1ra-1143/2019 — art. 42 al. 3, 27, 190 al. 3, 5, 325 al. 2 lit. c CP

1ra-1143/2019 — art. 42 al. 3, 27, 190 al. 3, 5, 325 al. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1143/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecătorii – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Mazniuc Victor în numele inculpatului Bahcivanji Andrei și ultimul, avocații Isac

Igor, Căpățînă Ion, Bodnariuc Alexandr și Bernaz Alexandru în numele inculpatului

Platon Veaceslav, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău din 12

decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Platon Veaceslav Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din or. Xxxxx, domiciliat în mun. Xxxxx,

bd. Xxxxx, ap. xxx;

Bahcivanji Andrei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din or. Xxxxx, domiciliat în mun. Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xxx;

Capanji Maxim Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din or. Xxxxx, str. Xxxxx, domiciliat în

mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

1

Platon Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5)

Cod penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita anumită activitate

economică pe un termen de 3 (trei) ani, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

4 (patru) ani , cu amendă în mărime de 6000 (șase mii) unități convenționale, ce

constituie 300000 (trei sute mii) lei.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, lui Platon Veaceslav fiindu-i stabilită o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu amendă

în mărime de 6000 (șase mii) unități convenționale, ce constituie 300000 (trei sute mii)

lei, precum și pedeapsă complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani.

A fost stabilită executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui Platon Veaceslav

în penitenciar de tip închis.

Termenul de executare a pedepsei calculându-se din data pronunțării sentinței -

12 decembrie 2017.

Termenul pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani,

aplicată lui Platon Veaceslav, urmând a fi calculat din momentul executării pedepsei

principale.

Bahcivanji Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei)

ani.

A fost stabilită executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui Bahcivanji Andrei

în penitenciar de tip închis.

Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare, aplicată lui Bahcivanji

Andrei, calculându-se din momentul pronunțării sentinței - 12 decembrie 2017.

A fost inclus în termenul pedepsei sub formă de închisoare, termenul reținerii și

deținerii lui Bahcivanji Andrei în stare de arest - de la 14 decembrie 2016 până la 12

decembrie 2017.

Termenul pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa

2

funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani,

aplicată lui Bahcivanji Andrei, urmând a fi calculat din momentul executării pedepsei

principale.

Măsura preventivă - „arestarea preventivă” în privința lui Bahcivanji Andrei a

fost menținută până la rămânerea definitivă a sentințe.

A fost încasat în mod solidar de la Platon Veaceslav, Bahcivanji Andrei și Capanji

Maxim în beneficiul Centrului Național Anticorupție suma de 52952 (cincizeci și două

mii nouă sute cincizeci și doi ) lei 08 bani, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și inculpatul Capanji Maxim în privința

căruia hotărârea cu recurs ordinar nu se atacă.

1.1. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15 decembrie 2017,

a fost înlăturată omisiunea din dispozitivul sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 12 decembrie 2017, adăugând „A aplica în privința lui Platon Veaceslav,

măsura preventivă - arestul, arestul până la definitivarea sentinței nr. 1-1100/17 din

12.12.2017”.

organizat un grup criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în

vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia

națională a Republicii Moldova, fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni

al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital”- România, S.A. „Moldasig” și S.A.

„Alliance Insurance Group”, deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice

interpuse, având intenția de a sustrage mijloacele financiare deținute pe conturile

companiilor prenotate, în perioada septembrie - decembrie 2016, fiind în înțelegere

prealabilă cu Stașevskaia Aliona, de comun acord, a organizat și dirijat comiterea

infracțiunii de sustragere prin escrocherie în proporții deosebit de mari, implicând în

comiterea faptei infracționale pe Bahcivanji Andrei în calitate de autor, acțiuni care

independent de voința acestuia nu și-au produs efectul.

În perioada septembrie - decembrie 2016 Platon Veaceslav, de comun acord cu

Stașevskaia Aliona, au elaborat planul infracțional de sustragere a mijloacelor

financiare care se aflau pe conturile companiei din România S.A. ”AsitoKapital”, cu

sediul or. București, str. Elena Văcărescu nr. 11OA, Sector 1, a cărei acționar unic, cu o

cotă de 100% din capitalul statutar este S.A. „Moldasig”, dispunând inițierea

procedurii de separare a societății fiice de S.A. „Moldasig”, prin schimbarea fictivă a

acționariatului, întru înlocuirea membrilor conducerii executive S.A. „AsitoKapital”,

cu persoane loiale pentru a putea sustrage mijloacele financiare disponibile în

conturile societății S.A. „AsitoKapital”, care l-a acea perioadă 12.12.2016, erau în

valoare de 43.426660,74 RON, echivalent a 205.564441,28 MDL, prin semnarea actelor

3

de transfer a lichidităților în adresa altor entități controlate tot de Veaceslav Platon.

Astfel, întru realizarea scopului de sustragere a mijloacelor financiare Platon

Veaceslav prin intermediul lui Stașevskaia Aliona, la data de 12.12.2016 a dat indicații

lui Capanji Maxim - președintele Consiliului de Administrație al S.A. „Moldasig”,

înaintat în funcția de membru al Consiliului de către acționarii I.C.S. „Semgroup-

Systems” S.R.L., și „Bristol Experts” LP, ce dețin împreună cota parte de 5,1608% din

capitalul social al societății, ultimul, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând asupra

sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. xx, datat cu 09.12.2016,

în două exemplare, contrasemnate de o altă persoană decât Pavel Budu, procura de

reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al

S.A. „AsitoKapital”, datate cu 05.12.2016, într-un exemplar, și procesul-verbal al

adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital”, datat cu 09.12.2016,

în trei exemplare, documente perfectate cu depășirea cadrului legal, fiind acte

falsificate, s-au deplasat în România.

Deoarece Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital” a pus la dubiu

legalitatea actelor prezentate de Capanji Maxim, solicitând suplimentar o confirmare

din partea organului executiv al S.A. „Moldasig” și informându-l că pentru

autorizarea tranzacției are nevoie de aprobarea prealabilă a Consiliului de

Administrație al S.A. „AsitoKapital”, Platon Veaceslav, prin intermediul lui Maxim

Capanji, i-a propus un bonus (comision) de 100 000 euro, iar pentru primirea lor, urma

să înregistreze cesiunea în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital”, care urmau a lua

decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A.

„AsitoKapital”.

Având în vedere opunerea lui Marcel Pîrciog - directorul general al S.A.

„AsitoKapital” de a realiza intenția infracțională de schimbare fictivă a acționariatului

companiei de asigurări în vederea sustragerii mijloacelor financiare care la acea

perioadă 12.12.2016, erau în valoare de 43426660,74 RON, echivalent a 205564441,28

lei, acțiunile lui Platon Veaceslav au fost curmate independent de voința acestuia.

Astfel, Platon Veaceslav, urmărind prin înșelăciune dobândirea ilicită a

mijloacelor financiare disponibile în conturile S.A. „AsitoKapital”, care la situația

12.12.2016 constituiau 43 426 660,74 RON, echivalent a 205 564 441,28 lei, în acest scop

a organizat și a dirijat implementarea prin intermediul persoanelor afiliate, în special

Aliona Stașevskaia, a schemei de inițiere a procedurii de schimbare fictivă a

acționariatului, în vederea înlocuirii membrilor conducerii executive S.A.

„AsitoKapital”, cu persoane loiale, ce ar semna actele de transfer a lichidităților în

adresa altor entități controlate de Platon Veaceslav, acțiuni care din cauze

independente de voința grupului criminal organizat, nu și-au produs efectul.

4

Tot, Platon Veaceslav, urmărind scopul de însușire prin abuz de încredere a

mijloacelor bănești disponibile în conturile S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance

Insurance Group”, a organizat și a dirijat în contextul grupului criminal organizat un

șir de acțiuni cu caracter ilicit, îndreptate la numirea unor noi vice-directori la

companiile de asigurări prenotate, în scopul sustragerii mijloacelor financiare

disponibile pe contul S.A. „Moldasig” în sumă de 22024458 lei MDL și în sumă de

7870000 dolari, iar pe contul companiei S.A. „Alliance Insurance Group”, a sumei de

3792456,54 lei și la conturile de depozit suma de 1749697,91 dolari, urmau să

întreprindă măsuri de transferare a lichidităților în adresa altor entități controlate de

Veaceslav Platon, în următoarele circumstanțe.

În perioada 06.12.2016-14.12.2016, ca rezultat al blocării de către Comisia

Națională a Pieței Financiare pentru acționarea în mod concertat a unui grup de

acționari ai S.A. „Moldasig”, ce dețin împreună cota parte de 75,01%, controlați efectiv

de către Veaceslav Platon, intervenind riscul de a pierde influența asupra S.A.

„Moldasig”, cât și asupra S.A. „Alliance Insurance Group”, de către ultimul a fost

luată decizia de a implementa de urgență numirea și avizarea unor noi vice-directori

la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar

duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de

depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților controlate de

Veaceslav Platon.

În vederea atingerii scopului infracțional, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei

Bahcivanji, să realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare

din cadrul companiilor de asigurare și să ducă negocieri cu reprezentanții organului

executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. ,,Alliance Insurance Group”, privind modalitatea

de numire a unor noi vice-directori și identificarea soluțiilor de operare din numele

ultimilor cu fluxurile financiare a companiilor de asigurări nominalizate.

Astfel, la 12.12.2016 și 13.12.2016 Andrei Bahcivanji s-a prezentat la sediul S.A.

„Moldasig”, fiind primit în audiență de directorul general Vitalie Bodea, a menționat

că reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, propunându-i declararea că cotele de

acțiuni deținute de Veaceslav Platon în cadrul S.A. „Moldasig” îi aparțin acestuia, în

scopul deblocării lor, iar dacă va accepta această propunere, în calitate de bonus

(comision) va primi 50% din cota totală de 80% de acțiuni și menținerea funcției de

director general, cu condiția numirii unui nou vice-director, ce va reprezenta

interesele lui Veaceslav Platon, fapt refuzat de Vitalie Bodea.

În aceeași perioadă, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei Bahcivanji să

realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare de la S.A.

„Alliance Insurance Group”, care s-a întâlnit cu Igor Cazacliu, șeful Departamentului

5

juridic și resurse umane al S.A. „Alliance Insurance Group”, și prezentându-se ca

persoană ce acționează în numele lui Veaceslav Platon, a solicitat informația referitor

la modalitatea de efectuare a transferurilor sumelor mari din conturile companiei și a

cerut identificarea soluțiilor pentru numirea unui nou vice-director a societății din

persoanele afiliate, cât și realizarea acestui proiect, fapt refuzat de Igor Cazacliu.

Prin acțiunile sale infracționale, Platon Veaceslav, fiind organizatorul grupului

criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii

sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii

Moldova, a pus în aplicare schema infracțională manifestată prin instituirea funcțiilor

de vice-director în cadrul companiei S.A. „Moldasig”, acțiuni îndreptate nemijlocit

spre sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală

de 180 290 158 lei, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance

Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei, care independent de voința lui Platon

Veaceslav, acestea nu și-au produs efectul.

În această ordine de idei, Platon Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, după indicii calificativi ”tentativă

de escrocherie, caracterizată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

și abuz de încredere săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari,

acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul”.

Tot, el, Platon Veaceslav, la 22 decembrie 2016, aflându-se în biroul de așteptare

din incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, amplasată pe str. Mihai Viteazu 2,

din mun. Chișinău, a avut discuții cu persoanele publice din cadrul Detașamentului

cu Destinație Specială „Pantera” al DIP al Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Cazac Ion și Lapteacru Mihail, care asigurau paza și escortarea acestuia în instanțele

de judecată în baza ordinului Șefului DDS Nr. 402 din 22.12.2016.

În cadrul discuțiilor menționate, Platon Veaceslav a promis lui Cazac Ion și

Lapteacru Mihail apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală,

sau mijloace financiare în sumă de 5000 Euro, în scopul ca aceștia să îndeplinească

necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea pazei lui în timpul

escortării, manifestate prin efectuarea controlului corporal superficial, permisiunea

anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor dintre Platon Veaceslav și avocați,

inclusiv facilitarea accesului la un telefon mobil.

În această ordine de idei, Platon Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi ”coruperea activă, caracterizată

prin promisiunea, personal, unei persoane publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta

sau pentru o altă persoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni

săvârșite în proporții mari”.

6

De către organul de urmărire penală, Capanji Maxim a fost pus sub învinuire

pentru faptul că, în perioada septembrie-decembrie 2016, a executat planul

infracțional elaborat de către Platon Veaceslav în comun cu Stașevskaia Aliona, de

sustragere a mijloacelor financiare care se aflau pe conturile companiei din România

S.A. „AsitoKapital", cu sediul, or. București, str. Elena Văcărescu nr. HOA, Sector 1, a

cărei acționar unic, cu o cotă de 100% din capitalul statutar este S.A. „Moldasig",

dispunând inițierea procedurii de separare a societății fiice de S.A. „Moldasig", prin

schimbarea fictivă a acționariatului, întru înlocuirea membrilor conducerii executive

S.A. „AsitoKapital" cu persoane loiale, pentru a putea sustrage mijloacele financiare

disponibile în conturile societății S.A. „AsitoKapital", care la acea perioadă 12.12.2016,

erau în valoare de 43 426 660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, prin semnarea

actelor de transfer a lichidităților în adresa altor entități controlate tot de Veaceslav

Platon.

Astfel, la 12.12.2016, Capanji Maxim, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând

asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. „Moldasig" nr. xx, datat cu

09.12.2016, în două exemplare, contrasemnate de o altă persoană decât Pavel Budu,

procura de reprezentare a S.A. „Moldasig" la înstrăinarea acțiunilor deținute în

capitalul social al S.A. „AsitoKapital", datate cu 05.12.2016, într-un exemplar și

procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital",

datat cu 09.12.2016, în trei exemplare, documente perfectate cu depășirea cadrului

legal, fiind acte falsificate, s-au deplasat în România.

Deoarece Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital" a pus la dubiu

legalitatea actelor prezentate de Capanji Maxim, solicitând suplimentar o confirmare

din partea organului executiv al S.A. „Moldasig" și informându-l că pentru

autorizarea tranzacției are nevoie de aprobarea prealabilă a Consiliului de

Administrație al S.A. „AsitoKapital", Platon Veaceslav, prin intermediul lui Maxim

Capanji, i-a propus un bonus de 100000 Euro, iar pentru primirea lor, urma să

înregistreze cesiunea în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital", care urmau a lua

decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A.

„AsitoKapital".

Având în vedere opunerea lui Marcel Pîrciog - directorul general al S.A.

„AsitoKapital" de a realiza intenția infracțională de schimbare fictivă a acționariatului

companiei de asigurări în vederea sustragerii mijloacelor financiare care la acea

perioadă 12.12.2016, erau în valoare de 43426660,74 RON, echivalent a 205564441,28

lei, acțiunile lui Capanji Maxim, au fost curmate independent de voința acestuia.

7

De către prima instanță acțiunile lui Capanji Maxim au fost încadrate conform art.

361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: ,,deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi săvârșită de două sau mai multe persoane".

Bahcivanji Andrei, având intenția de a pune în realizare planul infracțional

elaborat de Platon Veaceslav de comun cu Stașevskaia Aliona, privind însușirea prin

abuz de încredere a mijloacelor bănești disponibile în conturile S.A. „Moldasig” și S.A.

„Alliance Insurance Group”, a realizat un șir de acțiuni cu caracter ilicit, îndreptate

spre numirea unor noi vicedirectori la companiile de asigurări prenotate, în scopul

sustragerii mijloacelor financiare disponibile pe contul S.A. „Moldasig” în sumă de

22024458 lei MDL și suma de 7870000 dolari SUA, iar pe contul companiei S.A.

„Alliance Insurance Group”, a sumei de 3792456,54 lei și la conturile de depozit suma

de 1749697,91 dolari SUA, urmau să întreprindă măsuri de transferare a lichidităților

în adresa altor entități controlate de Veaceslav Platon, în următoarele circumstanțe.

În perioada 06.12.2016 - 14.12.2016, ca rezultat al blocării de către Comisia

Națională a Pieței Financiare pentru acționarea în mod concertat a unui grup de

acționari ai S.A. „Moldasig”, ce dețin împreună cota parte de 75,01%, controlați efectiv

de către Veaceslav Platon, intervenind riscul de a pierde influența asupra S.A.

„Moldasig”, cât și asupra S.A. „Alliance Insurance Group”, de către ultimul a fost

luată decizia de a implementa de urgență numirea și avizarea unor noi vicedirectori

la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar

duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de

depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților controlate de

Veaceslav Platon.

Întru realizarea intenției infracționale în interesul grupului criminal organizat

creat și condus de către Platon Veaceslav, Bahcivanji Andrei a început să ducă

negocieri cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance

Insurance Group”, privind modalitatea de numire a unor noi vicedirectori și

identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare a

companiilor de asigurări nominalizate.

Astfel, la 12.12.2016 și 13.12.2016 Bahcivanji Andrei s-a prezentat la sediul S.A.

„Moldasig”, fiind primit în audiență de directorul general Vitalie Bodea, menționând

că reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, propunându-i declararea că cotele de

acțiuni detinute de Veaceslav Platon în cadrul S.A. „Moldasig” îi aparțin acestuia, în

scopul deblocării lor, iar dacă va accepta această propunere, în calitate de bonus

(comision) va primi 50% din cota totală de 80% de acțiuni și menținerea funcției de

director general, cu condiția numirii unui nou vicedirector, ce va reprezenta interesele

lui Veaceslav Platon, fapt refuzat de Vitalie Bodea.

8

În aceeași perioadă, Bahcivanji Andrei, având intenția să execute planul

infracțional elaborat de Platon Veaceslav de sustragere a mijloacelor financiare de la

S.A. „Alliance Insurance Group”, s-a întâlnit cu Igor Cazacliu, șeful Departamentului

juridic și resurse umane al S.A. „Alliance Insurance Group”, și prezentându-se ca

persoană ce acționează în numele lui Veaceslav Platon, a solicitat informația referitor

la modalitatea de efectuare a transferurilor sumelor mari din conturile companiei și a

cerut identificarea soluțiilor pentru numirea unui nou vicedirector a societății din

persoanele afiliate, cât și realizarea acestui proiect, fapt refuzat de către Igor Cazacliu.

Prin acțiunile sale infracționale, Bahcivanji Andrei, constând în înșelăciune și

abuz de încredere manifestate prin punerea în aplicare a schemei infracționale în

interesul grupului criminal organizat creat și condus de către Platon Veaceslav,

presupunând instituirea frauduloasă a funcțiilor de vicedirector în cadrul companiei

S.A. „Moldasig”, a comis acțiuni îndreptate nemijlocit spre sustragerea mijloacelor

financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei, iar de pe

conturile companiei de asigurări ”Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de

35186424,97 lei, care independent de voința acestuia nu și-au produs efectul.

În această ordine de idei, Bahcivanji Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal după indicii calificativi ”tentativă

de escrocherie, caracterizată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

și abuz de încredere săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari,

acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul”.

3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Alexandru Cernei, care a solicitat

admiterea apelului și casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care a recunoaște vinovat pe

Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3)

și (5) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10

ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul economic pe un

termen de 3 ani. A recunoaște vinovat pe Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani cu amendă în mărime de 6 000 unități convenționale.

A stabili o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al

pedepselor aplicate față de Platon Veaceslav în mărime de 16 ani de închisoare cu

amendă în mărime de 6 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții în domeniul economic pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei

cu închisoarea în penitenciar de tip închis.

A recunoaște vinovat pe Bahcivanji Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute

9

la art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul

economic pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar

de tip închis.

A menține fără modificarea pedeapsa aplicată față de inculpatul Capanji Maxim.

Corpurile delicte anexate a le păstra la cauza penală.

În argumentarea apelului depus, acuzatorul de stat a invocat că, instanța de fond

a aplicat o pedeapsă blândă inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei, or

sustragea mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari din cadrul unora din

cele mai mari companii de asigurări din Republica Moldova, a căror acționar este și

statul, ar produce un impact negativ la nivel național.

De asemenea, contracararea fenomenului corupției a devenit o preocupare

principală a comunității internaționale. Îngrijorările statelor aferente fenomenului

menționat sunt materializate în norme juridice internaționale inclusiv în Convenția

Națiunilor Unite împotriva corupției și în Convenția penală privind corupția.

Reglementările internaționale în domeniu impun statelor membre, inclusiv și

Republicii Moldova contracararea fiecărui act de corupție apreciind efectele negative

generate de corupție.

Instanța de fond justificat a apreciat circumstanțele comiterii infracțiunilor, dar

pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu faptele comise și consecințele

acesteia, nu a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor

săvârșite.

Astfel, instanța de judecată a ignorat prevederile art. 75 Cod penal, conform

cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui cod.

În conformitate cu prevederile Codului penal, la stabilirea pedepsei se i-a în

considerație personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor atenuante,

legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia până la

săvârșirea infracțiunii, în timpul și după săvârșirea acesteia.

Astfel, decizia instanței de fond este pasibilă de a fi casată sub aspectul blândeții

pedepsei aplicate deoarece în cauză nu sânt prezente circumstanțe atenuante,

inculpații nu vor conștientiza consecințele încălcării legii și în atare împrejurări, nu se

va atinge scopul pedepsei penale.

3.2. Inculpatul Bahcivanji Andrei, prin care asolicitat admiterea apelului și

casarea sentinței și pronunțarea unei sentințe de achitare din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

10

În argumentarea apelului depus a invocat următoarele:

- sentința este neîntemeiată și ilegală;

- în cadrul examinării cauzei penale i-au fost încălcate dreptul la apărare și

dreptul la un proces echitabil;

- instanța de fond neîntemeiat a respins toate argumentele apărării privind

nevinovăția sa.

3.3. Avocatul Victor Mazniuc în numele inculpatului Bahcivanji Andrei, prin care

a solicitat admiterea apelului, aplicarea directă a art. 6 § 1 și § 2 din Convenția

Europeană pentru drepturile Omului și Libertățile Fundamentale, aplicarea directă a

art. 20, 21, 25 din Constituția Republicii Moldova, cu punerea în aplicare a efectului

suspensiv al apelului declarat în termen, atât în ce privește latura penală, latura civilă,

cât și în privința arestării preventive, cu punerea imediată a inculpatului A. Bahcivanji

în libertate, constatarea încălcării în cazul lui Andrei Bahcivanji a dreptului la libertate

și siguranță, supunere la tratamente inumane și degradante, dreptului la apărare, la

contradictorialitatea în procesul penal, la o instanță independentă și imparțială, la un

proces echitabil, la respectarea vieții private și de familie, protejate de art. 3, art. 5 § 1,

art. 6, 8 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertățile

Fundamentale, prin pronunțare motivată potrivit art. 29 alin. (4) Cod de procedură

penală, constatarea faptelor invocate de încălcare a legalității și a drepturilor

inculpatului A. Bahcivanji, cu emiterea unei încheieri interlocutorii de înlăturare a

condițiilor ce au contribuit la săvârșirea încălcărilor legislației, prin pronunțare

motivată potrivit art. 218 alin. (1) Cod de procedură penală, casarea încheierii primei

instanțe din 05 octombrie 2017 în partea ce ține de respingerea listei probelor

inculpatului Andrei Bahcivanji care urmau a fi prezentate la judecarea cauzei, cu

admiterea cererii inculpatului Andrei Bahcivanji privind administrarea probelor

apărării și casarea totală a sentinței Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani din

12 decembrie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul Bahcivanji Andrei, să fie achitat pe motiv că nu a

fost constatată existența faptului infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 190 alin. (3) și

(5) Cod penal.

În argumentarea apelului depus, avocatul a invocat că, deducerile procurorului

că acțiunile lui A. Bahcivanji ar fi ilegale și conștientizate de acesta și că ar fi îndreptate

la sustragerea avutului S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, sunt vădit

neîntemeiate și total lipsite de probatoriu.

Prima instanță a pronunțat o sentință nemotivată, incompatibilă cu standardele

legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, deoarece contravine rigorilor potrivit

cărora autoritățile naționale urmează să-și motiveze hotărârile pe cazurile penale, cu

11

impunerea unui răspuns detaliat la fiecare argument important pentru rezultatul

procesului.

Învinuirea este expusă prin invocarea formală a unor indici juridici care nu

corespund circumstanțelor faptice și împrejurărilor reale ale cazului, iar cercetarea

probelor prezentate în ședința judiciară a confirmat invaliditatea acuzațiilor.

Analiză imparțială și aprecierea la justa valoare a cumulului probelor cercetate în

ședința judiciară nu confirmă existența elementelor infracțiunii, dar demonstrează

cert și univoc nevinovăția inculpatului.

Aprecierea sub toate aspectele, completă și obiectivă a probelor administrate în

ședința de judecată nu confirmă existența incriminatei tentative de sustragere a

mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance

Group”, nu confirmă existența pretinselor înșelăciuni și abuz de încredere, existența

unei victime, nu confirmă existența presupusului grup criminal organizat în

componența lui V. Platon, A. Bahcivanji și M. Capanji.

Presupunerile părții acuzării urmau a fi confirmate prin probatoriu pertinent,

concludent, util, veridic și coroborator care, dincolo de orice dubiu rezonabil, să

demonstreze existența laturii obiective și celei subiective a componenței presupusei

excrocherii, existența faptului presupusei escrocherii de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul A. Bahcivanji, existența presupusei înșelăciuni și presupusului abuz de

încredere aplicat de inculpatul A. Bahcivanji, existența victimei, existența scopului

presupusei dobândiri ilicite de către inculpatul A. Bahcivanji a bunurilor victimei,

existența cooperării cu intenție a inculpaților A. Bahcivanji, M. Capanji, V. Platon la

săvârșirea presupusei escrocherii, existența reuniunii stabile și organizate în prealabil

pentru a comite presupusa dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere, existența intențiilor criminale ale inculpatului A.

Bahcivanji, conștientizarea de către inculpatul A. Bahcivanji a caracterului

prejudiciabil al acțiunii sale, prevederea urmărilor ei prejudiciabile, dorirea sau

admiterea, în mod conștient, a survenirii acestor urmări, existența voinței inculpatului

A. Bahcivanji și acțiunii intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea presupusei

escrocherii de către inculpatul A. Bahcivanji, întrunirea elementelor constitutive ale

presupusei escrocherii, vinovăția inculpatului de săvârșirea presupusei escrocheriei

etc.

Declarațiile martorilor acuzării, prezentate în ședința judiciară nu confirmă

existența elementelor infracțiunii de escrocherie, dezvinovățesc inculpatul A.

Bahcivanji și desființează acuzațiile aduse de partea acuzării, iar prima instanță a

respins ilegal și neîntemeiat obținerea citării și audierii martorilor apărării în aceleași

condiții ca și martorii acuzării, solicitată de inculpatul A. Bahcivanji.

12

Instanța a respins ilegal și neîntemeiat cererea apărării privind cercetarea

imprimărilor audio și video consemnate în procesul-verbal de consemnare a măsurii

speciale de investigații din 14.12.2016, procesul-verbal de consemnare a măsurii

speciale de investigații din 15.12.2016 din altă cauză penală nr. 2014970460 privind

întâlnirile și discuțiile între A. Bahcivanji, V. Bodea și I. Cazacliu.

Materialele cauzei, prezentate în ședința judiciară nu confirmă existența

elementelor infracțiunii de escrocherie, dezvinovățesc inculpatul A. Bahcivanji și

desființează acuzațiile aduse de partea acuzării și încalcă dreptul acestuia la apărare.

Documentele prezentate de inculpatul A. Bahcivanji, în apărarea sa, traduse

autorizat, care îl dezvinovățesc și urmează a fi puse la baza sentinței sau a altor

hotărâri judecătorești nu pot fi considerate date inadmisibile care nu pot fi admise ca

probe, excluse din dosar și considerate a fi obținute dintr-o sursă care este imposibil

de a o verifica în ședința de judecată, deoarece legal au fost autentificate notarial pe

teritoriul Ucrainei, care este inclusă în Lista statelor și modul de recunoaștere a actelor

oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica

Moldova.

Acțiunile inculpatului A. Bahcivanji sunt conforme mandatului acordat de

acționarii societăților comerciale nominalizate, fiind necesar a fi luat în considerație

faptul că reglementarea relațiilor economice au la bază, mai întâi de toate, normele

dreptului civil, comercial, financiar, bancar și altor ramuri de drept, spațiu legal în

interiorul cărora este posibilă realizarea activității economice specificate.

Doar fapta reală, care depășește cadrul legal constituit din totalitatea normelor de

drept relevante, poate fi recunoscută act delictual al conduitei. În asemenea cazuri,

este necesar de a constata dacă a existat presupusa faptă interzisă, care este domeniul

relațiilor sociale la care se referă, dacă au fost încălcate prin această faptă anumite

interdicții, care sunt normele prohibitive și cine le-a încălcat.

Cadrul normativ prevăzut de diverse sfere ale dreptului care reglementează o

faptă concretă constituie suport fondat al răspunderii doar în cazul în care vinovăția

persoanei este dovedită prin prisma fiecărei norme ale ramurii de drept material

aplicabile faptei.

Conchiderile despre stabilirea cu certitudine că prin acțiunile inculpaților V.

Platon și A. Bahcivanji ar fi fost realizată latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie

sub formă de tentativă sunt false, deoarece procurorul nu a prezentat date care să

confirme o asemenea presupunere.

Presupusa tentativă de dobândire ilicită a bunurilor companiilor comerciale

nominalizate prin înșelăciune sau abuz de încredere, impune existența unor acțiuni

intenționate îndreptate nemijlocit, adică direct spre săvârșirea infracțiunii cauzatoare

13

de daune materiale în forma prevăzută la art. 190 Cod penal, componență materială,

în latura obiectivă a căreia în calitate de element obligatoriu trebuie să fie prezentă

urmărirea de făptuitor a consecințele social-periculoase.

În cadrul urmăririi circumstanțelor participării inculpatului A. Bahcivanji la

săvârșirea presupusei fapte și cercetării probatoriului prezentat nu a fost dovedită

existența faptului infracțiunii, fiind confirmată prezența dubiilor în probarea

învinuirii și insolvabilitatea celor incriminate. Acuzarea nu a demonstrat pretinsa

intenție infracțională, existența înșelăciunii și abuzului de încredere imputate,

existența posibilității reale de a sustrage mijloacele financiare disponibile pe conturile

S.A. „Moldasig” în sumă de 180290158 lei MDL și de pe conturile S.A. „Alliance

Insurance Group” în sumă de 35186424,97 lei MDL de către A. Bahcivanji sau

presupușii noi vice-directori ai S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”.

Pretinsa participație și înțelegere prealabilă între A. Bahcivanji și V. Platon în

perioada septembrie - decembrie 2016 este imposibilă și nu este demonstrată, deoarece

ultimul era izolat în detenție, fapt notoriu care exclude presupusa reuniune stabilă de

persoane organizate în prealabil pentru a comite pretinsa infracțiune.

Indiciul calificativ - „săvârșită de un grup criminal organizat” nu și-au găsit

confirmarea în ședința de judecată prin probe pertinente și concludente, acuzarea nu

a prezentat un probatoriu care să confirme că inculpatul A. Bahcivanji în perioada

septembrie-decembrie 2016 ar fi acționat ca un grup criminal organizat, deoarece

conform prevederilor art. 46 Cod penal: „Grupul criminal organizat este o reuniune

stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni.”.

Acuzarea nu a adus nici o probă directă sau indirectă care ar demonstra că în

cauza penală respectivă a fost organizat un grup stabil coeziv în scopul comiterii

escrocheriei, operând cu presupuneri vădite.

Acțiunile inculpatului A. Bahcivanji nu constituie presupusa tentativă de

infracțiune, deoarece acțiunile acestuia nu au fost îndreptate nemijlocit împotriva

valorii sociale ocrotite de Codul penal, iar acuzarea nu a dovedit comiterea

înșelăciunii sau abuzului de încredere de către inculpatul A. Bahcivanji, nu a

identificat persoana fizică sau juridică care ar fi avut asemenea reacție psihologică,

care să fi fost supusă înșelării sau abuzului de încredere.

În procesul penal nu a fost dovedită existența laturii obiective și celei subiective

a componenței de infracțiune și nici caracterul prejudiciabil al acțiunii, implicit nu este

probat că inculpatul A. Bahcivanji își dădea seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunii sau inacțiunii sale, că ar fi prevăzut urmările ei prejudiciabile, că ar fi dorit

sau admis, în mod conștient, survenirea unor asemenea presupuse urmări.

14

Vinovăția de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod

penal nu a fost legal stabilită, iar inculpatului nu i-au fost asigurate toate garanțiile

necesare apărării sale prin prezența încălcărilor care reglementează desfășurarea

procesului penal și anume neasigurarea exercitării drepturilor procesuale de a lua

cunoștință cu toate materialele cauzei și a cere completarea urmăririi penale,

neinformarea despre toate hotărârile adoptate care se referă la drepturile și interesele

sale, neînmânarea, la solicitare, a copiilor de pe aceste hotărâri în limba pe care o

cunoaște, reținerea ilegală, aplicarea arestării contrar cadrului legal și uzanțelor

internaționale, în absența motivelor relevante, prelungirea duratei arestării contrar

cadrului legal și uzanțelor internaționale, în absența motivelor relevante, supunerea

arestatului la tratament inuman și degradant, privarea de posibilitatea prezentării

probelor apărării, judecarea cauzei de către o instanță care nu a corespuns criteriilor

de independență și imparțialitate.

Potrivit explicațiilor Plenului, sustragerea în forma escrocheriei va fi considerată

doar dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane. Ținând cont că obiectul

escrocheriei îl formează relațiile sociale cu privire la proprietate, pentru confirmarea

acestui element este necesar de a constata încălcarea prin fapta săvârșită a modului

stabilit de repartizare a bunurilor materiale.

Tentativa dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, încălcarea modului stabilit

de repartizare a bunurilor materiale, potrivit împrejurărilor expuse în acuzații, a fost

înfăptuită prin următoarele acțiuni:

Bahcivanji Andrei a început să ducă negocieri cu reprezentanții organului

executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, privind modalitatea

de numire a unor noi vicedirectori și identificarea soluțiilor de operare din numele

ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate.

îÎncălcarea modului de repartizare a bunurilor materiale, în forma tentativei, este

absentă deoarece presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de

asigurări nominalizate este reglementată de normele care reglementează activitatea

societăților pe acțiuni, asigurătorilor, normele financiare, fiscale, de monitorizare, ale

evidenței contabile, alte acte normative, de acordurile contractuale, statutul societății

și este supusă controlului din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare,

Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și altor autorități statale.

În materialele dosarului penal lipsesc cu desăvârșire probe care să confirme

tentativa încălcării legislației privitoare la presupusa operare cu fluxurile financiare

ale companiilor de asigurări nominalizate.

Ca urmare, argumentele invocate confirmă absența unuia din elementele

escrocheriei incriminate - ilegalitatea luării, în forma tentativei, a mijloacelor

15

financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar

de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă

totală de 35186424,97 lei MDL.

Alt element al escrocheriei este gratuitatea. Acuzarea nu a prezentat un

probatoriu privind modul presupus de operare cu fluxurile financiare ale companiilor

de asigurări nominalizate care să confirme că va fi dobândită și gratuită luarea

mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei

MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în

sumă totală de 35186424,97 lei MDL.

În consecință, este absent și elementul gratuității escrocheriei incriminate,

deoarece lipsesc probe care să confirme modul de dobândire și gratuitatea luării

bunurilor din posesia altuia, în forma tentativei.

Potrivit legii penale, pe lângă caracterul ilegal și gratuit al luării bunurilor din

posesia altuia, escrocheria trebuie să cauzeze prejudiciu patrimonial efectiv

proprietarului, deoarece sustragerea bunurilor în forma escrocheriei este o

componență materială a infracțiunii, în latura obiectivă a căreia în calitate de element

obligatoriu sunt prezente consecințele social-periculoase.

În sensul dreptului penal, consecințele reprezintă în sine doar prejudiciul material

pozitiv, egal cu valoarea averii de care sau de dreptul la care, a fost lipsit proprietarul

sau un alt titular și doar proporțiile acestui prejudiciu se i-au în considerație la

calificarea oricărei forme de sustragere.

Acuzarea nu a demonstrat că presupusa operare cu fluxurile financiare ale

companiilor de asigurări nominalizate va cauza consecințele social-periculoase,

stipulate prin legea penală, în cazul inculpatului, probarea că vor fi cauzate

consecințele nominalizate, ca element obligatoriu al escrocheriei - cauzarea prejudiciul

patrimonial efectiv proprietarului, fiind absentă.

Scopul acaparator în cazul sustragerii, în forma escrocheriei reprezintă în sine

tendința persoanei de a se îmbogăți ilegal prin luarea în folosul său sau în folosul altor

persoane a averii străine sau drepturilor asupra acesteia, de asemenea, nu are suport

probatoriu.

Pretinsa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate

este o activitate legală, supusă Legii privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din

02.04.1997, urmărindu-se obținerea venitului în rezultatul activității legale de

întreprinzător, determinată de Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.

845 din 03.01.1992 - antreprenoriatul este inclusiv activitatea de prestare a serviciilor,

desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora în mod independent, din proprie

inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu și sub răspunderea lor patrimonială cu

16

scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri.

Subsecvent sustragerea în forma escrocheriei constituie dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Temeiuri de a

considera că A. Bahcivanji în cadrul negocierilor cu reprezentanții organului executiv

al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” privind modalitatea de numire

a unor noi vice-directori ar fi înșelat sau abuzat de încrederea acestora nu există, fiind

negată prin însăși declarațiile lui V. Bodea și I. Cazacliu.

În privințele expuse, toate încercările acuzării de a identifica negocierile lui A.

Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance

Insurance Group” privind modalitatea de numire a unor noi vice¬directori și

identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale

companiilor de asigurări nominalizate, cu pretinsa sustragere a mijloacelor financiare

de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe

conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de

35186424,97 lei MDL nu au justificare juridică și susținere probantă.

Pe lângă aceste omisiuni, acțiunile întreprinse de A. Bahcivanji nu pot fi

considerate ca tentativă spre săvârșirea infracțiunii incriminate, fiind evident că în

sine, negocierile lui A. Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A.

„Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, nu pot fi considerate ca fiind

îndreptate nemijlocit (direct) spre sustragerea mijloacelor financiare în general, și de

pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile

companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de

35186424,97 lei MDL, în special.

Însăși textul acuzațiilor specifică etape intermediare, care înlătură pretinsa

îndreptare a acțiunilor inculpatului A. Bahcivanji nemijlocit spre sustragerea

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere: numirea unor noi vice-

directori, identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile

financiare ale companiilor de asigurări nominalizate.

La modul practic, pretinsele acțiuni incorporează mai multe etape obligatorii,

cum ar fi nominalizarea noilor vicedirectori, verificarea întrunirii condițiilor legale

pentru desemnare, înaintarea și acceptarea candidaturilor de către organele abilitate,

numirea în funcție în corespundere cu cadrul legal, atribuirea împuternicirilor în

vederea operării cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate,

identificarea soluțiilor de operare din numele acestora.

Prin acordarea de maximă eficiență prezumției de nevinovăție, în temeiuri legale

apărarea a solicitat suspendarea executării sentinței atacate, inclusiv în partea ce ține

17

de menținerea arestării preventive, care deja a depășit termenul constitutional de 12

luni.

3.4. Avocatul Victor Palancica în numele inculpatului Platon Veaceslav, prin care

a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit primei

instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea lui Platon

Veaceslav, pe motiv că fapta nu este săvârșită de inculpat și nu s-a constatat existența

infracțiunii prevăzute de art. 190 și 325 Cod penal.

În argumentarea apelului depus, apărătorul Victor Palancica a invocat că

acuzatorul de stat a adus discursul său în fața instanței pentru susținerea învinuirii

unilateral și a omis obligațiunea sa în vederea faptului stabilirii tuturor

circumstanțelor, adică cât cele de învinuire atât si cele de dezvinovățire. La fel, instanța

de judecată s-a limitat doar la copierea actului de învinuire, adică a rechizitoriului

ignorând prevederile legislației și anume prevederile art. 389 Cod de procedură

penală.

