexa nr.2), aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.1275-XII din 15

februarie 1993, care reglementează condițiile și limitele aplicării forței fizice și a

mijloacelor speciale; contrar prevederilor lit. d), f), g), m) pct.15, lit. a), b) pct.16 din

Codul de etică și deontologice al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.481 din 10 mai 2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a funcției

deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică,

decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor

legale, dacă metodelor nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să

respecte Constituția și Legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură,

tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu

recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura

necesară atingerii unui obiectiv legitim, în noaptea de 02 spre 03 octombrie 2012,

aproximativ la ora 00.30, împreună cu Țaran Mihail, polițistul operativ al grupului de

luptă al detașamentului intervenție acțiuni speciale nr.3 al Brigăzii de poliție cu

destinație specială ,,Fulger” a IGP al MAI, în s. Prepelița, r-nul Sîngerei, cu scopul de

a-i pedepsi pentru neîndeplinirea de către conducătorul de vehicul Dragușciuc

Gheorghe a indicației legale, dată de agenții de circulație ai Secției poliției rutiere ai

Comisariatului de poliție Sîngerei, Romandaș Vasile și Pasat Vasile de a opri

vehiculul și pentru a-i intimida, cu forța l-a scos pe pasagerul Novoloacă Ștefan din

automobil aplicându-i intenționat lovituri cu patul de la pistolul-mitralieră ,,AKCY”

în regiunea corpului și lovindu-l peste picioare l-a doborât, iar când ultimul se afla

culcat la pământ cu fața în jos, i-a aplicat lovituri cu mâna după cap. Între timp,

coautorul actelor de tortură Țaran Mihail, cu care acționa de comun, i-a aplicat lui

Dragușciuc Gheorghe mai multe lovituri cu mâinile, picioarele și patul de la pistolul-

mitralieră ,,AKCY” peste toate părțile corpului și membre, după ce i-au imobilizat

mâinile la spate cu un fir de plastic, forțându-l să urce în automobilul său și lovindu-l

în spate cu pumnul. După aceasta l-au reținut pe Dragușciuc Gheorghe, care era

suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate și l-au condus la

Comisariatul de poliție din or. Sîngerei. Ca rezultat lui Novoloacă Ștefan i-au fost

cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr.27D din 09.02.2013

vătămării corporale medii, iar lui Dragușciuc Gheorghe i-au fost cauzate, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.28D din 09.02.2013, vătămări corporale

neînsemnate.

În circumstanțele menționate, ca rezultat al acțiunilor violente cu caracter de

tortură, întreprinse de către Vasilachi Vasile lui Novoloacă Ștefan și Dragușciuc

2

Gheorghe le-au fost provocate suferințe fizice și psihice puternice, exprimate prin

dureri intense cauzate de loviturile aplicate, traume, psihologice manifestate prin

cefalee, schimbarea tiparelor de somn, frică și crize convulsive.

Tot Vasilachi Vasile, în noapte de 02 spre 03 octombrie 2012, aproximativ la

ora 00.30, în s. Prepelița, r-nul Sângerei, cu forța l-a scos pe pasagerul Novoloacă

Ștefan din automobil condus de Dragușciuc Gheorghe, aplicându-i intenționat lovituri

cu patul de la pistolul-mitralieră ,,AKCY” în regiunea cutiei toracice pe stânga și

lovindu-l peste picioare l-a doborât, iar când ultimul se afla culcat la pământ cu fața

în jos, i-a aplicat lovituri cu mâna după cap. Ca rezultat lui Novoloacă Ștefan i-au fost

cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr.27D din 09.02.2013

vătămării corporale medii.

Țaran Mihail fiind numit prin ordinul nr.67ef. din 24 iulie 2009 al Vice-

ministrului Afacerilor Interne în funcția de polițist operativ al grupului de luptă al

detașamentului intervenție acțiuni speciale nr.3 al Brigăzii de poliție cu destinație

specială ,,Fulger” a IGP al MAI și fiind astfel, conform art.123 alin.(1) Cod penal,

persoană cu funcție de răspundere, având gradul special de sergent major de poliție,

fiind delegat în baza dispoziției nr.29/225 din 27 octombrie 2012 a comandantului