Acuzarea și instanța de judecată s-a bazat din start pe presupuneri, în

exclusivitate ori în principal deoarece anume această viziune unilaterală a dus la

condamnarea lui Platon Veaceslav și la emiterea sentintei, ceia ce denotă faptul

ilegalității sentinței, care prin urmare duce la declararea sentinței ca fiind una ilegală.

Circumstanțele de fapt urmau a fi dovedite prin declarațiile bănuitului,

învinuitului, inculpatului, martorilor sau alte acțiuni care pot fi efectuate în cadrul

urmării penale or, necesare de efectuat pentru stabilirea lor. Nici una dintre

declarațiile martorilor existente la dosar nu a dus la stabilirea vinovăției inculpatului

Platon Veaceslav, deoarece în unele cazuri se datorează presupunerilor declarate de

acuzatorul de stat, care de fapt nu sunt probe.

A considerat că învinuirea înaintată lui Platon Veaceslav și starea de fapt

constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate

în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că

condamnatul Platon Veaceslav nu a comis infracțiunile prevăzute de art. 190 și 325

din Codul penal.

În cadrul cercetării judecătorești și în urma examinării materialelor cauzei penale

s-a constatat cu certitudine că, în acțiunile inculpatului Platon Veaceslav nu se

întrunesc elementele infracțiunii incriminate și învinuirea adusă, nu-și găsește

confirmarea, nu este probată, iar procurorul pune la baza învinuirii doar presupuneri

și interpretează eronat legea, materialele cauzei și este înaintată cu încălcări esențiale

ale legii.

De neglijat sunt și multiplele încălcări de procedură și nereguli admise atât de

18

organul de urmărire penală cât și de către instanța de judecată, care în mod automat

duc la anularea actelor întocmite de aceștia si anume, obținerea declarațiilor

martorilor prin presiuni, amenințări și chiar șantaj din partea acuzării, deoarece

majoritatea martorilor audiați în cadrul acestor dosare au fost reținuți mai întâi de

către CNA, iar ulterior transformați în martori.

Obținerea declarațiilor martorilor prin indicații și ordine, deoarece angajații DDS

"Pantera”, sunt angajați și se subordonează militar superiorilor, iar tăcerea acestora

însemna automat concedierea sau sancționarea.

Punerea la baza învinuirii a probelor obținute cu încălcarea flagrantă a legislației

procesual penale, acele înregistrări video și audio care nu este clar în ce circumstanțe

au fost efectuate și cine discută în ele, baza juridică de administrare a acestor probe,

care sunt obținute ilegal.

Încălcarea flagrantă a dreptului inculpatului la apărare, prin limitarea vizitelor,

întrevederilor și în genere a participării avocaților la acest proces.

O altă încălcare gravă admisă de organul de urmărire penală și instanță a fost

îngrădirea dreptului la un proces echitabil, la legalitatea procesului și la egalitatea în

fața legii, la respingerea sistematică a tuturor demersurilor, parvenite din partea lui

Veaceslav Platon, la înlăturarea acestuia din proces și multe alte abateri procedurale,

care la fel duc la ilegalitatea acestei sentințe.

De asemenea, lipsesc cu desăvârșire corpurile delicte care ar fi putut să ducă la

stabilirea adevărului în cauza respectivă. Mai mult, nu au fost descoperite nici cauzele

și condițiile care ar fi dus la săvârsirea infracțiunii.

Probele care au stat la baza acuzării lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii

de escrocherie și corupere sunt ilegale și trebuie respinse de instanță. Mai mult decât

atât, nici chiar cu ajutorul acestor probe vina inculpatului nu poate fi dovedită în ce

privește vinovăția acestuia.

3.5. Avocatul Alexandru Bernaz în numele inculpatului Platon Veaceslav, prin

care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit

primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea lui

Platon Veaceslav pe art. art. 42 alin. (3), 27, 190 și 325 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În argumentarea apelului depus, apărătorul Alexandru Bernaz a invocat că

incompatibilitatea judecătorului Galina Moscalciuc deoarece la 21.11.2016

judecătorului i-a fost repartizat spre examinare dosarul penal nr. 14-1-14529-18112016

în privința lui Veaceslav Platon, învinuit în baza art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b)

Cod penal. În aceiași zi la 21.11.2016, judecătorul conducându-se de prevederile art.

33 alin. (2), pct. 6) Cod de procedură penală, a întocmit o declarație de abținere de la

examinarea dosarului penal în privința lui V. Platon. Ca urmare, judecătorului V.

19

Budeci, examinând prezenta declarație de abținere, prin încheiere, din 21.11.2016,

constatând existența împrejurărilor care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorului Galina Moscalciuc, întru garantarea dreptului la un proces echitabil,

pentru a nu fi permisă generarea unor petiții, nedumeriri și suspiciuni asupra

legalității hotărârii judecătorești din partea părților la proces, a admis această

declarație. În rezultat, dosarul penal de învinuire a lui V. Platon a fost transmis altui

judecător spre examinare în fond.

La 25.05.2017 judecătorului G. Moscalciuc a fost repartizat spre examinare

prezentul dosar penal nr. 12-1-35638-200522017 în privința lui Veaceslav Platon,

învinuit în baza art. art. 27, 190 alin. (3),(5) Cod penal. Prin declarație de abținere, din

26.05.2017 judecătorul G. Moscalciuc, în baza art. 33 alin. (2), pct. 6) Cod de procedură

penală, făcând referire la aceleași temei, care au stat la baza emiterii încheierii, din

21.11.2016, întru garantarea dreptului părților la un proces echitabil, a declarat despre

imposibilitatea examinării imparțiale a prezentului dosar penal. În pofida faptului că

incompatibilitatea judecătorului G. Moscalciuc la examinarea dosarului penal de

învinuire a lui Veaceslav Platon deja era constatată prin încheierea din 21.11.2016,

judecătorul Ciprian Valah prin încheiere din 26.05.2017, încălcând prevederile art. 33

Cod de procedură penală, ilegal a respins declarație de abținere a judecătorului G.

Moscalciuc, după care ultima, prin încălcarea dreptului inculpatului V. Platon la un

proces echitabil, în împrejurările care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea

acestei, a început examinarea în fond a prezentei cauze penale.

Încălcarea dreptului inculpatului Veaceslav Platon la accesul liber la justiție prin

imposibilitatea luării cunoștinței cu materialele prezentei cauze penale:

În cazul de speță, conform procesului-verbal din 17.05.2017 (Vol. VI, f.d. 5-6), la

finisarea urmăririi penale procurorul nu a pus la dispoziția lui V. Platon și apărătorilor

acestuia întregul dosar penal cusut și numerotat alcătuit din 5 volume cu 250 file

fiecare volum, dar i-a înmânat un CD pe care erau copiate materialele prezentei cauze

penale, nefiind traduse în limba rusă, pe care o posedă inculpatul V. Platon.

Solicitările apărătorilor privind prezentarea întregului dosar penal cusut și

numerotat, cu acordarea unui termen suficient pentru a lua cunoștință cu materialele

cauzei penale și cu traducerea acestuia prin intermediul traducătorului, au fost

respinse de procuror.

Din conținutul procesului-verbal din 17.05.2017 reiese că acțiunea procesuală

penală indicată a durat doar 20 minute. Evident că este imposibil de făcut cunoștință

cu materialele cauzei penale compuse din 5 volume în termen de 20 minute.

Mai mult, din conținutul prezentului proces-verbal reiese că cauza penală a fost

tradusă parțial. Astfel, din 5 volume cu 1250 file în total, au fost prezentate fiind

20

traduse doar 362 fde, faptul reflectat de apărare în procesul-verbal din 17.05.2017.

Ca urmare, prezentul dosar penal a fost expediat în instanța de judecată fără ca

inculpatul V. Platon să facă cunoștință cu întregul dosar penal tradus în limba rusă.

Astfel, la etapa pregătitoare a ședinței de judecată, prin încheierea protocolară

ilegală și neîntemeiată, din 26.07.2017, inculpatul V. Platon a fost îndepărtat din sala

de judecată cu continuarea cauzei în lipsa acestuia, în pofida faptului că prezența unui

acuzat în instanță capătă o importanță datorită, atât dreptului său de a fi ascultat de

tribunal, cât și datorită necesității de a fi controlată exactitatea afirmațiilor sale, de a le

confrunta cu cele ale eventualei victime ale cărei interese trebuie protejate, precum și

cu declarațiile martorilor.

Știind că inculpatul poate fi îndepărtat doar pentru încălcarea ordinii ședinței și

pentru nesupunerea dispozițiilor președintelui ședinței, instanța de fond totuși în

sentința contestată a recunoscut că anume „comportamentului tendențios al

inculpatului V. Platon, care împreună cu avocații săi, prin înaintarea diferitor cereri

nefondate precum și absența nejustificată de la ședințele de judecată facilitau

tergiversarea examinării cauzei”, a condiționat înlăturarea lui V. Platon.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești partea apărării prin cererea din 15.09.2017

a solicitat ca să fie realizat dreptul lui V. Platon de a lua cunoștință cu materialele

prezentei cauze penale, traduse în limba rusă pe care o posedă ultimul.

Prin cererea inculpatului V. Platon din 25.09.2017, depusă prin avocații său,

ultimul în mod repetat a solicitat să-i fie prezentate pentru a lua cunoștință materialele

prezentei cauze penală traduse în limba rusă, inclusiv și video/audio înregistrările,

anexate în calitate de probe materiale.

Ulterior, la 08.11.2017, dat fiind faptul că inculpatul V. Platon nu a luat cunoștință

în mod integral cu materialele prezentei cauze penale, instanța de judecată, executând

prevederile art. art. 17 alin. (2), 317 alin. (2), (4) din Codul de procedură penală, a emis

o dispoziție prin care a dispus escortarea lui Veaceslav Platon în incinta judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani în vederea luării cunoștinței cu toate materialele prezentei

cauze penale și cu audio/video înregistrările, anexate la prezenta cauză în calitate de

probe materiale.

Ulterior, în pofida faptului că dispoziția instanței de judecată din 08.11.2017

privind escortarea inculpatului V. Platon așa și nu a fost executată și ultimul nu a avut

posibilitate să facă cunoștință cu toate materialele prezentei cauze penale, la 10.11.2017

instanța de judecată a emis o încheiere prin care ilegal și neîntemeiat a declarat

finisarea cercetării judecătorești, cu anunțarea dezbaterilor judiciare.

Prin cererea părții apărării din 15.11.2017 s-a solicitat reluarea cercetării

judecătorești pe prezenta cauză penală, cu asigurarea executării dispoziției instanței

21

de judecată privind escortarea inculpatului Veaceslav Platon în incinta Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani în vederea luării cunostintei cu toate materialele prezentei

cauze penale, inclusiv cu audio/video materialele, anexate la prezenta cauza în calitate

de probe materiale, însă instanța de judecată, prin încheiere din 15.11.2017,

neîntemeiat a respins această cerere.

Prin cererea din 27.09.2017 în vederea asigurării dreptului la apărare, cât și întru

asigurarea accesului liber la justiție, partea apărării a solicitat ca inculpatului V.

Platon, cât și apărătorilor acestuia să fie asigurată traducerea documentelor care se

află în volumul I - fila 43-56, în volumul II - fila 211-218 și fila 221-224, întocmite în

limba italiană și lituaniană. Însă, prin încheierea protocolară, ilegal și neîntemeiat

instanța de fond a respins prezenta cerere.

Încercând nereușit să motiveze imposibilitatea luării de către V. Platon a

cunoștinței cu materialele prezentei cauze penale, instanța de fond a reținut că „nu o

singură dată s-a expus cu privire la chestiunea ce vizează acordarea posibilității

inculpaților de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, însă în detrimentul

dispoziției instanței inculpații nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei conform

doleanței exprimate anterior”.

Din cauza neexecutării dispozițiilor instanței de fond privind escortarea

inculpatului V. Platon în incinta judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, ultimul, fiind

ilegal îndepărtat din procesul penal, nu a avut posibilitatea de a face cunoștință cu

materialele prezentei cauze penale.

Astfel, în baza art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal, Veaceslav Platon este

învinuit de coruperea activă, caracterizată prin promisiunea, personal, unei persoane

publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru

a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite în proporții mari.

Astfel, conform art. 2701 alin. (2) Cod de procedură penală, Procuratura

Anticorupție exercită urmărire penală în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 325 Cod

penal, indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor

promise depășește 5000 de unități convenționale, adică 250 000 lei (echivalent la

situația din 22.12.2016 cu 872 euro).

Constată că prețul minim a 1 m al apartamentului în mun. Chișinău la situația

din decembrie 2016 conform informației bursei Lara http://www.lara.md/blog/?i=26 a

constituit 497 euro. Ca urmare, prețul unui apartament cu o suprafață minimală de 18

nu constituia 8946 euro. Iar prețul automobilului este minimum 5000 euro.

Ca urmare, prețul minim al apartamentelor pentru I. Cazac și M. Lapteacru, care,

precum că, i-au fost promise, urma să constituie 17.892 (8946+8946) euro. Iar, prețul

minim al automobilelor pentru I. Cazac și M. Lapteacru care, precum că, i-au fost

22

promise, urma să constituie 10 000 (5000+5000) euro. Inclusiv mijloacele bănești,

precum că, promise în sumă de 10.000 euro (5000 euro pentru fiecare).

În rezultat, conform învinuirii aduse lui V. Platon, organul de urmărire penală l-

a învinuit de promisiunea unor bunuri în sumă minimă de 37.892 euro, echivalent cu

797 888 lei, ceia ce depășește 5000 de unități convenționale.

Din aceste considerente, anume Procuratura Anticorupție era competentă să

exercită în privința lui V. Platon urmărirea penală în cazul infracțiunii prevăzute de

art. 325 Cod penal, despre care au denunțat I. Cazac și M. Lapteacru.

Astfel, ofițerul de urmărire penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza

ordonanței din 07.03.2017 la denunțul lui I. Cazac începerea urmăririi penale nr.

2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, știind că conform art. 2701 alin. (2) Cod

de procedură penală cauza penală pornită urmează să fie exercitată de către

Procuratura Anticorupție, încălcând cerințele art. 271 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu a trimis cauza procurorului pentru a o transmite organului competent, ca

urmare urmărirea penală în cazul infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal a fost

efectuată cu încălcarea competenței materiale de către un organ necompetent.

Cât procurorul care a exercitat conducerea urmăririi penale pe prezenta cauza

penală, atât și procurorul ierarhic superior, la fel au ignorat prevederile art. 2701 alin.

(2) Cod de procedură penală, neexpunându-se în privința competenței de exercitare a

urmăririi penale pe prezenta cauza penală.

Reieșind din art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, se constată că toate

actele procedurale emise în prezenta cauza penală în cazul infracțiunii prevăzute de

art. 325 Cod penal, sunt nule din cauza încălcării competenței materiale. Mai mult,

conform art. 94 alin. (1), pct. 4), 8) Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot

fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța

de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele

care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale

în cauza penală și cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a

dispozițiilor prezentului cod.

În baza acestor circumstanțe, prezenta cauza penală în baza art. 325 alin. (2) lit. c)

din Codul penal, urma să fie încetată în temeiul art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală, prin pronunțarea sentinței de încetare, deoarece există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

În afară de cele menționate, conform art. 274 alin. (3) Cod de procedură penală,

ordonanța de începere a urmăririi penale, emise de organul de urmărire penală, în

termen de 24 de ore de la data începerii urmăririi penale, se aduce la cunoștință în

23

scris procurorului care efectuează conducerea activității de urmărire penală,

prezentându-i-se totodată și dosarul respectiv. La momentul când a luat cunoștință de

ordonanța de începere a urmăririi penale, procurorul fixează termenul de urmărire în

cauza respectivă.

Astfel, ofițerul de urmărire penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza

ordonanței din 07.03.2017 la denunțul lui I. Cazac, începerea urmăririi penale nr.

2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal, a expediat cauza penală

procurorului A. Bețișor, care încălcând normele procesuale penale, nu a emis nici o

ordonanță privind fixarea termenului de urmărire în cauză penală nr. 2017970155.

La materialele prezentei cauze penale există doar o ordonanță privind fixarea

termenului de urmărire penală, emisă de procurorul A. Bețișor, însă această

ordonanță se atribuia la o altă cauză penală cu nr. 2016970155. Mai mult, din textul

acestei ordonanțe reiese că procurorul a dispus stabilirea termenului de urmărire

penală pe cauza penală nr. 2016970155 până la 01.06.2016 și să vede că anul 2016 a fost

cu stilou corectat la 2017.

Ca urmare s-a constatat că, fără a fi fixat un termen de urmărire penală pe cauza

penală nr. 2017970155, ofițerul de urmărire penală V. Puica ilegal a purces la audierea

martorilor I. Cazac din 07.03.2017 și a lui M. Lapteacru din 15.03.2017, la ridicarea din

31.03.2017 a documentelor, care au fost anexate în continuare în calitate de probe

materiale, efectuând ilegal și alte acțiuni procesuale penale.

În rezultat, toate actele procesual penale efectuate în afara termenului de urmărire

penală, urmau să fie recunoscute nule în baza art. 251 alin. (1) Cod de procedură

penală, fiind obținute cu încălcarea prevederilor legale care reglementează

desfășurarea procesului penal.

Aprecierea eronată de către instanța de fond a probelor în ce privește comiterea

presupusă a infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de

fond, motivând sentința pronunțată, a reținut că „acțiunea de promitere întreprinsă

de inculpatului Veaceslav Platon se demonstrează prin declarațiile martorilor

Lapteacru Mihail și Cazac Ion, care au confirmat că la data de 22 decembrie 2016 le-a

fost promis telefon Iphone 7, apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea

personală, sau mijloace financiare, în legătură cu acest fapt ei au depus raport

conducerii.

Însă în pofida celor declarate de martorii I. Cazac și M. Lapteacru și a celor

constatate de instanța de fond, în rapoartele din 22.12.2016, depuse conducerii DDS

Pantera, nu se conține informația despre presupusele promisiuni din partea lui V.

Platon în ce privește coruperea colaboratorilor DDS Pantera.

Lipsa în aceste rapoarte, întocmite la 22.12.2016 de către I. Cazac și M. Lapteacru,

24

a circumstanțelor presupuse privind comiterea de către V. Platon a careva acțiuni de

corupere, probează lipsa faptului infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal.

Mai mult, reiese că martorul Ion Cazac a denunțat organele de drept despre

presupusele acțiuni de corupere din partea lui V. Platon abia la 07.03.2017, adică peste

aproximativ 3 luni de la data presupusei coruperi active din partea lui V. Platon.

Iar martorul Mihail Lapteacru în genere nu a depus nici un denunț împotriva lui

V. Platon, fiind audiat în calitate de martor abia la 15.03.2017, posibil în legătură cu

faptul că I. Cazac, audiat 07.03.2017, a recunoscut că pe 22.12.2016 era și M. Lapteacru.

Evident că dacă V. Platon ar fi încercat la 22.12.2016 să corupă pe I. Cazac și M.

Lapteacru, atunci aceste persoane urmau să reflecte în rapoartele sale, depuse

conducerii DDS Pantera la 22.12.2016, toate circumstanțele înaintării diferitor

promisiuni coruptibile din partea lui V. Platon. Însă prin aceste rapoarte colaboratorii

DDS Pantera pe I. Cazac și M. Lapteacru raportează exclusiv despre comportamentul

avocatului I. Crețu în cadrul ședinței de judecată din 22.12.2016 în incinta Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și nimic despre careva acțiuni de corupere activă din partea

lui V. Platon.

Evident este și faptul că dacă V. Platon ar fi încercat la 22.12.2016 să corupă pe I.

Cazac și M. Lapteacru, atunci ultimii urmau imediat să denunțe organele de drept

despre faptul coruperii active, ceia ce ei nu au făcut, denunțând organele de drept

doar la 07.03.2017, posibil sub influența și insistența ilegală a conducerii sale.

Mai mult, prin declarațiile date cât la etapa urmăririi penale, atât și în instanța de

judecată, martorii I. Cazac și M. Lapteacru, au declarat că V. Platon i-a propus lor la

rând cu apartamente și automobile, inclusiv și telefonul mobil de model Iphone-7, însă

organul de urmărire penală, considerând ca fiind neîntemeiate și neveridice aceste

declarații, în ordonanță de învinuire, din 09.06.2017 nu a inclus în acuzațiile aduse lui

V. Platon și promisiunea acordării lui I. Cazac și M. Lapteacru a telefonului mobil de

model Iphone-7.

În afară de aceasta, cât I. Cazac, atât și M. Lapteacru la etapa urmăririi penale și

în instanța de judecată au declarat că V. Platon i-a promis mijloace bănești fără a numi

suma concretă, însă în ordonanță de învinuire, din 09.06.2017 și în rechizitoriu organul

de urmărire penală, în lipsa probelor, a inclus în acuzațiile aduse lui V. Platon și

promisiunea acordării lui I. Cazac și M. Lapteacru a sumei de 5.000 euro.

Evident că acuzațiile aduse lui V. Platon privind promisiunea lui I. Cazac, și M.

Lapteacru la 22.12.2016 în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a banilor în

sumă de 5 000 euro, nici cum nu este probată.

De menționat că, suma de 5000 euro precum că promisă de V. Platon figurează

doar în declarațiile martorului Potînga Radu, care a descris alte circumstanțe

25

întâmplate nu pe 22.12.2016 și nu în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pornind urmărirea penală în baza denunțurilor martorilor Potînga Radu și Rotaru

Vasile, organul de urmărire penală, considerând aceste denunțuri ca fiind

neîntemeiate și neveridice, nici nu i-a înaintat lui V. Platon careva acuzații privind

acțiunile presupuse coruptibile ale lui V. Platon, comise în privința lui R. Potînga si V.

Rotaru.

Ca urmare, prin aceste declarații martorul acuzării M. Lapteacru a probat

netemeinicia acuzațiilor aduse lui V. Platon, din care reiese că V. Platon prin

promisiunea unor bunuri, precum că, a solicitat facilitarea accesului său la un telefon

mobil.

Martorul I. Cazac în instanța de judecată a declarat că V. Platon a intervenit cu

rugăminți și propuneri de a ne încălca atribuții de serviciu și de a închide ochii la

careva momente contra unor beneficii, servicii, telefon mobil, apartament, mașina la

alegere. Propunerile erau serioase. Martorul M. Lapteacru în instanța de judecată a

declarat că ”în timpul escortării V. Platon a încercat să mă corupă prin oferirea unui

telefon mobil model Iphone 7, vorbind despre careva sume bănești, pentru a nu

observa acțiunile lui ilegale între avocat și deținutul Platon și de a duce un control mai

slab. Platon vorbea cu seriozitate când discuta referitor la propunerile sale”.

Martorul I. Cazac și M. Lapteacru au declarat că toate discuțiile purtate dintre ei

și V. Platon în timpul escortării acestuia în Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, au

fost înregistrate cu mijloacele speciale aflate în dotare.

La rândul său, partea acuzării, încercând să demonstreze vinovăția lui V. Platon,

a reținut că promisiunile din partea lui V. Platon privind transmiterea martorilor I.

Cazac și M. Lapteacru a apartamentelor în mun. Chișinău, automobilul după alegerea

personală și mijloace financiare în sumă de 5 000 euro pentru îndeplinirea

necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și facilitarea lui V. Platon la un telefon

mobil, sunt fixate și auzite în înregistrările audio/video, efectuate de către I. Cazac și

M. Lapteacru, care după părerea părții acuzării, s-a realizat verbal în mod perceptibil

și anume prin următoarele cuvinte ale lui V. Platon, rupte din textul discuțiilor.

Mai mult, instanța de fond, motivând sentința, a reținut că „anume înregistrările

din fișierul cu denumirea „20140113164221 MEDIA” confirmă declarațiile martorilor

Lapteacru Mihail și Cazac Ion. Conform înregistrărilor video vizualizate în ședința de

judecată se stabileste cu certitudine intentia lui Platon Veaceslav de a corupe angajații

DTS „Pantera”, acesta în mod repetat propune bunuri care nu li se cuvin în schimbul

unor facilități”.

De menționat că în ședință de judecată din 14.09.2017 participanții împreună cu

președintele ședinței au cercetat, prin audiere, convorbirile din fișierul audio/video cu

26

denumirea „20140113164221 MEDIA", supus expertizei fonoscopice, din 29.05.2017,

comparând cu conținutul stenogramei anexate la raportul expertului.

Ca urmare, s-a constatat nereflectarea în stenogramă a cuvintelor care sunt

deslușite, despre care expertul a menționat, precum că, ele sunt nedeslușite, care

demonstrează conținutul real al discuțiilor între V. Platon și martorii I. Cazac, și M.

Lapteacru. S-a mai constatat și reflectarea incorectă în stenogramă a unor cuvinte,

spuse în timpul convorbirii de V. Platon și martorii I. Cazac și M. Lapteacru.

Mai mult, din audio/video înregistrarea se aude râsul participanților discuțiilor și

se vede cum V. Platon pe parcursul discuțiilor cu I. Cazac, și M. Lapteacru împreună

cu ultimii râde, însă în stenogramă aceste fapte nu se reflectă.

De menționat că apărătorii lui V. Platon pe parcursul cercetării convorbirilor din

fișierul audio/video cu denumirea „20140113164221 MEDIA", obiectând asupra

faptului deslușirii unor cuvinte considerate de expert ca nedeslușite și despre

reflectarea incorectă în stenogramă a altor cuvinte, au solicitat includerea acestor

obiecții în procesul-verbal al ședinței de judecată.

Mai mult, prin cererea depusă ulterior apărarea lui V. Platon a solicitat

dispunerea unei expertize fonoscopice repetate în scopul reflectării integrale a

discuției, care a fost neîntemeiat respinsă de către instanța de fond.

Astfel, din conținutul convorbirilor fixate în fișierul audio/video supus expertizei

fonoscopice, din 29.05.2017, reiese că V. Platon în stilul satiric glumește împreună cu

martorii I. Cazac, și M. Lapteacru despre faptul ce se va întâmpla dacă Platon va fi

numit în funcție de șef al DDS Pantera, unde activează I. Cazac și M. Lapteacru.

Mai mult, din audio/video înregistrarea se aude că V. Platon a continuat să

glumească în stilul său satiric, dezvoltând fantezii despre activitatea sa coruptibilă -

funcție de sef al DDS Pantera.

Din aceste înregistrări audio/video reiese că V. Platon nu i-a promis martorilor I.

Cazac și M. Lapteacru oferirea nici a telefonului mobil de model Iphone7, nici a

apartamentelor, nici a automobilelor la propria alegere, nepromițând nici suma de

5000 euro, pentru efectuarea controlului corporal superficial cu permisiunea anumitor

acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor cu avocații, circumstanțe care probează

nevinovăția lui V. Platon.

Instanța de fond, știind că promisiunea trebuie să fie serioasă și nu vagă sau

imposibil de realizat, recunoscând că discuția fixată radio și video între V. Platon și

martorii I. Cazac și M. Lapteacru a purtat un stil satiric, totuși a concluzionat că

„circumstanțele obiective dovedesc că Platon Veaceslav, la nivel intelectiv, a urmărit

scopul determinării angajaților DTS ”Pantera” Lapteacru Mihail și Cazac Ion care

asigurau escorta acestuia în cadrul instanței de judecată de a îndeplini

27

necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea pazei lui în timpul

escortării, manifestate prin efectuarea controlului corporal superficial, permisiunea

anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor cu avocații, inclusiv facilitarea

accesului la un telefon mobil”.

Cauza penală nr. 2016978273 a fost pornită la 13.12.2016 pe art. 191 alin. (5) Cod

penal, în baza plângerii directorului general al S.A. „Moldasig” V. Bodea, din

12.12.2016 care în prezenta cauza penală lipsește, fiind anexată doar prima filă a

plângerii fără semnătura lui V. Bodea.

La 04.01.2017 a fost pornită cauza penală nr. 2017978002 pe art. 27,191 art. 191

alin. (5) Cod penal, în baza raportului de autosesizare și în aceiași zi conexată la cauza

renală nr. 2016978273.

Prin raportul, din 03.01.2017, procurorul V. Ivanov a informat conducerea despre

constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art. 27,191 alin. (5) Cod penal, ca

urmare Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus examinarea prezentului

raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274 Cod de procedură penală.

La 16.03.2017 în baza raportului de autosesizare a fost pornită cauza penală nr.

2017978093 pe art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, și în aceiași zi conexată la cauza penală

nr. 2016978273.

Prin raportul, din 15.03.2017, procurorul a informat conducerea despre

constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art. 27,190 alin. (5) Cod penal, ca

urmare Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus examinarea prezentului

raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274 Cod de procedură penală.

Astfel, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală,

primind indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă

conformitate cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală, fără a întocmi un

proces-verbal în care urma să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea

depistată, procurorul A. Bețișor și V. Ivanov au încălcat procedura de începere a

urmăririi penale în baza art. 27,190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 27,191 alin. (5)

Cod penal și au purces deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale.

Dat fiind faptul că legea procesuală penală în cazul autosesizării prevede

întocmirea obligatorie a unui proces-verbal înainte de a fi emisă ordonanță de începere

a urmăririi penale, este evident că urmărirea penală în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod

penal și art. 27, 191 alin. (5) Cod penal, a fost începută cu grave încălcări ale normelor

procesual penale, care reglementează desfășurarea procesului penal.

Ca urmare, toate actele și acțiunile procesual penale, efectuate pe prezenta cauză

penală, în conformitate cu prevederile art. 251, 94 Cod de procedură penală, urmează

să fie recunoscute nule, iar probele dobândite ca fiind inadmisibile.

28

Totodată, prin încheierea ilegală a instanței de fond din 24.11.2017 apărătorii lui

V. Platon - A. Bernaz și I. Crețu au fost îndepărtați din sală de judecată, cu continuarea

judecării cauzei în lipsa acestora.

Ca rezultat al acțiunilor ilegale ale instanței de fond, apărătorii lui V. Platon au

fost lipsiți de a participa cu cuvântările sale la etapa dezbaterilor judiciare.

Organul de urmărire penală, în scopul formării vizibilității probării faptului că V.

Platon din locul de detenție în perioada septembrie - decembrie 2016 a organizat și a

dirijat comiterea infracțiunilor incriminate, a anexat la materialele prezentei cauze

penale procesele-verbal de percheziție din 02.11.2016 și din 06.03.2017, ridicate din alt

dosar penal nr. 2015970346 prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017, în care s-

au reflectat rezultatele perchezițiilor, efectuate în camera de deținere a lui Veaceslav

Platon.

Astfel, prin procesul-verbal de percheziție din 02.11.2016, s-a reflectat faptul

efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon a 02.11.2016 între ora 09 -

11, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „GSM BT” și un telefon mobil

de model Iphone SE (IMEI- 355441075571593), cu cartela SIM Orange (nr.

1607178694521).

Din prezentul proces-verbal reiese că în calitate de obiecții deținutul V. Platon a

menționat că, începând cu ora 8:00, a fost scos din celulă pentru aproximativ o oră, iar

în această perioadă obiectele depistate au fost introduse în celulă de către terți,

versiune care nici cum nu a fost verificate de către organul de urmărire penală.

A mai fost ridicat și procesul-verbal de percheziție, din 06.03.2017, în care s-a

reflectat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 06.03.2017

între ora 23:17-01:02, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „ARI Card

Phone”.

Astfel, organul de urmărire penală, contrar art. 19 alin. (3) Cod de procedură

penală, fiind obligat de a dovedi că V. Platon în perioada septembrie-decembrie 2016

din locul de detenție a organizat și a dirijat comiterea infracțiunilor incriminate, urma

să efectueze ridicarea telefonului și a dispozitivelor electronice, depistate în celula în

care se deținea V. Platon, și să dispună expertizarea acestora de către un specialist în

vederea stabilirii cât a faptului funcționalității dispozitivelor, atât și a informației ce

ține de apelurile efectuate și primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice.

Este evident că o astfel de expertiză nu a fost efectuată la etapa urmăririi penale

anume din cauza că dispozitivele ridicate nu conțin careva informații despre

efectuarea careva apeluri, circumstanță care probează nevinovăția lui V. Platon și

imposibilitatea ca ultimul, în perioada septembrie - decembrie 2016, din celula în care

se deținea, putea să organizeze și să dirijeze comiterea infracțiunilor incriminate.

29

Ca urmare, prin cererea din 02.10.2017, în scopul confirmării faptului că

dispozitivele electronice, depistate în celula lui V. Platon, au fost introduse fară voința

inculpatului de către colaboratorii Penitenciarului nr.13, și că inculpatul nu s-a folosit

de aceste dispozitive electronice, partea apărării a solicitat ridicării acestora din

dosarul penal nr. 2015970346, aflat în gestiunea Centrului Național Anticorupție, cu

dispunerea efectuării unei cercetării de către un specialist a dispozitivelor în cauză

pentru stabilirea existenței apelurilor primite și efectuate în perioada septembrie -

decembrie 2016 cu ajutorul acestor dispozitive electronice, cu identificarea abonaților,

în adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror

au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice.

Astfel, instanța de fond prin încheiere protocolară, a respins cererea din

02.10.2017 neîntemeiat constatând că aceasta nu vizează prezenta cauză penală.

Este evident că veridicitatea acuzațiilor aduse lui V. Platon, precum că, el în

perioada septembrie - decembrie 2016, din celula în care se deținea, a organizat și a

dirijat comiterea infracțiunii incriminate, poate fi demonstrată doar prin stabilirea

existenței în dispozitivele electronice, ridicate din celula acestuia, a apelurilor primite

și efectuate în perioada septembrie - decembrie 2016, identificarea abonaților, în

adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror

au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice, ceia ce nu a fost efectuat de

către acuzarea. Mai mult partea apărării a dorit să stabilească adevărul, însă instanța

de judecată neîntemeiat a respins cererea părții apărării privind dispunerea unor

cercetări tehnice a dispozitivelor în cauză.

Pronunțând sentinta contestată, instanta de fond neîntemeiat a concluzionat

faptul că Veaceslav Platon era persoana care a elaborat planul infracțional și a dirijat

implementarea acestuia, se confirmă prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017,

prin care din cadrul cauzei penale nr. 2015970346 au fost ridicate copiile documentelor

aferente perchezițiilor, efectuate în camera de deținere a lui Veaceslav Platon din

Penitenciarul nr. 13, amplasat în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, ce au avut loc la

02.11.2016 și 06.03.2017, în care sunt expuse circumstanțe ce au importantă pentru

cauza penală, și anume faptul că pe perioada deținerii, Veaceslav Platon a dispus de

telefoane mobile și mijloace tehnice în stare funcțională, cu care a avut posibilitatea de

a comunica cu persoanele afiliate, și de a le coordona acțiunile”.

Din această concluzie reiese că instanța de fond doar presupune că V. Platon a

dirijat implementarea planul infracțional, deoarece a avut posibilitate de a comunica

cu persoanele afiliate, și de a le coordona acțiunile.

Instanța de fond nu poate să nu cunoască că prezența posibilității de a comunica,

nu înseamnă comunicarea.

30

Ca urmare, în instanță de fond nu s-a dovedit că V. Platon în perioada septembrie

- decembrie 2016, a deținut în stare funcțională dispozitive electronice și a contactat

participanții infracțiunii, folosind dispozitivele electronice, depistate în noiembrie

2016 și martie 2017 în celula în care se el deținea.

Neprobând folosirea de către V. Platon în perioada septembrie - decembrie 2016

a dispozitivelor electronice pentru contactarea participanților infracțiunii, acuzatorul

de stat urma să obțină cel puțin declarațiile martorilor care urmau să confirme că în

perioada septembrie - decembrie 2016 au primit de la V. Platon careva indicații în

vederea realizării planului criminal sus-indicat.

Astfel, nici unul din martorii audiați și nici inculpații M. Capanji si A. Bahcivanji,

nu a confirmat că în septembrie - decembrie 2016 a avut careva contacte cu inculpatul

V. Platon și a primit de la ultimul verbal sau în scris, ori prin persoane terțe, careva

indicații, rugăminți de a efectua careva acțiuni care fac obiectul acuzațiilor aduse lui

V. Platon.

Nici unul din martorii audiați în instanța de fond, nici inculpații nu au declarat

că cunosc că cineva a avut intenția de a sustrage mijloacelor financiare de pe conturile

S.A. „Moldasig”, „Alliance Insurance Group” S.A. sau S.A. „AsitoKapital”.

Sentința contestată în ce privește vinovăția lui V. Platon se bazează doar pe

presupuneri.

Astfel, instanța de fond a concluzionat că ”întru realizarea planului infracțional

Platon Veaceslav, prin intermediul lui Stașevskaia Aliona l-a convins pe Capanji

Maxim - președintele Consiliului de Administrație al S.A. „Moldasig”, fiind însoțit de

Artur Tarlapan, deținând asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A.

„Moldasig” nr. 29, datat cu 09.12.2016, să deplaseze n România”.

Însă nu este clar în baza la care probe instanța a ajuns la această concluzie, dat

fiind faptul că A. Stașevskaia nu a fost audiată, iar inculpatul M. Capanji în instanța

de fond a declarat că în calitate de membru și președinte al Consiliului „Moldasig” SA

cu Veaceslav Platon nu a contactat niciodată nici la telefon și nici personal și primea

indicații doar de la Aliona Stașevscaia.

Mai mult, inculpatul M. Capanji a declarat că consideră că a avut loc o luptă

pentru putere dintre Stela Pahomi și Aliona Stașevscaia, care din câte el cunoaște din

cuvintele persoanelor terțe aveau o atârnare negativă una față de alta.

Din declarațiile inculpatului M. Capanji mai reiese că propunerea privind

vinderea unei părți din acțiunile “AsitoKapital” S.A. a parvenit de la Aliona

Stașevscaia care din câte el cunoaște coordona activitatea companiei „Moldasig” S.A.

din luna martie 2016, anume care și i-a propus lui M. Capanji să fie ales în componența

consiliului SA „Moldasig” și mai târziu să fie președintele acestui consiliu.

31

Instanța de fond a concluzionat că "Platon Veaceslav, prin intermediul lui Maxim

Capanji, i-a propus lui Marcel Pîrciog un bonus (comision) de 100 000 euro, pentru

înregistrarea cesiunii în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital”, care urmau a lua

decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A.

„AsitoKapital”. Astfel nu este clar în baza la care probe instanța a ajuns la această

concluzie, dat fiind faptul că M. Capanji a negat faptul că propunerea directorului

general al S.A. „AsitoKapital”, M. Pîrciog a unui bonus de 100 000 euro pentru

înregistrarea cesiunii în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital”, a parvenit de la V.

Platon, declarând că această propunere a parvenit de la A. Stașevskaia.

Ca urmare, fără audierea lui Aliona Stașevskaia, Oleg Cervatiuc, Andrei Cazacu,

Sveatoslav Biriucov, Gheorghe Sclifos, persoanei cu numele Arsenii, rămâne doar de

presupus în baza propriei inițiative sau în baza indicațiilor lui V. Platon sau a altei

persoane. Însă, din motive necunoscute organul de urmărire penală nu a purces la

audierea acestor persoane, limitându-se la presupunerea că anume Veaceslav Platon

i-a dat indicațiile acestora.

Mai mult, nici inculpatul A. Bahcivanji nu a confirmat că a fost delegat de V.

Platon și că a avut intenția de a sustragere mijloacele financiare din cadrul companiilor

de asigurare SA „Moldasig” și SA „Alliance Insurance Group”.

Întru probarea declarațiilor sale, inculpatul A. Bahcivanji a prezentat instanței de

fond în vederea anexării la materialele cauzei penale actele, eliberate de către

companiile „Kirkliston Management Limited” și „Bellefond Invest Limited”, în baza

la care el a fost mandatat să reprezinte interesele acționarilor S.A. „Alliance Insurance

Group” și S.A. „Moldasig”, solicitând și audierea directorilor companiilor însă această

solicitare instanța de fond neîntemeiat a respins.

Instanța de fond neîntemeiat a reținut că nu poate aprecia ca probă documente de

la „Kirkliston Management Limited” și „Bellefond Invest Limited”, în condițiile în

care este imposibil de stabilit sursa eliberării actului pentru a o verifica în cadrul

ședinței de judecată. Prin urmare nu este clar ce a avut în vedere instanța de fond, dat

fiind faptul că veridicitatea documentelor prezentate era posibil de verificat prin

simplă audiere a directorilor acestor companii, audierea cărora a fost respinsă de către

instanța de fond.