Brigăzii de poliție cu destinație specială ,,Fulger” la Comisariatul de poliție Sîngerei,

pentru perioada 28 septembrie - 03 octombrie 2012, în scopul realizării unor măsuri

de prevenire generală și individuală, combaterii fenomenului infracțional și

menținerii ordinii publice, precum și eficientizarea activităților în mediul persoanelor

aflate în vizorul poliției, în timpul îndeplinirii obligațiilor de servici, contrar art.3

CțEDO adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat

la 12 septembrie 1997, art.24 alin.(2) din Constituție, încălcând grav prevederile

art.art.4, 12-15 din Legea nr.416 din 18 decembrie 1990 ,,Cu privire la poliție” (lege

în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii), dispozițiile pct.3, 4 capitolului I și

pct.1 ,2 capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către

colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului

Afacerilor Interne (anexa nr.2), aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.1275-XII

din 15 februarie 1993, care reglementează condițiile și limitele aplicării forței fizice și

a mijloacelor speciale, contrar prevederilor lit. d), f), g), m) pct.15, lit. a), b) pct.16

din Codul de etică și deontologice ale polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.481 din 10 mai 2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a funcției

deținute, care î-1 obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică,

decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor

legale, dacă metodelor nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să

respecte Constituția și Legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură,

tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu

recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura

necesară atingerii unui obiectiv legitim, în noapte de 02 spre 03 octombrie 2012,

aproximativ la ora 00.30, împreună cu locțiitorul comandantului de grup al grupului

de luptă al detașamentului intervenție acțiune specială nr.3 al Brigăzii de poliție cu

destinație specială ,,Fulger” a IGP al MAI Vasilachi Vasile, în s. Prepelița, r-nul

Sîngerei, cu scopul de a-i pedepsi pentru neîndeplinirea de către conducătorul de

vehicul Dragușciuc Gheorghe a indicației legale, dată de agenții de circulație ai

Secției poliției rutiere ai Comisariatului de poliție Sîngerei, Romandaș Oleg și Pasat

Vasile de a opri vehiculul și pentru a-i intimida, i-a aplicat intenționat lui Dragușciuc

3

Gheorghe mai multe lovituri cu mâinile, picioarele și patul de la pistolul-mitralieră

,,AKCY” peste toate părțile corpului și membre, după ce i-a imobilizat mâinile la

spate cu un fir de plastic, forțându-l să urce în automobilul său și lovindu-l în spate cu

pumnul. Între timp, coautorul actelor de tortură, Vasilachi Vasile, cu care acționa de

comun, cu forța l-a scos pe pasagerul Novoloacă Ștefan din automobil aplicându-i

intenționat lovituri cu patul de la pistolul-mitralieră ,,AKCY” în regiunea corpului și

lovindu-l peste picioare l-a doborât, iar când ultimul se afla culcat la pământ cu fața

în jos, i-a aplicat lovituri cu mâna după cap. După aceasta, l-au reținut pe Dragușciuc

Gheorghe, care era suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate și l-au condus la Comisariatul de poliție din or. Sîngerei.

Ca rezultat lui Dragușciuc Gheorghe i-au fost cauzate, conform raportului de

expertiză medico-legală nr.28D din 09.02.2013, vătămări corporale neînsemnate, iar

lui Novoloacă Ștefan i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală

nr.27D din 09.02.2013, vătămării corporale medii.

În circumstanțele menționate, ca rezultat al acțiunilor violente cu caracter de

tortură, întreprinse de către Țaran Mihail lui Novoloacă Ștefan și Dragușciuc

Gheorghe le-au fost provocate suferințe fizice și psihice puternice, exprimate prin

dureri intense cauzate de loviturile aplicate, traume, psihologice manifestate prin

cefalee, schimbarea tiparelor de somn, frică și crize convulsive.

solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vasilachi

Vasile și Țaran Mihail să fie condamnați în baza art.3091 alin.(3) Cod penal, la câte 7

ani închisoare și admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa aplicată inculpaților este

prea blândă, iar acțiunea civilă neîntemeiat a fost admisă parțial.

Or, inculpații, din momentul pornirii urmăririi penale, inclusiv și la etapa

examinării cauzei în instanța de judecată, nu și-au recunoscut vinovăția și nici unul

din ei nu a întreprins măsuri pentru a recupera prejudiciul material și moral cauzat

părții vătămate.

Mai mult, pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul propus de restabilire a

echității sociale, corectare și resocializare a inculpaților, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or

pentru aplicarea unei pedepse minime prevăzute de legea penală este necesară

prezența circumstanțelor atenuante prevăzute la art.76 Cod penal, dar care în speță

lipsesc.