Instanța de fond ilegal și cu bună știință întru formarea vizibilității probării

vinovăției lui V. Platon a retinut că din declarațiile martorului I. Cazacliu reiese că A.

Bahcivanji întâlnindu-se cu ultimul, precum că, prezentat ca persoană ce acționează

în numele lui Veaceslav Platon, ceia ce nu corespunde adevărului, dat fiind faptul că

din declarațiile martorului I. Cazacliu date în ședință din 28.07.2017, reiese că A.

Bahcivanji a comunicat lui I. Cazacliu că prezentat din numele lui Ion Dorogoi, care

32

era reprezentantul majoritar al S.A. „Alliance Insurance Group”. Mai mult, martorul

I. Cazacliu a declarat că A. Bahcivanji a întrebat de procedurile legale de numire a

unui director, concretizând că A. Bahcivanji s-a referit la procedura de numire a unui

director nou în cadrul companiei de asigurări CA „Alliance Insurance Group” SA,

condițiile de numire a acestui director și cerințele pe care trebuie să le întrunească

candidatul. După ce i-a explicat în detaliu prevederile actelor normative, A. Bahcivanji

a concluzionat că nu dispune de un asemenea candidat care ar întruni condițiile cerute

de lege, ulterior, l-a întrebat despre posibilitatea numirii unui potențial candidat în

calitate de vicedirector, la care răspunsul a fost că acest candidat, de asemenea trebuie

să obțină avizul prealabil de la CNPF”.

Fiind audiat în calitate de martor Vitalie Bodea a declarat că începând cu iulie

2016 și până în prezent V. Platon nu l-a contactat, iar referitor la tranzacția acțiunilor

S.A. „AsitoKapital” careva indicații de la V. Platon el nu a primit. Au fost doar două

persoane care au insistat la tranzacția dată, asta este A. Stașevskaia și M. Capanji.

Evident că nici declarațiile lui A. Bahcivanji, nici ale lui V. Bodea nu probează

rolul lui Platon Veaceslav în calitate de persoană care a organizat și a dirijat comiterea

infracțiunii de sustragere, fiind conducător al unei organizații criminale îndreptate

spre comiterea faptelor infracționale.

Ilegalitatea acuzațiilor aduse lui V. Platon în ce privește "elaborarea planului

infracțional de sustragere a mijloacelor financiare prin numirea și avizarea unor noi

vicedirectori la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate

operațiuni ce ar duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile

curente și de depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților

controlate de Veaceslav Platon”, se probează și prin Statutul SA ”Moldasig”.

Instanța de fond a omis să demonstreze de ce propunerea de a fi numiți

vicedirectori la SA „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” poate fi înțeleasă

doar ca tentativă de sustragere a mijloacelor financiare disponibile în conturile curente

și de depozit și nu ca încercare a acționarilor de a asigura integritatea activelor sale, în

situația când aceste active sunt blocate.

Instanța de fond a continuat formarea vizibilității probării vinovăției lui V. Platon,

făcând referire la procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din

14.12.2016, concluzionând neîntemeiat că prin acest proces-verbal se probează faptul

că Andrei Bahcivanji a întreprins acțiuni în scopul numirii în cadrul S.A. „Moldasig”

a unor noi vicedirectori anume întru extragerea mijloacelor bănești în interesul lui V.

Platon. Nu este clar care probe demonstrează că vicedirectori noi numiți obligatoriu

urmau să sustragă mijloacele financiare disponibile în conturile curente și de depozit

a companiilor în cauză.

33

Fiind audiată în calitate de martor, Natalia Curmei a declarat că ”din momentul

reținerii lui V. Platon în iulie 2016, nu a vorbit nici odată cu el. Referitor la tranzacția

cu acțiunile S.A. „AsitoKapital” cu V. Platon nu a vorbit, vorbind doar cu A.

Stașevskaia, care din august 2016 a deținut funcția de consilier a directorului general

al S.A. „AsitoKapital”. ” A fost atrasă și o casă de avocatură din România care să îi

îndrume care ar fi cea mai corectă, legală și simplă cale de a înstrăina acțiunile S.A.

„AsitoKapital”.

Fiind audiată în instanța de fond în calitate de martor O. Goloborodico a declarat

că nu cunoaște din numele cui dădea indicații Aliona Stasevscaia, în discuții ea

niciodată nu spunea numele. În anul 2015 la propunerea lui Oleg Cervatiuc a devenit

membru al consiliului de administrare a SA „Alliance Insurance Group”, iar cum

anume de votat îi spunea Dorogoi Ion care era președintele consiliului și

reprezentantul unuia dintre acționari.

Din declarațiile lui Marcel Pîrciog reiese că ultimul nu l-a cunoscut niciodată pe

Veaceslav Platon, dar neoficial a auzit, personal nu a primit niciodată nici o sarcina

pentru că nu a discutat absolut niciodată. Mai mult, martorul M. Pîrciog a declarat că

în cadrul discuțiilor cu M. Capanji la 12.12.2016 nu a fost pronunțat numele lui

Veaceslav Platon.

Instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că procesul-verbal al Consiliului S.A.

„Moldasig” nr. 29 datat cu 09.12.2016, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig” la

înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital", datată cu

05.12.2016 și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A.

„AsitoKapital” datat cu 09.12.2016, precum că, sunt falsificate din cauza falsificării

semnăturii din numele lui Pavel Budu.

Această concluzie greșită a instanței este bazată pe raportul de expertiză

grafoscopică nr. 21 din 06.03.2017, conform căruia semnătura din numele lui P. Budu

în actele sus-menționate probabil nu au fost executate de cet. Budu Pavel.

Este evident că probabilitatea în cazul de speță nu permite să concluzioneze cu

certitudine că P. Budu nu a semnat aceste documente.

Astfel, faptul că P. Budu în calitate de membru al Consiliului SA ,,Moldasig”

putea să semneze procesul-verbal al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29 din 09.12.2016,

procura de reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în

capitalul social al S.A. „AsitoKapital”, din 05.12.2016 și procesul- verbal al adunării

generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital” din 09.12.2016, se confirmă

prin declarațiile martorului Oleg Boian.

Mai mult, din declarațiile martorului P. Budu reiese că el s-a aflat în perioada

noiembrie 2016 - februarie 2017 în arest la domiciliu și procurorul i-a comunicat despre

34

obligațiunea de a nu contacta cu nimeni.

Pavel Budu, fiind în stare de arest la domiciliu, având interdicția de a nu contacta

și de a primi la domiciliu careva persoane, Gheorghe Sclifos sau alte persoane a

semnat actele sus-indicate, însă când acestea au devenit cunoscute organelor de drept,

a fost nevoit de declare că nu a semnat aceste acte, înțelegând că primirea la domiciliu

a persoanelor terțe va fi calificat ca încălcarea obligațiilor stabilite la aplicarea arestării

la domiciliu, care va duce la modificarea măsurii preventive la arestarea preventivă.

Faptul că P. Budu, fiind în stare de arest la domiciliu, contacta cu persoane terțe,

se probează prin declarațiile inculpatului M. Capanji, care a declarat că în luna

decembrie 2016 s-a adresat la Gheorghe Sclifos, prietenul lui P. Budu, și l-a rugat să

contacteze de la P. Budu dacă se poate întâlni cu P. Budu pentru a discuta unele

momente ce țin de serviciu, însă peste o zi Gh. Sclifos i-a comunicat că P. Budu a

refuzat să se întâlnească.

Ca urmare, având posibilitate de a se întâlni cu Gh. Sclifos, P. Budu putea să aibă

posibilitate să se întâlnească și cu alte persoane inclusiv și cu persoana cu numele

Arsenii, inclusiv pentru a semna în calitate de membru al Consiliului SA „Moldasig”

actele sus-indicate.

Din declarațiile inculpatului M. Capanji reiese că ultimul era convins că anume P.

Budu a semnat procesul-verbal al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29 din 39.12.2016,

procura de reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în

capitalul social al S.A. „AsitoKapital” din 05.12.2016 și procesul- verbal al adunării

generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital” din 09.12.2016.

Legalitatea semnării procesului-verbal al ședinței Consiliului S.A. „Moldasig”

fără a fi prezent în ședință se confirmă prin pct. 17.2.16 din Statul S.A. „Moldasig”, în

care se stabilește că ședințele consiliului pot fi ținute cu prezența membrilor săi, prin

corespondența sau sub formă mixtă.

Martorul P. Budu a confirmat că anterior, în calitate de membru al Consiliului SA

„Moldasig”, permanent semna procesele - verbale neparticipând în ședințele

Consiliului SA "Moldasig”.

Conform deciziei Camerei înregistrării de Stat, din 19.07.2016, consiliul SA

”Moldasig” era compus din Ion Moraru, Pavel Budu și Maxim Capanji. Ca urmare,

participarea prin corespondență a doi membri, se consideră ca existența cvorumului.

Conform pct. 17.2.20 din Statutul SA „Moldasig”, deciziile consiliului societății se

aprobă cu votul membrilor Consiliului prezenți la ședință.

Evident că pentru a fi aprobate careva decizii ale Consiliului SA "Moldasig”, erau

suficiente voturile membrilor M. Capanji și P. Budu, chiar exprimate prin

corespondență.

35

Mai mult, din declarațiile martorului Viorel Cucu reiese că el în calitate de

secretar al Consiliului SA „Moldasig” „nu poate comunica, unde este indicat că

participarea secretarului este obligatoriu în ședințele consiliului, pentru aceasta este

necesar de ridicat regulamentul consiliului este foarte probabil că nici acolo nu va fi

găsit răspunsul la această întrebare”.

Mai mult, din Statutul SA „Moldasig” nu reiese că neaplicarea de către secretar

al Consiliului SA "Moldasig” a semnăturii pe procesul-verbal al ședinței Consiliului,

duce la nevalabilitatea deciziei aprobate de membri Consiliului.

Ca urmare, acuzatorul de stat nu a probat faptul falsificării a procesului- verbal

al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29 din 09.12.2016, a procurii de reprezentare a S.A.

„Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital”

din 05.12.2016 și a procesului-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor

S.A. „AsitoKapital” din 09.12.2016.

Lipsa în cazul de speță a faptului infracțiunii se probează și prin următoarele acte,

recunoscute de către procuror în calitate de documente și anume procesul- verbal

nr.01 al ședinței Consiliului SA „Moldasig” din 18.01.2016, reiese că Consiliul a hotărât

aprobarea încheierii cu compania „Ellis Distribution Limited” a antecontractului de

vânzare-cumpărare 100% din pachetul de acțiuni deținute de SA „Moldasig” în

capitalul social al S.A. „AsitoKapital” la un preț de 5,8 mln. Dolari SUA; în prezentul

proces-verbal se face referire la raportul de evaluare efectuat de către CMF Consulting

SA la data de 17.11.2015 conform căruia valoarea de piață a societății S.A.

„AsitoKapital” este de 22 300 000 RON.

Conform raportului de evaluare efectuat de către CMF Consulting SA la data de

23.11.2016 valoarea de piață a societății S.A. „AsitoKapital” este de 280 000 RON.

Conform procesului-verbal nr.29 al ședinței Consiliului SA „Moldasig” din

09.12.2016, prețul pachetului de aproximativ 60% ale S.A. „AsitoKapital” urma să fie

vândut cu aproximativ 16 800 000 RON. Ca urmare prețul de vânzare stabilit prin

procesul-verbal nr. xx din 09.12.2016, corespunde cu valoarea de piață a societății S.A.

„AsitoKapital”, stabilită prin raportul de evaluare, din 23.11.2016.

Prin aceste documente, se probează că realizarea acțiunilor S.A. „AsitoKapital”

nu poate fi calificată ca o încercare de a sustrage bunurile SA „Moldasig”, dat fiind

faptul că inițial decizia de realizare a acestor acțiuni a fost primită în ianuarie 2016,

inclusiv cu participarea martorilor Natalia Curmei, Vitalie Bodiu, Oleg Boian, Viorel

Cucu, care au confirmat legalitatea acestei tranzacții.

Mai mult, în ianuarie 2016 și în decembrie 2016 decizia de realizare a acțiunilor

S.A. „AsitoKapital” s-a bazat pe rapoartele de evaluare efectuate de către CMF

„Consulting” SA chiar la comanda S.A. „AsitoKapital”. Iar prețul tranzacției cât în

36

ianuarie 2016, atât și în decembrie 2016 strict corespundea evaluării efectuate de CMF

„Consulting” SA.

Mai mult, intenția și dorința de a efectua în mod legal tranzacția de vânzare în

decembrie 2016 a pachetului de acțiuni ale S.A. „AsitoKapital" s-a probat și prin faptul

încheierii contractului de acordare a asistenței juridice, seria xxxxx din 13.12.2016

încheiat între avocatul din Romania Daniel Olteanu și reprezentantul SA „Moldasig”

- Maxim Capanji și anexat de către acuzatorul de stat la materialele prezentei cauze

penale. Necesitatea încheierii acestuia contract s-a demonstrat prin declarațiile

martorului M. Pîrciog, care a declarat că „tranzacția nu putea avea loc, deoarece nu au

fost prezentate toate actele necesare, lista cărora se conține în prevederile Statului

constitutiv al companiei „AsitoKapital” SA și în normele legislației României, indicate

în ultimul aliniat din a doua pagină a declarației din 12.12.2016.

Legalitatea tranzacțiilor cu acțiunile „AsitoKapital” SA se confirmă și prin

declarațiile inculpatului M. Capanji, care a declarat că prețul acțiunilor companiei

„AsitoKapital” SA indicat în procesul-verbal nr.29 din 6 9.12.2016, a fost calculată cu

luarea în considerație a prețului de piață indicat în actul de evaluare. În ianuarie 2016,

consiliul companiei „Moldasig” SA a luat decizia, iar d-nul Bodea - director general,

a semnat antecontractul cu privire la vânzarea a 99,9% acțiuni ale companiei

„AsitoKapital” SA companiei „Ellis Distribution” LTD pentru 5800000 dolari SUA în

timp ce conform procesului verbal nr.29 din 09.12.2016, urma să fie vândut 59,9%

acțiuni „AsitoKapital” SA la prețul 5 milioane dolari SUA. Consideră că în cazul

realizării a acestei tranzacții în conformitate cu legislația în vigoare nu urma să fie

cauzat vreun oarecare prejudiciu companiei „Moldasig ” SA”.

După părerea instanței de fond, vinovăția lui V. Platon a fost probată, precum că,

și prin proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017. Prin acest proces-

verbal din 20.04.2017, organul de urmărire penală a examinat un alt proces-verbal,

efectuat în perioada 21-25 aprilie 2017, adică un act din viitor, care la momentul

întocmirii procesului-verbal din 20.04.2017 nu putea să existe.

Mai mult, din proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 reiese că

procesul-verbal de cercetare a documentelor, care se conțin la cauza penală

nr.2015970346, precum că, aflate asupra numitului V. Platon în timpul reținerii pe

teritoriul Ucrainei, este întocmit în temeiul altei cauzei penale nr.2015970146 și se află

în formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire penală A.

Grabovschi.

Ca urmare, fișierul electronic, care a fost examinat prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 20.04.2017 nu reprezintă un proces-verbal în sensul art.260

CPP, ca urmare nu sunt cunoscute circumstanțele apariției acestui fișier în calculatorul

37

de serviciu al colaboratorului CNA A. Grabovschi.

În procesul-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 a fost integral

introdus fișierul electronic cu denumirea ”proces-verbal, efectuat în perioada 21-25

aprilie 2017” în care s-au introdus și copiile diferitor înscrisuri în formă electronică.

De menționat că în lipsa unei expertize grafoscopice, care urma să constate

autorul înscrisurilor reflectate în fișierul electronic, ofițerul de urmărire penală T.

Codreanu, terminând cercetarea la fața locului, a reținut că aceste înscrisuri, găsite în

calculatorul ofițerului de urmărire penală A. Grabovschi, precum că, au fost efectuate

de către V. Platon, prin care se probează intențiile infracționale ale ultimului și rolul

de lider care conduce activitatea mai multor grupuri de persoane.

Mai mult, fară a avea careva rapoarte de expertiza care ar confirma că înscrisurile

au fost întocmite personal de V. Platon, cât și fară careva documente care urmau să

probeze că aceste înscrisuri au fost ridicate de la V. Platon, organul de urmărire penală

neîntemeiat a concluzionat că aceste înscrisuri probează că V. Platon preconiza

extragerea mijloacelor bănești plasate în conturi la S.A. „AsitoKapital”.

După părerea instanței de fond, vinovăția lui V. Platon a fost probată și prin alt

proces-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017.

Prin acest proces-verbal din 20.04.2017, organul de urmărire penală a examinat

un alt proces-verbal de cercetare a documentelor care, precum că, s-au aflat asupra lui

V. Platon în timpul detenției pe teritoriul Ucrainei, până la extrădarea în Moldova,

transmite părții moldovenești, conform actului de predare- primire din 20.01.2017.

Din proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 la fel reiese că

procesul-verbal de cercetare a documentelor, care se conțin la cauza penală

nr.2015970346, este întocmit în temeiul altei cauzei penale nr.2015970146 și se află în

formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire penală A.

Grabovschi.

În acest procesul-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 la fel a fost

integral introdus fișierul electronic cu denumirea "proces-verbal, efectuat la

27.03.2017” în care sunt reflectate și copiile diferitor înscrisuri.

În lipsa unei expertize grafoscopice, care urma să constate autorul înscrisurilor

reflectate în fișierul electronic, ofițerul de urmărire penală T. Codreanu, terminând

cercetarea la fața locului, neîntemeiat a concluzionat că aceste înscrisuri, găsite în

formă electronică în calculatorul ofițerului de urmărire renală A. Grabovschi, au fost

efectuate de către V. Platon, prin care, precum că, se probează intenția infracțională a

ultimului, inclusiv intenția de a sustrage mijloacele bănești plasate pe conturile

companiei S.A. „AsitoKapital”.

Este evidentă absurditatea concluziilor organului de urmărire penală, deoarece la

38

procesele-verbale sus-menționate a fost anexat nici un act procesual penal care urma

să demonstreze proveniența înscrisurilor și circumstanțele în care acestea au apărut

în calculatorul ofițerului A. Grabovschi.

După această logică organului de urmărire penală, oricare fișier electronic, aflat

în calculatorul lui A. Grabovschi este posibil de numit în calitate de proces- verbal și

arbitrar de declarat că înscrisurile electronice aparțin anumitor persoane.

Martorii S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, A. Țurcanu, S. Pahomi

urmau să fie audiate cât la etapa urmăririi penale pe prezenta cauza penală, atât și în

cadrul cercetării judecătorești, ceia ce nu a fost efectuat de către partea acuzării.

De menționat că art.371 CPP, prevede excepții când declarațiile martorilor doar

pot fi citite în ședință de judecată, însă în cazul de speță nu au existat motive ca

declarațiile martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, A. Țurcanu,

S.Pahomi să fie doar citite, fără audierea lor nemijlocită în ședință de judecată.

Ca rezultat, declarațiile martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, A.

Țurcanu, S. Pahomi nu pot fi puse la baza sentinței contestate, dat fiind faptul că ele

nu au fost audiate atât la etapa urmăririi penală pe prezenta cauza 1 penală, cât și la

etapa cercetării judecătorești.

Mai mult, prin sentința contestată, instanța de fond a constatat că Veaceslav

Platon era gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare

S.A. „AsitoKapital” - România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”.

în același timp, V. Platon a fost condamnat pentru tentativa de sustragere a mijloacelor

financiare deținute pe conturile companiilor prenotate.

Cum poate fi înțeleasă logica instanței de fond care printr-o sentință constată și

că Veaceslav Platon era gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de

asigurare S.A. „AsitoKapital” - România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance

Group” și că ultimul a încercat că sustragă bunurile f companiilor pachetul majoritar

al cărora el a deținut.

Evident că în cazul în care V. Platon într-adevăr era gestionarul cu pachetul

majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital”- România, S.A.

„Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, atunci el nu putea să comită tentativa

de luarea ilegală și gratuită din posesia altuia a unor bunuri care anume lui și îi

aparțineau, neavând nici posibilitatea să cauzeze prejudiciul patrimonial efectiv altei

persoane.

3.6. Avocatul Ion Crețu în numele inculpatului Platon Veaceslav, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și a încheierilor adoptate, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Judecătoria Chișinău.

În argumentarea apelului depus, avocatul Ion Crețu a invocat că, sentință este

39

ilegală, neîntemeiată și nemotivată prin care la baza ei au fost puse acte procedurale

nule, întocmite cu încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea

procesului penal, probe ilegale, administrate cu grave încălcări de procedură penală

și care încalcă drepturile inculpatului, de asemenea probe impertinente și încălcarea

abuzivă a drepturilor inculpaților.

În primul rând, judecătorul Moscalciuc Galina nu avea dreptul să examineze

prezenta cauză deoarece repartizarea cauzei penale prin intermediul Programului

Integral de Gestionare a Dosarelor (PIGD) cu crearea unui aspect legal de redistribuire

aleatorie, prin declararea abținerilor de la examinarea cauzei și examinarea acestora

în lipsa inculpaților și a avocaților aleși, doar pentru transmiterea dosarului

judecătoarei Galina Moscalciuc.

La 20 mai 2017 în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

înregistrat cu nr. 17855 cauza penală nr. 2017978153 de învinuirea lui Platon Veaceslav

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod

penal, a lui Capanji Maxim și a lui Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal.

Conform fișei de repartizare a dosarului penal, a fost înregistrat la judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani, prin intermediul Programului Computerizat de

Gestionarea Dosarelor (PIGD) la data de 20.05.2017, ora 16:02:50, atribuindu-i

numărul electronic 12-1-35638-20052017, precum și număr manual 1-1100/17 și a fost

repartizat judecătorului Victor Boico, în mod automat.

La 20.05.2017, Judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Victor Boico,

primind în procedură cauza penală nominalizată a dispus numirea ședinței de

judecată pentru data de 25.05.2017, orele 11:00.

Prin telefonograma anexată la materialele cauzei, au fost înștiințați doar

procurorul Adriana Bețișor și avocatul Mazniuc Victor despre ședința de judecată

privind examinarea cauzei penale de învinuire a lui Platon Veaceslav în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, a lui

Capanji Maxim și a lui Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, stabilită pentru data de 25.05.2017, ora 11:00.

Totodată, a fost emisă și Dispoziția de escortare în ședința de judecată stabilită

pentru data de 25.05.2017, ora 11:00, a inculpatului Andrei Bahcivanji.

Ceilalți participanți la proces și anume: Platon Veaceslav și avocații acestuia Ion

Crețu, Eduard Rudenco, și Valeriu Pleșca, precum și inculpatul Capanji Maxim și

apărătorul acestuia Adrian Tăbîrță, nu au fost înștiințați în modul prevăzut despre

data, locul și ora ședinței de judecată stabilită pentru data de 25.05.2017, ora 11:00.

Astfel, după repartizarea cauzei penale judecătorului Victor Boico, până la

40

începerea cercetării judecătorești, a fost fixată ședința preliminară pentru data de

25.05.2017 ora 11:00.

Potrivit art. 345 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost numită ședința de

judecată pentru data de 25.05.2017 ora 11:00, dar ședința preliminară are loc în

prezența părților din proces.

La 25.05.2017 ora 11:00 judecătorul Victor Boico a deschis ședința de judecată și a

stabilit că ceilalți participanți n-au fost înștiințați legal, fapt ce urma să amâne

examinare ședinței preliminare.

În lipsa a doi inculpați și a apărătorilor aleși, judecătorul Victor Boico a examinat

demersul de prelungire a măsurii preventive și a prelungit măsura preventivă în

privința lui Bahcivanji Andrei.

Prin încheierea nr. 1-1100/17 din 25.05.2017, ora 11:00, emisă de Judecătorul

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Victor Boico, a fost admis demersul

procurorului Igor Lambă cu privire la prelungirea termenului măsurii preventive -

arestul preventiv în privința inculpatului Bahcivanji Andrei, pe un termen de 30 zile,

până la data de 02 iulie 2017, ora 15:10. Ulterior, judecătorul Victor Boico la 25.05.2017

ora 15:00 și-a declarat abținerea la judecarea cauzei.

Astfel, mandatul de arest emis în privința lui Bahcivanji Andrei este unul nul,

care a fost emis de un judecător care nu avea dreptul la judecarea cauzei și mai mult

la prelungirea măsurii preventive. Or, chiar și prin declarația de abținere se constată

faptul că nu poate examina această cauză penală.

Pentru examinarea declarației de abținere în aceeași zi a fost transmis dosarul

către judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani - Ciprian Valah.

Judecătorul Ciprian Valah a întocmit telefonograma prin care a indicat că,

avocatul Mazniuc Victor a fost contactat la 25.05.2017,ora 15:27, dar nu a răspuns la

telefon și totodată, a fost telefonată Procuratura Anticorupție, care la fel nu a răspuns,

pentru a informa privind examinarea în ședință judiciară publică la 25.05.2017, ora

15:40, declarația de abținere a judecătorului Victor Boico de la examinarea cauzei

penale privind învinuirea lui Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei

în comiterea infracțiunii prevăzute în Codul penal.

Astfel, judecătorul Ciprian Valah, care cunoscând persoanele învinuite și anume

Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei, nici nu a încercat să le citeze și

să dispună escortarea de la Penitenciarul nr. 13, unde este deținut Platon Veaceslav,

cât citarea avocaților aleși cum ar fi: Ion Cretu si Eduard Rudenco, datele de contact

fiind fixate în mandatul privind acordarea asistenței juridice lui Platon Veaceslav.

Dar de fapt, se constată că judecătorul Ciprian Valah nu a avut în față materialele

cauzei penale prin care putea să stabilească datele de contact a avocaților, cât și locul

41

aflării inculpaților.

Totodată, se mai constată faptul că nu cunoștea numele acuzatorului de stat,

întrucât în telefonogramă a indicat că a contactat Procuratura Anticorupție la nr. de

telefon: 022-25 -74-01.

În asemenea circumstanțe, judecătorul Ciprian Valah a examinat declarația de

abținere în lipsa participanților la proces, fapt ce a dus la emiterea unei hotărâri egale.

Mai mult decât atât, Bahcivanji Andrei l-a 25.05.2017, ora 11:00, a participat în

ședință de judecată, unde judecătorul Victor Boico i-a prelungit măsura preventivă.

Astfel, la ora 15:27 se afla în incinta Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, unde putea

să fie escortat în ședința de judecată pentru ora 15:40.

Legea prevede examinarea declarației de abținere în aceeași zi, dar nu și

examinarea declarației de abținere peste 13 minute de la încercarea de a înștiința doar

un avocat al unui inculpat, iar în privința celorlalți inculpați și a avocaților să nu

întreprindă nicio măsură de a-i înștiința despre ședința de judecată.

Astfel, judecătorul Valah Ciprian nu a respectat prevederile legale de citare și de

examinare a declarației de abținere.

Prin procesul - verbal al ședinței de judecată din 25.05.2017, ora 15:40 de

examinarea declarației de abținere a judecătorului Victor Boico, judecătorul Valah

Ciprian a considerat posibilă examinarea declarației de abținere în lipsa

participanților citați legal.

Astfel, se atestă că judecătorul Valah Ciprian a indicat date eronate în procesul-

verbal prin faptul că a înștiințat legal participanții la proces.

Totodată, nu a specificat care participanți, deoarece în procesul - verbal s-a indicat

că s-au prezentat în ședință: reprezentantul Procuraturii Anticorupție, fară a indica

numele si avocatul Mazniuc Victor, dar totodată a indicat că s-a examinat în lipsa

participanților.

La urmărirea penală, cât și la ședința preliminară avocat al lui Bahcivanji Andrei

a fost Mazniuc Victor, avocații ai lui Platon Veaceslav au fost Ion Cretu si Eduard

Rudenco, și avocatul lui Capanji Maxim a fost Tăbîrță Andrian.

Astfel, nici unul dintre inculpați și nici un apărător ales nu a fost înștiințat despre

data și ora examinării declarației de abținere.

În urma examinării declarației de abținere contrar prevederilor legale de citare și

participare a participanților la proces, a fost admisă prezenta declarație de abținere.

Astfel, prin admiterea acestei declarații de abținere s-a creat o posibilitate aparent

legală de repartizare aleatorie repetată a cauzei penale, deoarece conform normelor

legale se permite o singură dată, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, cum ar fi

declararea abținerii, examinarea acesteia în lipsa participanților și transmiterea cauzei

42

către judecătorul dorit.

Prin încheierea nr. 1-1100/17, a fost dispusă „Redistribuirea cauzei penale privind

învinuirea lui Platon Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3),

art. 27, 190 alin. (3)și (5) Cod penal, lui Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei în

comiterea infracțiunii prevăzute se art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal.

Cauza penală a fost transmisă în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, înregistrată sub numărul 12-1-35638-20052017 (1-1100/17), altui judecător.

Persoana responsabilă va asigura redistribuirea aleatorie a cauzei prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) ”.

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, dosarul penal menționat, a fost

înregistrat la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, conform Programului

Computerizat de Gestionarea Dosarelor (PIGD) la data de 25.05.2017, 16:18:34, a fost

repartizat judecătorului Galina Moscalciuc.

A doua zi, la 26.05.2017, Judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

Galina Moscalciuc, primind în procedură cauza penală nominalizată, a emis declarația

de abținere de la examinarea cauzei.

Astfel, fiind transmis dosarul în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

și înregistrată declarația de abținere sub nr. 18646 la data de 26.05.2017, ora 09:40.

Pentru examinarea declarației de abținere în aceeași zi a fost transmis dosarul

către judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani - Ciprian Valah.

Prin aceeași metodă ca si la examinarea declarației de abținere a judecătorului

Victor Boico, judecătorul Valah Ciprian a întocmit două telefonograme datate din

25.05.2017, prin care a indicat că a fost contactat la 26.05.2017, ora 09:55, avocatul

Mazniuc Victor, care nu a răspuns la telefon și totodată, Procuratura Anticorupție, la

nr. de telefon 022-25-74-01, care la fel nu a răspuns la telefon, pentru a informa privind

examinarea în ședință judiciară publică a 26.05.2017, ora 10:15, declarația de abținere

a judecătorului Galina Moscalciuc de la examinarea cauzei penale privind învinuirea

lui Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute în Codul penal.

La fel, judecătorul Ciprian Valah nu a respectat procedura de citare și de asigurare

a participanții la proces de a participa la examinarea declarației de abținere a

judecătorului Galina Moscalciuc.

Instanța prin indicarea că a contactat Procuratura Anticorupție, dar nu însuși

procurorul împuternicit de a susține învinuirea în instanța de judecată și totodată, nu

a informat avocații Ion Crețu, Eduard Rudenco, dar și nu a dispus escortarea lui Platon

Veaceslav de la Penitenciarul nr. 13, denotă că judecătorul Ciprian Valah a examinat

această declarație de abținere în lipsa dosarului penal.

43

Informația privind datele acuzatorului de stat rezultă din elementarul întocmirii

rechizitoriului de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, care

în mod logic urma să o înștiințeze, dar să nu indice că a apelat la întreaga Procuratură

Anticorupție.

La fel, judecătorul Ciprian Valah, care în telefonogramă a făcut trimitere la cauza

penală de învinuirea lui Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei, nici

nu a încercat să citeze și să escorteze de la Penitenciarul nr. 13, unde era detinut Platon

Veaceslav, cât si avocații aleși cum ar fi Ion Cretu si Eduard Rudenco, datele de contact

fiind fixate în mandatul privind acordarea asistenței juridice lui Platon Veaceslav.

Se constată că judecătorul Ciprian Valah nu a avut în față materialele cauzei

penale prin care putea să stabilească datele de contact a avocaților, cât și locul aflării

inculpaților.

S-a examinat formal declarația de abținere a judecătorului Galina Moscalciuc și

doar cu scopul de a-i acorda dreptul judecătorului Galina Moscalciuc de a judeca

prezenta cauză, ținând cont că la învinuirea lui Platon Veaceslav de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 190 alin. (5) și 243 alin. (3) lit. b) Cod penal care a fost

condamnat prin sentința din 20 aprilie 2017, de către judecătorul Galina Moscalciuc la

fel, a fost depusă declarația de abținere pe aceleași motive și anume: „fiul meu -

Moscalciuc Sergiu a activat din 06.07.2004 până la 23.06.2006 la BC „Moldindconbank”

SA, care de fapt prin încheierea nr. 14-1-14529-18112016 (1- 1630/2016) din 21.11.2016

a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Vitalie Budeci, a fost admisă

privind motivele indicate.

În baza celor expuse, se constată că judecătorul Ciprian Valah a comis o încălcare

la motivarea unei hotărâri de respingere a declarației de abținere, dar de fapt acesta a

fost și scopul ca prin astfel de încheiere să îi fie acordat dreptul judecătorului Galina

Moscalciuc de a judeca prezenta cauză și a emite o sentință ilegală.

Mai mult decât atât, prin încheierea judecătorului Ciprian Valah din 26.05.2017

este indicat faptul că: „în ședință de judecată participanții la proces citați legal prin

telefonogramă nu s-au prezentat. ”

După cum a menționat, s-a demonstrat faptul că avocații Ion Crețu, Eduard

Rudenco, nu au fost citați legal, cât și Platon Veaceslav nu a fost escortat de la

Penitenciarul nr. 13, pentru a participa la examinarea declarației de abținere a

judecătorului Galina Moscalciuc.

Repartizarea cauzei penale prin Programului Integral de Gestionare a Dosarelor

(PIGD) unui judecător din sediul Buiucani, Judecătoria Chișinău. De fapt, trebuia să

fie declinată competența, iar dosarul să fie repartizat prin Programului Integral de

Gestionare a Dosarelor (PIGD) din Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

44

La 20 mai 2017, de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Andriana Bețișor

a fost expediată cauza penală în instanța de judecată și anume în Judecătoria Chișinău,

sediul Buiucani.

Acuzatorul de stat a făcut trimitere în rechizitoriu precum că, motivul expedierii

cauzei în instanța menționată ar fi: „potrivit prevederilor art.40 alin.(l) CPP - cauza

penală se judecă de instanța de judecată în raza teritorială a căreia a fost săvârșită

infracțiunea, infracțiunea încriminată făptuitorilor a fost comisă pe teritoriul mun.

Chișinău.

Acuzatorul de stat a indicat că a expediat cauza în instanța de judecată în raza

teritorială în care a fost săvârsită infracțiunea.

Potrivit rechizitoriului, tentativa de infracțiune escrocheria imputată inculpaților,

care precum că a fost curmată la sediul „Moldasig” SA, amplasat pe str. Mihai

Eminescu 2, mun. Chișinău, care face parte din raza teritorială de activitate a

Judecătoriei Chișinău, cu sediul Centru.

Totodată, prin actul de acuzare infracțiunea de tentativă de escrocherie imputată

lui Platon Veaceslav ar fi avut loc în perioada septembrie - decembrie 2016 în timp ce

era deținut în Penitenciarul nr. 13, amplasat în mun. Chișinău, str. Al. Bernardazzi 3,

care la fel, face parte din raza teritorială de activitate a Judecătoriei Chișinău, cu sediul

Centru.

Astfel, raza teritorială în cazul dat, conform acuzației aduse, precum că a fost

curmată tentativa de escrocherie și anume pe str. Mihai Eminescu 2, mun. Chișinău,

sediul „Moldasig” SA, este a Judecătoriei Chișinău, cu sediul Centru, unde urma să

fie înregistrată cauza penală în sediul instanței menționate.

Potrivit Legii nr. 514 privind organizarea judecătorească din 06.07.1995,

unificarea sediilor Judecătoriilor Centru, Râșcani, Buiucani, Botanica și Ciocana,

urmează a fi format un singur sediul până în anul 2027.

La 20 mai 2017, la expedierea cauzei în instanța de judecată Judecătoria Chișinău

este constituită din mai multe sedii și practic fiecare sediu activează de sine stătător și

îi sunt atribuite cauze penale conform razei de săvârșire a infracțiunii.

Prin înregistrarea dosarului în sediul Buiucani, Judecătoria Chișinău, au fost

selectați doar judecătorii din acest sediu, iar ceilalți judecători din celelalte sedii nu au

fost selectați, cu toate că scopul unificării instanțelor a fost examinarea cauzelor de toți

judecătorii care fac parte din instanța de judecată a mun. Chișinău. Din cele

menționate, s-a demonstrate că au fost privați judecătorii din Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, de a le fi repartizată cauza dată ținând cont că, conform competenței

teritoriale presupusa infracțiune a fost săvârșită în raza teritorială ce se află sediul

Centru, mun. Chișinău.

45

Faptul că, dosarul înregistrat în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a fost

direcționat intenționate de către partea acuzării spre un anumit judecător și anume

judecătorului Galina Moscalciuc.

La 20 iunie 2017a fost depusă cererea privind declinarea de competență de a

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 22 iunie 2017, judecătorul Galina Moscalciuc a constatat că „la

stabilirea competenței urmează a fi aplicate prevederile art. 40 alin. (2) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, competentă să judece cauza este instanța din raza

teritorială a căreia a fost terminată urmărirea penală”.

Instanța de fond contrar prevederilor legale, dar și a solicitării procurorului din

actul de acuzare și anume fiind indicat prevederile art. 40 alin. (1) Cod de procedură

penală, adică în raza teritorială unde a fost săvârșită presupusa infracțiune.

Instanța ilegal a apreciat că, cauza urmează a fi examinată în raza unde a fost

terminată urmărirea penală, deoarece după cum s-a menționat că locul săvârșirii

presupusei infracțiuni este str. Mihai Eminescu 2, mun. Chișinău, sediul SA

„Moldasig”.

Astfel, în cazul în care repartizarea aleatorie a cauzei penale urma a fi selectați

toți judecătorii din Judecătoria Chișinău, astfel de încălcări nu erau să existe, dar în

cazul în care a fost selectați doar judecătorii din Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani,

nu poate fi vorba despre o repartizare aleatorie conform prevederilor legale și

expedierea cauzei conform competenței teritoriale.

Scopul introducerii Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) a fost

consolidarea independenței judecătorești, asigurarea transparenței în activitatea

instanțelor de judecată și sporirea calității actului de justiție.

Astfel, expedierea cauzei în sediul Buiucani, Judecătoria Chișinău, contrar

competenței în raza teritorială a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin

manipularea acestuia doar privind selectarea judecătorilor din Judecătoria Chișinău,

sediul Buiucani, nu constituie un proces de asigurarea desfășurării judecății obiective,

imparțiale și echitabile a cauzei.

Toate aceste încălcări duc la nulitatea actelor care au servit la împuternicirea

judecătorului Galina Moscalciuc de a judeca cauza.

Încălcarea dreptului inculpatului de a face cunoștință cu materialele cauzei

penale reieșind din faptul că la 17 mai 2017 de la ora 15:30 până la ora 15:50 a fost

întocmit procesul-verbal de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor

cauzei penale nr. 2017978153. Astfel, a fost prezentat avocaților un CD în care se afla

în format electronic cauza penală de învinuire a lui Platon Veaceslav în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, a lui Bahcivanji

46

Andrei și Capanji Maxim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin.

(3) și (5) Cod penal. La fel, fiind înmânate actele procedurale traduse în volum de 362

file.

Totodată, s-a solicitat să fie tradus dosarul penal integral prin intermediul

interpretului, deoarece Platon Veaceslav nu posedă limba de stat.

De asemenea, partea apărării a solicitat un termen mai mare de a face cunoștință

cu materialele cauzei penale.