La fel, a invocat că, prima instanță neîntemeiat nu a admis integral acțiunea

civilă, or, suma de 50 000 lei care a fost dispusă spre încasare cu titlu de prejudiciu

moral nu este proporțională suferințelor fizice și psihice provocate părții vătămate,

deoarece aceasta a fost supusă unui stres enorm în rezultatul acțiunilor inculpaților.

3.1. Inculpații Vasilachi Vasile și Țaran Mihail au contestat cu apel sentința,

solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivare apelului au invocat că, din probele anexate la cauza penală este

demonstrat comportamentul agresiv al conducătorului auto Dragușciuc Gheorghe cât

și refuzul categoric de a da acordul la testarea alcoolscopică și examenul medical fără

motiv plauzibil.

Totodată, prima instanță, făcând trimitere la prevederile art.3 CțEDO, nu a

reținut alegațiile inculpaților precum că Dragușciuc Gheorghe ar fi comis infracțiunea

4

privind eschivarea intenționată de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate, fapt confirmat prin sentința Judecătoriei Sîngerei, însă după concluzia

instanței aceste împrejurări nu schimbă situația de fapt a lucrurilor, ceia ce în opinia

apelanților nu este corect, considerând că dacă nu interveneau nu se știe cum derulau

acțiunile părții vătămate în continuare.

De asemenea, este greșită poziția primei instanțe în ce privește aprecierea

critică a declarațiilor martorilor Pasat Vasile, Zolotcov Ruslan și Romandaș Oleg, din

simplul motiv, că în ședința de judecată ei au depus mărturii în favoarea inculpaților,

iar conținutul declarațiilor lor nu coroborează cu probele cercetate în ședința de

judecată, menționând că acești martori la data comiterii infracțiunii, împreună cu

inculpații, se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de polițiști, fiind

astfel încălcat principiul egalității armelor consfințit de art.6 CțEDO.

La fel, apelanții și-au exprimat dezacordul cu faptul că instanța a reținut întru

argumentarea sentinței declarațiile părții vătămate Dragușciuc Gheorghe, date în

ședința de judecată, apreciind că ele coroborează cu probele cercetate în cadrul

ședinței de judecată, făcând trimitere la actele de expertiză.

Un alt argument care pune la îndoială legalitatea sentinței este, că instanța cu

referire la declarațiile părții vătămate Novoloacă Ștefan a contrapus declarațiile

acestuia de la urmărire penală celor din ședința de judecată, unde se constată că

declarațiile părții vătămate date în sensul că ,,nu poate concretiza timpul când s-a

rupt coasta, deoarece cu trei zile după caz, a coborât un butoi în beciul său și s-a

lovit, este probabilitatea că atunci s-a rupt” nu prezintă veridicitate, or, prin

concluziile raportului de expertiză nr.224 din 09.07.2014, la Novoloacă Ștefan s-a

depistat vătămare corporală medie, în rezultatul acțiunii traumatice prin mecanism de

lovire sau de un obiect contondent dur, iar leziunile constatate nu sunt caracteristice

pentru cădere simplă de la înălțimea propriului corp sau prin automutilare și pătimitul

a suportat nu mai puțin de 2 acțiuni traumatice, probă care prin coroborare cu actul

nr.201-2013 de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie se constată că partea

vătămată Novoloacă Ștefan a suportat o traumă psihologică manifestată prin cefalee,

schimbarea tiparelor de somn, pretinsa tortură la care a fost supus, reacție tipică la un

stres extrem în cadrul contextului cultural și social.

Totodată, apelanții au indicat că, contrar prevederilor art.384 alin.(3) Cod de

procedură penală, instanța a concluzionat, că schimbarea declarațiilor de către partea

vătămată Novoloacă Ștefan în instanța de judecată, având statut de condamnat la

moment care își execută pedeapsa închisorii, constituie doar o metodă inventată întru

eludarea pedepsei penale de către noii-inculpați, considerând în același timp că

declarațiile părții vătămate Novoloacă Ștefan date în cadrul urmăririi penale sunt

veridice și confirmă vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii în privința

acestuia.