Termenul solicitat de către partea apărării de a face cunoștință cu materialele

cauzei penale nu a fost respectat și mai mult decât atât, lui Platon Veaceslav, fiindu-i

încălcat dreptul de a cunoaște materialele cauzei penale, nu i-a fost tradus dosarul

penal integral prin intermediul interpretului, dar la 20 mai 2017, adică peste două zile

ce au primit un CD în care se afla materialele cauzei penale, contrar prevederilor

legale, a fost expediată cauza penală în instanța de judecată. La 17.05.2017 după

înmânarea acelui CD cu materialele cauzei penale, a avut loc întrevedere cu Platon

Veaceslav doar timp de o oră, iar la 18.05.2017 nu a fost permisă întrevederea. Doar la

19.05.2017 întrevederea a fost permisă, la fel, doar timp de o oră. Astfel, pentru luarea

de cunoștință cu materialele cauzei penale, s-a acordat doar 2 ore și atunci doar având

un CD și doar o parte din materiale traduse, în așa termen limitat, apărătorii n-au

reușit să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, dar mai ales Platon Veaceslav

care solicita prin intermediul interpretului să-i fie tradus. Astfel, fiind limitați și în

dreptul de a depune cereri la faza de prezentare a materialelor cauzei penale, pentru

completarea urmăririi penale.

Pe lângă faptul că nu a fost respectat dreptul lui Platon Veaceslav de a face

cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului, acuzatorul de

stat nu i-a prezentat corpurile delicte și documentele anexate la materialele cauzei

penale.

Mai mult decât atât, prin cererea din 20 iunie 2017, s-a solicitat instanței de a

dispune executarea de către procuror a încălcărilor comise și anume de prezentarea

corpurilor delicte lui Platon Veaceslav.

Prin aceeași metodă, la 28 iunie 2017, avocaților le-au fost prezentate materialele

dosarului penal nr. 2017978077 de învinuirea lui Platon Veaceslav în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar lui Platon Veaceslav

actele procedurale traduse.

Ca rezultat, în conținutul procesului - verbal de informare despre terminarea

urmăririi penale și cel de prezentarea a materialelor cauzei penale, apărătorii lui

Veaceslav Platon, Ion Crețu și Pleșca Valeriu au depus cereri privind eliberarea

copiilor de pe materialele cauzei penale, a corpurilor delicte, un termen de 2

47

săptămâni pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale cu stabilirea unui

grafic, precum și asigurarea lui Platon Veaceslav cu interpret pentru a lua cunoștință

de materialele cauzei. Prin ordonanța emisă de procurorul în Procuratura

Anticorupție, Alexandru Cemei, din 28 iunie 2017, au fost respinse cererile înaintate

de către avocații Ion Cretu si Plesca Valeriu în interesele lui Platon Veaceslav, ca fiind

neîntemeiate.

La fel, nu a fost respectat dreptul lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu

dosarul penal integral prin intermediul interpretului și totodată, nu i-a fost acordat

dreptul de a face cunoștință cu înregistrarea audio/video conținute în fișierul cu

denumirea „20140113164221 MEDIA" și înscrise pe DVD-R de model .BMS” cu

inscripția „înregistrări audio/video disc 2”.

A constatat că, atât apărătorilor, cât și lui Platon Veaceslav le-au fost lezate

drepturile de face cunoștință cu ambele cauze penale și cu corpurile delicte până la

trimiterea cauzei în instanța de judecată, pentru a depune cereri în vederea

completării urmăririi penale sau administrarea unor probe.

Instanta de fond, referitor la aducerea la cunostintă a materialelor cauzei penale

în sentința de condamnare, a motivat precum că a fost respectat acest drept.

Faptul că Platon Veaceslav anterior a deținut funcția de deputat nu obligă faptul

cunoașterii limbii de stat, mai ales că în cadrul procesului sunt utilizați termini juridici

care de fapt face imposibilă înțelegerea celor indicate în cadrul dosarului penal.

Astfel, instanța a cunoscut despre faptul că Platon Veaceslav nu cunoaște limba

de stat și în lipsa unui interpret nu are posibilitatea de a face cunoștință cu materialele

cauzei.

La fel, instanța se contrazice prin faptul că a acordat dreptul lui Platon Veaceslav

și Bahcivanji Andrei de a face cunoștință cu materialele cauzei penale cu participarea

interpretului instanței, pe tot parcursul examinării cauzei în afara zilei în care se va

examina cauza penală dată. Totodată, indică faptul că inculpații la toate ședințele de

judecată au fost asistați de translatorul Marcinschi Elena. Mai mult decât atât, că

acestora le-a fost permis de a face cunoștință cu materialele cauzei în prezența

translatorului, respectiv de către instanță le-a fost create toate condițiile favorabile de

a face cunoștință cu materialele cauzei însă dispozițiile instanței nu au fost executate

de inculpați.

Instanța pe de o parte î-și motivează dreptul de a face cunoștință a inculpaților în

afara zilei când este ședință de judecată, dar pe altă parte indică că în timpul

procesului sunt asistați de translator și pot face cunoștință cu materialele cauzei.

Prin aceasta se demonstrează eschivarea instanței de la crearea condițiilor

necesare ca Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale.

48

Mai mult decât atât, instanța a făcut trimitere că „a creat toate condițiile favorabile

de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, însă dispozițiile instanței nu au fost

executate de inculpați

Prin această alegație a instanței denotă faptul că, doar întru justificarea

încălcărilor și nedorința de a asigura dreptul inculpaților de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale, tot încălcarea dată pune pe seama inculpaților.

Inculpații sunt privați de libertate și nu pot să se deplaseze din propria dorință și

în cazul în care există o dispoziție prin care le este acordat dreptul de a face cunoștință

cu materialele cauzei prin intermediul interpretului, nu poate fi pusă în aplicare,

deoarece fară intervenția instanței de emitere a unei dispoziții de escortare în instanța

de judecată, nu poate fi realizat dreptul de a face cunoștință.

A constatat că, instanța prin simpla dispoziție de a permite inculpaților să facă

cunoștință cu materialele cauzei penale, fără a pune în aplicare mecanismul întru

executarea acestei dispoziții, nu poate fi considerat ca drept respectarea inculpatului

de a lua cunoștință cu materialele cauzei penale.

Prin aceasta se demonstrează că, inculpații și-au primit sentința fară a cunoaște

materialele cauzei penale, fiindu-le încălcat acest drept atât de procuror la finalizarea

urmăririi penale, cât și de instanța de judecată în timpul judecării cauzei penale, care

tot menționa că procesul de familiarizare este unul continuu, dar după cum a constatat

că nu a fost întreprinsă nici o acțiune ca până într-un final să le fie adus la cunoștință

materialele dosarului prin intermediul unui interpret.

Mai mult decât atât, în timpul judecării cauzei au fost depuse mai multe cereri ca

Platon Veaceslav să aibă posibilitatea să facă cunoștință cu materialele cauzei penale,

și anume la 12 iunie 2017, partea apărării a solicitat instanței să oblige procurorul să

executare încălcările care au fost comise la expedierea cauzei în instanța de judecată,

și anume ca să asigure lui Platon Veaceslav un interpret prin care să aibă posibilitate

să facă cunoștință cu materialele cauzei penale. Totodată, s-a solicitat și obligarea

șefului Penitenciarului nr. 13, să asigure accesul în penitenciar a avocaților, între orelor

09:00-20:00, fără a limita accesul și durata întrevederilor.

Instanța nu a întreprins măsurile prevăzute de lege și anume să oblige

administrația Penitenciarului să respecte legislația referitor la întrevederea avocaților

cu Platon Veaceslav pentru pregătirea poziției de apărare și de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale, dar a obligat administrația Penitenciarului să creeze

condiții optime.

Astfel, instanța prin această dispunere practic nu a întreprins vreo acțiune în

vederea înlăturării încălcărilor comise de administrația Penitenciarului care în mod

grosolan continua să interzică întrevederea avocaților cu Platon Veaceslav. Instanța a

49

obligat procurorul să exercite cele neîntreprinse abia la faza finalizării urmăririi

penale.

Prin respingerea executării de către procuror întru respectarea dreptului lui

Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul

unui interpret, a scos de pe umerii procurorului această obligație, care este prevăzută

și conform art. 351 alin. (6) Cod de procedură penală.

La fel, a respins solicitarea de a acorda termen de 30 zile de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale și a stabilit ședința de judecată pentru data de 15 iunie 2017.

Partea apărării a solicitat un termen minim de 30 zile pentru ca Platon Veaceslav

să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, cu toate că conform prevederilor legale

prevăzute de art. 293 alin. (4) Cod de procedură penală „Termenul pentru a se lua

cunoștință de materialele urmăririi penale nu poate fi limitat, însă în cazul în care

persoana care ia cunoștință de materiale abuzează de situația sa, procurorul fixează

modul și termenul acestei acțiuni, reieșind din volumul dosarului.

Astfel, instanța contrar prevederilor legale a stabilit un termen de doar 3 zile ca

Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul

interpretului.

La 15 iunie 2017, Platon Veaceslav a fost depus cererea de a-i fi asigurat dreptul

de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului,

deoarece până la moment, administrația Penitenciarului nu i-a asigurat un interpret,

deoarece lipsește interpret în cadrul Penitenciarului. Mai mult decât atât, după

finalizarea ședinței de judecată, colaboratorii Detașamentului cu Destinație Specială

„Pantera” al Departamentului Instituțiilor Penitenciare îl escortează imediat la

Penitenciar și nu îi este acordat dreptul în instanța de judecată de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale prin intermediul interpretului.

La 20 iunie 2017, a fost respinsă cererea din 15.06.2017 privind acordarea

interpretului pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, motivând faptul că în

continuare Platon Veaceslav va face cunoștință cu materialele cauzei.

Astfel, i-a fost limitat dreptul lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu

materialele cauzei în limba rusă până la începerea cercetării judecătorești.

După cum a menționat mai sus, acordarea contrar prevederilor legale a

termenului de 3 zile de a face cunoștință cu materialele cauzei penale este insuficient.

Mai mult decât atât, în aceste 3 zile instanța și administrația Penitenciarului nu a

întreprins nici o măsură de a acorda un interpret lui Platon Veaceslav, ca să facă

cunoștință cu materialele cauzei penale.

Astfel, termenul de 3 zile fiind acordat formal, ca ulterior să nu fie invocat că nu

au fost respectate drepturile procesuale lui Platon Veaceslav.

50

Cel mai important este că, instanța s-a expus că Platon Veaceslav în continuare va

putea să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, iar decizia instanței contravine

prevederilor legale și anume că va face cunoștință în continuare, dar nu până la

începerea cercetării judecătorești.

Astfel, Platon Veaceslav a fost privat de dreptul de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale, atât la finalizarea urmăririi penale, cât și în instanța de

judecată până la începerea cercetării judecătorești.

Prin încheierea din 21 iunie 2017 instanța a respins cererile lui Platon Veaceslav

și a apărătorilor să-i cu privire la asigurarea acestuia cu interpret, fapt ce a făcut

imposibilă ca acesta să facă cunoștință cu actele procesuale a dosarului penal. Astfel,

a fost în imposibilitate de a prezenta lista probelor care urmează a fi examinată în

ședința de judecată.

Astfel, instanța de judecată a încălcat în mod abuziv drepturile procedurale ale

lui Platon și anume să facă cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul

unui interpret.

Fapt pentru care, la 22 iunie 2017, a fost depusă cererea prin care a solicitat

prelungirea termenului de a prezenta lista probelor până la momentul când Platon

Veaceslav va face cunoștință cu materialele cauzei penale, precum și asigurarea

dreptului lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale.

Prin încheierea din 22 iunie 2017, a fost respinsă cererea apărătorilor care

acționează în interesele lui Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei privind obligarea

procurorului să prezinte materialele cauzei penale și corpurilor delicte traduse în

limba rusă și de a face cunoștință cu ele, ca neîntemeiată.

A considerat ilegală decizia de respingere a acestei cereri, instanța de judecată a

îngrădit dreptul inculpatului de a face cunoștință cu materialele cauzei penale.

Astfel, instanța de judecată i-a încălcat lui Platon Veaceslav dreptul de a lua

cunoștință cu materialele cauzei penale prin interpret.

Mai mult decât atât, Platon Veaceslav are dreptul de a lua cunoștință cu

materialele cauzei, fapt care este prevăzut și în art. 66 alin. (2) pct. 22) Cod de

procedură penală, „învinuitul, inculpatul, conform prevederilor prezentului cod, are

dreptul: după terminarea urmăririi penale, să ia cunoștință de toate materialele cauzei

și să noteze din ele datele necesare, să înainteze cereri de completare a urmăririi

penale”.

Din cele menționate, s-a atestat faptul că Platon Veaceslav nu a putut beneficia de

drepturile sale, fiind îngrădit de dreptul de a cunoaște materialele cauzei și de a- și

forma poziția de apărare.

La 22 iunie 2017, s-a început cercetarea judecătorească, însă, Platon Veaceslav nu

51

cunoștea materialele cauzei penale, deoarece nu au fost întreprinse măsuri ca să îi fie

asigurată traducerea în limba pe care o înțelege, prin intermediul unui interpret.

La 24 iunie 2017, avocatul lui Bahcivanji Andrei, Mazniuc Victor a înaintat o

cerere prin care a solicitat ca Bahcivanji Andrei să facă cunoștință cu materialele cauzei

în ședință de judecată. Instanța a întrebat avocații dacă susțin cererea înaintată. A

invocat faptul că, Platon Veaceslav nu este în ședință și nu pot să se expună. Mai mult

decât atât, anterior cererea a fost respinsă, dar instanța s-a expus că atât Bahcivanji

Andrei, cât și Platon Veaceslav urmează să facă cunoștință în instanța de judecată cu

materialele cauzei.

Astfel, instanța a dispus ca Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei să facă

cunoștință cu materialele cauzei penale, dar nu a menționat mecanismul executării

acestei hotărâri, deoarece inculpații sunt privați de libertate și sunt în imposibilitate

de a se prezenta de sine stătător pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei penale.

La 11 iulie 2017, Platon Veaceslav a înaintat cererea prin care a solicitat asigurarea

lui și a apărătorilor să-i cu spațiu în cadrul Judecătoriei Chișinău, începând cu data de

13 iulie 2017, pentru a lua cunoștință cu toate materialele cauzei penale prin

intermediul interpretului.

Astfel, instanța de judecată, a admis de iure cererea apărătorilor și a lui Platon

Veaceslav, dar nu a asigurat respectarea dreptului pe motiv că Judecătoria Chișinău,

sediul Buiucani, nu dispune de spațiu suficient pentru acordarea acestui drept

participanților la proces.

Instanța de judecată, la 24 iunie 2017 formal a admis cererea ca Platon Veaceslav

și Andrei Bahcivanji să facă cunoștință cu materialele cauzei penale în incinta

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar la 11 iulie 2017, instanța invocă drept motiv

că nu dispune de spațiu suficient în sediul judecătoriei.

Astfel, este evident formalitatea de respectare a drepturilor lui Platon Veaceslav

de a face cunoștință cu materialele cauzei penale ca într-un final să nu îi fie asigurat

acest drept.

La 18 iulie 2017, a intervenit în proces un avocat nou, ales de către Platon

Veaceslav, Liliana Leanca, care a solicitat să îi fie acordat termen pentru a face

cunoștință cu materialele cauzei penale. Instanța de judecată i-a acordat un termen de

doar o oră și 30 min. avocatului nou ales pentru a face cunoștință cu materialele

dosarului și a se expune asupra posibilității conexării cauzelor. După care a continuat

ședința de judecată, iar avocatul nou ales a lui Platon Veaceslav a invocat faptul că nu

a reușit să facă cunoștință cu materialele cauzei pentru a se expune asupra conexării

cauzelor. Instanța a întrerupt ședința de judecată pentru 15 min. și a „solicitat prezența

avocaților din oficiu pentru a se expune asupra conexării cauzelor penale. După 5 min.

52

au fost prezenți avocații din oficiu,,.

Astfel, instanța a încălcat dreptul la apărare, deoarece în mod silit și fară

consimțământul lui Platon Veaceslav i-a acordat un avocat din oficiu, cu toate că

acesta are un avocat ales. Instanța de judecată, la fel, nu i-a oferit termen necesar de a

lua cunoștință cu materialele cauzei penale și corpurile delicte și inclusiv de cele

petrecute până la intervenirea noului avocat ales în proces.

Contrar prevederilor legale, instanța a admis un avocat din oficiu pentru a se

expune asupra conexării cauzelor cu privarea avocatului ales și a lui Platon Veaceslav

de a se expune asupra conexării cauzelor.

Astfel, instanța a primit decizia de conexare a cauzelor penale doar în baza opiniei

avocatului din oficiu, dar nu și a lui Platon Veaceslav și a avocatului ales care a

comunicat instanței că nu poate să se expună, deoarece nu a făcut cunoștință cu

materialele cauzei penale.

În baza celor expuse, instanța a încălcat dreptul inculpatului în alegerea unui

avocat și dreptul avocatului ales de a face cunoștință cu materialele cauze penale.

La 31 iulie 2017, Platon Veaceslav a înaintat cererea prin care iarăși a solicitat

acordarea dreptului de a face cunoștință cu materialele cauzei și cu corpurile delicte.

La 03 august 2017, Platon Veaceslav a înaintat cerere prin care a solicitat să îi fie

acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Instanța de judecată

a emis încheierea prin care a admis cererea lui Veaceslav Platon și i-a acordat dreptul

de a face cunoștință cu materialele cauzei în incinta judecătoriei mun. Chișinău, sediul

Buiucani.

La 10 august 2017, Platon Veaceslav a înaintat cerere prin care a solicitat să îi fie

acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, deoarece până în

prezent, a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului

doar la 13 file din volumul nr. 1.

La 15 septembrie 2017, Platon Veaceslav a depus cerere prin care a solicitat să fie

escortat în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și să-i fie prezentat întreg

dosarul penal nr. 1-1100/2017 (12-1-35638- 20052017), pentru data de 18 septembrie

2017, ora 11.00, de a i se acorda dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei

penale și cu procesele - verbale ale ședințelor de judecată și de audierea martorilor, în

prezența apărătorilor săi Ion Crețu, Eduard Rudenco și Alexandru Bernaz, precum și

în prezența unui interpret, în legătură cu faptul că a fost înlăturat din sala de ședință.

La 02 noiembrie 2017, Platon Veaceslav a depus cererea prin care a solicitat să îi

fie acordat dreptul să facă cunoștință cu materialele cauzei și să participe în cadrul

ședinței de judecată, în prezența apărătorilor săi Ion Crețu, Eduard Rudenco și

Alexandru Bemaz, precum și în prezența unui interpret.

53

La 08 noiembrie 2017, instanța de judecată a emis o dispoziție prin care a dispus

escortarea lui Platon Veaceslav în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

vederea luării cunoștinței cu toate materialele prezentei cauze penale și cu audio/

video materiale, anexate la prezenta cauză în calitate de probe materiale. însă,

dispoziția instanței privind escortarea lui Platon Veaceslav așa și nu a fost executată

și ultimul nu a avut posibilitate să facă cunoștință cu toate materialele cauzei penale.

La 09 noiembrie 2017, avocatul lui Platon Veaceslav, Bernaz Alexandru, a depus

cerere de escortare a lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei

penale, deoarece instanța a admis cererea, dar nimic nu a întreprins până în prezent.

Instanța a admis escortarea lui Veaceslav Platon pentru a face cunoștință cu

materialele cauzei penale.

Instanța de judecată a considerat cererile depuse de către Platon Veaceslav ca

fiind depuse repetat, însă din motiv că procesul de judecată este un proces continuu,

îi acordă dreptul lui Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale.

Astfel, pe tot parcursul procesului instanța, doar formal a indicat că îi acordă

dreptul lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin

intermediul interpretului, dar de fapt nu a fost realizat acest drept. La 10 noiembrie

2017, fără a asculta poziția părții apărării a declarat că a terminat cercetarea

judecătorească, îngrădindu-1 astfel pe Platon Veaceslav să facă cunoștință cu

materialele cauzei penale, chiar și la terminarea cercetării judecătorești.

La 15 noiembrie 2017, avocatul lui Platon Veaceslav, Alexandru Bernaz, a înaintat

cerere prin care a solicitat reluarea cercetării judecătorești și asigurarea executării

dispoziției instanței de judecată privind escortarea lui Platon Veaceslav în incinta

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în vederea luării cunostintei cu toate

materialele prezentei cauze penale, inclusiv cu audio/ video materialele, anexate la

prezenta cauză în calitate de probe materiale.

În motivarea cererii avocatul lui Platon Veaceslav, Alexandru Bernaz a indicat că

Platon Veaceslav nu a luat cunoștință cu materialele prezentei cauze penale, iar la 08

noiembrie 2017, instanța de judecată a emis o dispoziție prin care a dispus escortarea

lui Platon Veaceslav în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în vederea luării

cunoștinței cu toate materialele prezentei cauze penale și cu audio/ video materiale,

anexate la prezenta cauză în calitate de probe materiale. însă, dispoziția instanței

privind escortarea lui Platon Veaceslav așa și nu a fost executată și ultimul nu a avut

posibilitate să facă cunoștință cu toate materialele cauzei penale.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2017, instanța de judecată a respins cererea

avocatului Alexandru Bernaz, privind reluarea cercetării judecătorești și asigurarea

executării dispoziției instanței de judecată de escortarea lui Platon Veaceslav în incinta

54

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în vederea luării cunostintei cu toate

materialele prezentei cauze penale, inclusiv cu audio/ video materialele, anexate la

prezenta cauză în calitate de probe materiale.

Astfel, este evident că deja cercetarea judecătorească a fost finalizată, s-au

desfășurat dezbaterile judiciare, a fost emisă sentința, dar Platon Veaceslav nu

cunoaște materialele cauzei penale și nici nu a făcut cunoștință cu corpurile delicte,

fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Formalitatea respectării și executării dreptului inculpatului de a face cunoștință

cu materialele cauzei, nu poate servi temei de a considera că i-au fost respectate acest

drept, fără a pune în aplicare modul în care urma să facă cunoștință cu materialele

cauzei.

Instanța de fond a încălcat dreptul lui Platon Veaceslav de a participa în ședință

de judecată.

Motivarea instanței la îndepărtarea lui Platon Veaceslav din sala de ședință și cu

lipsirea acestuia de dreptul de a participa în continuare, contravine atât normelor

legale, cât și a normelor morale a unui judecător.

Argumentul instanței de înlăturare a inculpatului de la examinarea cauzei în

opinia instanței a servit faptul că, „instanța de judecată ține să atenționeze asupra

comportamentului tendențios al inculpatului, care împreună cu avocații săi, prin

înaintarea diferitor cereri nefondate precum și absența nejustificată de la ședințele de

judecată facilitau tergiversarea examinării cauzei, creând condiții de imposibilitate a

cercetării judecătorești, ce a condiționat luarea deciziei de a înlătura inculpatul Platon

Veaceslav de la examinarea cauzei, întru a asigura posibilitatea de a purcede la

examinarea cauzei penale ”.

Un alt argument al instanței este și că: „instanța de judecată constată că decizia

de a înlătura inculpatul Veaceslav Platon de la examinarea cauzei a fost luată întru

respectarea garanțiilor unui proces echitabil atât a inculpatului Veaceslav Platon cât

și celorlalți inculpați în cauză Maxim Capanji și Andrei Bahcivanji garanții impuse de

art.6 CEDO ”.

Instanța nu a motivat însă prin care prevedere a art. 6 CEDO lipsa inculpatului la

proces ar fi o garanție a unui proces echitabil în privința lui Platon Veaceslav.

Mai mult decât atât, instanța a făcut trimitere la faptul că: „posibilitatea

examinării cauzei în lipsa acuzatului (inculpatului) este admisă de CtEDO în condițiile

în care acestuia îi sunt aduse la cunoștință materialele cauzei", fără a face trimitere la

o cauză anumită prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat

posibilitatea judecării cauzei în lipsa inculpatului.

Instanța de fond a interpretat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu

55

toate că acesta este un drept al Curții Europene a Drepturilor Omului, dar instanța a

interpretat în detrimentul lui Platon Veaceslav doar pentru a crea o iluzie că la

judecarea cauzei în lipsa lui Platon Veaceslav, au respectat dreptul la un proces

echitabil.

După îndepărtarea lui Platon Veaceslav din proces, la 26 iulie 2017, acesta a depus

o cerere prin care a solicitat instanței de a i se permite să participe la procesul de

examinare a cauzei penale, indicând că se obligă să tacă, să nu mai înainteze cereri,

demersuri, să nu dea întrebări și să nu întrerupă participanții la proces.

De asemenea, Platon Veaceslav a solicitat să fie escortat la ședința de judecată de

examinarea cauzei penale privind învinuirea sa, ca persoană terță, care are dreptul să

asiste în ședința de judecată, luând în considerație faptul că procesul de judecată este

public.

Instanța de judecată a refuzat examinarea cererilor la parvenirea acestora în

instanța de judecată, dar s-a expus ulterior, prin încheierea din 03 august 2017, și a

motivat comportamentul inculpatului Platon Veaceslav în ședințele de judecată ca:

nesubordonându-se instanței de judecată, dând indicații instanței de judecată,

încălcând ordinea în ședința de judecată, înaintând permanent cereri repetate de a face

cunoștință cu materialele cauzei cu toate că, instanța de judecată prin încheierea

protocolară din 12 iunie 2017 a admis integral cererea inculpaților cu privire de a face

cunoștință cu materialele cauzei pe tot parcursul examinării cauzei nominalizate, în

afară de zilele (orele) când este fixată ședința de judecată, neprezentarea intenționată

și nemotivată a avocaților pe bază de contract care îi reprezintă interesele lui Platon

Veaceslav. Astfel, instanța de judecată apreciază ca fiind încă o metodă de tergiversare

a examinării cauzei, aplicând prevederile art. 20, 334 Cod de procedură penală.

Instanța nu a motivat în ce mod Platon Veaceslav nu s-a subordonat sau că a dat

indicații instanței, sunt doar aprecieri declarative ale instanței, însă, cel mai grav fiind

faptul că instanța și-a motivat soluția de îndepărtare a lui Platon Veaceslav, deoarece

acesta a înaintat mai multe cereri repetate de a face cunoștință cu materialele cauzei.

Faptul că Platon Veaceslav solicita să îi fie asigurat dreptul de a face cunoștință

cu materialele cauzei penale și instanța care până la terminarea cercetării judecătorești

nu i-a asigurat acest drept, dar mai mult decât atât, a fost invocat ca un motiv ilegal

de înlăturarea acestuia din proces, dovedește că a fost privat de dreptul la un proces

echitabil și anume de a participa. In cadrul propriului proces, de a înainta cereri, de a

acorda întrebări martorilor, de a depune declarații, de a cerceta probele, de a se expune

asupra altor cereri și demersuri înaintate de către ceilalți participanți la proces.

Instanța nu a indicat care încălcare ori abatere gravă de la ordinea ședinței a fost

comisă de către Platon Veaceslav, doar înaintarea cererii repetate că nu a făcut

56

cunoștință cu materialele cauzei, nu poate servi drept temei de îndepărtarea acestuia.

Astfel, din 26 iulie 2017 până la 12 decembrie 2017 când a fost emisă sentința, toate

actele procedurale a instanței sunt nule, deoarece a încălcat prevederile legale privind

participarea obligatorie a lui Platon Veaceslav.

Mai mult decât atât, la 24 noiembrie 2017, Platon Veaceslav prin intermediul

apărătorilor aleși a depus o cerere prin care solicită de a participa la dezbateri, și mai

mult, de a depune declarații.

Contrar prevederilor legale, judecătorul Galina Moscalciuc a respins cererea lui

Platon Veaceslav motivând că la 26 iulie 2017 a fost îndepărtat din sala de judecată.

Toate aceste încălcări ale instanței prin interzicerea lui Platon Veaceslav de a

participa la propriul proces, duc la nulitatea actelor procesuale, fapt pentru care

Curtea de Apel urmează a declara nule toate actele procedurale întocmite în perioada

26 iulie 2017-12 decembrie 2017, în lipsa lui Platon Veaceslav.

Instanța de fond la judecarea cauzei, dar și mai mult la dezbaterile judiciare, adică

la 24 noiembrie 2017 și respectiv 27 noiembrie 2017, a îndepărtat avocații aleși, Ion

Cretu, Bernaz Alexandru și Eduard Rudenco a lui Platon Veaceslav, care la fel, era

îndepărtat și nu a participat la dezbaterile judiciare.

Mai mult decât atât, instanța contrar prevederilor legale a substituit avocații aleși

cu avocații din oficiu de care Platon Veaceslav s-a refuzat si care nici nu au cunoscut

poziția lui de apărare.

Instanța și-a motivat decizia prin faptul că a constatat „comportamentul obraznic

și cinic al avocaților ”, doar prin simplul fapt exprimat de către instanță că aceștia ar

fi înaintat multiple cereri de amânare nu poate constitui motiv serios de a îndepărta

avocatul ca să-și apere clientul.

Mai mult decât atât, chiar și dacă au fost cereri de amânare din partea avocaților,

au fost din simplu motiv de a putea să aibă întrevederi cu Platon Veaceslav.

Administrația Penitenciarului nr. 13 ilegal a stabilit un grafic de întrevederi prin

care avocații ar putea să aibă întrevederi cu Platon Veaceslav doar în zilele de luni,

miercuri, vineri de la ora 15.00 și atunci doar pentru o oră.

Atât avocații lui Platon Veaceslav, cât Platon Veaceslav, au solicitat instanței să

contracareze abuzurile ilegale a administrației Penitenciarului și de a acorda dreptul

la un număr și durată nelimitată de a avea întrevederi. Instanța nu a întreprins însă

nici o acțiune în acest sens.

Instanța a indicat faptul că avocații aleși au înaintat diferite cereri de recuzare,

însă au fost temeiuri legale de înaintare, deoarece pe parcursul procesului judecătorul

Galina Moscalciuc a încălcat toate prevederile legale prevăzute de lege.

Astfel, instanța ilegal a considerat drept înaintarea recuzării ca fiind un

57

comportament obraznic și cinic, deoarece este un drept al părții apărării în cazul în

care consideră acțiunile ilegale a instanței, de a înainta cereri de recuzare fără a fi

intimidați sau dependenți de poziția judecătorului sau a procurorului.

La fel, instanța de judecată pentru a-și crea o iluzie a unei decizii legale a făcut

trimitere la cauzele CEDO, încă instanța nu a explicat în ce mod aceste cauze CEDO i-

a acordat dreptul de a îndepărta avocații aleși din proces și a interzice participarea

acestora la dezbaterile judiciare. Simpla trimitere la niște cauze CEDO nu denotă

faptul că sunt compatibile cu prezenta cauză și cu prezenta decizie de îndepărtare.

A constatat că, în cazul în care chiar dacă apărătorul ar fi încălcat ordinea ședinței

de judecată, urma a fi sancționat cu amendă, dar nu îndepărtat, deoarece legislația

procesual penală nu prevede o astfel de sancțiune.

Faptul îndepărtării apărătorilor din proces în condițiile indicate de judecătorul

Galina Moscalciuc și în baza unei hotărâri a Consiliului Superior a Magistraturii, nu

este prevăzut în Codul de procedură penală.

Judecătorul Galina Moscalciuc a fost cu rea - credință și ilegal aplicate aceste

prevederi a Hotărârii Consiliului Superior a Magistraturii, doar cu scopul de i-i încălca

dreptul la apărare lui Platon Veaceslav.

În baza celor expuse, Curtea de Apel urmează a casa încheierile din 24 noiembrie

2017 și 27 noiembrie 2017 privind îndepărtarea avocaților din proces fiind ilegale și

anularea acțiunii procesuale dezbaterilor judiciare ce au avut foc în instanța de fond,

unde a participat un avocat din oficiu contrar intereselor lui Platon Veaceslav.

La 03 iulie 2017, avocatul Ion Crețu a depus o cerere de amânare, deoarece se afla

în concediu anual, iar avocatul Valeriu Pleșca a depus cerere prin care a informat

instanța despre rezilierea contractului de asistență juridică cu Platon Veaceslav.

Contrar prevederilor art. 322 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța a stabilit

ședința de judecată la 06 iulie 2017, adică peste 2 zile și a solicitat un avocat din oficiu.

Astfel, la 06 iulie 2017, în ședința de judecată fiind prezent un avocat din oficiu,

care nici nu a avut întrevedere cu Platon Veaceslav pentru a stabili poziția de apărare,

a purces imediat la apărarea intereselor acestuia în cadrul ședinței de judecată.

Tot în acea zi, Platon Veaceslav fiind asigurat cu un avocat din oficiu, contrar

voinței sale, i-a fost adusă la cunostintă învinuirea.

La 18 iulie 2017, Platon Veaceslav fiind asistat de un avocat ales, cu care în acea

zi a și încheiat contract de asistență juridică, care a solicitat acordarea termenului de a

face cunoștință cu materialele cauzei, instanța i-a refuzat. Dar și mai mult, s-a pus în

discuție conexarea cauzelor penale, fapt ce avocatul ales nu cunoștea materialele

cauzei penale și era imposibil de a se expune.

Instanța contrar prevederilor legale iarăși a apelat la serviciile avocatului din

58

oficiu, care a acționat în detrimentul lui Platon Veaceslav, s-a expus asupra conexării

cauzelor penale.

La 26 iulie 2017, când instanța ilegal l-a îndepărtat pe Platon Veaceslav din sala

de judecată, iarăși a fost asistat de un avocat din oficiu.

După îndepărtarea lui Platon Veaceslav din proces, acestuia în continuare i-a fost

asigurată asistență juridică de către avocați din oficiu care au fost acordați de către

instantă contrar consimțământului lui Platon Veaceslav.

Mai mult decât atât, Platon Veaceslav la 15 august 2017, a înaintat o cerere cu nr.

30373 prin care a solicitat instanței de a nu fi petrecută ședința de judecată până când

avocații din oficiu, acordați de către instantă contrar voinței sale, nu vor veni în

Penitenciarul nr. 13 la întrevedere și vor pregăti poziția de apărare, întrebările către

martori, deoarece în caz contrar participarea avocaților din oficiu în ședința de

judecată va fi una formală.

Judecătorul a dat citire parțial acestei cereri, iar avocatul din oficiu Verebceanu

Sergiu s-a expus că într-adevăr nu a fost niciodată la Platon Veaceslav în Penitenciar,

dar a fost Palancica Victor, care de fapt nu era în ședința de judecată, și care a fost doar

o singură dată la el în Penitenciar și a primit o cerere de refuz de a-i fi acordată

asistență juridică și nu au discutat pe marginea dosarului, adică fară a pregăti și

poziția de apărare sau chiar mai mult de a discuta asupra învinuirii.

Instanța fără a pune în discuție cererea lui Platon Veaceslav de amânare a ședinței

de judecată din motivele invocate și fără expunerea tuturor participanților la proces

pe marginea celor indicate în cerere, solicitând doar opinia participanților cu privire

la anexarea prezentei cereri la materialele cauzei. Care ulterior a și anexat-o, dar a

rămas fară examinare și a purces în continuare la examinarea cauzei cu audierea

martorilor: Goloborodico Olga, Uliana Vetrova și Tarlapan Artur.

Astfel, instanța nu a examinat o cerere depusă de Platon Veaceslav, dar mai mult

decât atât, a admis în proces un avocat din oficiu care nici nu a discutat cu Platon

Veaceslav, nu a stabilit poziția de apărare, fapt ce se dovedește participarea formală a

unui avocat din oficiu.

Prin aceste încălcări a fost lezat dreptul la apărare lui Platon Veaceslav și anume

de a fi asistat de un avocat ales, dar mai mult decât atât, i-au fost reprezentate

interesele de către un avocat care nu cunoaște poziția de apărare și nu a coordonat cu

Platon Veaceslav, care de fapt era privat de dreptul de a participa la propriul proces

la judecată.

La 16 august 2017, instanța de judecată contrar intereselor lui Platon Veaceslav și

cunoscând despre faptul că avocatul din oficiu Verebceanu Sergiu nu a fost la

Penitenciar la întrevedere și nu a coordonat poziția de apărare cu acesta, a continuat

59

ședința de judecată cu audierea martorului Pîrciog Marcel, care de fapt și a fost audiat

și în lipsa lui Bahcivanji Andrei.

Astfel, martorii acuzării: Boian Oleg, Cucu Viorel, Pavel Budu, Igor Cazacliu,

Natalia Curmei, Chiveri Rodica, Goloborodico Olga, Uliana Vetrova, Tarlapan Artur,

Pîrciog Marcel, Vitalie Bodea, Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potînga Radu și Vasile

Rotaru, au fost audiați în prezența avocaților din oficiu, care nu cunoșteau poziția de

apărare, dar mai mult ca atât nici nu au discutat cu Platon Veaceslav referitor la

acordarea întrebărilor, fiind doar o participare formală a avocaților din oficiu.

La 12 septembrie 2017, la ora 11:00, fiind telefonat de către grefierul judecătorului

Galina Moscalciuc, a anunțat faptul că la ora 11:00 este preconizată ședința de judecată

pe învinuirea lui Platon Veaceslav. A fost comunicat grefierului că în adresa BAA

„Avoprim” a parvenit citația pentru ședința de judecată pentru data de 12.09.2017, ora

13:00, iar grefierul a răspuns că a fost o greșeală tehnică. A solicitat grefierului de a

anunța instanța că nu reușesc să se prezinte în ședință în așa timp scurt, deoarece și-a

fixat pentru ora 13:00 și a solicitat să fie întreruptă ședința până se va prezenta în

ședință.

Chiar dacă a recepționat scrisoarea la 08 septembrie 2017, adică cu 4 zile înainte

de data ședinței de judecată și cunoștea despre ora 13:00, atunci a ajuns mai devreme

pe la orele 12:40, la 12.09.2017, și s-a prezentat în ședința de judecată și a constatat că

instanța, cu toate că a expediat în adresa avocatului citație pentru ora 13:00 a început

ședința la ora 11:00 și în prezența unui avocat din oficiu au cercetat materialele

dosarului. Comunicând instanței că, Platon Veaceslav a refuzat serviciile acestui

avocat din oficiu, care acționează contrar intereselor acestuia.

Instanța de fond contrar acestor prevederi și contrar intereselor lui Platon

Veaceslav care și l-a îndepărtat, a creat o aparență legală și anume că cercetarea

materialelor cauzei a avut loc în prezența unui avocat din oficiu și precum că,

drepturile inculpatului au fost respectate.

Ca urmare a încălcărilor dreptului la apărare lui Platon Veaceslav și anume prin

inducerea în eroare a orei ședinței, în scopul de a fi cercetate materialele cauzei în

prezența unui avocat din oficiu, la 12 septembrie 2017, avocatul Alexandru Bernaz a

înaintat o cerere de recuzare pe numele judecătorului Galina Moscalciuc.

În urma examinări cererii de recuzare judecătorul Roman Pascari neîntemeiat a

respins cererea de recuzare, deoarece s-a demonstrat lipsa de imparțialitate prin faptul

comunicării eronate despre ora ședinței doar în scopul ca să fie cercetate materialele

cu participarea formală a avocatului din oficiu, care de fapt nu a atras nici o atentie la

nici un act din materialele dosarului la care a făcut referire procurorul.

Curtea de Apel urmează să declare nulă acțiunea procesuală cercetarea

60

materialelor cauzei penale, care de fapt a avut loc în lipsa lui Platon Veaceslav și a

apărătorilor aleși, care intenționat au fost duși în eroare despre ora ședinței de

judecată.

La fel, instanța de judecată, contrar prevederilor legale, care l-a îndepărtat pe

Platon Veaceslav, cât și pe apărătorii aleși ai acestuia la 27 noiembrie 2017, au avut loc

dezbaterile judiciare unde a ascultat poziția avocaților din oficiu, care de fapt nu au

fost la întrevedere în Penitenciar și nu au coordonat poziția de apărare cu Platon

Veaceslav, si care se manifestă contrar intereselor acestuia.

La fel, Curtea de Apel urmează să declare nulă și acțiunea procesuală - dezbaterile

judiciare, care au avut loc în lipsa lui Platon Veaceslav și în prezența unui avocat din

oficiu.

Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.art.42 alin. (3), 27,190 alin. (3) și (5) Cod penal, precum ca: „fiind organizatorul

grupului criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea

comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a

Republicii Moldova, fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al

companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital ” - România, S.A. „Moldasig ” și S.A.

„Allinace Insurance Group ”, deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice

interpuse, având intenția de a sustrage mijloacele financiare deținute pe conturile

companiilor prenotate, în perioada septembrie - decembrie 2016, fiind în înțelegere

prealabilă cu Stașevskaia Aliona Piotr, de comun acord, a organizat și dirijat comiterea

infracțiunii de sustragere prin escrocherie în proporții deosebit de mari, implicând în

comiterea faptei infracționale pe Bahcivanji Andrei și Capanji Maxim în calitate de

autori, acțiuni care independent de voința acestuia nu și-au produs efectul, comițând

astfel infracțiunea de escrocherie aflată la faza de tentativă, săvârșite de un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică art.42 alin.(3), art.27, art. 190

alin.(3) și (5) Cod penal.

Instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și nemotivat precum că: „Platon

Veaceslav fiind organizatorul grupului criminal organizat cu un înalt caracter de

stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în

special, economia națională a Republicii Moldova.

Alegația instanței despre faptul că Capanji Maxim a declarat că Bahcivanji Andrei

a activat în cadrul SRL „Legal Triumf ” sunt eronate, deoarece primul a declarat că îl

vedea pe Bahcivanji Andrei că comunica cu diferiți avocați din cadrul SRL „Legal

Triumf” și nu cunoaște dacă este avocat, jurist sau șofer.

Astfel, instanța a denaturant declarațiile lui Capanji Maxim precum că Bahcivanji

Andrei a activat în cadrul SRL „Legal Triumf”.

61

Instanța ilegal a admis în calitate de probe și a motivat formarea unui grup

criminal în baza unor procese - verbale de audiere a martorilor care de fapt nici nu au

fost audiați în ședința de judecată.

Instanța în urma admiterii acestor procese - verbale, ilegal a constatat că:

„constituirea și existența unei reuniuni stabile de persoane, afiliate lui Veaceslav

Platon, ce acționau în interesul ultimului, sub paravanul acordării unor servicii în

cadrul companiei ” Legal Triumf” S.R.L. ”.

Instanța de fond ilegal a pus la baza sentinței niște declarații, niște procese -

verbale prin care au fost fixate declarații a unor martori, pentru a constata formarea și

existența unui grup criminal, când de fapt în norma legală este prevăzut că acestea

urmau a fi cercetate în instanța de judecată, adică ca partea apărării să aibă posibilitate

de a acorda întrebării martorilor respectivi.

Mai mult decât atât, la 10 noiembrie 2017, Platon Veaceslav prin intermediul

avocaților a solicitat audierea lui Moscalciuc Sergiu, care de fapt este fiul judecătorului

Galina Moscalciuc, prin care putea să confirme activitatea legală a companiei SRL

„Legal Triumf ” și anume că aceasta nu a activat în scopul unui grup criminal.

Judecătorul, care a constatat formarea și existența unui grup criminal sub

paravanul acordării unor servicii în cadrul companiei SRL „Legal Triumf ” în baza

unor procese - verbale de audiere a unor martori ridicate din alte cauze penale, dar

fără a fi audiați în ședință de judecată, a refuzat audierea propriului fiu, care de fapt

posedă informația referitor la activitatea acestei companii, iar după logica instanței și

acest martor ar putea face parte din grupul criminal.

Judecătorul Galina Moscalciuc, fără a-si declara abținere, deoarece având un

interes direct ca fiul ei să nu figureze atât în probele acuzării, cât și probele apărării, și

mai mult la existența unui grup criminal, a decis de a nu-și audia fiul.

Instanța încălcând dreptul inculpatului de a-și demonstra nevinovăția, prin

audierea acestui martor, instanța personal a decis ca să nu-și audieze fiul, dar si mai

mult, să fie ascunsă informația ce tine de activitatea companiei SRL „Legal Triumf”.

Ca urmare a respingerii audierii propriului fiu în proces, la 15 noiembrie 2017, de

către Platon Veaceslav, prin intermediul apărătorilor săi, a înaintat o cerere de

recuzare a judecătorului Galina Moscalciuc, care la 10 noiembrie 2017 a respins

audierea în calitate de martor, tot a fiului ei, Moscalciuc Serghei, care a fost colaborator

al BC „Moldindconbank” SA, care poate declara faptul că în perioada anului 2008 a

primit mai multe indicații de la Platon Veaceslav de a încasa datoria lui Lapteacru

Mihail către BC „Moldindconbank” SA și ca ulterior, i-au fost ridicate imobilele.

Totodată, a primit mai multe indicații de la Platon Veaceslav ce ține de alte

procese, și atribuțiile martorului respectiv legate cu activitatea desfășurată la „SRL

62

„Legal Triumf”, care a activat în mod legal și ar demonstra că activitatea acestei

companii nu a activat în scopul unui grup criminal organizat.

Cererea de recuzare a fost examinată de judecătorul Violeta Chiselița, care ilegal,

neîntemeiat și nemotivat a respins cererea de recuzare.

Prin încheierea din 15.11.2017, de respingerea cererii de recuzare, instanța nu a

adus la cunoștință părților motivul respingerii cererii de recuzare, deoarece în

motivarea acesteia nu este clar de ce instanța a primit o asemenea hotărâre.

Astfel, prin respingerea acestei cereri de recuzare, judecătorul Violeta Chiselița a

acordat în continuare toate împuternicirile judecătorului Galina Moscalciuc de a

continua încălcările și abuzurile ilegale la judecarea cauzei și emiterea ulterioară a

unei sentinte de condamnare.

Curtea de Apel urmează să caseze și să anuleze încheierea judecătorului Galina

Moscalciuc din 10.11.2017 privind respingerea audierii martorului Moscalciuc Sergiu.

La fel, Curtea de Apel urmează să caseze și să anuleze încheierea judecătorului

Chiselița Violeta din 15.11.2017 privind respingerea cererii de recuzare a judecătorului

Galina Moscalciuc si să constate faptul acordării ilegale în continuare a

împuternicirilor de a judeca cauza cu anularea tuturor actelor procedurale care au fost

întocmite ulterior.

Instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și nemotivat faptul că: „Platon

Veaceslav fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de

asigurare S.A. „AsitoKapital”- România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Allinace Insurance

Group ”, deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice inteipuse

Instanța de judecată nu a transcris toate declarațiile acestor martori și anume chiar

și a martorului Natalia Curmei care a declarat: „posibil că într-adevăr reprezenta pe

anumiți acționari „Moldasig” SA, despre acest fapt nu o singură dată s-a comunicat,

precum și, a fost indicat în mass-media. A mai comunicat că: „nu i-a spus nimeni din

conducerea SA „Moldasig” că Platon Veaceslav este proprietarul SA „Moldasig”, dl

Bodea i-a comunicat că este beneficiarul efectiv al companiei SA „ Moldasig” a 80 %.

Respectiv declarațiile lui Vitalie Bodea nu au fost incluse privind gestionarul SA

„Moldasig”, care de fapt a și declarat că: „nu cunoaște cine stă în spatele companiilor

pe care le reprezenta Veaceslav Platon, pe acesta nu îl consideră acționar ”.

La fel, prin aceasta nu poate fi demonstrat faptul că Platon Veaceslav ar putea fi

acționarul companiei SA „Moldasig”, dar totodată și, însuși prin declarațiile lui Vitalie

Bodea incluse de instanță se menționează că acesta presupune că primul ar fi

beneficiarul companiei SA „Moldasig”. Astfel, Curmei Natalia indică că Bodea Vitalie

i-a comunicat, iar acesta la rândul său declară că presupune.

La fel, instanța nu a concretizat prin care declarații anume ale martorului Marcel

63

Pîrciog se demonstrează faptul că Platon Veaceslav ar fi beneficiarul companiei, dacă

acesta în audierea sa a declarat că: „nu a discutat niciodată cu Platon Veaceslav

personal și nu l-a văzut personal. Sarcinile venite de la intermediar au fost verbale.

Nu poate confirma că a văzut vre-un document referitor la faptul că Platon Veaceslav

ar fi beneficiarul final ”.

Prin declarațiile acestor martori nu se constată că Platon Veaceslav ar fi

gestionarul companiilor SA „Moldasig” și SA „AsitoKapital”, dar și mai mult organul

de urmărire penală nu a prezentat nici o probă la material pentru a demonstra acest

fapt.

Mai mult decât atât, la 15 noiembrie 2017 Platon Veaceslav a depus o cerere

privind audierea lui Moscalciuc Vitalie, fiul judecătorului Galina Moscalciuc, cu care

este în relații de afinitate și care ar putea declara circumstanțe privind activitatea lui

asupra companiilor SA „Moldasig” și SA „AsitoKapital” România, care figurează în

învinuire că ar fi încercat să sustragă mijloace.

Prin audierea respectivului martor, Platon Veaceslav a dorit să obțină informație

dacă este sau nu este gestionarul companiei respective, care a fost rolul lui privind

conducerea acestor companii, iar toate acestea puteau fi demonstrate anume prin

declarațiile martorului Moscalciuc Vitalie.

Astfel, instanța contrar prevederilor legale a examinat și a decis să respingă

cererea lui Platon Veaceslav privind audierea fiului său Moscalciuc Vitalie, ca ulterior

prin audierea altor martori, care presupun să constate că Platon Veaceslav ar fi

gestionarul companiilor menționate.

Prin încălcările comise de instanța de fond și prin niște presupuneri a organului

de urmărire penală și a unor martori, în lipsa unor probe directe, lui Platon Veaceslav

i-a fost atribuită calitatea de gestionar al companiilor SA „Moldasig”, SA „Alliance

Insurance Group” și SA „AsitoKapital”.

Odată ce organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată l-a recunoscut pe

Platon Veaceslav drept gestionarul acestor companii, atunci apare și o întrebare cum

ar putea persoana care fiind proprietar să-și sustragă bunurile proprii, în acest sens la

29 iunie 2017, ținând cont că organul de urmărire penală contrar prevederilor art. 59

Cod de procedură penală, nu l-a recunoscut în calitate de parte vătămată pe Platon

Veaceslav, a fost înaintată o cerere către instanță de a-1 recunoaște în calitate de parte

vătămată pe Platon Veaceslav.

Mai mult decât atât, după cum a fost indicat în plângerea lui Bodea Vitalie

precum că ar fi acționat în interesul acționarilor, care s-au aflat în neputință de a-și

apăra drepturile sale. De către organul de urmărire penală contrar acestor solicitări

prin care și a început urmărirea penală, nu au identificat cine ar fi partea vătămată în

64

cauza respectivă.

A constatat, neputința de a-și apăra drepturile sale sunt confirmate și prin

declarațiile lui Capanji Maxim și anume: „a conchis că în lipsa lui Veaceslav Platon

care la acel moment se afla în arest preventiv, s-a întors o luptă pentru putere dintre

Stela Pahomi și Aliona Stașevscaia, care din câte el cunoaște din cuvintele persoanelor

terțe aveau o atârnare negativă una față de alta ”.

În baza celor expuse, instanța care a constatat că Platon Veaceslav ar fi gestionarul

acestor companii, trebuia în conformitate cu art. 251 Cod de procedură penală să

declare ca nule ordonanța de punere sub învinuire a lui Platon Veaceslav și anume

atribuirea acestei calități procesuale, deoarece organul de urmărire penală incorect a

atribuit o calitate procesuală.

Curtea de Apel urmează să repare eroarea comisă de către instanța de fond și să

declare ca nulă stabilirea calității de învinuit a lui Platon Veaceslav prin ordonanța de

punere sub învinuire.

Instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și nemotivat precum că: „Platon

Veaceslav având intenția de a sustrase mijloacele financiare deținute pe conturile

companiilor S.A. „AsitoKapital”- România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Allinace

Insurance Group”, fiind în înțelegere prealabilă cu Stașevskaia Aliona Piotr, de comun

acord, a organizat și dirijat comiterea infracțiunii de sustragere prin escrocherie în

proporții deosebit de mari, implicând în comiterea faptei infracționale pe Bahcivanji

Andrei”, deoarece nu au fost prezentate probe de către organele de urmărire penală

că a existat intenția de a sustrage mijloace bănești, însă instanța a pus la baza sentinței

existența unei astfel de intenții prin declarațiile martorului Curmei Natalia și anume:

„A primit indicații prin telefon pe la sfârșitul lunii aprilie 2016 de la Veaceslav Platon

de a face un calcul și a determina mijloacele disponibile de orice creanță care ar putea

fi investite sau retransmise în reasigurare”, fiind audiată suplimentar martorul

Curmei Natalia la întrebările adresate în scris de către Platon Veaceslav, care era

îndepărtat din sala de ședințe, cu toate că instanța a interzis apărătorilor de a acorda

întrebări de concretizare suplimentare, a fost declarat că: „până a fi telefonată și a se

prezenta ca Veaceslav Platon nu a discutat cu acesta direct, a recunoscut glasul lui. Nu

poate cunoaște dacă Platon Veaceslav a transmis numărul acesteia unui acționar și s-

a prezentat cu numele acestuia”. Constată că, martorul care nu a discutat niciodată cu

o persoană poate invoca că anume cu persona dată a discutat și totodată, nu cunoaște

dacă a fost posibil ca altcineva să o fi telefonat, nu pot fi puse la baza sentinței și mai

mult, de a demonstra o anumită circumstanță, fapt pentru care conform art. 8 alin. (3)

Cod de procedură penală, se interpretează în favoarea inculpatului.

La fel, instanța de judecată ilegal a argumentat precum că ar exista intenția de

65

sustragerea mijloacelor financiare și prin următoarele probe prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 20.04.2017, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 20.04.2017 a procesului-verbal de cercetare a documentelor care se conțin la cauza

penală nr.2015970346.

Instanța de fond care a copiat din procesul - verbal de cercetare a organului de

urmărire penală și anume interpretarea cuvintelor cum ar fi de exemplu: „CTpaxoBaa

riuTep”, prin care organul de urmărire penală a indicat că presupune că ar fi OOO

„Sovetskaia” din Sankt - Peterburg, cum la fel și anume este indicat „Aliona”, organul

de urmărire penală a indicat precum că ar fi „Aliona Stașevscaia”.

Totodată, aceste procese - verbale de cercetare nu pot servi ca probă, deoarece

organul de urmărire penală a cercetat calculatorul unui ofițer de urmărire penală, dar

nu însuși documentele a căror proveniență nu este cunoscută și mai mult ca atât, putea

să fie și modificată.

Totodată, instanța care a pus la baza sentinței presupusele probe, care precum că

s-au aflat la Platon Veaceslav în timpul reținerii și în timpul detenției pe teritoriul

Ucrainei până la extrădare, urma să constate chiar și din oficiu că lipsește acordul

Ucrainei privind tragerea la răspundere penală a lui Platon Veaceslav.

În acest sens, după terminarea cercetării judecătorești, care a fost declarată

finalizată, fară opina părții apărării că mai au și alte cereri, la 15 noiembrie 2017 s- a

depus cerere privind încetarea procesului penal în privința lui Platon Veaceslav,

deoarece din învinuirea adusă precum că ar fi avut intenția săvârșirii acesteia în

perioada de până a fi extrădat și pornită urmărirea penală în privința acestuia fără

acordul Ucrainei de a fi tras la răspundere penală pentru o infracțiune care ar fi fost

săvârșită până la extrădare.

În acest sens, autoritățile Republicii Moldova, în colaborare cu Tratatul nr. 1993

între Republica Moldova și Ucraina cu privire la asistența juridică în materie penală și

Convenția Europeană de Extrădare din 13 decembrie 1957, urma să solicite printr-o

altă cerere motivată permisiunea de a fi trasă la răspundere penală Platon Veaceslav.

În baza celor expuse, în privința lui Platon Veaceslav a fost pornită urmărirea

penală și expediată cauza în instanța de judecată fără acordul Ucrainei. Astfel, au fost

încălcate prevederile legale și nu poate fi urmărit și tras la răspundere Platon

Veaceslav.

În consecință, instanța de fond care contrar opiniei părții apărării a terminat

cercetarea judecătorească, a lăsat fără examinare cererea menționată, fiind indicată în

sentință că a fost depusă o așa cerere, doar în schimbul expunerii asupra acesteia chiar

și în camera de deliberare, instanța doar a adus insulte în direcția apărătorilor ce

denotă un nivel jos de cerință morală și profesională în activitatea unui judecător. Este

66

de înțeles această atitudine a judecătorului Galina Moscalciuc care practic pe tot

procesul a comis doar încălcări abuzive a legislației procesual penale și din acest

considerent i-a fost convenabil ca Platon Veaceslav să fie reprezentat de avocații din

oficiu, de a participa formal în proces și de a crea o iluzoriu un proces echitabil.

Organul de urmărire penală nu a prezentat nici o probă pertinentă, concludentă

și utilă care ar demonstra intenția de sustragere a mijloacelor financiare, iar instanța

în lipsa acestor probe a considerat ca fund dovedită intenția de sustragere.

Curtea de Apel urmează să stabilească aceste fapte și mai mult decât atât, să

anuleze procesele - verbale de cercetare a calculatorului, dar totodată să stabilească că

nu există acordul scris al Ucrainei de atragere la răspundere a lui Platon Veaceslav,

fapt ce este un impediment în acest sens.

Instanța a făcut referire la declarațiile martorilor Bodea Vitalie, Curmei Natalia,

Pîrciog Marcel, Cucu Viorel, Boian Oleg, Banaru Vitalie, Cazacliu Igor, Budu Pavel,

Tarlapan Artur, Uliana Vetrova, Chiveri Rodica, Goloborodico Olga, prin care s-ar

demonstra scopul și modul tentativei de sustragere.

Martorii respectivi au fost audiați în lipsa lui Platon Veaceslav și în prezența

avocaților din oficiu, cu care nici nu a coordonat poziția de apărare, fapt ce duce la

nulitatea acestor acțiuni procesuale de audierea martorilor în instanța de judecată.

Instanța de fond a permis audierea suplimentară a martorilor Bodea Vitalie,

Curmei Natalia, la întrebările scrise de către Platon Veaceslav, iar la ceilalți martori nu

a fost permisă audierea suplimentară, deoarece nu erau formulate întrebările în scris,

cu toate că ulterior s-au formulat, dar instanța a refuzat audierea lor suplimentară.

Mai mult decât atât, chiar si la audierea martorilor Bodea Vitalie si Curmei

Natalia, din partea apărătorilor aleși au apărut întrebări de concretizare și

suplimentare, iar instanța le-a interzis acordarea unor asemenea întrebări. Chiar și

ulterior fiind prezentate întrebări suplimentare și de concretizare în scris din partea

lui Platon Veaceslav, instanța a refuzat audierea martorilor respectivi.

Atât Platon Veaceslav, cât si apărătorii aleși nu au avut dreptul la acordarea

întrebărilor martorilor în aceeași măsură cum si acuzatorul de stat.

Mai mult decât atât, audierea acestor martori a fost în lipsa lui Platon Veaceslav,

fapt care duce la nulitatea acestor acțiuni procedurale de audierea martorilor.

Astfel, Curtea de Apel urmează să declare drept nulă audierea martorilor

respectivi.

La fel, instanța de fond nu a stabilit și nici nu a avut nici un interes de a stabili

faptul că nu s-a urmărit nici un scop de sustragere a mijloacelor financiare din SA

„AsitoKapital”.

Mai mult decât atât, chiar la 18 ianuarie 2016 a fost încheiat un antecontract de

67

vânzare - cumpărare cu compania „Ellis Distribution Limited” a pachetului de acțiuni

deținute de S.A. „Moldasig” în capitalul social al societății S.A. „AsitoKapital”

România.

Partea apărării a prezentat răspunsul directorului companiei „Ellis Distribution

Limited ”, Semeniuc Vladimir, care este autentificat notarial, prin care a confirmat că

Vlasov Serghei, Vojvodic Gordona, Bisevac Goran, Șevcenco Ecaterina, SI A „MTM

Ing.” Letonia și SRL „Protech ” Italia sunt persoane fizice și juridice afiliate care

intenționau să achiziționeze pachetul de acțiuni al companiei „AsitoKapital”,

România în mărime ce nu depășește 10% din capitalul social sub formă de investiții

pe termen scurt, ceea ce i-ar permite companiei „Ellis Distribution Limited” după

aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară să devină asociat al companiei de

asigurare „AsitoKapital”. Mai mult decât atât, la 18.01.2016 dintre „Ellis Distribution

Limited” și „MOLDASIG ” a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a

pachetului de acțiuni al societății „AsitoKapital”. Din cauza lipsei aprobării pentru

achiziționarea acțiunilor asigurătorului din partea Autorității de Supraveghere

Financiară, a fost nevoie de achiziționarea din partea persoanelor afiliate companiei

„Ellis Distribution Limited” a pachetului de acțiuni ce nu depășește 10% din capitalul

social. Și doar după obținerea aprobării de procurare a acțiunilor din partea Autorității

de Supraveghere Financiară, compania „Ellis Distribution Limited” urma să devină

asociat al companiei de asigurare.

Răspunsul menționat este autentificat notarial, fapt ce corespunde realității și

constituie o probă că nu s-a încercat sustragerea mijloacelor bănești din conturile

companiei menționate, iar instanța nu poate aprecia critic acest document autentificat

notarial, deoarece acuzatorul de stat nu a prezentat nici un argument de respingerea

ca inadmisibilă proba respectivă.

Este evidentă încălcarea principiului egalității părților în proces, comisă de

instanța de fond, întrucât în cazul acuzatorului de stat a admis chiar și o probă

cercetată din calculatorul unui ofițer de urmărire penală, iar o probă a părții apărării

o respins și anume motivând: „nu poate aprecia ca probă nici declarație - răspuns a

cet. Semeniuc Vladimir prin care confirmă că din septembrie 2017 acționează în

calitate de director al companiei „Ellis Distribution (...). în luna ianuarie 2016 în urma

tratativelor cu compania S.A. „MOLDASIG ” a fost semnat un acord precontractual

privind achiziționarea a 206 657 de acțiuni ale companiei de asigurări din România

„AsitoKapital” S.A., cu traducere, anexată de apărător, prin prisma dispozițiilor art.

94 alin. (1) pct. 6 CPP”.

Instanța de fond doar cu scopul pentru a nu fi demonstrată tranzacția de vânzare

- cumpărare cu compania ”Ellis Distribution Limited” prin intermediul persoanelor

68

afiliate, nu a admis în calitate de probă acest document din imposibilitatea stabilirii

sursei eliberării actului.

Prin cererea lui Platon Veaceslav de a fi audiați în calitate de martori din partea

apărării au fost solicitate persoanele: Shevchenko Kateryna, Vlasov Sergei, Vojvodic

Gordana, Bisevac Goran, Kharitonova Tatiana și Zheludov Alexander. Martorii

respectivi puteau să declare despre condițiile și modul de achiziționare a acțiunilor

„AsitoKapital” România și anume fiind persoane afiliate companiei „Ellis Distribution

Limited” au intenționat să achiziționeze pachetul de acțiuni al companiei

“AsitoKapital” România în mărime ce nu depășește 10% din capitalul social sub formă

de investiții pe termen scurt, ceea ce i-ar permite companiei „Ellis Distribution

Limited” după aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară să devină asociat al

companiei de asigurare „AsitoKapital”. Astfel, prin declarațiile martorilor respectivi

s-ar exclude presupunerea acuzării privind intenția de sustragere a mijloacelor bănești

de pe conturile companiei „AsitoKapital”, deoarece persoanele menționate au acționat

în interesele companiei „Ellis Distribution Limited”.

Prin încheierea instanței din 10 noiembrie 2017, a respins cererea lui Platon

Veaceslav de audiere a martorilor respectivi din motiv că aceștia nu se reflectă în

învinuirea adusă inculpaților, respectiv nu rezultă că ar avea legătura cauzală cu

cauza penală aflată în examinare.

Din nou se constată un interes a instanței de judecată ca ilegal să condamne

persoanele care și-au adus probe și au solicitat administrarea altor probe în

demonstrarea nevinovăției, iar instanța pe de o parte indică că nu poate cunoaște sursa

documentului, iar pe de altă parte respinge audierea martorilor respectivi care sunt

indicați în documentul respectiv ca persoane afiliate companiei „Ellis Distribution

Limited”

Prin declarația menționată și prin persoanele indicate în acest act se demonstra că

anume compania „Ellis Distribution Limited” a intenționat să procure acțiunile SA

„AsitoKapital” prin intermediul persoanelor afiliate, iar astfel putea fi demonstrată

lipsa faptei infracțiunii.

Curtea de Apel urmează să repare încălcările abuzive ale instanței de fond, modul

în care a respins probele apărării și să constate lipsa faptei infracționale.

Prin aceeași metodă instanța de fond a procedat și cu actele prezentate de

Bahcivanji Andrei prin care confirmau împuternicirile acordate în reprezentarea

intereselor în fața companiilor SA „Moldasig ” și SA „Alliance Insurance Group ”, și

anume: „contractul de mandat cu nr.01-10/17 din 31 octombrie 2016 dintre Compania

„Kirkliston Management Limited” și Bahcivanji Andrei, Procura din 29.04.2016

eliberată de Bellefond Invest LTD; declarație eliberată de Ulesco Ivan si declarație

69

eliberată de Savcenco Denis.

Instanța ilegal nu a admis în calitate de probe actele menționate, motivând că:„

nu este cert cum au fost obținute probele date în condițiile în care actele date nu au

fost depistate în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul, în automobilul lui

Bahcivanji Andrei, sau la sediul unor companii vizate în investigație ”.

La fel, instanța nu a admis în calitate de probe aceste acte, dar și la fel, i-a respins

lui Bahcivanji Andrei cererea de audierea acestor persoane în calitate de martori care

l-au împuternicit să îi reprezinte interesele în cadrul companiilor mentionate.

În cazul dat, faptul că Bahcivanji Andrei a reprezentant acționarii companiilor SA

„Moldasig” și SA „Alliance Insurance Group”, nu poate fi calificat drept intenție de a

sustrage mijloace financiare, fiind doar o presupunere a organelor de urmărire penală,

care nu este asigurată cu nici o probă pertinentă, concludentă și utilă.

În baza celor expuse, constat că lipsește faptul infracțiunii privind tentativa

sustragerii mijloacelor financiare din compania SA „Moldasig ” și SA „Alliance

Insurance Group ”.

Curtea de Apel urmează să repare încălcările abuzive ale instanței de fond, modul

în care a respins probele apărării si să constate lipsa faptei infracționale.

Motivarea instanței privind faptul că Platon Veaceslav este persoana care a

elaborat planul infracțional și a dirija implementarea acestuia, este ilegal, neîntemeiat

și nemotivat drept probă stabilirea acestui fapt.

Instanța de fond, fără a stabili dacă într-adevăr au fost efectuate sunete de Platon

Veaceslav și dacă da, căror abonați, pentru a fi identificat cu exactitate dacă a

coordonat și a dirijat acțiunile altor persoane.

Mai mult ca atât, în cadrul cercetării judecătorești, Alexandru Bernaz a fost

depusă o cerere prin care a solicitat ridicarea din dosarul penal nr. 2015970346 aflat în

gestiunea Centrului Național Anticorupție, în vederea stabilirii următoarelor

circumstanțe și anume existența apelurilor primite și efectuate în perioada septembrie

- decembrie 2016 cu ajutorul acestor dispozitive electronice, cu identificarea

abonaților, în adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților,

apelurile căror au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice.

Instanța de fond ilegal, neîntemeiat și nemotivat a respins cererea respectivă și a

indicat faptul că: „ instanța constată netemeinicia cererii înaintate în condițiile în care

solicitarea nu vizează prezenta cauză penală, iar asupra probelor date instanța s-a

expus mai sus”.

S-a constatat interesul instanței în condamnarea lui Platon Veaceslav și prin acest

argument ilegal precum că nu vizează prezenta cauză, dar în același timp fără a stabili

anume efectuarea apelurilor și către cine ar fi fost efectuate de Platon Veaceslav, a

70

admis o presupusă probă dintr-o altă cauză penală care practic nici nu a fost cercetată

în ședința de judecată.

Curtea de Apel urmează să înlăture neajunsurile menționate, să admită cererea

avocatului Alexandru Bernaz cu ridicarea celor solicitate și constatarea ulterioară că

Platon Veaceslav nu a implementat și nu a dirijat nici un plan infracțional.

Instanța de fond a pus la baza sentinței drept probă măsura specială de

investigație, prin care ar proba faptul că Andrei Bahcivanji a întreprins acțiuni în

scopul numirii în cadrul S.A. „Moldasig ” a unor noi vice-directori, întru extragerea

mijloacelor bănești în interesul lui Veaceslav Platon, și anume făcând trimitere la:

„procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 14.12.2016 -

cercetarea domiciliului și instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea și

înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de filmat, și anume a biroului de

serviciu a lui Vitalie Bodea, directorul general al S.A. „Moldasig”, amplasat în sediul

companiei din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 2, efectuată la 13.12.2016, dispusă

în temeiul ordonanței procurorului din 13.12.2016, autorizată prin încheierea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr.ll- 5903/16 din 14.12.2016, cu stenogramele

anexe pe 12 și 11 file, și purtătorul material de informație, ce conține fișierele ”001.wav

”, ”004.wav”, cu convorbirile înregistrate, și "Fișierul OOl.docx” și "Fișierul

OOl.docx”, cu stenogramele respective”.

În cadrul cercetării judecătorești, apărătorul Victor Mazniuc a solicitat cercetarea

înregistrărilor audio/ video care se dețin pe purtătorul material de informație.

Acuzatorul de stat a refuzat prezentarea acestui purtător de informații, iar

instanța a respins cererea apărătorului Victor Mazniuc, motivând că în camera de

deliberare se va expune asupra acestei probe, însă, de fapt la baza sentinței a pus o

probă necercetată.

Curtea de Apel urmează să excludă din probatoriu purtătorul de informații ce

conține fișierele ”001.wav ”, ”004.wav” cu convorbirile înregistrate, și " Fișierul

OOl.docx” si ”Fisierul OOl.docx”.

Instanța de fond a emis o sentință ilegală și nu a stabilit faptul că nu există

elementele infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații, chiar și în cazul lui Capanji

Maxim prin care expertul în Raportul de expertiză nr. 21 din 06 martie 2017, prin care

s-a expus că semnătura „probabil nu au fost executate de cet. Budu Pavel din

procesele-verbale a Consiliului de Administrare nr. 29 din 09.12.2016 cu privire la

executarea deciziilor Consiliului societății privind înstrăinarea acțiunilor deținute de

SA „Moldasig” în capitalul social al SA „AsitoKapital”.

Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de săvârșire a infracțiunii prevăzute

de art. 325 alin. (2) lit.c) Cod penal, instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și

71

nemotivat precum că: „(...) modalitatea faptică operată de Platon Veaceslav la

comiterea faptei de corupere este promiterea remunerației ilicite, corespunzător,

acțiunea de promitere întreprinsă de inculpatului Veaceslav Platon se demonstrează

prin probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume prin declarațiile

martorilor Lapteacru Mihail și Cazac Ion care nemijlocit în ziua de 22 decembrie 2016

erau împuterniciți de a efectua escorta lui Veaceslav Platon în cadrul instanței, aceștia

fiind audiați în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată fiind avertizați de

răspunderea penală ce o poartă, confirmă că la data de 22 decembrie 2016 le-a fost

promis telefon Iphone 7, apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea

personală, sau mijloace financiare în legătură cu acest fapt ei au depus raport

conducerii ”.

Martorii acuzării Lapteacru Mihail, Radu Potîngă, Rotaru Vasile și Cazac Ion, au

fost audiați în lipsa lui Platon Veaceslav și a apărătorilor aleși. Chiar dacă ulterior, a

fost permisă audierea suplimentară a martorilor Lapteacru Mihail, Radu Potîngă și

Rotaru Vasile, la întrebările scrise ale lui Platon Veaceslav, a fost creată o aparență de

respectare a dreptului inculpatului de acordarea întrebărilor martorilor acuzării, dar

de fapt în ședința de judecată, instanța a interzis apărătorilor aleși de a acorda întrebări

de concretizare și suplimentare acestor martori, deoarece nu erau formulate

întrebările în scris. Cu toate că ulterior au fost formulate, instanța a refuzat audierea

lor suplimentară.

La audierea martorilor Lapteacru Mihail, Radu Potîngă și Rotaru Vasile, din

partea apărătorilor aleși au apărut întrebări de concretizare și suplimentare, însă

instanta le-a fost interzis acordarea unor asemenea întrebări. Chiar si ulterior au fost

prezentate întrebări suplimentare și de concretizare în scris din partea lui Platon

Veaceslav, instanța a refuzat audierea martorilor respectivi.

Curtea de Apel urmează să declarare nulă audierea martorilor respectivi.

3.7. Inculpatul Platon Veaceslav, prin care a solicitat anularea sentinței,

rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care cauză să fie

trimisă la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea apelului declarat inculpatul a invocat că la 07.27.2017, judecătorul

Galina Moscalciuc, încălcând legislația în materie penală, fară a-i expune motivele, la

înlăturat din ședință de judecată, iar cauza a fost examinată în lipsa sa. Mai mult cu

atât i-a fost încălcat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei în limba pe care

el o cunoaște.

2018, apelurile declarate de către avocatul Mazniuc Victor în numele inculpatului

Bahcivanji Andrei și ultimul, avocații Victor Palancica, Alexandru Bernaz, Ion Crețu

72

în numele inculpatului Platon Veaceslav și ultimul, împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2017, au fost respinse ca nefondate.

Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupție,

Alexandru Cernei, casată sentința parțial, în partea stabilirii pedepsei lui Platon

Veaceslav pe art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, și a pedepsei

definitive, și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Lui Platon Veaceslav recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa penală sub

formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în cadrul persoanelor juridice și a exercita activități de antreprenoriat pe un

termen de 3 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

total al pedepselor lui Platon Veaceslav i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu amendă în mărime de 6000 u.c.

sau 300000 (trei sute mii) lei moldovenești, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

în cadrul persoanelor juridice și a exercita activități de antreprenoriat pe un termen de

3 ani.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor cu închisoarea și pedepselor complementare stabilite prin

prezenta decizie și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2017,

lui Platon Veaceslav i-a fost numită pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen

de 25 (douăzeci și cinci) ani, cu amendă în mărime de 6000 u.c sau 300000 (trei sute

mii) lei moldovenești, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul persoanelor

juridice, în sistemul bancar și a exercita activități de antreprenoriat pe un termen de 5

(cinci) ani.

Pedeapsa cu închisoarea stabilită lui Platon Veaceslav de executat în penitenciar

de tip închis.

În rest sentinta atacată a fost menținută.

4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților Capanji Maxim,

Bahcivanji Andrei și a lui Platon Veaceslav care a fost dovedită cu certitudine și fără

echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului

probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

73

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Cu toate că inculpații nu și-au recunoscut vina, vinovăția acestora în comiterea

infracțiunilor imputate a fost confirmată prin următoarea sistemă de probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice, și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

martorilor Cucu Viorel, Boian Oleg, Cazacliu Igor, Budu Pavel, Chiveri Rodica,

Curmei Natalia, Banaru Vitalie, Goloborodco Olga, Vetrova Uliana, Tarlapan Artur,

Pîrciog Marcel, Bodea Vitalie, Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu, Rotaru

Vasile.

De asemenea, vinovăția inculpaților, de comiterea infracțiunilor incriminate, a

fost dovedită și prin următoarele materiale ale cauzei penale: procesul-verbal de

percheziție din 13.12.2016, procesul-verbal de cercetare din 31.01.2017, conținutul

înscrierii protocolară din 08.07.2016, conținutul Deciziei privind înregistrarea

modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 09.07.2016 a SA

”Moldasig”, conținutul actului constitutiv actualizat al societății “AsitoKapital”,

conținutul extrasului din Hotărârea Guvernului nr. 885 din 01.11.1995, conținutul

extrasului din contul de plată, conținutul extrasului din aplicația ”Google Maps”,

conținutul contractului de asistență juridică seria B1701649 din 2016, conținutul

extrasului de plată, conținutul filei de format A4 cu anumite inscripții și scheme

efectuate cu pixul, conținutul procesului-verbal de cercetare din 02.02.2017, conținutul

procesului-verbal de cercetare din 03.03.2017, conținutul documentelor și obiectelor

ridicate ca rezultat al efectuării percheziției la 13.12.2016, conținutul procesului-verbal

de cercetare din 31.07.2017, conținutul procesului-verbal de cercetare din 01.03.2017,

conținutul procesului-verbal de cercetare din 21.02.2017, conținutul procesului-verbal

de percheziție din 14.12.2016 efectuat la domiciliul lui Bahcivanji A., conținutul

procesului-verbal de percheziție din 14.12.2016 efectuat în autoturismul marca

,,Toyota Corolla”, conținutul procesului-verbal de cercetare din 03.02.2017, conținutul

procesului-verbal nr. 29 al ședinței ,,Moldasig” din 09.12.2016, conținutul

documentelor ridicate la 14.12.2016 de la Pîrciog Marcel, director general al companiei

,,AsitoKapital”, conținutul extrasului din procesul-verbal al participanților, conținutul

procesului-verbal de cercetare din 06.02.2017, conținutul procesului-verbal de

prezentare spre recunoaștere a persoanei din 23.12.2016, conținutul procesului-verbal

de ridicare din 14.12.2016, conținutul procesului-verbal de ridicare din 21.12.2016,

înscrierea protocolară din 08.07.2016, procesul-verbal nr. 06 al adunării generale

ordinare ale acționarilor ,,Moldasig” din 17.06.2016, regulamentul consiliului

societății ,,Moldasig”, statutul societății ,,Moldasig”, actul adițional al societății,

procesul-verbal de ridicare din 29.12.2016, documente ridicate la 21.12.2016 de la

reprezentanții SPC SB al CNA, procesul-verbal de ridicare a documentelor din

74

14.02.2017, suportul tehnic SD-R ridicat la 14.02.2017, procesul-verbal de cercetare din

20.04.2017, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.02.2017, anexa nr. 1-4 în

copii autentificate ridicate în rezultatul cercetării corespondenței a lui Vitalie Bodiu,

procesul-verbal de cercetare din 20.04.2017, cererea din numele lui Tarlapan Artur

către compania "AsitoKapital", extrasul din procesul-verbal, informația din adresa de

email a lui Marcel Pîrciog, copia pașaportului lui Tarlapan Artur, copia pașaportului

cetățeanului străin Biseva Oran, copia pașaportului cetățeanului străin Vojdovici

Gordana, copia pașaportului cetățeanului străin Șevecnco Ecaterina, copia

pașaportului cetățeanului străin Glasus Serghei, copia pașaportului cetățeanului

străin Cationova Tatiana, extrasul din Camera de Comerț și Industrie, copia

pașaportului cetățeanului străin Zeludova Alexandra, copia pașaportului cetățeanului

străin Zeludov Alexand, informația companiei Lursoft, procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 14.02.2017, conținutul informației de pe adresa electronică

potomuctol983@gmail.com, conținutul analizei operaționale, conținutul procesului-

verbal de ridicare din 20.04.2017, conținutul proceselor-verbale de ridicare din

20.04.2017, conținutul proceselor-verbale de cercetare la fața locului din 20.04.2017,

conținutul procesului-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din

14.12.2016, conținutul procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de

investigații din 15.12.2016, conținutul raportului de expertiză grafoscopică nr. 21 din

06.03.2017, conținutul materialelor remise de CNPF pe 38 file, în copie, anexate la

scrisoarea CNPF nr. 04-664 din 13.03.2017, conținutul documentelor prezentate la 15

februarie 2017 de către Marcel Pîrciog, Directorul General al S.A. ,,AsitoKapital",

anexate laprocesul-verbal de audiere: Actul constitutiv actualizat al S.A.

„AsitoKapital", pe 12 file, în copie, raportul de evaluare al S.A. „AsitoKapital" în 2

exemplare, pe 32 și 37file, în copie, conținutul documentelor prezentate la 02 martie

2017 de către Marcel ciog, Directorul General al S.A. „AsitoKapital", anexate

laprocesul-verbal de audiere.

Cauza penală nr. 2017978077:

Conținutul procesului-verbal de ridicare a obiectelor/actelor din 10.03.2017,

conținutul procesului-verbal de cercetare a obiectelor/actelor din 05.06.2017,

conținutul ordinului nr. 402 din 22.12.2016 al DDS, conținutul procurii din 22.12.2016,

conținutul coalei de hârtie format A4 ce reprezintă date cu privire la efectuarea

instructajului efectivului DDS implicat în escortarea lui Platon Veaceslav din

22.12.2016, conținutul procesului-verbal privind aplicarea forței fizice și a mijloacelor

apeciale din 22.12.2016, conținutul raportului din 22.12.2016 al angajatului DDS

„Pantera", Lapteacru Mihail, conținutul raportului din 22.12.2016 al angajatului DDS

„Pantera", Cazac Ion, conținutul extrasului din ordinul nr. 233 din 24.06.2009 cu

75

privire la numirea în funcție al lui Lapteacru Mihail, conținutul Fișei de post nr. 51 al

lui Lapteacru Mihail, conținutul extrasului din ordinul nr. 222 din 06.07.2006 cu

privire la numirea în funcție al lui Cazac Ion, conținutul Fișei de post nr. 78 al lui Cazac

Ion, conținutul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Detașamentului

cu Destinație Specială „Pantera" al Departamentului Instituțiilor Penitenciare al

Ministerului Justiției RM, conținutul procesului-verbal de cercetare a

obiectelor/actelor din 12.05.2017, conținutul raportului de expertiză nr. 86 din

29.05.2017 cu anexa nr. 1, conținutul înregistrărilor audio/video conținute în fișierul

cu denumirea „20140113164221 MEDIA" și înscrise pe DVD-R de model "BMS" cu

inscripția "înregistrări audio/video disc 2".

Avocatul inculpatului Bahcivanji Andrei a invocat următoarele probe materiale

ale cauzei penale în vederea dezvinovățirii acestuia: contractul de mandat cu nr. 01-

10/17 din 31 octombrie 2016 dintre Compania „Kirkliston Management Limited" și

Bahcivanji Andrei, cu traduceri, procura din 29.04.2016 eliberată de „Bellefond Invest

LTD" prin care se împuternicește Bahcivanji Andrei de a reprezenta interesele, cu

traduceri, declarație eliberată de Ulesco Ivan prin care confirmă că prin contractul

mandat cu nr. 01-10/17 din 31 octombrie 2016 a împuternicit pe Bahcivanji Andrei de

a reprezenta interesele companiei, cu traduceri, declarația eliberată de Savcenco Denis

prin care a declarat că prin procura din 29.04.2016 eliberată de „Bellefond Invest LTD"

a fost împuternicit Bahcivanji Andrei de a reprezenta interesele companiei, cu

traduceri, declarație-răspuns a cet. Semeniuc Vladimir prin care confirmă că din

septembrie 2017 acționează în calitate de director al companiei "Ellis Distribution" (...).

În luna ianuarie 2016 în urma tratativelor cu compania S.A. ,,Moldasig" a fost semnat

un acord precontractual privind achiziționarea a 206 657 de acțiuni ale companiei de

asigurări din România „AsitoKapital" S.A., cu traducere.

Instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, a constatat cu certitudine că inculpații Platon Veaceslav a comis

infracțiunile imputate lui și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. art. 42

alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal după indici calificativi "tentativă de escrocherie,

caracterizată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care

din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul" și art. 325 alin. (2)

lit. c) Cod penal după indici calificativi "coruperea activă, caracterizată prin promisiunea,

personal, unei persoane publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă

persoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite în

proporții mari" și a lui Bahcivanji Andrei se încadrează în baza art. art. 42 alin. (2), 27,

76

190 alin. (3) și (5) Cod penal după indici calificativă "tentativă de escrocherie, caracterizată

prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșită

de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive

independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul".

Analizând încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Platon Veaceslav și

Bahcivanji Andrei în baza probelor cercetate detaliat de către prima instanță, instanța

de apel a considerat necesar de a le reîncadra, reieșind din prevederile art. 10 Cod

penal, a Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea a unor acte legislative în

vigoare din 17.08.2018 adoptată după pronunțarea sentinței instanței de fond, prin

care au fost introduse modificări la dispozițiile din art. 190 Cod penal, care sunt în

favoarea inculpatului.

Astfel, potrivit noilor prevederi a art. 190 alin. (1) Cod penal, se consideră

infracțiune de escrocherie - "dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase

sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii

actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată

de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile".

Instanța de apel a subliniat faptul că prin modificările legislative operate în

conținutul art. 190 Cod penal, nu s-au decriminalizat acțiunile inculpaților Platon

Veaceslav și Bahcivanji Andrei, legislatorul nu a schimbat conceptul de escrocherie

sau conținutul ei, dar ținând cont de jurisprudența CtEDO, recomandările naționale

și internaționale, precum și de Hotărârile Curții Constituționale a RM privitor la

claritatea și previzibilitatea normei penale, a înlocuit sintagmele pre generale, utilizate

anterior - „înșelăciunea sau abuzul de încredere", cu fapte prejudiciabile, metode și

mijloace de comitere a escrocheriei mai concrete, mai clare.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului Platón Veaceslav

Nicolae urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (redacția

26.07.2018), după indicii calificativi „tentativă de escrocherie, adică dobândirea ilicită

a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este

motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori

dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, cu

încheierea actului juridic anulabil determinată de comportamentul viclean, săvârșită

de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive

independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul", iar a lui Bahcivanji

77

Andrei urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (redacția

26.07.2018), după indicii calificativi „tentativă de escrocherie, adică dobândirea ilicită

a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este

motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori

dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, cu

încheierea actului juridic anulabil determinată de comportamentul viclean, săvârșită

de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive

independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul.

Declarațiile inculpaților Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei

privind nevinovăția în comiterea faptei penale încriminate se combat prin totalitatea

de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și

anume prin declarațiile martorilor audiați și prin probele scrise ale cauzei, care au fost

minuțios cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și

demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților Platon Veaceslav în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal și a lui

Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190

alin. (3) și (5) Cod penal.

Cu referire la pretinsa lipsă de imparțialitate a instanței de fond:

Instanța de apel a reținut, că apărătorii inculpaților au alegat că, judecătorului

învestit să examineze cauza penală de învinuire a lui Platon Veaceslav și Bahcivanji

Andrei nu a dat dovadă de imparțialitate, întrucât din start s-a raliat la opinia

acuzatorului de stat, a recunoscut că nu va examina cauza imparțial și a examinat ei

însuși cererile de recuzare îndreptate împotriva sa.

Instanța de apel a observat că, de mai multe ori, inculpatul și apărătorii acestuia

au solicitat recuzarea judecătorului Moscalciuc Galina, în baza acelorași temeiuri,

cereri ce au fost respinde de instanța de fond ca fiind inadmisibile.

Sub acest aspect, în Recomandarea nr. 93 din 22 septembrie 2016 „Cu privire la

procedura de soluționare a cererii de recuzare înaintată în mod repetat", Curtea

Supremă de Justiție a explicat că, „În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în

mod repetat în conformitate cu art. 34 alin. (4) din Codul de Procedură Penală, instanța

care soluționează cauza, prin încheiere motivată, decide inadmisibilitatea cererii de

recuzare, care a fost înaintată în mod repetat împotriva aceleiași persoane, pentru

aceleași cazuri de incompatibilitate, cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere

de recuzare anterioară. În acest punct de analiză, se enunță că cererea de recuzare

declarată repetat, este considerată cererea care este înaintată de aceiași parte la proces

78

(avocat, inculpat), împotriva aceleiași persoane (judecător, complet de judecată),

pentru aceleași cazuri de incompatibilitate, cu aceleași temeiuri de fapt și de drept

invocate în cererea de recuzare anterioară. Inadmisibilitatea unei atare cereri se

constată chiar de instanța în fata căreia s-a formulat cererea de recuzare în mod

repetat".

Prin prisma acestor explicații, instanța de apel a considerat, ca fiind neîntemeiat

argumentul precum că s-a încălcat art. 35 din Codul de Procedură Penală prin aceea

că cererile ulterioare de recuzare au fost examinate de completul în privința căruia s-

au formulat critici privind lipsa imparțialității. Or, Curtea Supremă a statuat expres că

cererile repetate de recuzare se constată ca fiind inadmisibile chiar de instanța în fața

căreia s-a formulat cererea de recuzare în mod repetat. Instanța de apel nu a găsit nici

un motiv plauzibil de a se distanța de la o atare interpretare.

Cu referire la termenul acordat pentru pregătirea apărării:

Instanța de apel a reținut că dreptul „acuzatului" de a beneficia de „timpul și

înlesnirile necesare pregătirii apărării", este statuat la art. 6 § 3 lit. b) din CEDO, care

consacră această garanție specifică unui proces echitabil, instituită în materie penală.

Instanța de apel a reținut că, jurisprudența constantă a CtEDO conturează extrem

de elocvent dimensiunile reale ale dreptului la apărare și obligațiile organelor

judiciare în asigurarea unei efective realizări a acestui drept, așa încât, instanța de

judecată are obligația să înlăture orice manifestare de superficialitate și formalism în

ceea ce privește respectarea dreptului la apărare (a se vedea, în acest sens, hotărârea

din 24 noiembrie 1993, pronunțată în cauza Imbrioscia v. Elveția, §38; hotărârea din

13 mai 1980, pronunțată în cauza Ártico v. Italia, §33; și hotărârea din 9 octombrie

1979, pronunțată în cauza Airey v. Irlanda, §24).

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Veaceslav Platon și apărătorii săi au

invocat că, după terminarea urmării penale acuzatorul de stat le-a acordat insuficient

timp pentru a-și pregăti apărarea.

Instanța de apel a notat că, în conformitate cu art. 293 alin. (1) Cod de procedură

penală, după verificarea de către procuror a materialelor cauzei și adoptarea uneia din

soluțiile prevăzute în art. 291, procurorul aduce la cunoștință învinuitului,

reprezentantului lui legal, apărătorului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente

responsabile și reprezentanților lor despre terminarea urmăririi penale, locul și

termenul în care ei pot lua cunoștință de materialele urmăririi penale, părții civile,

părții civilmente responsabile și reprezentanților lor li se prezintă pentru a lua

cunoștință doar materialele referitoare la acțiunea civilă la care sunt parte.

În speță, la 17 mai 2017, ora 15:30, procurorul a prezentat materialele dosarului

nr. 2017978153 lui Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei și în mărime de V de volume,

79

învinuitului și apărătorilor i-a fost eliberat fotocopia tuturor volumelor în format

electronic pe un CD, totodată au fost traduse 362 de file. În procesul-verbal de

prezentare a materialelor dosarului, avocații învinuitului Platon Veaceslav - Cretu Ion

și Rudenco Eduard, au notat că solicită dosarul în foi și solicită un termen mai mare

de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. La fel, a solicitat și avocatul

învinuitului Bahcivanji Andrei - Mazniuc Victor (vol. VI, f.d. 5-8).

Potrivit extraselor din poșta electronică a procurorului și a recipiselor anexate se

atestă că copia rechizitoriului a cauzei penale nr. 2017978153 a fost expediat avocaților

Mazniuc Victor, Crețu Ion și Tăbîrță Adrian prin intermediul poștei electronice, iar

inculpaților Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei direct, fapt

confirmate prin recipisele anexate (Vol. VI, f.d. 83-89).

Totodată, la 28.06.2017, de la ora 15:10 până la ora 16:10, în Penitenciarul nr. 13,

procurorul a prezentat materialele dosarului nr. 2017978077 lui Platon Veaceslav și

apărătorilor acestuia Crețu Ion și Pleșca Valeriu în volum de 128 file, în prezența

interpretului, avocații învinuitului Platon Veaceslav - Crețu Ion și Plesca Valeriu, au

notat că solicită dosarul în foi si solicită un termen mai mare de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale (Vol. VII, f.d. 132-133).

În asemenea condiții, inculpatul Veaceslav Platon, cât și inculpatul Bahcivanji

Andrei și apărătorii acestora au apreciat că s-a încălcat prevederile exprese a art. 293

alin. (4) d Cod de procedură penală.

În această privință, instanța de apel a constatat că, prin încheierea protocolară a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12.06.2017, printre altele, s-a dispus: „se

acordă dreptul lui Platon Veaceslav de face cunoștință cu toate materialele dosarului

penale prin intermediul unui interpret împreună cu apărătorii săi. Luând în

considerație faptul că instanța de judecată a explicat acest drept și va dat posibilitatea

din data de 30.05.2017. Totodată, instanța de judecată, obligă administrația

Penitenciarului nr. 13 să creeze condițiile optime pentru a oferi posibilitate

inculpaților, Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei, de a face cunoștință cu materialele

cauzei penale împreună cu avocații săi, cu respectarea regimului de lucru al

penitenciarului și a prevederilor legale. Instanța explică părții apărării că este în drept

să se adreseze cererea dată la administrația Penitenciarului nr. 13. De asemenea,

explică că procesul de familiarizare cu materialele cauzei este unul continuu, părțile

având posibilitatea de a lua cunoștință cu acestea. Astfel, se anunță întrerupere a

examinării cauzei pentru data de 15.06.2017, ora 11:15".

Tot prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

15.06.2017, s-a dispus: „se admite cererea înaintată de către inculpatul Platon

Veaceslav cu privire la anunțarea întreruperii examinării cauzei și a acorda dreptul lui

80

Platon Veaceslav de face cunoștință cu toate materialele dosarului penal prin

intermediul unui interpret împreună cu apărătorii săi. Totodată, instanța de judecată,

obligă administrația Penitenciarului nr. 13 să creeze condițiile optime pentru a oferi

posibilitate inculpaților, Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei, de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale împreună cu avocații săi, cu respectarea regimului de lucru

al penitenciarului și a prevederilor legale în conformitate cu prevederile Codului de

Executare și a Legislației procedural penale. Instanța explică părții apărării că este în

drept să se adreseze cererea dată la administrația Penitenciarului nr. 13".

Mai mult, chiar și în instanța de apel, prin încheierea protocolară a Curții de Apel

Chișinău, s-a admis demersul inculpatului, Platon Veaceslav, și acordându-i termen

pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale și cu cererile de apel în cauza

penală.

Tot prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

24.06.2017, s-a dispus: "se admite cererea prezentată de către avocatul Mazniuc Victor

în interesele inculpatului Bahcivanji Andrei referitor la luarea cunoștinței cu

materialele cauzei pe tot parcursul examinării cauzei penale, în afară de zilele (orele)

în care instanța va fixa ședințe de judecată pe marginea cauzei penale date. În rest,

instanța, respinge cererea, deoarece este una repetată referitor la constatarea și

obligarea procurorului la lichidarea încălcărilor sesizate ale drepturilor și libertăților

omului. Totodată, instanța de judecată, din oficiu, admite inculpatului Capanji Maxim

de a face cunoștință cu materialele cauzei de la orele 08:30-17:30. De asemenea și

inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei permite de a face cunoștință cu

materialele cauzei în instanța de judecată, luând în considerație cererea prezentată de

către avocatul Mazniuc Victor în interesele inculpatului Bahcivanji Andrei și probele

prin care s-au adresat către Penitenciarul nr. 12 de a face cunoștință cu materialele

cauzei. Toate cererile referitor la acordarea spațiului pentru a face cunoștință cu

materialele cauzei urmează a fi adresate administrației instanței. Audiind participanții

la proces, se constată imposibilitatea examinării cauzei în lipsa inculpatului Platon

Veaceslav."

La acordarea termenului pentru pregătirea poziției apărării s-a luat în calcul

complexitatea cauzei, principiul examinării cauzelor în termen optim (rezonabil),

miza pentru apărare și numărul de apărători (cinci avocați aleși de către inculpat) care

asistă inculpatul. În plus, se cuvine de menționat că procesul de luare cunoștință cu

materialele cauzei penale fiind unul continuu, instanța de apel acordând posibilitate

inculpatului și apărătorilor de a lua cunoștință cu acestea atâta timp cât cauza s-a aflat

în examinare. La acest capitol instanța de judecată a reținut că cererile inculpatului și

a apărătorilor săi de amânare a examinării cauzei penale în ordine de apel pe motivul

81

imposibilității luării cunoștință cu materialele cauzei sunt neîntemeiate, ultimii având

intenția de a tergiversa nejustificat examinarea cauzei, or instanța de apel a creat

condiții întru realizarea procesului de familiarizare cu materialele cauzei, fapt ce se

confirmă prin notele informative și recipisele eliberate de participanți în acest sens.

În consecință, ținând cont de cele reliefate mai sus, instanța de apel a considerat

că este neîntemeiat argumentul privind pretinsa insuficiență a termenului acordat

pentru pregătirea apărării.

Cu referire la îndepărtarea inculpatului din sala de judecată

Instanța de apel a reținut că, Platon Veaceslav și apărătorii acestuia au invocat că

îndepărtarea inculpatului din sala de judecată a fost una ilegală.

În speță, la 26 iulie 2017, instanța de judecată a dispus îndepărtarea inculpatului

din sala de judecată, cu continuarea judecării cauzei în lipsa acestuia, ca urmare a

constatării încălcării de către acesta a ordinii ședinței (Vol. XIII, f.d. 218).

La 03 august 2017, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului

Platon Veaceslav cu privire la permisiunea de a participa în proces, continuînd

judecarea cauzei în lipsa acestuia. În argumentarea încheierii corespunzătoare, s-a

indicat că: „după multiplele avertizări din partea instanței pentru încălcarea gravă și

vădită a ordinii în ședință, manifestată prin lipsa de respect față de judecată, precum

și pentru săvârșirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită față de judecată

întrucât prin aceasta împiedică în mod grosolan, neîntemeiat și absolut ilegal

activitatea normală a instanței în vederea examinării cauzei, - inculpatul Platon

Veaceslav a fost îndepărtat din sala de judecată, conform încheierii protocolare din 26

iulie 2017. Prin urmare, instanța de judecată consideră că cererea inculpatului Platon

Veaceslav cu privire la permisiunea de a participa în proces - este neîntemeiată, dat

fiind faptul că a fost îndepărtat din sala de judecată, conform încheierii protocolare

din 26 iulie 2017, cu continuarea judecării cauzei în lipsa acestuia. Iar, o altă soluție la

caz decât înlăturarea inculpatului din ședința de judecată, nu este suficientă și

necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului de judecare a cauzei, luând

în considerație și faptul că inculpatul Bahcivanji Andrei - se deține în stare de arest și

prin urmare cauza urmează a fi examinată în termene rezonabile și de urgență".

Dincolo de aceasta, instanța de apel a remarcat faptul că, chiar dacă inculpatul a

fost îndepărtat din cadrul ședinței de judecată, examinarea cauzei a continuat în

prezența apărătorilor săi. În concret, din ședința primei instanțe, a reieșit că inculpatul

a fost asistat de mai mulți avocați - Crețu Ion, Rudenco Eduaro, Palancica Victor,

Verebceanu Sergiu care au solicitat adoptarea față de inculpat a unei sentințe de

achitare.

Mai mult, inculpatul a atacat sentința de condamnare și a avut dreptul de a fi

82

prezent la ședința instanței de apel, deschizând astfel posibilitatea unei noi examinări

în fapt și în drept a învinuirii (a se vedea, mutatis mutandis, speța Idalov v. Federația

Rusă, [MC], hotărâre din 22 mai 2012, §171; Jones v. Regatul Unit, decizie din 9

septembrie 2003).

Așadar, inculpatul nu a fost privat de dreptul de a obține o reexaminare a cauzei

de către instanța de apel. Astfel, potrivit art. 401 Cod de procedură penală, inculpatul

are dreptul să atace sentința cu apel în vederea unei noi judecări în fapt și în drept a

cauzei, iar instanța de apel fiind obligată, în temeiul art. 414 alin. (1) din același cod,

să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate.

Cu privire la desemnarea unui apărător din oficiu

Instanța de apel a reținut că, apărătorii inculpatului au opiniat că s-a încălcat

dreptul la apărare prin faptul că instanța de fond a desemnat un avocat din oficiu

pentru a apăra interesele inculpatului, fără consimțământul acestuia.

La cazul dedus judecății, s-a atestat că la 03 iulie 2017, instanța de fond a solicitat

Consiliului Național de Asistență Garantată de Stat desemnarea unui avocat din oficiu

pentru a apăra interesele inculpatului.

În principiu, participarea obligatorie a apărătorului la procesul penal este

asigurată de Oficiul teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică

Garantată de Stat, la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței.

Instanța de apel a observat că, ceea ce a determinat instanța de fond să solicite

desemnarea unui avocat din oficiu a rezidat în faptul că, la ședința de judecată

preconizată pentru data de 03 iulie2017, ora 11:20, apărătorii aleși, avocații - Crețu Ion

a depus o cerere privind amânarea examinării cauzei dat fiind faptul că de pe data de

30.06.2017-30.07.2017 se află în concediu, iar avocatul Pleșca Valeriu prin care solicită

rezilierea contractului de asistență juridică cu Platon Veaceslav din motivul

imposibilității temporare de a-i apăra interesele în prezentul proces penal. La cererile

respective, avocații nu au anexat nici o probă care ar confirma cele indicate în cerere.

Totodată, avocatul Pleșca Valeriu nu a fost prezent la ședința de judecată din

24.06.2017 și nici nu a prezentat nici o probă instanței care ar confirma lipsa motivată

a acestuia. De asemenea, în ședința precedentă nu s-a prezentat avocatul Rudenco

Edurard și nici astăzi nu s-a prezentat, și nu a informat instanța motivele neprezentării

a acestuia. Totodată, ședința de judecată din 03.07.2017, ora 11:20 a fost fixată cu

acordul avocaților Pleșca Valeriu și Crețu Ion.

Altfel spus, anume comportamentul apărătorilor aleși a constituit motiv pentru

a solicita desemnarea unui avocat din oficiu. Oricum, instanța de apel a denotat că,

83

aceasta a fost o soluție conjuncturală și nu a însemnat că apărătorii aleși nu au putut

participa în continuare la examinarea cauzei.

Totodată, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 06.07.2017, a fost acordat un termen de 7 zile lui Platon Veaceslav de a încheia un

contract cu un apărător ales, din motiv că apărătorii acestuia nu se mai prezintă în

ședința de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul

privind pretinsa ilegalitate a desemnării unui apărător din oficiu.

Referitor la argumentele avocaților precum că ilegal au fost înlăturați din sala

de ședință.

Instanța de apel a reținut că, pe tot parcursul procesului penal în cadrul ședințelor

de judecată în Curtea de Apel Chișinău dreptul la apărare a inculpaților a fost

respectat pe deplin, prin participarea activă a apărătorilor aleși și a apărătorilor

desemnați de Oficiul Național de Asistență Garantată de Stat.

Astfel, inculpatul Platon Veaceslav a fost asistat, la început de trei, și ulterior, de

patru avocați aleși, respectiv Rudenco Eduard, Bernaz Alexandru, Bodnariuc

Alexandr și Plesca Valeriu, și doi avocați desemnați de Oficiul National de Asistență

Garantat de Stat, respectiv Căpățînă Ion și Isac Igor.

Inculpatul Bahcivanji Andrei a fost asistat de avocatul ales Mazniuc Victor și

avocatul desemnat de Oficiul Național de Asistență Garantată de Stat, Mălai Tatiana.

Din momentul punerii pe rol a cauzei penale date în Curtea de Apel Chișinău au

fost asigurate toate condițiile atât pentru inculpați, cât și pentru avocați în ceea ce

privește accesul participanților la proces la materiale cauzai penale, pentru a face

suplimentar cunoștință, inculpații arestați fiind escortați în afara ședințelor de

judecată oferindu-li-se săli de judecată separate, unde în prezența avocaților săi erau

puse la dispoziție toate materialele cauzei penale.

Cu toate că, instanța de apel a sesizat multiple încălcări a ordinii în ședința de

judecată a apărătorilor aleși, precum și neprezentarea în ședințele de judecată fixate

anterior cu consimțământul apărătorilor aleși prezenți, ceea ce a cauzat amânarea

ședințelor de judecată, instanța de judecată s-a limitat doar la avertizarea apărătorilor,

aplicarea amenzilor judiciare, solicitarea desemnării apărătorilor de Oficiul Național

de Asistență Garantată de Stat și în final, informarea Uniunii Avocaților referitor la

comportamentul inadmisibil a acestora.

Prin urmare, nici în instanța de fond și nici pe parcursul judecării apelului în

Curtea de Apel Chișinău, nu au fost admise situații de examinare a cauzei penale în

lipsa apărătorilor, astfel instanța a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul

referitor la încălcarea dreptului de apărare.

84

Cu privire la pretinsa a încălcării dreptului inculpatului Bahcivanji Andrei de a

cita și audia martorii apărării.

Instanța de apel a reținut că, apărătorul inculpatului a menționat că instanța de

fond a încălcat dreptul inculpatului de a cita și a audia martorii apărării și anume a

martorului Ulesiko Ivan, directorul companiei „Kirkliston Management Limited",

acționarul S.A. „Moldasig", martorului Savcenko Denis, directorul companie

„Bellefond Invest Limited", acționarul S.A. „Alliance Insurance Group", martorului

Moscalciu Sergiu.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 05.10.2017, s-a dispus respingerea

cererii inculpatului Bahcivanji Andrei privind audierea martorilor menționați supra.

În motivarea deciziei menționate instanța de fond a constat că ,,Este neîntemeiată

cererea inculpatului Andrei Bahcivanji, referitor la audierea în calitate de martor a directorului

companiei „Kirkliston Management Limited" -Ulesico Ivan Petrovici și a directorului

companiei „Bellfond Invest Limited" Savcenco Denis Ivanovici, deoarece aceste companii

nerezidente nu au tangențe cu circumstanțele care sunt examinate în prezenta cauză, nu fac

parte din învinuirea adusă, precum și că nu au fost invocate anterior și nu rezultă că ar avea

legătură cu cauza penală din materialele care se conțin în dosar. Referitor la audierea în calitate

de martor a lui Moscalciuc Serghei, este abuzivă solicitarea inculpatului Andrei Bahcivanji,

din considerentul că nu au fost indicate circumstanțe care le-ar putea cunoaște ultimul

referitor la obiectul cauzei. Mai mult, acesta a activat în calitate de jurist la BC

„Moldindconbank" SA în perioada 2004-2006, cu 10 ani în urmă”.

Reieșind din cele menționate supra, s-a atestat că, instanța de fond a pronunțat o

decizie legală și întemeiată, prin urmare instanța de apel a considerat ca fiind

neîntemeiat argumentul privind pretinsa încălcare a dreptului inculpatului la

audierea martorilor apărării.

Cu referire la pretinsa încălcare a competenței teritoriale

Instanța de apel a reținut că, avocatul Ion Crețu a invocat că a fost încălcată

competența jurisdicțională teritorială. Aceasta întrucât potrivit rechizitorului, că

tentativa de escrocherie a fost curmată la sediul "Moldasig" SA, amplasată în mun.

Chișinău str. Mihai Eminescu 2, în perioada septembrie - decembrie 2016 în timp ce

Platon Veaceslav era deținut în Penitenciarul nr. 13, amplasată în mun. Chișinău str.

Al. Bernardazzi 3, care se află pe teritoriul sectorului Centru, unde urma a fi expediat

dosarul, conform competenței teritoriale în materie penală.

Instanța de apel a reținut că, la art. 40 din Codul de procedură penală legiuitorul

reglementează competența teritorială în materie penală.

În particular, conform alin. (1) al articolului menționat, cauza penală se judecă de

instanța în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea. Dacă infracțiunea este

85

continuă sau prelungită, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a căreia s-a

consumat ori a fost curmată infracțiunea.

Iar conform alin. (2) al aceluiași articol, dacă este imposibil de a constata locul

unde a fost săvârșită infracțiunea, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a

căreia a fost terminată urmărirea penală.

Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul precum că s-ar fi

încălcat competența teritorială. Or, dosarul penal în privința inculpatului a fost

expediat și, respectiv, judecat de o instanță competentă din punct de vedere

jurisdicțional și teritorial, deci, fiind instituită prin lege în sensul art. 6 din CEDO.

Cu referire la pretinsa încălcare a competenței materiale

Instanța de apel a reținut că avocatul Alexandru Bernaz a invocat că a fost

încălcată competența materială. Aceasta întrucât potrivit rechizitorului, Platon

Veaceslav este învinuit de comiterea coruperi pasive prevăzute de art. 325 alin. (2) lit.

c) Cod penal și anume promisiunea unor bunuri în sumă minim de 37892 euro,

echivalent cu 797888 lei ceia ce depășește 5000 de unități convenționale, prin urmare

Procuratura Anticorupție era competentă să exercite urmărirea penală conform art.

2701 alin. (2) Cod de procedură penală.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 2701 alin. (1) pct. 2) și alin.

(2) Cod de procedură penală, Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în

cazul infracțiunilor prevăzute la art. 1811, 1812, 2421, 2422, 324-329, 332-335 din Codul

penal și în cazul infracțiunilor comise cu folosirea situației de serviciu, prevăzute la

art. 190 și 191 din Codul penal, indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani,

valoarea bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă și altor

foloase, pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite, depășesc 5000 de unități

convenționale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește 50000

de unități convenționale.

(2) Procuratura Anticorupție conduce urmărirea penală în cauzele în care

urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului Național

Anticorupție.

Potrivit art. 269 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală al

Centrului Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privința

infracțiunilor prevăzute la art.239-240, 243, 279 și 324-335 din Codul penal, precum și

a celor săvârșite în conexiune cu acestea, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod.

Astfel, reieșind din cele menționate s-a atestat că, prin ordonanța procurorului în

Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din 06.03.2017 a dispus începerea

urmăririi penale pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod

penal în baza denunțului oral din 02.03.2017, făcut de către Rotam Vasile privind

86

pretinsele acțiuni ilicite comise de către Veaceslav Platon. Cauza penală a fost

expediată conform competenței organului de urmărire penală al Centrului Național

Anticorupție. Fixarea termenului până la 06.04.2017.

Tot, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor

din 06.03.2017 a dispus începerea urmăriri penale pe faptul comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal în baza denunțului oral din 02.03.2017, făcut

de către Potîngă Radu privind pretinsele acțiuni ilicite comise de către Veaceslav

Platon. Cauza penală a fost expediată conform competenței organului de urmărire

penală al Centrului Național Anticorupție. Fixarea termenului până la 06.04.2017.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al Direcției nr. 3 a Direcției Generale

urmărire penală a Centrului Național Anticorupție din 07.03.2017 a dispus începerea

urmăriri penale pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod

penal, în baza denunțului oral din 07.03.2017, făcut de către Cazac Ion privind

pretinsele acțiuni ilicite comise de către Veaceslav Platon. Ordonanța a fost expediată

Procurorului Procuraturii Anticorupție, pentru fixarea termenului de urmărire

penală.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din

17.03.2017 a dispus conexarea cauzelor penale într-o singură procedură unică, iar prin

ordonanța procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție - Viorel Morari, din

17.03.2017, a dispus Efectuarea urmăriri penale pe cauza penală dată de către un grup

de urmărire penală compus de procurori, din cadrul Procuraturii Anticorupție și

ofițerii de urmărire penală precum și ofițerii de investigație ai Centrului Național

Anticorupție.

Astfel reieșind din cele menționate supra și din prevederile legale, instanța de

apel a respins ca neîntemeiat argumentul precum că s-ar fi încălcat competența

materială. Or, cu certitudine s-a constatat că urmărirea penală a fost exercitată de

Procuratura Anticorupție în conformitate cu prevederile legale menționate supra.

Cu referire la pretinsa nulitate a actelor procesuale penale, efectuate în afara

termenului de urmărire penală

Instanța de apel a reținut că avocatul Alexandru Bernaz a invocat că ofițerul de

urmărire penală dispunând în baza ordonanței din 07.03.2017, începerea urmăriri

penale nr. 2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, a expediat cauza penală

procurorului Adriana Bețișor, care a încălcând normele procesuale penale, nu a emis

nici o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire penală. Însă la materialele

cauzei există o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire penală, însă această

ordonanță se atribuie altei cauze penale și anume cu nr. 2016970155, iar în textul

acestei ordonanțe este fixat termenul până la 01.06.2016, anul care a fost corectat cu

87

stiloul.

Instanța de apel studiind conținutul ordonanței contestate și anume ordonanța

din 07.03.2017, emisă de procurorul în Procuratura Anticorupție, a constatat că

"urmărirea penală a fost începută la 07.03.2017, conform elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 325 alin. (2) lit.c) Cod penal.''

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în cazul dat circumstanțele privind

greșelile menționate nu duc la nulitatea actelor juridice, acestea fiind niște greșeli de

tipar, iar alte careva încălcări nu s-a constat. Astfel, instanța de apel a respins ca

neîntemeiat argumentul privind nulitatea actelor.

Cu referire la pretinsa încălcare a procedurii de începere a urmăriri penale în baza

art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, avocatul Alexandru Bernaz a invocat că a fost

încălcată procedura începerii urmăriri penale în baza art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3)

și (5) Cod penal, și anume că cauza penală nr. 2016978273 a fost pornită la 13.12.2016

pe art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza plângerii directorului general al S.A. „Moldasig"

V. Bodea, din 12.12.2016, care în prezenta cauza penală lipsește, fiind anexată doar

prima filă a plângerii fără semnătura lui V. Bodea.

La 04.01.2017 a fost pornită cauza penală nr. 2017978002 pe art. 27, 191 alin. (5)

Cod penal, în baza raportului de autosesizare și în aceiași zi conexată la cauza penală

nr. 2016978273. Prin raportul din 03.01.2017, procurorul V. Ivanov a informat

conducerea despre constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art. 27, 191

alin. (5) Cod penal, ca urmare Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus

examinarea prezentului raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274 Cod

de procedură penală. La 16.03.2017 în baza raportului de autosesizare a fost pornită

cauza penală nr. 2017978093 pe art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și în aceiași zi conexată

la cauza penală nr. 2016978273. Prin raportul, din 15.03.2017, procurorul A. Bețișor a

informat conducerea despre constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art.

27, 190 alin. (5) Cod penal, ca urmare Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a

dispus examinarea prezentului raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274

Cod de procedură penală.

Astfel, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală,

primind indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă

conformitate cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală, fără a întocmi un

proces-verbal în care urma să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea

depistată, procurorul A. Bețișor și V. Ivanov au încălcat procedura de începere a

urmăririi penale în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 27, 191 alin. (5)

Cod penal și au purces deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale.

88

Astfel reieșind din cele menționate s-a atestat că, prin ordonanța procurorului în

Procuratura Anticorupție-Igor Lambă din 13.03.2016 a dispus începerea urmăririi

penale cu nr. 2016978273 pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5)

Cod penal, în baza plângerii depuse de Directorul General al Companiei „Moldasig"

S.A. - Vitalie Bodea (Vol. I, f.d. 11, 23-24).

Tot, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Vitalie Ivanov din

04.01.2017 a dispus începerea urmăriri penale nr. 2017978002, în baza plângerii depuse

de Membru al Consiliului de Administrare „AsitoKapital" S.A.-Natalia Curmei, pe

faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 27, 191 alin. (5) Cod penal (Vol. I, f.d. 65-

66, 57-58).

Prin ordonanța procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție - Viorel Morari din

04.01.2017 a dispus conexarea cauzelor penale nr. 2016978273 și nr. 2017978002, într-o

procedură unică, cu atribuirea numărului 2016978273 (Vol. I, f.d. 67).

Prin raportul procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din

15.03.2017, prin care conform art. 262 alin. (3) Cod de procedură penală, solicită

dispunerea înregistrării prezentului raport în Registrul nr. 1 al Procuraturii

Anticorupție (Vol. V, f.d. 131-132).

Prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din

16.03.2017 a dispus începerea urmăriri penale cu nr. 2017978093 pe faptul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal (Vol. V, f.d. 179).

Prin ordonanța Procurorului General din 16.03.2017 a dispus efectuarea urmăriri

penale nr. 2017978093 de către Procuratura Anticorupție (Vol. V, f.d. 185-186).

Prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din

16.03.2017 a dispus conexarea cauzelor penale nr. 2016978273 și nr. 2017978093, într-o

procedură unică, cu atribuirea numărului nr. 2016978273 (Vol. V, f.d. 187-188).

Astfel, reieșind din cele menționate supra și din prevederile legale, instanța de

apel arespins ca neîntemeiat argumentul precum că s-ar fi încălcat procedura de

pornire a urmăririi penale.

Cu referire la pretinsa apreciere arbitrară a probelor

Instanța de apel a reținut că, apărătorii inculpaților au invocat că instanța de fond

a apreciat probele din speță nu după intima convingere, ci plagiind rechizitoriul.

Instanța de apel, ascultând opiniile participanților la proces, analizând cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a constatat că, instanța de fond

a ajuns la concluzia corectă că Platon Veaceslav este vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal și art.

325 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar inculpatul Bahcivanji Andrei este vinovat de

89

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod

penal.

Argumentul apărătorilor și a inculpaților Veaceslav Platon și Bahcivanji Andrei

precum că nu a fost constatată fapta infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (3)

și (5) Cod penal, instanța de apel l-a considerat ca fiind unul neîntemeiat și care

urmează a fi respins din motiv că, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-

a demonstrat cu certitudine că Platon Veaceslav, fiind organizatorul grupului criminal

organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice

de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii Moldova,

fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A.

„AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group",

deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice interpuse, având intenția de

a sustrage mijloacele financiare deținute pe conturile companiilor prenótate, în

perioada septembrie - decembrie 2016, fiind în înțelegere prealabilă cu Stașevskaia

Aliona Piotr, de comun acord, a organizat și dirijat comiterea infracțiunii de sustragere

prin escrocherie în proporții deosebit de mari, implicând în comiterea faptei

infracționale pe Bahcivanji Andrei.

Astfel, Platon Veaceslav, urmărind scopul de însușire prin abuz de încredere a

mijloacelor bănești disponibile în conturile S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance

Group", a organizat și a dirijat în contextul aceluiași grup criminal organizat un șir de

acțiuni cu caracter ilicit, îndreptate la numirea unor noi vicedirectori la companiile de

asigurări prenotate, în scopul sustragerii mijloacelor financiare disponibile pe contul

S.A. „Moldasig" în sumă de 22 024 458 lei MDL și în sumă de 7 870 000 dolari SUA, iar

pe contul companiei S.A. „Alliance Insurance Group", a sumei de 3 792 456,54 lei MDL

și la conturile de depozit suma de 1 749 697,91 dolari SUA, urmau să întreprindă

măsuri de transferare a lichidităților în adresa altor entități controlate de Veaceslav

Platón, în următoarele circumstanțe.

În perioada 06.12.2016 - 14.12.2016, ca rezultat al blocării de către Comisia

Națională a Pieții Financiare pentru acționarea în mod concertat a unui grup de

acționari ai S.A. „Moldasig", ce dețin împreună cota parte de 75,01%, controlați efectiv

de către Veaceslav Platon, intervenind riscul de a pierde influența asupra S.A.

„Moldasig", cât și asupra S.A. „Alliance Insurance Group", de către ultimul a fost luată

decizia de a implementa de urgență numirea și avizarea unor noi vicedirectori la

companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar duce

la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit a

companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților controlate de Veaceslav Platón.

În vederea atingerii scopul infracțional, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei

90

Bahcivanji, să realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare

din cadrul companiilor de asigurare și să ducă negocieri cu reprezentanții organului

executiv al S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", privind modalitatea

de numire a unor noi vicedirectori și identificarea soluțiilor de operare din numele

ultimilor cu fluxurile financiare a companiilor de asigurări nominalizate.

Astfel, la 12.12.2016 și 13.12.2016 Andrei Bahcivanji s-a prezentat la sediul S.A.

„Moldasig", fiind primit în audiență de directorul general Vitalie Bodea, a menționat

că reprezintă interesele lui Veaceslav, propunându-i declararea că cotele de acțiuni

deținute de Veaceslav Platon în cadrul S.A. „Moldasig" îi aparțin acestuia, în scopul

deblocării lor, iar dacă va accepta această propunere, în calitate de bonus (comision)

va primi 50% din cota totală de 80%> de acțiuni și menținerea funcției de director

general, cu condiția numirii unui nou vicedirector, ce va reprezenta interesele lui

Veaceslav Platon, fapt refuzat de Vitalie Bodea.

În aceeași perioadă, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei Bahcivanji să

realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare de la S.A.

„Alliance Insurance Group", care s-a întâlnit cu Igor Cazacliu, șeful Departamentului

juridic și resurse umane al S.A. „Alliance Insurance Group", și prezentându-se ca

persoană ce acționează în numele lui Veaceslav Platon, a solicitat informația referitor

la modalitatea de efectuare a transferurilor sumelor mari din conturile companiei și a

cerut identificarea soluțiilor pentru numirea unui nou vicedirector a societății din

persoanele afiliate, cât și realizarea acestui proiect, fapt refuzat de Igor Cazacliu.