În această ordine de idei, în opinia inculpaților, prima instanță a luat în

considerație doar probele aduse de acuzatorul de stat pentru a pronunța o sentință de

condamnare, ignorând totalmente atât declarațiile inculpaților, cât și declarațiile

martorilor Pasat Vasile, Romandaș Oleg, ș.a. dând prioritate martorilor acuzării, care

sunt combătute cu însuși probele acuzării, cum ar fi declarațiile martorului Voliscaia

Raisa și imaginile video a părții vătămate Dragușciuc Gheorghe.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpați, admis apelul declarat de partea

5

vătămată Dragușciuc Gheorghe, casată sentința în partea încasării prejudiciului moral

și cheltuielilor de judecată și pronunțată o nouă hotărâre în acesta parte, prin care a

fost dispusă încasarea în beneficiul lui Dragușciuc Gheorghe din contul lui Țaran

Mihail și Vasilachi Vasile a sumei de câte 50 000 lei de la fiecare, cu titlu de

prejudiciu moral.

La fel, a fost dispusă încasarea în mod solidar de la Țaran Mihail și Vasilachi

Vasile în beneficiul lui Dragușciuc Gheorghe a sumei de 1 772,54 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, prima instanță pe

deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpații

Vasilachi Vasile și Țaran Mihail, iar probele examinate, în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpații Vasilachi Vasile și Țaran

Mihail nu au recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire,

vina acestora se confirmă prin cumulul de probe, cum ar fi: declarațiile părților

vătămate Dragușciuc Gheorghe (f.d.83-86 vol. III) și Novoloacă Ștefan (f.d.123-125

vol. III); martorilor Volscaia Raisa (f.d.126-127 vol. III); Rudei Nina (f.d.128-129

vol. III); Pasat Vasile (f.d.160-163 vol. III); Zolotcov Ruslan (f.d.141-143 vol. III);

Romandaș Oleg (f.d.144-148 vol. III); procesul-verbal de cercetare la fața locului cu

tabelul foto din 06.11.2012 (f.d.114-117 vol. I); procesul-verbal de confruntare din

10.10.2013 dintre partea vătămată Dragușciuc Gheorghe și bănuitul Țăran Mihail

(f.d.10-11 vol. II); procesul-verbal de confruntare din 10.10.2013 dintre partea

vătămată Dragușciuc Gheorghe și bănuitul Vasilachi Vasile (f.d.14-15 vol. II);

procesul-verbal de confruntare din 10.10.2013 dintre partea vătămată Novoloacă

Ștefan și bănuitul Vasilachi Vasile (f.d.16-17 vol. II); procesul-verbal de confruntare

din 14.10.2013 dintre partea vătămată Dragușciuc Gheorghe și bănuitul Pasat Vasile

(f.d.18-20 vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr.27D din 09.02.2013 (f.d.24

vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr.28D din 09.02.2013 (f.d.35 vol. II);

procesul-verbal de cercetare la fața locului cu tabelul foto din 27.11.2013 (f.d.44-48

vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr.3241/D din 17.03.2014 (f.d.63-64 vol.

II); raportul de expertiză medico-legală în comisiei nr.224 din 08.07.2014 (f.d.75-78

vol. II); actul nr.201a-2013 de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie (f.d.87-88 vol.

II); actul nr.202a-2013 de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie (f.d.99-100 vol.

II); informația comandantului Brigăzii de poliție cu destinație specială ,,Fulger”

nr.29/118 din 20.02.2013 (f.d.115 vol. II).

În contextul dat, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei

instanțe care a stabilit că din analiza probelor cercetate se demonstrează cu

certitudine vinovăția făptuitorilor în comiterea infracțiunii imputate, iar argumentele

invocate de către inculpați în cererea de apel prin care aceștia indică, că nu pot

explica de ce partea vătămată Dragușciuc Gheorghe declară că i-au fost cauzate

traume, deoarece ei au aplicat legal forța fizică în scopul imobilizării deoarece avea

un comportament agresiv, au fost respinse ca fiind neîntemeiate, or, reieșind din

declarațiile părților vătămate Dragușciuc Gheorghe și Novoloacă Ștefan rezultă că

aceștia au stopat mașina ,,pentru a permite ambulanței să treacă” și fără nici o somație

6

din partea colaboratorilor de poliție, fără a putea reacționa, forțat au fost scoși din

automobil și puși la pământ.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că, declarațiile martorilor Volscaia Raisa

și Rudei Nina și suportul video anexat la cauza penală nr.1-108/13 în privința lui

Dragușciuc Gheorghe, trezesc dubii asupra declarațiilor inculpaților Vasilachi Vasile

și Țaran Mihail, privind comportamentul neadecvat al părții vătămate, de vreme ce

aceste afirmații nu au fost confirmate, or, ambele părți vătămate au indicat că aveau

un comportament normal în timpul deplasării cu autovehiculul.