Astfel, faptul prezentării lui Andrei Bahcivanji la 12.12.2016 și 13.12.2016 la sediul

S.A. „Moldasig" abuzând de încrederea directorului general Vitalie Bodea, fiind

primit în audiență la ultimul, a menționat că reprezintă interesele lui Veaceslav Platon,

propunând ultimului declararea că cotele de acțiuni deținute de Veaceslav Platon în

cadrul S.A. „Moldasig" îi aparțin acestuia, în scopul deblocării lor, iar dacă va accepta

această propunere, în calitate de bonus (comision) va primi 50% din cota totală de

80%) de acțiuni și menținerea funcției de director general, cu condiția numirii unui

nou vicedirector, ce va reprezenta interesele lui Veaceslav Platon, propunere ce a fost

refuzată de Vitalie Bodea, se confirmă prin însăși declarațiile martorului Vitalie Bodea

date în cadrul ședinței de judecată, unde a indicat că „...pe inculpatul Andrei

Bahcivanji îl cunoaște, ... într-o zi a primit un apel telefonic, toamna 2016, de la un

număr necunoscut, la care s-a prezentat Andrei, a solicitat o întrevedere, au stabilit o

întâlnire în cadrul oficiului SA Moldasig, ziua următoare s-a prezentat la oficiu unde

au avut o întâlnire. Andrei Bahcivanji s-a salutat, a transmis salutări din partea d-lui

Veaceslav Platon, după ce a propus din numele lui Veaceslav Platon să declare că este

proprietarul la 80% din capitalul social al companiei pentru ce el i-a propus să îi

91

transmită cota 50% pentru această declarație, din cota lui de 80% pe care o deține.

Inițial a rămas nedumerit de propunerea dată și a propus să se întâlnească în altă zi, a

doua zi s-a întâlnit cu d-nul Bahcivanji Andrei în biroul de serviciu la SA Moldasig și

i-a spus că refuză propunerea dată ca fiind una nerațională și ilegală alte discuții cu d-

nul Bahcivanji la capitolul activității companiei nu a avut. Deopotrivă menționează că

în discuții a fost atins subiectul numirii persoanelor în calitate de adjuncți, erau mai

multe persoane acolo, la care la propunerea sa au închis subiectul...".

Astfel, prin declarațiile martorului Vitalie Bodea s-a confirmat că Andrei

Bahcivanji urmărea scopul menținerii controlului asupra ambelor companii și

asigurarea accesului la fluxurile financiare a companiilor, cu utilizarea lor conform

intențiilor urmărite.

Deopotrivă, faptul ducerii discuțiilor dintre Bahcivanji Andrei cu Vitalie Bodea

s-a confirmat inclusiv prin procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a

persoanei din 23.12.2016, potrivit căruia martorul Vitalie Bodea, din asistenții

procedurali, prezentați pentru recunoaștere, a recunoscut persoana sub nr. 5, și anume

pe Andrei Bahcivanji. În procesul-verbal, Andrei Bahcivanji a făcut mențiunea că și

anterior nu a negat faptul întâlnirilor avute cu Vitalie Bodea (Vol. II, f.d. 91-94).

Mai mult decât atât, prin procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de

investigații din 14.12.2016 - cercetarea domiciliului și instalarea în el a aparatelor ce

asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de

filmat, și anume a biroului de serviciu a lui Vitalie Bodea, directorul general al S.A.

„Moldasig", amplasat în sediul companiei din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 2,

efectuată la 13.12.2016, dispusă în temeiul ordonanței procurorului din 13.12.2016,

autorizată prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr. 11-5903/16 din

14.12.2016, cu stenogramele anexe pe 12 și 11 file, și purtătorul material de informație,

ce conține fișierele "001.wav", "004.wav", cu convorbirile înregistrate, și "Fișierul

OOl.dpcx" și "Fișierul OOl.docx", cu stenogramele respective (Vol. III, f.d. 138-161) s-

a probat faptul că Andrei Bahcivanji a întreprins acțiuni în scopul numirii în cadrul

S.A. „Moldasig" a unor noi vicedirectori, întru extragerea mijloacelor bănești în

interesul lui Veaceslav Platon.

Prin declarațiile martorului Igor Cazacliu s-a confirmat că de către Andrei

Bahcivanji au fost întreprinse măsuri directe îndreptate spre numirea unor noi

vicedirectori la companiile de asigurări prenótate, în scopul sustragerii mijloacelor

financiare disponibile pe conturile companiei S.A. „Alliance Insurance Group", și că

ultimul ar reprezenta interesele lui Veaceslav Platon și ar fi abuzat de încrederea

acestuia în scopul realizării intenției sale și a lui Veaceslav Platón.

Același fapt s-a confirmat inclusiv prin procesul-verbal de consemnare a măsurii

92

speciale de investigații din 14.12.2016 - cercetarea domiciliului și instalarea în el a

aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de

fotografiat și de filmat, și anume a biroului de serviciu a lui Vitalie Bodea, directorul

general al S.A. „Moldasig", amplasat în sediul companiei din mun. Chișinău, str.

Mihai Eminescu 2, efectuată la 13.12.2016, dispusă în temeiul ordonanței procurorului

din 13.12.2016, autorizată prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr. 11-

5903/16 din 14.12.2016, cu stenogramele anexe pe 12 și 11 file, și purtătorul material

de informație, ce conține fișierele "001.wav", "004.wav", cu convorbirile înregistrate, și

"Fișierul OOl.dpcx" și "Fișierul OOl.docx", cu stenogramele respective (Vol. III, f.d.

138-161).

Iar, faptul că inculpatul Andrei Bahcivanji în perioada de referință s-a întâlnit cu

Igor Cazacliu se confirmă inclusiv prin procesul-verbal de consemnare a măsurii

speciale de investigații din 15.12.2016 - urmărirea vizuală a cet. Bahcivanji Andrei,

efectuată în perioada de timp 13.12.2016, orele 09:14 – 18:51, și 14.12.2016, orele 07:33

– 14:35, dispusă și autorizată în temeiul ordonanței procurorului din 13.12.2016.

Folosirea datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, din

cauza penală nr. 2014970460 în cauza penală nr. 2016978273 - procesul-verbal privind

consemnarea măsurii speciale de investigații din 15.12.2016 cu anexe, a fost dispusă

prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr. 11-786/2017 din 21.02.2017

(Vol. III, f.d. 176-178).

Faptul colectării informațiilor de către Andrei Bahcivanji cu privire la procedura

numirii noilor vicedirectori la companiile de asigurare s-a confirmat prin declarațiile

martorului Uliana Vetrova, a martorului Rodica Chiveri, prin procesul-verbal de

cercetare din 06.02.2017.

În continuare, faptul că Platon Veaceslav era gestionarul cu pachetul majoritar de

acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și

S.A. „Alliance Insurance Group", deținute prin intermediul unor persoane fizice și

juridice interpuse s-a confirmat prin declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței

de judecată și rezultatul măsurilor de investigație întreprinse cercetate în cadrul

ședinței de judecată, după cum urmează: prin declarațiile martorului Curmei Natalia,

prin declarațiile martorului Bodea Vitalie, prin declarațiile martorului Marcel Pîrciog,

prin declarațiile martorului Goloborodco Olga.

Deopotrivă, prin declarațiile inculpatului Maxim Capanji s-a confirmat că Aliona

Stașevscaia a întreprins măsuri în vederea realizării planului lui Veaceslav Platon de

sustragere a mijloacelor financiare deținute pe conturile companiilor de asigurare S.A.

„AsitoKapital" - România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", în

perioada septembrie - decembrie 2016.

93

Totodată, faptul că Veaceslav Platon deținea informațiile despre companiile de

asigurare S.A. „AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance

Group", atestă că Platon Veaceslav era nemijlocit persoana care gestiona activitățile

mai multor companii inclusiv S.A. „AsitoKapital" - România, S.A. „Moldasig" și S.A.

„Alliance Insurance Group" și avea interes asupra acestora s-a confirmat prin

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, a procesului-verbal de

cercetare a documentelor care se conțin la cauza penală nr. 2015970346, care s-au aflat

asupra numitului Veaceslav Platon, în timpul reținerii pe teritoriul Ucrainei, executat

de ofițerul de urmărire penală Andrei Grabovschi, prezent în formă electronică, în

calculatorul de serviciu al ultimului. În rezultatul examinării, s-a constatat că: a)

înscrisul prezent la pag. 26, pct. 44, și anume faptul că sunt notate numerele de telefon

ale lui Capanji Maxim, ce denotă că ultimul era cunoscut cu Veaceslav Platon, și aveau

posibilitatea directă de comunicare; b) Textul prezent la pag. 37, ce se referă la

cheltuielile pentru reprezentare în perioada 02.2016, în Federația Rusă, inclusiv pentru

"страховая Питер" - care cel mai probabil este compania de asigurări ООО

„Sovetskaia" din Sankt-Peterburg, ce în baza contractelor de reasigurare, a plasat în

conturile S.A. „AsitoKapital" în perioada ianuarie - februarie 2016 sumele de 3 220

142,68 dolari USD și 1 006 401,27 euro; a) înscrisul prezent la pag. 106, pct. 8, și anume

-"Румыны перекидка денег", ce denotă intențiile de transfer de mijloace bănești

în/din compania înregistrată în România, cel mai probabil S.A. „AsitoKapital"; c)

înscrisul de la pag. 129 - A scoate banii din Asito-Capital: d) procură pe Lych; ce deja

indică direct la intenția lui Veaceslav Platon de a extrage mijloacele bănești de pe

conturile S.A. „AsitoKapital" (f.d. 87-124 Vol. III).

Totodată, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, a

procesului-verbal de cercetare a documentelor care se conțin la cauza penală nr.

2015970346, care s-au aflat asupra numitului Veaceslav Platon, în timpul detenției pe

teritoriul Ucrainei, până la extrădarea în R. Moldova, transmise părții moldovenești,

conform actului de predare-primire din 20.01.2017, desigilate în cadrul cercetării din

23.03.2017, în total 56 file cusute și sigilate, executat de ofițerul de urmărire penală

Andrei Grabovschi, prezent în formă electronică, în calculatorul de serviciu al

ultimului, s-a confirmat suplimentar rolul de lider a lui Veaceslav Platon, care conduce

activitatea mai multor grupuri de persoane, din diverse domenii și entități, inclusiv

din cadrul companiei „Legal Triumf S.R.L., utilizând în acest sens importante resurse

financiare, prin plasarea unor persoane interpuse, care dețin doar formal anumite

posturi sau rolul de așa numit acționar, și s-a constatat de asemenea caracterul stabil

al acțiunilor acestora, dar și caracterul transnațional al activității lor, sunt identificate

și înscrisuri, ce se referă nemijlocit la obiectul cauzei penale, ce probează intențiile

94

infracționale a lui Veaceslav Platon, și a persoanelor afiliate, cât și probează anumite

circumstanțe, precum: Textul prezent la fila 8, se conține un tabel cu salariile achitate

pentru un grup de persoane, numite "juriști și personal auxiliar" pentru luna iulie, în

sumă de 22000 dolari SUA, fiind stabilit că persoanele indicate ar fi activat sub

paravanul companiei de prestare a serviciilor juridice „Legal Triumf S.R.L., inclusiv

Maxim Capanji, cu un salariu de 2 400 dolari, Pavel Budu, în calitate de avocat stagiar

în grupa lui Maxim Capanji, în sumă de 450 dolari, și Gheorghe Sclifos, ca avocat ce

duce cazurile companiilor de asigurări, în sumă de 800 dolari, cât și alte persoane;

înscrisul prezent la fila 19, pct. 11, ce reprezintă sarcina pentru Aliona (Aliona

Stașevscaia), pentru aprobarea unor vicedirectori ai companiei „AsitoKapital" (n.n.

compania de asigurări „AsitoKapital" S.A. din România, al cărei 100% din acțiuni sunt

deținute de „Moldasig" SA, controlată de Platon V.), ce confirmă suplimentar probele

acumulate în cadrul cauzei penale, numirea unor persoane în funcțiile indicate având

ca scop utilizarea lor pentru extragerea mijloacelor bănești de pe conturile companiei,

fără a apela la directorul general Marcel Pîrciog (Vol. III, f.d. 125-128).

Prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017, s-a confirmat că pe perioada

deținerii, Veaceslav Platon a dispus de telefoane mobile și mijloace tehnice în stare

funcțională, prin intermediul cărora a avut posibilitatea de a comunica cu persoanele

afiliate, și de a le coordona acțiunile.

Astfel, având în vedere cele menționate, instanța de judecată a remarcat că

acțiunea principală a faptei de escrocherie s-a realizat prin tentativa de dobândire a

banilor aflați pe conturile S.A. „AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și S.A.

„Alliance Insurance Group", iar acțiunea adiacentă a constat în înșelăciune

manifestată prin falsificarea proceselor-verbale ale ședinței Consiliului de

administrare al S.A. „Moldasig" nr. xx din 09 decembrie 2016, cu ordinea de zi „Cu

privire la executarea deciziilor Consiliului societății privind înstrăinarea acțiunilor

deținute de „Moldasig" S.A. prezentat de către Capanji Maxim; prin convingerea

manifestată de către Bahcivanji Andrei față de Bodea Vitalie ca să accepte propunerea

de recunoaștere a acțiunilor SA „Moldasig" blocate de CNPF, că aparțin acestuia și

respectiv convingerea lui Igor Cazacliu ca să identifice decizii favorabile numirii

noilor vicedirectori la S.A. „Alliance Insurance Group".

Cu privire la urmările survenite ca urmare a comiterii faptelor ilegale s-a reținut

că în cazul schimbării fictive a acționariatului companiei de asigurări „AsitoKapital"

SA din România, compania ar fi suferit un prejudiciu în valoare de 43 426 660,74 RON,

echivalent a 205564441,28 lei sumă ce era disponibilă la conturile „AsitoKapital" SA la

data de 12.12.2016.

Totodată, în cazul realizării scopului infracțional cu instituirea funcțiilor de

95

vicedirector în cadrul companiei S.A. „Moldasig", acțiuni ce ar fi condiționat

sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig", în sumă totală de

180 290 158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliancey Insurance

Group" S.A. în sumă totală de 35 186 424,97 lei.

Instanța de apel a reținut că, informația ce vizează disponibilitatea mijloacelor

financiare în conturile S.A. „AsitoKapital" - România, S.A. „Moldasig" și S.A.

„Alliance Insurance Group" a fost probată prin procesul-verbal de ridicare din

29.12.2016, prin care de la reprezentanții SPCSB a CNA, în conformitate cu ordonanța

de ridicare din 29.12.2016, au fost ridicate următoarele documente: 1. Scrisoarea de

informare S.A. „Moldasig" nr. 4819 din 26.12.2016, înregistrată în Cancelaria C.N.A.

cu nr. 4896 din 26.12.2016, privind disponibilul de mijloacelor financiare în conturile

curente și de depozit a companiei, la situația 26.12.2016, semnată de Directorul general

Vitalie Bodea, în original, pe 4 file, cu rezoluția Directorului CNA din 26.12.2016, pe 1

filă; 2. Informația privind depozitele bancare ale S.A. „Alliance Insurance Group" la

situația 26.12.2016, în copie coloră, pe 1 filă, și informația privind mijloacele bănești

din conturile curente a companiei la 26.12.2016, în copie, pe 1 filă, ambele file fiind

contrasemnate de Directorul general interimar Serghei Maxim (f.d. 178, Vol. II).

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a reținut că activitatea

infracțională a inculpaților a fost realizată prin multiple acțiuni prejudiciabile cu

aceeași intenție infracțională, fiind în prezența unei infracțiuni unice prelungite, iar la

comiterea tentativei la escrocherie în proporții deosebit de mari inculpatul Platon

Veaceslav a îndeplinit rolul juridic de organizator al tentativei de escrocherie în

proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat cu un înalt caracter

de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni, iar Bahcivanji

Andrei în calitate de membru al grupului criminal a îndeplinit rolul juridic de autor

al tentativei de escrocherie în proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal

organizat.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului Platon Veaceslav în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat concluzia instanței de fond privind vinovăția lui

Platon Veaceslav și încadrarea acțiunilor acesteia în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod

penal, ca vcorectă și întemeiată, ce se confirmă prin cumulul de probe administrate:

declarațiile martorilor Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu și Rotam Vasile,

date sub jurământ și preîntâmpinați de răspundere penală pentru darea declarațiilor

mincinoase în conformitate cu art. 312 Cod penal, declarații care au fost puse la baza

sentinței și care în coroborare cu alte probe confirmă integral vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a fost de acord cu concluzia primei instanțe pe care și-o însușește

96

și reiterează, că în speță, asupra gravității faptelor inculpatului Veaceslav Platon din

22 decembrie 2016, or, ultimul a promis colaboratorilor Detașamentului cu Destinație

Specială „Pantera" al DIP al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Cazac Ion și

Lapteacru Mihail, care în virtutea funcției deținute sunt persoane publice care îi

asigurau paza și escortarea în instanțele de judecată în baza ordinului Șefului DDS Nr.

402 din 22.12.2016 (f.d. 45-46, 48, 52-53, 54-56, 57, 60-63 Vol. II), având scopul ca aceștia

să îndeplinească necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea

pazei lui în timpul escortării, manifestate prin efectuarea controlului corporal

superficial, permisiunea anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor dintre Platon

Veaceslav și avocați, inclusiv facilitarea accesului la un telefon mobil, apartamente în

mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare în sumă

de 5 000 Euro, care presupune remunerație ilicită, ce constituie obiect material al

infracțiunii de corupere activă prevăzut de art. 325 Cod penal.

Instanța de apel a reținut că martorii Rotaru Vasile și Potînga Radu au confirmat

că Veaceslav Platon le-a propus apartamente, mijloace financiare automobile în

schimbul neîndepliniri corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, iar din discuția cu

colegii lor au înțeles că acelora tot le-a fost propuse remunerații în schimbul aceluiași

serviciu, și anume neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în legătură cu acest fapt ei

au depus raport conducerii.

Cele relatate de martorii Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu și Rotaru

Vasile au fost confirmate și prin probele scrise și anume: din cuprinsul proceselor-

verbale din 10.03.2017 și 05.06.2017 de ridicare și cercetare a obiectelor/actelor în baza

cărora s-a efectuat escortarea lui Platon Veaceslav, actele în baza cărora activează

angajații Detașamentului cu destinație specială "Pantera" al Departamentul

Instituțiilor Penitenciare, actele care confirmă acțiunile întreprinse în vederea

asigurării pazei în timpul escortării lui Platon Veaceslav în Judecătoria mun. Chișinău

(sediul Buiucani), precum și înregistrările audio/video efectuate cu mijloacele speciale

din dotarea angajaților DDS (f.d. 38-39, 40-42 Voi. VII); procesul-verbal de cercetare a

obiectelor/actelor din 12.05.2017 prin care au fost cercetate prin vizualizare și

ascultare: înregistrările audio/video înscrise pe DVD-R de model "BMS" cu inscripția

"înregistrări audio/video disc 1", înregistrare ce a fost supusă expertizei, fapt ce se

confirmă prin Raportul de expertiză nr. 86 din 29 mai 2017 (f.d. 72-99 Vol. VII), iar ca

rezultat s-a constatat că anume înregistrările din fișierul cu denumirea

„20140113164221 MEDIA" confirmă declarațiile martorilor Lapteacru Mihail și Cazac

Ion. Conform înregistrărilor video vizualizate în ședința de judecată se stabilește cu

certitudine intenția lui Platon Veaceslav de a corupe angajații DTS „Pantera", acesta

în mod repetat propune bunuri care nu li se cuvin în schimbul unor facilități.

97

Totodată, instanța de apel a reținut că, instanța de fond în cadrul ședinței de

judecată din data de 14 septembrie 2017 au fost cercetate înregistrările audio/video

anexate la materialele cauzei, fiind constat cu certitudine faptul promiterii de către

Platon Veaceslav angajaților DTS „Pantera" Lapteacru Mihail și Cazac Ion a

remunerației ilicite în schimbul unor facilități, instanța neconstatând careva temeiuri

de a nu aprecia justețea probei prin prisma art. 95 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a considerat că argumentele apelanților precum că concluzia

expusă de instanța de fond în sentința adoptată este eronată și contradictorie, contrară

probatoriului administrat este neîntemeiat, or instanța de fond corect a ținut cont de

probele administrate la materialele cauzei și prezentate de părți și just a ajuns la

concluzia privind vinovăția inculpatului Platon Veaceslav, motiv din care apelurile

avocaților și a inculpatului Platon Veaceslav au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a constatat cu certitudine că fapta

de care a fost învinuită Platon Veaceslav și anume coruperea activă a avut loc și

inculpatul este vinovat de săvârșirea acesteia, la fel prima instanță în sentința adoptată

detaliat și-a argumentat concluzia referitor la faptul că acțiunile inculpatului întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii în baza căreia a fost condamnat, concluzii care

sunt juste și a căror reevaluare nu se mai impune.

Referitor la aprecierea raportului de expertiză complexă lingvo-fonoscopică

nr.454 din 14.03.2018 efectuat de Centrul de Cercetări Științifice de Medicină Legală și

Criminalistică din or.Kaluga, Federația Rusă, la cererea din 22.02.2018 a avocatului

Ion Crețu, instanța de apel a reținut că, raportul respectiv nu a fost efectuat prin

intermediul unei comisii rogatorii, mai mult apărătorul inculpatului nici nu a solicitat

de la instanța de judecată de a fi efectuată o astfel de comisie rogatorie pentru

efectuarea unei expertize judiciare în afara Republicii Moldova, Prin urmare, instanța

de apel nu a putut reține ca probă raportul de expertiză complexă lingvo-fonoscopică

nr. 454 din 14.03.2018, deoarece acesta a fost efectuat cu încălcarea normelor de drept

prevăzute de legislația procesuală a Republicii Moldova.

La stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Bahcivanji Andrei în

temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a stabilit lipsa circumstanțelor

atenuante, iar ca circustanță agravantă a reținut - faptul săvârșirii infracțiunii prin

orice formă de participație. Ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, care este deosebit de gravă, de personalitatea inculpatului

Bahcivanji Andrei, nu a recunoscut vinovăția, este pentru prima dată în conflict cu

legea, iar fapta prejudiciabilă nu și-a produs efectul, în final nefiind aduse careva

prejudicii, dar și aplicând prevederile art. 81 Cod penal, prima instanță a ajuns la

concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar cu izolarea

98

acestuia de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea

pedepsei complementare, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a

exercita anumită activitate economică.

Privitor la numirea pedepsei penale, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 325 alin. (2) lit. c), Cod penal, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la

stabilirea categoriei pedepsei, inculpatului Platon Veaceslav, corect a aplicat

prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum

și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

La stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Platon Veaceslav în

temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a stabilit lipsa circumstanțelor

atenuante și agravante. Ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, care este gravă, de personalitatea inculpatului, nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii imputate, prin acțiunile inculpatului Veaceslav Platon au fost

lezate relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera

publică, care este incompatibilă cu săvârșirea unor fapte de corupere a persoanelor

publice, la caz a Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera", prima instanță a

ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar cu

izolarea acestuia de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, pe

un termen de 4 ani, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, ce constituie

300000 lei.

Privitor la numirea pedepsei penale, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a conchis că instanța de

fond la stabilirea categoriei pedepsei, inculpatului Platon Veaceslav, incorect a aplicat

prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, nu a ținut

cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei

săvârșite reflectat de împrejurările săvârșirii sale, poziția procesuală a inculpatului în

cadrul procesului penal, dar și personalitatea acestuia.

La stabilirea și individualizarea pedepsei penale în temeiul art. 75 alin. (1) Cod

penal, instanța de fond a constatat lipsa circumstanțelor atenuante, iar ca circumstanță

agravantă a fost stabilită - săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație.

Ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care face

parte din categoria celor deosebit de grave, de gravitatea faptelor comise de inculpat

care a fost cel care a elaborat planul de a dobândi ilicit mijloacele financiare disponibile

în conturile S.A. „AsitoKapital", care la situația din 12.12.2016 constituiau 43 426

660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, precum și de sustragere a mijloacelor

99

financiare de pe conturile S.A. „Moldasig", în sumă totală de 180 290 158 lei, iar de pe

conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group" S.A., în sumă totală de

35 186 424,97 lei MDL, în consecință fiind posibilă ducerea la imposibilitatea activității

de mai departe a societăților menționate.

Totodată, instanța a ținut cont și de faptul că inculpatul Platon Veaceslav nu a

recunoscut vinovăția în comiterea faptelor imputate, dar și aplicând prevederile art.

81 Cod penal, prima instanță a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate cu stabilirea unei

pedepse sub formă de închisoare, dar și cu aplicarea pedepsei complementare, sub

formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita anumită activitate

economică.

Instanța de apel a reținut ca întemeiată solicitarea acuzatorului de stat potrivit

căreia, pedeapsa stabilită inculpatului Platon Veaceslav nu a fost apreciată în

coroborare cu faptele comise și consecințele acesteia, astfel fiind aplicată o pedeapsă

prea blândă.

Or, sustragerea mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari din cadrul

unora din cele mai mari companii de asigurări din Republica Moldova, a căror

acționar este și statul, ar produce un impact negativ la nivel național.

Din aceste considerente și ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii,

personalitatea inculpatului, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,

anterior acesta a fost subiect al investigațiilor în cadrul altei cauze penale, a fost

anunțat în căutare pe motiv că se ascunde de la organul de urmărire penală, a comis

o infracțiune din categoria celor deosebit de grave, de lipsa circumstanțelor atenuante

și prezența unei circumstanțe agravante, nu a recunoscut vinovăția, nu se căiește

sincer de cele comise, anterior a fost judecat, nu a conștientizat gravitatea faptelor

comise și nu a mers pe calea corijării, de gravitatea faptelor comise de inculpat care a

fost cel care a elaborat planul de a dobândi ilicit mijloacele financiare disponibile în

conturile S.A. „AsitoKapital", care la situația din 12.12.2016 constituiau 43 426 660,74

RON, echivalent a 205564441,28 lei, precum și de sustragere a mijloacelor financiare

de pe conturile S.A. „Moldasig", în sumă totală de 180 290 158 lei, iar de pe conturile

companiei de asigurări „Alliance Insurance Group" S.A., în sumă totală de 35 186

424,97 lei MDL, în consecință fiind posibilă ducerea la imposibilitatea activității de mai

departe a societăților menționate, astfel acesta având rolul de organizator în cazul

comiterii infracțiunii de tentativă de escrocherie, instanța de apel a considerat că

scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, poate fi realizat doar cu izolarea inculpatului de societate,

cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare în limitele articolului 42, alin. (3),

100

27, 190 alin. (3), (5) Cod penal, pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în cadrul persoanelor juridice și a exercita activități de antreprenoriat pe

un termen de 3 ani.

Conform materialelor cauzei penale, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 20 aprilie 2017, Platon Veaceslav, a fost recunoscut vinovat și condamnat:

în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în sistemul bancar pe un termen de 5 ani; în baza art. 243 alin. (3) lit. b)

Cod penal, la 8 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, lui Platon Veaceslav i-a fost stabilită pedeapsă principală definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 18 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de

tip închis și pedeapsă complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa

funcții în sistemul bancar pe un termen de 5 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018,

recursurile ordinare declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 20 aprilie 2017, au fost respinse ca inadmisibile, sentința fiind definitivă

si irevocabilă.

Din aceste considerente și ținând cont de cele sus menționate, instanța de apel, în

conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumul parțial al pedepselor cu închisoarea și pedepselor complementare stabilite

prin prezenta decizie și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie

2017, i-a numit lui Platon Veaceslav pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen

de 25 ani, cu amendă în mărime de 6000 u.c sau 300000 lei moldovenești, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții în cadrul persoanelor juridice, în sistemul bancar și a

exercita activități de antreprenoriat pe un termen de 5 ani.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a remarcat

că, prima instanță întemeiat a admis solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea

cheltuielilor de judecată în mod solidar din contul inculpaților.

La caz, prima instanță a constatat just că, la etapa urmării penale, a fost dispusă

efectuarea traducerii în limba rusă a actelor procedurale, în acest sens fiind anexate la

materialele cauzei facturile fiscale ce certifică suportarea cheltuielilor în sumă totală

de 52 952,08 lei, după cum urmează, în cauza penală nr. 2017978153 suma de 30010,48

lei (f.d.9-10, Vol. VI), iar în cauza penală nr. 2017978077 suma de 22 941,6 lei (f.d.13-

17, Vol. X).

În acest sens, s-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia,

deoarece în urma verificării facturilor fiscale anexate la materialele cauzei penale se

constată suportarea de către Centrul Național Anticorupție a cheltuielilor de judecată

legate de efectuarea traducerii, instanța de judecată consideră necesar a încasa de la

101

Veaceslav Platon, Bahcivanji Andrei și Capanji Maxim în mod solidar în beneficiul

Centrului Național Anticorupție suma de 52 952,08 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Mazniuc V. în numele inculpatului Bahcivanji A. și ultimul, avocații Isac Ig., Căpățînă

I., Bodnariuc Al. și Bernaz Al. în numele inculpatului Platon V., care solicită:

Avocatul Mazniuc V. în numele inculpatului Bahcivanji A. și ultimul, invocând

temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6), 8), 13) și 14) Cod de

procedură penală, casarea hotărârilor instanțelor de fond, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bahcivanji A. să fie achitat pe motiv

că nu a fost constatată existența faptului infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3)

și (5) Cod penal.

În motivarea recursului ordinar, recurenții invocă următoarele argumente:

- conținutul acuzațiilor este expus prin invocarea formală a unor indici juridici

care nu corespund circumstanțelor faptice și împrejurărilor reale ale presupusului caz,

iar cercetarea nemijlocită, sub toate aspectele, completă și obiectivă a probelor

prezentate în ședința judiciară confirmă invaliditatea învinuirilor și admiterea

încălcărilor severe ale drepturilor fundamentale și libertăților inculpatului A.

Bahcivanji. În convingerea apărării și oricărui observator independent, acuzațiile nu

se bazează pe probe exacte, îndoielile și divergențele apărute nu pot fi înlăturate, iar

în urma cercetării judecătorești și examinării cauzei în ordine de apel vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate nu a fost confirmată incontestabil

prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată;

- instanțele ierarhic inferioare au admis grave erori de fapt și de drept care au

afectat soluția instanței, acceptând concluziile date de organul de urmărire penală în

defavoarea inculpatului și începând judecata de la ideea preconcepută că acesta ar fi

comis infracțiunea ce constituie obiectul învinuirii.

Prima instanță și instanța de apel ilegal și neîntemeiat au refuzat admiterea cererii

inculpatului A. Bahcivanji și inculpatului V. Platon privind prezentarea probelor

apărării, limitându-se exclusiv la probele acuzării, care nu sunt în măsură să rezolve

sarcina probațiunii;

- presupunerile acuzării ce țin de copiile documentelor aferente perchezițiilor din

02.11.2016 și la 06.07.2017 în camera de deținere a lui V. Platon din Penitenciarul nr.

13 (efectuate în altă cauză penală nr. 2015970346) că ar proba, precum că pe perioada

deținerii V. Platon a dispus de telefoane mobile și mijloace tehnice în stare funcțională,

prin intermediul cărora a avut posibilitatea de a comunica cu persoane afiliate și de a

le coordona acțiunile, acestea nu sunt confirmate prin rezultatele ridicării și cercetării

102

telefoanelor mobile de la familia Bahcivanji.

În acest sens, în ședința de judecată nu au fost constatate conexiuni între

A.Bahcivanji și V.Platon.

Ca urmare, afirmația acuzării precum că V. Platon l-a delegat pe A. Bahcivanji să

realizeze intenția sa criminală de sustragere a bunurilor executive ale S.A. „Moldasig”

și S.A. „Alliance Insurance Group” este una vădit inventată;

- așa-zisa „Analiză operațională” privind identificarea conexiunilor lui V. Platon

cu A. Tarlapan, M. Capanji, A. Bahcivanji, anexată la scrisoarea DGA a CNA nr.

15/1165 din 27.02.2017, executată urmare a demersului DGUP a CNA nr. 03/44-676 din

16.02.2016, nu este un document procedural, nu constituie mijloc de probă în sensul

art. 93 alin. (2) pct. 5), art. 157 Cod de procedură penală, analiza fiind executată de

organul de urmărire penală, în esență constituind concluzii proprii ale organului de

urmărire penală și sunt irelevante în sensul probării acuzațiilor aduse lui A. Bahcivanji

și nu poate fi pusă la baza actului judecătoresc;

- documentele prezentate de inculpatul A. Bahcivanji, în apărarea sa, traduse

autorizat, care îl dezvinovățesc și urmează a fi puse la baza sentinței sau a altor

hotărâri judecătorești nu pot fi considerate date inadmisibile care nu pot fi admise ca

probe, excluse din dosar și considerate a fi obținute dintr-o sursă care este imposibil

de a o verifica în ședința de judecată, deoarece legal au fost autentificate notarial pe

teritoriul Ucrainei, care este inclusă în Lista statelor și modul de recunoaștere a actelor

oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica

Moldova;

- atât prima instanță, cât și cea de apel, au ignorat ilegal și neîntemeiat obținerea

citării și audierii martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării,

asigurarea dreptului de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, admiterea

cererilor părții apărării cu privire la administrarea probatoriului etc., încălcând grav

drepturile constituționale ale inculpatul A. Bahcivanji la apărare și un proces echitabil.

În definitiv, acuzațiile aduse inculpatului A. Bahcivanji au un caracter presupus,

sunt inventate și arbitrare, fapt confirmat prin inexistența probatoriului și violarea

dreptului constituțional la apărare prin respingerea ilegală și neîntemeiată a probelor

părții apărării;

- partea acuzării nu a specificat forma presupusei escrocherii în corespundere cu

norma în vigoare, iar instanța din oficiu nu poate să o facă, deoarece nu este organ de

urmărire penală, or astfel este favorizată ilegal partea acuzării. În cadrul urmăririi

circumstanțelor participării inculpatului A. Bahcivanji la săvârșirea presupusei fapte

și cercetării probatoriului prezentat în ședința de judecată nu a fost dovedită existența

faptului infracțiunii, fiind confirmată prezența dubiilor în probarea învinuirii și

103

insolvabilitatea celor incriminate. Acuzarea nu a demonstrat pretinsa intenție

infracțională, existența inducerii în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, existența posibilității reale de a

sustrage mijloacele financiare disponibile pe conturile S.A. „Moldasig” în sumă de

180290158 lei MDL și de pe conturile S.A. „Alliance Insurance Group” în sumă de

35186424,97 lei MDL de către A.Bahcivanji sau presupuși noi vice-directori ai S.A.

„Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”.

Pretinsa participație și înțelegere prealabilă între A. Bahcivanji și V. Platon în

perioada septembrie - decembrie 2016 este imposibilă și nu este demonstrată, deoarece

ultimul era izolat în detenție, fapt notoriu care exclude presupusa reuniune stabilă de

persoane organizate în prealabil pentru a comite pretinsa infracțiune. Indiciul

calificativ - „săvârșită de un grup criminal organizat” nu și-au găsit confirmarea în

ședința de judecată prin probe pertinente și concludente, acuzarea nu a prezentat un

probatoriu care să confirme că inculpatul A. Bahcivanji în perioada septembrie-

decembrie 2016 ar fi acționat ca un grup criminal organizat, deoarece conform

prevederilor art. 46 Cod penal: „Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de

persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni”;

- dreptul inculpatului A. Bahcivanji la apărare și un proces echitabil a fost

încălcat, atât la etapa urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în prima

instanță și în cea de apel, deoarece vinovăția inculpatului nu a fost legal stabilită.

Vinovăția de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod

penal nu a fost legal stabilită, iar inculpatului nu i-au fost asigurate toate garanțiile

necesare apărării sale prin prezența încălcărilor care reglementează desfășurarea

procesului penal;

- inculpatului i-a fost violat dreptul de a fi informat despre toate hotărârile

adoptate care se referă la drepturile și interesele sale, și să primească copii de pe aceste

hotărâri, precum și dreptul de a dispune de timpul și înlesnirile necesare pregătirii

apărării sale;

- inculpatului i-a fost violat dreptul de a obține citarea si audierea martorilor

apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.

Prin încheierea primei instanțe din 05 octombrie 2017, neîntemeiat a fost respinsă

cererea inculpatului A. Bahcivanji în scopul stabilirii adevărului privind audierea

martorilor apărării: declarațiile inculpatului V. Platon, martorului I. Ulesico,

directorul companiei „Kirkliston Management Limited”, acționarul S.A. „Moldasig”,

martorului D.Savcenco, directorul companiei „Bellefond Invest Limited”, acționarul

S.A. „Alliance Insurance Group”, martorului S.Moscalciuc, care posedă informații cu

104

privire la circumstanțe care urmează să fie constatate în cauză. De asemenea, cererea

inculpatului cu privire la audierea martorilor apărării, cu excepția audierii

inculpatului V. Platon, a fost respinsă ilegal și neîntemeiat și de instanța de apel;

- aplicarea măsurii arestării preventive nu a fost legală în cazul inculpatului A.

Bahcivanji, deoarece nu au existat și nu există nici unul din riscurile prevăzute de art.

5 din CțEDO, Codul de procedură penală care ar justifica arestul, nu există temeiuri

rezonabile, susținute prin probe pertinente, concludente și utile, nu există cazul

excepțional. Detenția a fost contrară atât practicii naționale, instituite prin Hotărârile

Curții Constituționale, Plenului Curții Supreme de Justiție, cât și uzanțelor

internaționale;

- acuzațiile și condamnarea de presupusa dobândire ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere sunt abstracte și ilegale, constituind

prevederi recunoscute neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 126

din 15 noiembrie 2018, concomitent intervenind o lege penală mai favorabile

condamnatului - nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative

(M0309-320/17.08.18 art.498; în vigoare 17.08.18);

- tentativa dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, încălcarea modului stabilit

de repartizare a bunurilor materiale, potrivit împrejurărilor expuse în acuzații, a fost

înfăptuită prin următoarele acțiuni incriminate: Bahcivanji Andrei, a început să ducă

negocieri cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance

Group”, privind modalitatea de numire a unor noi vicedirectori și identificarea soluțiilor de

operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate.

Încălcarea modului de repartizare a bunurilor materiale, în forma tentativei, este

absentă, deoarece presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de

asigurări nominalizate este reglementată de normele care reglementează activitatea

societăților pe acțiuni, asiguratorilor, normele financiare, fiscale, de monitorizare, ale

evidenței contabile, alte acte normative, de acordurile contractuale, statutul societății

și este supusă controlului din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare,

Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și altor autorități statale. În

materialele dosarului penal lipsesc cu desăvârșire probe care să confirme tentativa

încălcării legislației privitoare la presupusa operare cu fluxurile financiare ale

companiilor de asigurări nominalizate.

Ca urmare, argumentele invocate confirmă absența unuia din elementele

escrocheriei incriminate - ilegalitatea luării, în forma tentativei, a mijloacelor

financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar

de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă

totală de 3 5186424,97 lei MDL;

105

- alt element al escrocheriei este gratuitatea. Acuzarea nu a prezentat un

probatoriu privind modul presupus de operare cu fluxurile financiare ale companiilor

de asigurări nominalizate care să confirme că va fi dobândită și gratuită luarea

mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei

MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în

sumă totală de 35186424,97 lei MDL.

În consecință, este absent și element gratuității escrocheriei incriminate, deoarece

lipsesc probe care să confirme modul de dobândire și gratuitatea luării bunurilor din

posesia altuia, în forma tentativei;

- potrivit legii penale, pe lângă caracterul ilegal și gratuit al luării bunurilor din

posesia altuia, escrocheria trebuie să cauzeze prejudiciu patrimonial efectiv

proprietarului, deoarece sustragerea bunurilor în forma escrocheriei este o

componență materială a infracțiunii, în latura obiectivă a căreia în calitate de element

obligatoriu sunt prezente consecințele social-periculoase. În sensul dreptului penal,

consecințele reprezintă în sine doar prejudiciul material pozitiv, egal cu valoarea

averii de care sau de dreptul la care, a fost lipsit proprietarul sau un alt titular și doar

proporțiile acestui prejudiciu se iau în considerație la calificarea oricărei forme de

sustragere.