Prima instanță corect a reținut că declarațiile părții vătămate Dragușciuc

Gheorghe din ședința de judecată coroborează cu probele cercetate, și anume cu

raportul de expertiză medico-legală prin care se constată vătămări corporale

neînsemnate care este în coroborare cu actul nr.202a-2013 din 06.06.2013 de

expertiză psihiatrico-legală ambulatoriu în privința lui Dragușciuc Gheorghe.

De asemenea, instanța de apel a reținut și aprecierea primei instanțe cu referire

la declarațiile părții vătămate Novoloacă Ștefan, or, instanța contrapunând declarațiile

de la faza de urmărire penală celor din ședința de judecată, a constatat că declarațiile

acestuia nu prezintă veridicitate, deoarece nu coroborează cu raportul de expertiză

nr.224 din 09.07.2014, probă care prin coroborare cu actul nr.201-2013 de expertiză

psihiatrică-legală ambulatorie, confirmă că partea vătămată Novoloacă Ștefan a

suportat o traumă psihologică, manifestată prin cefalee, schimbarea tiparelor de

somn; pretinsa tortură la care a fost supus, reacție tipică la un stres extrem în cadrul

contextului cultural și social.

Astfel, prima instanță just a concluzionat, că schimbarea declarațiilor de către

partea vătămată Novoloacă Ștefan în instanța de judecată, care avea statut de

condamnat, executând pedeapsa închisorii, constituie doar o metodă inventată întru

eludarea pedepsei penale de către inculpați, stabilind că declarațiile acestuia date în

cadrul urmăririi penale sunt veridice și confirmă vinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

În continuare, instanța de apel a remarcat că, din declarațiile inculpaților

Vasilachi Vasile și Țaran Mihail și a martorilor Romandaș Oleg, Pasat Vasile și

Zolotcov Ruslan, care au descris un șir de acțiuni pretins săvârșite de către partea

vătămată Dragușciuc Gheorghe aflat la volanul automobilului, pe care inculpații au

încercat de mai multe ori să-l stopeze pentru acțiunile pretins ilegale ale

conducătorului auto, rezultă că intensitatea răului tratament din partea inculpaților s-a

manifestat prin dorința acestora de a-și dovedi supremația lor față de victime, fără

temei și necesitate aplicându-le lovituri cu mâinile, picioarele și patul de la pistolul-

mitralieră ,,AKCY” peste toate părțile corpului și membre, după ce i-au imobilizat

mâinile la spate cu un fir de plastic, apoi forțat l-au urcat pe Dragușciuc Gheorghe pe

bancheta din spate a automobilului și l-au transportat la comisariatul de poliție.

În același sens, instanța de apel a apreciat critic argumentele apelanților care au

susținut că au acționat la indicația superiorului echipajului, Pasat Vasile, inclusiv în

executarea obligațiilor lor de menținere a ordinii publice și de apărare a

colaboratorilor, or, acțiunile inculpaților Vasilachi Vasile și Țaran Mihail au fost

îndreptate anume în scopul înfrângerii rezistenței părților vătămate Dragușciuc

Gheorghe și Novoloacă Ștefan, pentru a-i pedepsi din cauza neîndeplinirii de către

conducătorul de vehicul Dragușciuc Gheorghe a indicației legale dată de agenții de

circulație, și având scopul de a-i intimida, au aplicat violența fizică ambelor părți

7

vătămate, ori, acțiunile inculpaților au fost disproporționate față de comportamentul

părților vătămate.

Potrivit materialelor dosarului penal s-a constatat că inculpații dețineau asupra

lor arme - pistolul-mitralieră din dotare de model „AKCY”, pe care l-au folosit la

aplicarea loviturilor părților vătămate Dragușciuc Gheorghe și Novoloacă Ștefan.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind irelevante argumentele

apelanților Vasilachi Vasile și Țaran Mihail prin care se indică că, prima instanță a

pus la baza adoptării sentinței doar declarațiile părții vătămate Dragușciuc Gheorghe

și ale martorului Voliscaia Raisa, deoarece prima instanță corect a reținut că

declarațiile părții vătămate coroborează cu celelalte probe cercetate în cadrul ședinței

de judecată, iar declarațiile inculpaților sunt în contrazicere cu probele din dosar,

fiind apreciate ca o tactică de apărarea a acestora.

În contextul celor relevate, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate și

argumentele invocate în apelul inculpaților, care în esență susțin că prima instanță

eronat a apreciat critic declarațiile martorilor Pasat Vasile, Zolotcov Ruslan și

Romandaș Oleg, menționând în acest sens, că declarațiile martorilor menționați sunt

subiective și părtinitoare, or prima instanță corect a relevat că aceștia la data săvârșirii

infracțiunii, se aflau în exercitarea atribuiților de serviciu în calitate de polițiști,

împreună cu inculpații Vasilachi Vasile și Țaran Mihail.

De asemenea, instanța de apel a respins ca nefondate și argumentele

inculpaților care susțin că prima instanță nu a luat în considerare circumstanțele

constatate prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 20 august 2013 de condamnare a lui

Dragușciuc Gheorghe în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, or, din textul sentinței

contestate se atestă contrariul și corect a specificat că aceste împrejurări nu schimbă

situația de fapt a lucrurilor, ținând cont de prevederile art.3 CțEDO care are un

caracter absolut și impune statelor semnatare a Convenției că nimeni nu poate fi

supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

În același timp, instanța de apel a indicat că, nu și-au găsit confirmare nici

alegațiile inculpaților precum că în privința lor ar fi fost încălcat principiul egalității

armelor prevăzut de art.6 CțEDO, deoarece la verificarea și aprecierea probatoriului

administrat, prima instanță a analizat și a dat apreciere tuturor probelor invocate și

prezentate de părți, inclusiv a declarațiilor martorilor Pasat Vasile, Zolotcov Ruslan și

Romandaș Oleg, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

4.2. În continuare, instanța de apel a reținut că la stabilirea categoriei și măsurii

de pedeapsă aplicată inculpaților, prima instanță a ținut cont de prevederile art.art.76,

77 Cod penal, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

În această odine de idei, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate

de către partea vătămată Dragușciuc Gheorghe, precum că prima instanță a aplicat o

pedeapsă prea blândă inculpaților, deoarece la adoptarea sentinței de condamnare,

prima instanță a reținut lipsa circumstanțelor ce ar agrava răspunderea, inclusiv și

lipsa circumstanțelor ce ar atenua răspunderea inculpaților Vasilachi Vasile și Țaran

Mihail.

La fel, s-a luat în considerare că infracțiunea face parte din categoria celor

grave, de caracterul violent al infracțiunii reflectat în coraport cu modul și

împrejurările în care a fost comisă infracțiunea în privința părților vătămate, starea de

8

pericol creată pentru valoarea ocrotită, și anume relațiile asupra justiției și a

libertăților persoanei, natura și gravitatea rezultatului produs - vătămarea corporală

neînsemnată, respectiv medie și cauzarea suferințelor puternice psihice pătimiților;

motivele și scopul săvârșirii infracțiunii - pedepsirea pentru neîndeplinirea de către

conducătorul de vehicul Dragușciuc Gheorghe a indicației legale dată de agenții de

circulație și intimidarea lor, aplicând violența fizică victimelor în forma cea mai

gravă de încălcare a libertății persoanei; conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii

și în cadrul cercetării judecătorești - lipsind efortul în conștientizarea crimei comise și

consecințelor ei, ceea ce denotă lipsa posibilităților ambilor inculpați de a se corija.

De asemenea, prima instanță a reținut și faptul că în localitatea unde

domiciliază inculpații, de către organul administrației publice locale, se

caracterizează a fi persoane cu comportament pozitiv, iar din cazierul judiciar rezultă

că nu au antecedente penale.

În același context, instanța de apel a relevat asupra corectitudinii concluziei

primei instanțe de a înceta procesul penal în privința inculpatului Vasilachi Vasile pe

capătul de acuzare privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod

penal, or s-a constatat cu certitudine că infracțiunea săvârșită de către inculpatul

Vasilachi Vasile face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave și a fost

comisă în noaptea de 02 spre 03 octombrie 2012, iar de la comiterea acțiunilor

infracționale a trecut mai mult de 5 ani, fapt ce conform prevederilor art.53 lit. g) Cod

penal și art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, duce la necesitatea încetării

procesului penal în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere

penală.

4.3. În continuare, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate argumentele

invocate în apel de către partea vătămată Dragușciuc Gheorghe, în partea ce ține de

acțiunea civilă înaintată, prin care solicită încasarea de la Vasilachi Vasile și Țaran

Mihail în mod solidar în beneficiul său a sumei de 105 375 lei, care constă din -

prejudiciului material în sumă de 3 403 lei, prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei,

cheltuieli de asistență juridică pentru depunerea cererii de apel în sumă de 1 000 lei și

972 lei - o parte din cheltuielile de transport suportate pentru deplasările la ședințele

de judecată, considerând că acțiunea civilă urmează a fi admisă parțial cu casarea

sentinței în partea încasării prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată.

Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.219 alin.(2), (4), 225 alin.(1), (2), (3)

Cod de procedură penală și art.art.1422, 1423 Cod civil, instanța de apel a ajuns la

concluzia de a dispune spre încasare de la inculpații Vasilachi Vasile și Novoloacă

Ștefan în beneficiul părții vătămate Dragușciuc Gheorghe câte 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, apreciindu-le drept echitabile, suficiente și pasibile de a aduce

satisfacție morală și capabilă să remedieze suferințele suportate de partea vătămată.

Cu referire la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului material în

contul lui Dragușciuc Gheorghe a sumei de 3 403 lei, cheltuieli de asistență juridică

pentru depunerea cererii de apel în sumă de 1 000 lei și 972 lei - o parte din

cheltuielile de transport suportate pentru deplasările la ședințele de judecată, instanța

de apel a concluzionat de a o admite parțial, și anume a încasa în mod solidar de la

inculpații Vasilachi Vasile și Țaran Mihail cheltuieli de asistență juridică în sumă de

1 000 lei, ce se confirmă prin bonul de plată nr.ED 503396 din 15.01.2018 (f.d.73) și

suma de 772,54 lei, confirmată prin bonurile fiscale nr.0033 din 28.12.2017 în sumă

de 290 lei și nr.5362 din 01.12.2017 în sumă de 482,54 lei, cu titlu de cheltuieli

9

judiciare, suportate pentru deplasările la ședințele de judecată (f.d.74).

În rest, a dispus respingerea cererii privind încasarea cheltuielilor judiciare în

sumă de 3 403 lei solicitată în cererea de apel, deoarece aceasta a fost încasată deja de

către prima instanță la soluționarea acțiunii civile, la fel nu a fost reținută ca fiind

plauzibilă și pasibilă încasării suma de 200 lei, confirmată prin bonul fiscal nr.0059

din 04.10.2017 (f.d.74), or, din materialele cauzei, la data respectivă nu se atestă vreo

ședință de judecată în prezenta cauză penală, iar partea vătămată nu a motivat și nici

nu a probat necesitatea efectuării acestor cheltuieli.

adoptate, solicitând casarea acestora cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor au invocat că, instanța de apel nu a cercetat și analizat

suplimentar declarațiile martorilor acuzării deși inculpații au solicitat audierea lor

suplimentară, astfel dând o apreciere greșită probelor administrate în cauză.

Mai mult, în decizia sa instanța de apel face trimitere la declarațiile martorilor

Volscaia Raisa, Rudei Nina, Pasat Vasile, Zolotcov Ruslan, Romandaș Oleg, care nu

au fost audiați în ședință și declarațiilor cărora nu au fost date citire, fapt ce vine în

contradicție cu prevederile art.414 alin.(3) Cod de procedură penală.

Consideră inculpații că, pe cauza dată nu au beneficiat de: ,,,...dreptul la

judecarea cauzei în mod echitabil... (...) de către o instanță imparțială, care va hotărî

asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa, (...)

având, în special dreptul să fie informați în mod amănunțit, asupra naturii și acuzației

aduse împotriva lor”.

Instanța de apel respingând apelul, nu a respectat normele de drept procesual

limitându-se doar la audierea inculpaților și a părților vătămate, declarații

contradictorii, or, Novoloacă Ștefan complet a renunțat la declarațiile depuse în

cadrul urmăririi penale motivând că a fost influențat.

Probatoriul decisiv pe care instanța de apel și-a întemeiat hotărârea de

condamnare a fost obținut contrar principiilor nemijlocirii, oralității și

contradictorialității judecării cauzei, or, instanța de apel nu era în drept să-și

întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de către prima instanță dacă acestea

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel.

Mai mult, instanța de apel în decizia sa a invocat pasaje ale declaraților depuse

în ședința de judecată de partea vătămată Dragușciuc Gheorghe care însă nu a dat

astfel de declarații, astfel pct.7, 11, 12, 13, 14 din decizie nu sunt veridice și doar din

aceste motive a fost respinsă cererea părții apărării de a fi demonstrată interceptarea

video făcută la IP Sîngerei cu participarea lui Dragușiuc Gheorghe, care

demonstrează lipsa cauzări acestuia a durerilor fizice puternice.

Menționează recenții că, acuzarea nu a prezentat probe directe sau indirecte ce

ar dovedi vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii de tortură.

Semnul calificativ - provocarea unei dureri puternice, fizice, părților vătămate

Dragușciuc Gheorghe și Novoloacă Ștefan, greșit a permis încadrarea juridică a

acțiunilor inculpaților în art.3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal, fiind trecut cu vederea

faptul că procesul penal a fost încetat din motivul intervenției termenului prescripție

tragerii la răspundere penală potrivit art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal.

Astfel, consideră recurenții că, instanțele de fond nu au stabilit prezența laturii

obiective a infracțiunii prevăzute de art.3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal, care constă

10

în acțiunea de provocare a unei dureri puternice fizice atât lui Dragușciuc Gheorghe,

cât și lui Novoloacă Ștefan.

Subsidiar recurenții au indicat că, instanțele de fond nu s-au expus asupra

faptului că art.3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal, care era în vigoare la momentul

săvârșirii infracțiunii a fost abrogat.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.art.414 alin.(1) Cod de procedură penală și a jurisprudenței

naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, potrivit art.101 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de judecată

este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror cercetare au

avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că, în ședința instanței de apel,

avocatul Malanciuc Ion, care reprezenta interesele inculpaților, a solicitat audierea

martorilor Voliscaia Raisa, Romandaș Oleg, Zolotcov Ruslan și Pasat Vasile,

asumându-și responsabilitatea de a asigura prezența acestora, însă instanța de apel a

respins cererea, invocând că martorii au fost audiați în prima instanță potrivit tuturor

rigorilor Codului de procedură penală, fără a ține cont de faptul că, avocatul

Malanciuc Ion a intervenit în proces, întru reprezentarea drepturilor și intereselor

inculpaților Vasilachi Vasile și Țaran Mihail, în prima instanță, la finalizarea

cercetării judecătorești, iar luând cunoștință cu materialele cauze și constatând

divergențe între declarațiile martorului Voliscaia Raisa și înregistrarea video, a

solicitat audierea suplimentară a acestui martor, însă demersul avocatului a fost

respins fără o careva motivare (f.d.25, 36, 112 Vol. IV).

Potrivit art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, în cazul în care declarațiile

persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la

solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

La fel, instanța este obligată la examinarea probelor care confirmă vinovăția

sau nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor

atât de învinuire, cât și cele de apărare.

În orice caz, se supun analizei toate probele, indiferent de faptul că sunt

cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți în ședință.

Potrivit art.24 alin.(3) Cod de procedură penală, părțile participante la

judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza

11

sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură.

Egalitatea părților în proces se exprimă prin aceea că ele se folosesc de drepturi

egale în administrarea probelor, participarea la examinarea lor și înaintarea cererilor.

Principiul contradictorialității asigură atât dreptul părților de a prezenta și discuta

întregul material probator, cât și dreptul părților de a-și expune părerea și

argumentarea ei în fapt și drept, cu privire la toate problemele ce trebuie soluționate.

Așezarea judecății pe principiul contradictorialității implică egalitatea de ,,arme” între

învinuire și apărare, între susținerea pretențiilor și combaterea lor.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel la examinarea cauzei nu

a înlăturat eroarea admisă de prima instanță, însă repetat a refuzat părții apărării

audierea suplimentară a martorilor, prin ce le-a îngrădit posibilitatea de a-și forma

apărarea în urma eludării divergențelor apărute la studierea materialelor cauzei

penale.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a

găsit confirmare temeiul prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

„decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel,

în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de inculpați, se casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2018, în cauza penală în

privința lui Vasilachi Vasile xxxxx și Țaran Mihail xxxxx și se dispune rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Nadejda Toma

/semnătura/ Elena Cobzac

/semnătura/ Victor Boico

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

12