Acuzarea nu a demonstrat că presupusa operare cu fluxurile financiare ale

companiilor de asigurări nominalizate va cauza consecințele social-periculoase,

stipulate prin legea penală, în cazul inculpatului, probarea că vor fi cauzate

consecințele nominalizate, ca element obligatoriu al escrocheriei - cauzarea prejudiciul

patrimonial efectiv proprietarului, fiind absentă;

- temeiuri de a considera că A. Bahcivanji în cadrul negocierilor cu reprezentanții

organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” privind

modalitatea de numire a unor noi vice-directori ar fi indus în eroare a unei sau a mai

multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasă a unei fapte adevărate nu există, fiind negată prin însăși declarațiile lui

V.Bodea și I.Cazacliu;

- în privințele expuse, toate încercările acuzării de a identifica negocierile lui A.

Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” V.Bodea și S.A.

„Alliance Insurance Group” și I. Cazacliu privind modalitatea de numire a unor noi

vice-directori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile

financiare ale companiilor de asigurări nominalizate, cu pretinsa sustragere a

mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei

MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în

sumă totală de 35186424,97 lei MDL nu au justificare juridică și susținere probantă;

106

- acțiunile întreprinse de A. Bahcivanji nu pot fi considerate ca tentativă spre

săvârșirea infracțiunii incriminate, fiind evident că în sine, negocierile lui A.

Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance

Insurance Group”, nu pot fi considerate ca fiind îndreptate nemijlocit (direct) spre

sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance

Insurance Group” S.A.

Însăși textul acuzațiilor specifică etape intermediare, care înlătură pretinsa

îndreptare a acțiunilor inculpatului A. Bahcivanji nemijlocit spre sustragerea

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere: 1) numirea unor noi

vice-directori, 2) identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile

financiare ale companiilor de asigurări nominalizate. La modul practic, pretinsele

acțiuni incorporează mai multe etape obligatorii, cum ar fi: nominalizarea noilor vice-

directori, verificarea întrunirii condițiilor legale pentru desemnare, înaintarea și

acceptarea candidaturilor de către organele abilitate, numirea în funcție în

corespundere cu cadrul legal, atribuirea împuternicirilor în vederea operării cu

fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate, identificarea soluțiilor

de operare din numele acestora, manifestarea voinței acestora în vederea producerii

efectului criminal, întreprinderea acțiunilor concrete și directe în vederea atingerii

scopului presupus de procuror, evitarea controlului din partea Comisiei Naționale a

Pieței Financiare și a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, încălcarea

reglementărilor normative în domeniul specificat, existența și utilizarea posibilității

reale de a dispune de bunurile companiilor nominalizate, cauzarea consecințelor

social-periculoase despre care afirmă partea acuzării etc.

În opinia apărării aceste circumstanțe evidente, confirmate de materialele cauzei

au fost ignorate cu desăvârșire la etapa urmăririi penale, etapa judecării cauzei în

prima instanță și în instanța de apel, fiind vădit că nu este demonstrată existența laturii

obiective și nici cele subiective a presupusei tentative.

Avocatul Isac Ig. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente:

- în cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de

urmărire penală sau procuror, acesta întocmește un proces-verbal în care

consemnează cele constatate privitor la infracțiunea depistată și dispune înregistrarea

infracțiunii, iar apoi potrivit art. 274 alin. (2) CPP, prin ordonanță dispune începerea

urmăririi penale.

107

La caz, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală,

primind indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă

conformitate cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală, fără a întocmi un

proces-verbal în care urma să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea

depistată, procurorul A. Bețișor și V. Ivanov au încălcat procedura de începere a

urmăririi penale în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 27, 191 alin. (5)

Cod penal, și au purces deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale;

- reieșind din sensul legislației procesual penale ordonanța de pornire a urmăririi

penale și ordonanța de punere a persoanei sub învinuire nu sunt enumerate ca acte de

sesizare a instanței, dar ultima duce la finisarea urmăririi penale cu întocmirea

rechizitoriului, care este prevăzut de lege ca act de sesizare a instanței, astfel, la caz

ordonanța de punere sub învinuire a lui Platon Veaceslav este lovită de nulitate

absolută și duce concomitent și la nulitatea rechizitoriului în privința lui Platon

Veaceslav, care are la bază ordonanțele menționate.

Iar odată ce rechizitoriul în privința lui Platon Veaceslav este nul, sentința în

privința acestuia urmează a fi casată, cu emiterea unei hotărîri de încetare a procesului

penal, în conformitate cu prevederile art. 415 alin. (2) și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală;

- decizia instanței de apel suferă de insuficiență în partea motivării soluției, or

instanța de apel era obligată să pună în discuție și să verifice atât probele prezentate

de partea acuzării, cît și cele prezentate de apărare;

- lui Platon Veaceslav i-a fost încălcat dreptul la apărare, prin admiterea în calitate

de apărători a avocaților desemnați de către CNAJGS, la care inculpatul a comunicat

instanței de apel că acesta are apărători aleși în bază de contract și nu dorește să fie

admiși în proces apărătorii desemnați de către CNAJGS, iar instanța a refuzat

eliberarea acestora de la examinarea cauzei.

Avocații desemnați de către CNAJGS au solicitat amânarea ședinței de judecată

și termen pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, deoarece este o cauză penală

voluminoasă, la care instanța a respins și acest demers, continuând examinarea cauzei.

În aceste condiții considerăm că lui Veaceslav Platon i-a fost afectat dreptul la

apărare, mai mult ca atât inculpatului Veaceslav Platon i-a fost refuzat neîntemeiat

prezentarea de probe, martori, invocați de către acesta în apărarea sa;

- de asemenea, considerăm că Platon Veaceslav a fost privat de dreptul de a se

expune asupra învinuirii aduse, deoarece a fost înlăturat din proces.

Astfel, instanța a examinat doar probele acuzării, fără a acorda posibilitatea

inculpatului de a se apăra, circumstanțe care în viziunea apărării afectează dreptul la

un proces echitabil și dreptul la apărare;

108

- circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, precum și norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție.

Avocatul Căpățînă I. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de

drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 11) Cod de procedură penală, casarea

hotărârilor judecătorești, și emiterea unei hotărâri prin care să fie dispusă achitarea lui

Platon V. în baza art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în legătură cu lipsa

faptei infracționale.

În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente:

- reeșind din ivinuirea adusă, probele administrate și examinate în instanța de

judecată, constatăm faptul că instanțele de judecată s-au limitat doar la copierea

actului de învinuire, adică a rechizitoriului ignorând prevederile legislației și anume

prevederile art. 389 Cod de procedură penală.

Acuzarea și instanța de judecată s-a bazat din start pe presupuneri, în

exclusivitate ori în principal deoarece anume această viziune unilaterală a dus la

condamnarea lui Platon Veaceslav și la emiterea sentinței ceia ce denotă faptul

ilegalității sentinței ca prin urmare duce la declararea sentinței și deciziei Colegiului

Penal, ca fiind ilegale;

- în cadrul cercetării judecătorești și în urma examinării materialelor cauzei

penale s-a constatat cu certitudine că, în acțiunile inculpatului Platon Veaceslav nu se

întrunesc elementele infracțiunii incriminate și învinuirea adusă, nu-si găsește

confirmarea, nu este probată, iar procurorul pune la baza învinuirii doar presupuneri

și interpretează eronat legea, materialele cauzei și este înaintată cu încălcări esențiale

ale legii;

- de neglijat sunt și multiplele încălcări de procedură și nereguli admise atât de

organul de urmărire penală cât și de către instanța de judecată, care în mod automat

duc la anularea actelor întocmite de aceștia si anume - obținerea declarațiilor

martorilor prin presiuni, amenințări și chiar șantaj din partea acuzării, deoarece

majoritatea martorilor (audiați în cadrul acestor dosare au fost reținuți mai întâi de

către CNA, iar ulterior transformați în martori).

Obținerea declarațiilor martorilor prin indicații și ordine, deoarece angajații DDS

’’Pantera”, sunt angajați și se subordonează militar superiorilor, iar tăcerea acestora

însemna automat concedierea sau sancționarea;

109

- o altă încălcare gravă admisă de organul de urmărire penală și instanță a fost

îngrădirea dreptului la un proces echitabil, la legalitatea procesului și la egalitatea în

fața legii, la respingerea sistematică a tuturor demersurilor, parvenite din partea lui

Veaceslav Platon, la înlăturarea acestuia din proces și multe alte abateri procedurale,

care la fel duc la ilegalitatea hotărârilor adoptate;

- totodată, atragem atenția Colegiului Penal al Curții Supreme de justiție și faptul

incompatibilității judecătorului Galina Moscalciuc care a examinat cauza în instanța

de fond, deoarece la 25.05.2017 i-a fost repartizat spre examinare prezentul dosar

penal, nr. 12-1-35638-200522017, în privința lui Veaceslav Platon, învinuit în baza art.

art. 27, 190 alin. (3), (5) CodpPenal. Prin declarația de abținere, din 26.05.2017

judecătorul G. Moscalciuc, în baza art. 33 alin. (2), pct. 6) Cod de procedură penală,

făcând referire la aceleași temei, care au stat la baza emiterii încheierii, din 21.11.2016,

întru garantarea dreptului părților la un proces echitabil, a declarat din nou despre

imposibilitatea examinării imparțiale a prezentului dosar penal. În pofida faptului că

incompatibilitatea judecătorului G. Moscalciuc la examinarea dosarului penal de

învinuirea lui Veaceslav Platon deja era constatată prin încheierea din 21.11.2016

judecătorul Ciprian Valah prin încheiere din 26.05.2017, încălcând prevederile art. 33

Cod de procedură penală, ilegal a respins declarația de abținere a judecătorului G.

Moscalciuc, după care ultima, prin încălcarea dreptului inculpatului V. Platon la un

proces echitabil, în împrejurările care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea

acestei, a început examinarea în fond a prezentei cauze penale;

- de asemenea, atestăm și asupra aprecierii eronate de către instanțele de judecată

a probelor în ce privește presupusa comitere a infracțiunii prevăzute de art. 325 alin.

(2) lit. c) Cod penal, instanța de fond reținând în motivarea sentinței pronunțate că

„acțiunea de promitere întreprinsă de inculpatului Veaceslav Platon se demonstrează

prin declarațiile martorilor Lapteacru Mihail și Cazac Ion, care au confirmat că la data

de 22 decembrie 2016 le-a fost promis telefon Iphone 7, apartamente în mun. Chișinău,

automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare, în legătură cu acest fapt

ei au depus raport conducerii”.

Însă în pofida celor declarate de martorii I. Cazac și M. Lapteacru și a celor

constatate de instanța de fond, și menținute ulterior de colegiul penal al Curții de Apel

Chișinău, în rapoartele din 22.12.2016, depuse conducerii DDS Pantera, nu se conține

informația despre presupusele promisiuni din partea lui V. Platon în ce privește

coruperea colaboratorilor DDS Pantera.

Lipsa în aceste rapoarte, întocmite la 22.12.2016 de către I. Cazac și M. Lapteacru,

a circumstanțelor presupuse privind comiterea de către V. Platon a careva acțiuni de

corupere, probează lipsa faptului infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal.

110

Mai mult, reiese că martorul Ion Cazac a denunțat organele de drept despre

presupusele acțiuni de corupere din partea lui V. Platon abia la 07.03.2017, adică peste

aproximativ 3 luni de la data presupusei coruperii active din partea lui V. Platon.

Iar martorul Mihail Lapteacru în genere nu a depus nici un denunț împotriva lui

V. Platon, fund audiat în calitate de martor abia la 15.03.2017, posibil în legătură cu

faptul că I. Cazac, fiind audiat la 07.03.2017, a recunoscut că pe 22.12.2016 era și M.

Lapteacru. Evident că dacă V. Platon ar fi încercat la 22.12.2016 să-l corupă pe I. Cazac

și M. Lapteacru, atunci aceste persoane urmau să reflecte în rapoartele sale, depuse

conducerii DDS Pantera la 22.12.2016, toate circumstanțele înaintării diferitor

promisiuni coruptibile din partea lui V. Platon.

Avocatul Bernaz Al. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de

drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente:

- Încălcarea prevederilor art. 33 CPP - incompatibilitatea judecătorului Galina

Moscalciuc, care a pronunțat sentința contestată din 12.12.2017:

În cazul din speță instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că

prin încheierea irevocabilă din 21.11.2016 a judecătorul V. Budeci s-a probat faptul că

activarea fiului judecătorului G. Moscalciuc la BC „Moldindconbank” SA, reprezintă

o circumstanță care pune la îndoială rezonabila imparțialitate a judecătorului G.

Moscalciuc la examinarea dosarelor penale în privința lui Veaceslav Platon.

În pofida faptului că incompatibilitatea judecătorului G. Moscalciuc la

examinarea dosarului penal de învinuirea lui V. Platon, a fost deja constatată prin

încheierea, din 21.11.2016, judecătorul C. Valah prin încheierea din 26.05.2017,

încălcând prevederile art. 33 CPP, ilegal a respins declarația de abținere a

judecătorului G. Moscalciuc, după care ultima, în împrejurările care pun la îndoială

obiectivitatea și imparțialitatea acesteia, încălcând dreptul inculpatului V. Platon la un

proces echitabil, a examinat în fond prezenta cauza penală.

- Judecarea cauzei în instanță de fond a avut loc fără participarea inculpatului, precum și

a apărătorilor și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii:

În cazul de speță, la etapa pregătitoare a ședinței de judecată la examinarea cauzei

în fond, prin încheierea protocolară din 26.07.2017, inculpatul V. Platon ilegal și

neîntemeiat a fost îndepărtat din sala de judecată cu continuarea examinării cauzei în

lipsa acestuia.

Instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că în urma ascultării

înregistrării audio a ședinței din 26.07.2017, nu sunt evidențiate careva acțiuni ale lui

111

V. Platon care pot fi considerate ca tulburarea și încălcarea gravă și vădită a ordinii în

ședința de judecată sau săvârșirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită față

de judecată, ori împiedicarea în mod grosolan, neîntemeiat și absolut ilegal activității

normale a instanței în vederea examinării cauzei.

În pofida prezenței sale în instanță de apel, V. Platon a fost lipsit de dreptul de a

deschide o nouă examinare în fapt și în drept a învinuirii, dat fiind faptul că instanța

de apel a respins cererile cât a lui V. Platon, atât și a apărătorilor acestuia cu privire la

audierea tuturor martorilor acuzării, care au fost audiate în instanța de fond în lipsa

lui V. Platon, declarațiile cărora ultimul le-a contestat.

Etapa obligatorie de cercetare în instanță de apel a declarațiilor martorilor, cît și

a probelor materiale, nu a avut loc, deoarece acuzatorul de stat, tară a le citi, s-a limitat

doar la pronunțarea denumirii probelor și a datelor întocmirii acestora, faptul care se

confirmă prin ascultarea înregistrării audio a ședinței de judecată, din 05.12.2018.

Sânt neîntemeiate și încheierile protocolare ale instanței de fond privind

respingerea cererilor lui V. Platon cu privire la permisiunea de a participa în proces,

dat fiind faptul că îndepărtarea inculpatului dintr-o ședință de judecată, nu înseamnă

că acesta nu poate să participe la următoarele ședințe de judecată.

Astfel, la 14.12.2018 în cadrul dezbaterilor judiciare, instanța de apel a încălcat

dreptul lui V. Platon la un proces echitabil, garantat prin art. 6 al CEDO, cât și dreptul

la acces liber la justiție, îndepărtându-l din sala de judecată în timpul cuvântării sale,

pentru încălcarea ordinii în ședință de judecată.

Prin încheierea instanței de fond, din 24.11.2017, apărătorii A.Bernaz și I.Crețu,

fiind sancționați cu amendă judiciară, au fost îndepărtați din sală de judecată, cu

continuarea judecării cauzei în lipsa acestora.

Instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivelor, că conform art. 322 alin.

(2) CPP, apărătorul, la judecarea cauzei, beneficiază de drepturi egale cu acuzatorul,

iar din art. 334 alin. (3) CPP, reiese că avocații cât și procurorii pot fi doar amendați și

nici cum nu îndepărtați din sală de judecată.

Nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în apel în ce privește acuzațiile aduse

în baza art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal:

Instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că organul de urmărire

penală, înaintând acuzațiile lui V. Platon în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal,

contrar cerințelor stabilite de art. 281 alin. (2) CPP, nu a indicat valoarea bunurilor

promise echivalentă în lei RM, limitându-se doar la constatarea că au fost promise

apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace

financiare în sumă de 5 000 euro, nestabilind depășește oare valoarea bunurilor

promise 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2016.

112

Instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că ofițerul de urmărire

penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza ordonanței din 07.03.2017 la denunțul lui

I. Cazac începerea urmăririi penale nr. 2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) CP, știind

că conform art. 2701 alin. (2) CPP, cauza penală pornită urmează să fie exercitată de

către Procuratura Anticorupție dat fiind faptul că s-a denunțat despre săvârșirea

coruperii active în proporții deosebit de mari, încălcând cerințele art. 271 alin. (2) CPP,

nu a trimis cauza procurorului pentru a o transmite organului competent, efectuînd

personal urmărirea penală, ca urmare urmărirea penală în cazul infracțiunii prevăzute

de art. 325 CP a fost efectuată cu încălcarea competenței materiale de către un organ

necompetent.

Ofițerul de urmărire penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza ordonanței din

07.03.2017 la denunțul lui I. Cazac, începerea urmăririi penale nr. 2017970155 pe art.

325 alin. (2) lit. c) din Codul penal, a expediat cauza penală procurorului A. Bețișor,

care încălcând prevederile art. 259 CPP, nu a emis nici o ordonanță privind fixarea

termenului de urmărire în cauză penală nr. 2017970155.

La materialele prezentei cauze penale există doar o ordonanță privind fixarea

termenului de urmărire penală, emisă de procurorul A. Bețișor, însă această

ordonanță se atribuia la o altă cauză penală cu nr. 2016970155. Mai mult, din textul

acestei ordonanțe reiese că procurorul a dispus stabilirea termenului de urmărire

penală pe cauza penală nr. 2016970155 până la 01.06.2016 și se vede că anul 2016 a fost

cu stilou corectat la 2017 (Vol. VII, f.d. 11).

În materialele prezentei cauze penale într-adevăr au fost anexate în calitate de

probe materiale rapoartele lui I. Cazac și M. Lapteacru, întocmite la 22.12.2016, adică

imediat după presupusa comitere de către V. Platon a infracțiunii prevăzute de art.

325 alin. (2) lit. c) CP (Vol. VII, f.d. 50-51).

Însă, instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că în pofida celor

declarate de martorii I. Cazac și M. Lapteacru și a celor constatate de instanța de fond,

în rapoartele, din 22.12.2016, depuse de către I. Cazac și M. Lapteacru conducerii DDS

Pantera și anexate la dosar, nu se conține informația despre presupusele promisiuni

din partea lui V. Platon în ce privește coruperea colaboratorilor DDS Pantera.

Mai mult, din materialele cauzei penale reiese că martorul I. Cazac a denunțat

organele de drept despre presupusele acțiuni de corupere din partea lui V. Platon abia

la 07.03.2017, adică peste aproximativ 3 luni de la data presupusei coruperii active din

partea lui V. Platon (Vol. VII, f.d. 12-13).

Iar martorul M. Lapteacru în genere nu a depus nici un denunț împotriva lui V.

Platon, fiind audiat în calitate de martor abia la 15.03.2017, posibil în legătură cu faptul

că I. Cazac, fiind audiat 07.03.2017, a recunoscut că la 22.12.2016 era împreună cu M.

113

Lapteacru.

Nereflectarea în aceste rapoarte, întocmite la 22.12.2016 de către I. Cazac și M.

Lapteacru, a circumstanțelor presupuse privind comiterea de către V. Platon a cărorva

acțiuni de corupere, probează lipsa faptului infracțiunii prevăzute de art. 325 CP.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că, I. Cazac și M. Lapteacru

la etapa urmăririi penale și în instanța de fond au declarat că la 22.12.2016 în incinta

judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, V. PIaton i-a promis mijloace bănești fără a

numi suma concretă, adică nu a stabilit numerarul, însă în ordonanța de învinuire din

09.06.2017, cât și în rechizitoriu organul de urmărire penală, în lipsa probelor, lui V.

PIaton i-au fost aduse acuzațiile în formă de promisiunea acordării lui I. Cazac și M.

Lapteacru a sumei de 5.000 euro.

Despre sume concrete au declarat în instanța de fond doar colaboratorii DDS

Pantera, V. Rotaru și R. Potîngă.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că organul de urmărire

penală, pornind cauzele penale nr. 2017978077 și nr. 2017798078 la denunțurile verbale

ale lui Rotaru V. și Potîngă R. (Vol. VII, f.d. 3, 7), posibil considerînd aceste denunțuri

ca fiind neîntemeiate și neveridice, nici nu i-a înaintat lui V. PIaton careva acuzații

privind acțiunile presupuse coruptibile ale lui V. PIaton, comise în incinta

Penitenciarului nr. 13 în privința lui R. Potînga și V. Rotaru în ce privește promisiunea

acordării lui V. Rotaru a sumei de 5 euro și lui R. Potîngă a sumei de 5000 euro,

limitându-se la înaintarea acuzațiilor lui V. PIaton doar în ce privește promisiunile

înaintate la 22.12.2016 lui I. Cazac și M. Lapteacru în incinta judecătoriei Chișinău

sediul Buiucani.

În pofida acestui fapt, instanța de apel, întru motivarea deciziei recurate,

neîntemeiat s-a bazat pe declarațiile lui R. Potînga și V. Rotaru, care nici nu erau

prezenți la 22.12.2016 în incinta judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și nu au

participat la discuțiile avute între V. Platon cu martorii I. Cazac și M. Lapteacru,

reținând că „martorii Rotaru Vasile și Potînga Radu au confirmat că Veaceslav Platon le-a

propus apartamente, mijloace financiare automobile în schimbul neîndepliniri corespunzătoare

a atribuțiilor de serviciu ”.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că în instanța de fond în

cadrul ședinței, din 14.09.2017, în urma vizionării și ascultării convorbirilor din fișierul

audio/video cu denumirea „20140113164221 MEDIA”, supus expertizei fonoscopice,

din 29.05.2017, comparînd cuvintele auzite cu conținutul stenogramei anexate la

raportul expertului, apărătorii lui V. Platohn au evidențiat reflectarea incorectă în

stenogramă a unor cuvinte, spuse în timpul convorbirii de V. Platon și martorii I.

Cazac și M. Lapteacru, cât și nereflectarea în stenogramă a cuvintelor care sunt

114

deslușite, despre care expertul a menționat, precum că, ele sunt nedeslușite, care

demonstrează conținutul real al discuțiilor între V. Platon și martorii I. Cazac și M.

Lapteacru.

La etapa examinării prezentei cauze în fond, apărarea lui V. Platon în vederea

reflectării integrale a discuției între V. Platon și colaboratorii DDS „Pantera” I. Cazac

și M. Lapteacru, efectuate la 22.12.2016 în incinta judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a solicitat dispunerea unei expertize fonoscopice, cât a fișierului audio/video

cu denumirea „20140113164221 Media”, atât și a fișierului cu denumirea

„20161222162643 Media”, însă astfel de cerere neîntemeiat a fost respinsă prin

încheierea instanței de fond din 20.09.2017.

Din cauza respingerii de către instanța de fond a cererii privind numirea unei

expertize fonoscopice, apărătorii lui V. Platon au expediat fișierile „20140113164221

Media” și „20161222162643 Media” pentru a fi supuse expertizării la Centrul de

expertize judiciare și criminalistică din or. Kaluga (Federația Rusă).

Î*n urma expertizării fișierului „20161222162643 Media”, care nici în instanța de

fond, nici în cea de apel nu a fost examinat, s-a stabilit conținutul discuțiilor între

Veaceslav Platon și colaboratorii DDS Pantera la 22.12.2016, în cadrul cărora

colaboratorii DDS Pantera estorchează careva cadouri de la V. Platon, iar ultimul

refuză să-i transmită colaboratorii DDS Pantera careva cadouri, explicînd: „Cum pot

face eu cadouri? Eu complet sunt închis aici, izolat de societate. Eu vouă cadouri, iar

voi mie dosar penal”.

În instanța de apel V. Platon a depus o cerere prin care a cerut audierea tuturor

martorilor audiați în instanța de fond în lipsa lui V. Platon, însă aceasta cerere

neîntemeiat a fost respinsă, ca urmare, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, neaudiind în instanța de apel martorii, declarațiile

cărora au fost contestate de inculpat, care nu a participat la audierea acestora.

În instanță de apel nu au fost date citirii nici declarațiile martorilor acuzării, nici

raportul de expertiză fonoscopică, din 29.05.2017, nici stenograma convorbirilor din

fișierul audio/video cu denumirea „20140113164221 MEDIA”, nici nu au fost

reproduse fișierile audio/video, anexate la dosar, nici careva alte probe la care s-a făcut

referire acuzatorul de stat și care au stat la baza deciziei recurate.

Nepronunțarea asupra motivelor invocate în apel în ce privește acuzațiile aduse în baza

art. 42 alin. (3), art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) din Codul penal:

La materialele prezentei cauze penale este anexat raportul din 15.03.2017, semnat

de procurorul Procuraturii Anticorupție, A. Bețișor, prin care ultima a informat

conducerea despre identificarea în cadrul examinării cauzei penale nr. 2016978273 a

elementelor constitutive ale unei alte componențe de infracțiune prevăzute de art. 27,

115

190 alin. (5) CP.

Ca urmare, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus efectuarea de

către procurorul A. Bețișor a acțiunilor procesuale penale corespunzătoare, în

conformitate cu cerințele stabilite de art. 274 CPP.

Conform art. 274 alin. (2) CPP, în cazul în care organul de urmărire penală sau

procurorul se autosesizează în privința începerii urmăririi penale, el întocmește un

proces-verbal în care consemnează cele constatate privitor la infracțiunea depistată,

apoi, prin ordonanță, dispune începerea urmăririi penale.

În pofida normelor sus-indicate, procurorul A. Bețișor la 16.03.2017, fiind obligată

să efectueze acțiunile procesuale penale în strictă conformitate cu cerințele stabilite de

art. 274 CPP, autosesizînd în privința începerii urmăririi penale, fără întocmirea unui

proces-verbal în care urmau să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea

depistată, a purces la emiterea ordonanței privind începerea urmăririi penale pe cauza

nr. 2017978093, în baza art. 27, 190 alin. (5) CP, care în aceiași zi a fost conexată la cauza

penală nr. 2016978273.

În cazul de speță, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că

procurorul A. Bețișor, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) CPP, primind

indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă

conformitate cu prevederile art. 274 CPP, fără a întocmi un proces-verbal în care urma

să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea depistată, a încălcat

procedura de începere a urmăririi penale în baza art. 27, 190 alin. (5) CP și a purces

deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale.

Nepronunțarea instanței de apel asupra faptului aprecierii eronate de către instanța de

fond a probelor în ce privește comiterea presupusă a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3),

art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal:

Din decizia recurată reiese că V. Platon, fiind reținut la 25.07.2016, aflându-se sub

arestul preventiv în Penitenciarul nr. 13, din mun. Chișinău, în perioada septembrie-

decembrie 2016 din locul de detenție a organizat și a dirijat comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal.

Atât instanța de fond, cîât și cea de apel întru confirmarea acestei concluzii s-au

bazat pe procesele-verbale de percheziție din 02.11.2016 și din 06.03.2017, ridicate din

alt dosar penal nr. 2015970346 prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017 (vol. III,

fd. 74), în care s-au reflectat rezultatele perchezițiilor, efectuate în camera de deținere

a lui V. Platon.

Astfel, prin procesul-verbal de percheziție din 02.11.2016 (vol. III, f.d. 80), s-a

reflectat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 02.11.2016

între ora 09:50-11:22, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „GSM BT”

116

și un telefon mobil de model IPhone SE (IMEI- 355441075571593), cu cartela SIM

Orange (nr. 1607178694521).

Prin procesul-verbal de percheziție din 06.03.2017 (vol. III, f.d. 85), s-a reflectat

faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 06.03.2017 între

ora 23:17-01:02, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „ARI Card

Phone”.

La materialele prezentei cauze penale nu sânt anexate dispozitivele electronice

depistate, ci sânt anexate doar procesele-verbale de percheziție din 02.11.2016 și din

06.03.2017.

Mai mult, în materialele prezentei cauze lipsesc și careva expertize care urmau să

confirme că dispozitivele depistate erau în stare funcțională, cu confirmarea faptului

că cu folosirea acestor dispozitive au fost efectuate apelurile de ieșire/intrare.

În instanță de apel, prin cererile din 31.10.2018 și din 05.12.2018 apărătorii lui

V.Platon, întru confirmarea faptului că inculpatul nu a avut nici o posibilitate în

perioada septembrie — decembrie 2016 din camera în care se deținea, să elaboreze, să

organizeze și să dirijeze careva planuri infracționale, în mod repetat au solicitat

dispunerea cercetării tehnice a dispozitivelor electronice, depistate la 02.11.2016 și la

06.03.2017 în camera în care se deținea V.Platon, însă astfel de cereri au fost

neîntemeiat respinse.

Instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că nici unul din

martorii acuzării și nici inculpații M. Capanji și A. Bahcivanji, nu au confirmat că în

septembrie - decembrie 2016 au avut careva contacte cu inculpatul V. Platon și că au

primit de la ultimul verbal sau în scris, ori prin persoane terțe, careva indicații sau

rugăminți de a efectua careva acțiuni care fac obiectul acuzațiilor aduse lui V. Platon.

Mai mult, concluzionând că ,,întru realizarea planului infracțional Platon Veaceslav,

prin intermediul lui Stașevskaia Aliona l-a convins pe Capanji Maxim - președintele

Consiliului de Administrație al S.A. ’ ’Moldasig ”, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând

asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. "Moldasig” nr. 29, datat cu 09.12.2016,

să deplaseze în România», instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că

această concluzie nu este probată, deoarece A. Stașevskaia nu a fost audiată, iar

inculpatul M. Capanji a declarat că în calitate de membru și președinte al consiliului

„Moldasig” SA cu Veaceslav Platon nu a contactat niciodată nici la telefon și nici

personal și primea indicații doar de la Aliona Stașevscaia.

Făcând concluzia că «Platon Veaceslav Nicolae, prin intermediul lui Maxim

Capanji, i-a propus lui Marcel Pîrciog un bonus (comision) de 100 000 euro, pentru

înregistrarea cesiunii în Registrul acționarilor S.A. „Asito Kapital”, care urmau a lua

decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A.

117

„AsitoKapital”, instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că M.

Capanji, fiind audiat, a negat faptul că propunerea directorului general al S.A. „Asito

Kapital” M. Pîrciog a unui bonus de 100 000 euro pentru înregistrarea cesiunii în

Registrul acționarilor S.A. „Asito Kapital”, a parvenit de la V. Platon, declarând că

această propunere a parvenit anume de la A. Stașevskaia.

De menționat că cît instanța de fond, atît și cea de apel, au respins cererile

apărătorilor lui V. Platon privind audierea lui A. Stașevskaia, limitându-se doar la

presupunerea că anume V. Platon i-a dat indicațiile acesteia.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că nici inculpatul A.

Bahcivanji nu a confirmat că a fost delegat de V. Platon, negând faptul că a avut

intenția de a sustragere mijloacele financiare din cadrul companiilor de asigurare S.A.

„Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”.

Declarațiile lui A. Bahcivanji s-au confirmat prin actele, prezentate de ultimul în

instanță de fond și anexate la prezenta cauza penală, eliberate de către companiile

Kirkliston Management Limited și Bellefond Invest Limited, în baza la care ultimul a

fost mandatat să reprezintă interesele acționarilor S.A. „Alliance Insurance Group” și

S.A. „Moldasig”.

Cererile lui A. Bahcivanji privind audierea directorilor companiilor Kirkliston

Management Limited și Bellefond Invest Limited întru confirmarea împuternicirilor

primite, au fost respinse cât de către instanța de fond, atât și de instanța de apel.

În afară de aceasta, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că din

declarațiile martorului I. Cazacliu nu reiese că A. Bahcivanji în momentul întâlnirii cu

I. Cazacliu, s-a prezentat ca persoană ce acționează în numele lui V. Platon.

Dimpotrivă, din declarațiile martorului I. Cazacliu, date în instanță de fond la

28.07.2017, reiese că A. Bahjivanji i-a comunicat lui I. Cazacliu că a venit din partea lui

Ion Dorogoi, care anterior ocupa funcția de președinte al consiliului S.A. „Alliance

Insurance Group”, care și l-a rugat pe I. Cazacliu ca ultimul să se întâlnească cu A.

Bahcivanji, căruia trebuia să-i explice procedura legală de numire a unui director nou

al societății.

Din declarațiile martorului Rodica Chiveri, date în instanță de tond la 28.07.2017,

reiese că «erau discuții indirecte de la acționarul nostru, precum că A. Bahcivanji vine

din partea lui V. Platon», și că «A. Bahcivanji nu s-a prezentat direct să-mi spună că

este din partea lui V. Platon».

Este evident că declarațiile martorului R. Chiveri conțin doar presupuneri, care

nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare.

Din declarațiile martorului Uliana Vetrova date în instanță de fond la 15.08.2017,

reiese că la întâlnirea cu A. Bahcivanji nici nu a fost pronunțat numele «Veaceslav

118

Platon».

Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că din declarațiile

martorului O. Goloborodco nu reiese că A. Stașevscaia acționa din numele lui V.

Platon.

Dimpotrivă, din declarațiile martorului O. Goloborodco, date în instanță de fond

la 15.08.2017, reise că «din numele cui dădea indicații A. Stașevscaia eu concret nu

cunosc, în discuții ea niciodată nu spunea numele», «din auzite care erau la oficiul, eu

mi-am dat seama că acționarul este V. Platon, cu care personal nu mă cunoșteam și pe

care personal nu l-am văzut», «despre V. Platon am auzit doar din vorbe și noutăți».

Este evident că informația obținută din auzite, din vorbe și noutăți, care nu poate

fi verificată, nu poate fi pusă în baza hotărârii de condamnare.

Din declarațiile martorului V. Bodea, date în instanță de fond la 17.08.2017, reise

că A. Bahcivanji la întîlnirea avută nu a pronunțat familia «Platon», pronunțând doar

numele «Veaceslav».

Mai mult, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că din stenograma

convorbirilor între V. Bodea și A. Bahcivanji, reflectată în anexele nr. 1 și nr. 2 la

procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigație, din 14.12.2016

reiese că A. Bahcivanji în cadrul discuțiilor cu V. Bodea nu a pronunțat nici familia

«Platon», nici măcar numele «Veaceslav», circumstanțe care combat cele declarate la

17.08.2017 de martorul V. Bodea.

Prin decizia recurată, V. Platon a fost condamnat în calitate de organizator al

grupului criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea

comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a

Republicii Moldova.

Din decizia recurată reiese că existența unei reuniuni stabile de persoane afiliate

lui V. Platon, ce acționau în interesul ultimului, se probează anume prin trei procese-

verbale de ridicare din 20.04.2017, prin care din cadrul altei cauze penale nr.

2013978061 au fost ridicate procesele-verbale de audiere a martorilor Sergiu Russu,

Iurie Juc, Alexei Libacov, Eugeniu Garabadjiu și de audiere a bănuitei Olga

Goloborodico (vol. III, f.d. 14-35); din 20.04.2017, prin care din cadrul altei cauze

penale nr. 2015970146 a fost ridicat procesul-verbal de audiere a martorului Stela

Pahomi (vol. III, f.d. 37, 44-72); din 20.04.2017, prin care din cadrul altei cauze penale

nr. 2016970313 a fost ridicat procesul-verbal de audiere a martorului Adrian Țurcanu

(vol. III, f.d. 42, 38-40).

În cazul de speță, instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că

pentru a considera declarațiile martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu,

A. Țurcanu, S. Pahomi în calitate de probe în cadrul prezentei cauze penale, aceste

119

persoane urmau să fie audiate anume în cadrul prezentei cauze penală, cu respectarea

cerințelor stabilite de art. 105 CPP fie la etapa urmăririi penale, fie în instanțăa de fond

sau în instanță de apel.

Mai mult, instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că chiar dacă

ar fi respectată procedura de audiere a persoanelor sus-indicate, analiza conținutului

proceselor-verbale de audiere a acestora, ridicate din alte dosare, demonstrează că ele

nu declară despre organizarea de către V. Platon a unui grup criminal. Din procesele-

verbale ale martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, reiese că ultimii,

fiind foști colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne, s-au angajat la o companiei

juridică SRL «Legal Triumf», care reprezenta interesele BC «Moldoindconbank» SA și

atribuțiile lor de serviciu constau în căutarea informației privind bunurile mobile și

imobile ale debitorilor BC «Moldoindconbank» SA, recuperarea datoriilor și uneori

acordarea serviciilor de curier.

Nici prin procesele-verbale de audiere a lui A. Țurcanu, O. Goloborodico și S.

Pahomi, la fel ridicate din alte dosare, nu se descriu circumstanțele organizării cărorva

grupuri criminale.

Totodată, din decizia recurate reiese că vinovăția lui V. Platon a fost probată și

prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 (vol. III, f.d. 87-124),

prin care, precum că s-a confirmat că V. Platon deținea informații despre companiile

de asigurări S.A. „Asito Kapital”, S.A. „Moldasig”, S.A. „Alliance Insurance Group”

și avea intenția de a extrage mijloace bănești de pe conturile S.A. „Asito Kapital”,

având rolul de lider.

Constat că instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului nulității

acestui proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 (vol. III, f.d. 87-124),

prin care organul de urmărire penală a examinat un alt proces-verbal de cercetare a

documentelor, care a fost efectuat în perioada 21-25 aprilie 2017, adică a fost cercetat

un act din viitor, care la momentul întocmirii procesului- verbal de cercetare la fata

locului din 20.04.2017 nici nu putea să existe.

Mai mult, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 (vol. III,

f.d. 87-124) a fost examinat un proces-verbal de cercetare a documentelor, precum că,

aflate asupra lui V. Platon în timpul reținerii sale pe teritoriul Ucrainei, documentele

care se aflau în formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire

penală al CNA A. Grabovschi.

În cazul de speță, instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivelor că

prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, s-au examinat nu

documente în formă de hârtii, ci s-a examinat calculatorul ofițerului A. Grabovschi, în

care se deținea o oarecare informație în formă electronică denumită în mod arbitrar de

120

către ofițerul de urmărire penală în calitate de proces-verbal de cercetare a

documentelor.

Instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivelor că în lipsa unei

expertize grafoscopice, care urma să constate autorul înscrisurilor reflectate în fișierul

electronic, depistat în calculatorul de serviciu al colaboratorului CNA, A. Grabovschi,

ofițerul de urmărire penală T. Codreanu, terminând cercetarea la fața locului, în mod

arbitrar a concluzionat că aceste înscrisuri, găsite în calculatorul lui A. Grabovschi,

precum că, au fost efectuate de către V. Platon și probează intențiile infracționale ale

ultimului și rolul de lider care conduce activitatea mai multor grupuri de persoane.

În afară de aceasta, instanța de fond și cea de apel a pus la baza condamnării lui

V. Platon și un alt proces-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 (vol. III, f.d.

125-128), din care reiese că procesul-verbal de cercetare a documentelor se află în

formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire penală A.

Grabovschi și la fel a fost integral introdus fișierul electronic care conține copiile

diferitor înscrisuri în formă electronică.

Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că la procesele- verbale

sus-menționate nu a fost anexat nici actul de predare-primire din 20.01.2017, la care s-

a făcut referire, nici procesul-verbal de cercetare a documentelor din 23.03.2017, nici

alt act procesual penal care urma să demonstreze proveniența înscrisurilor și

circumstanțele în care acestea au fost întroduse în calculatorul de serviciu al ofițerului

A. Grabovschi.

Necesar de menționat că V. Platon a fost retinut în Ucraina la 25.07.2016, fiind

ulterior extrădat în Republica Moldova și condamnat.

În cazul de speță, concluzia instanței de apel în ce privește faptul că documentele

aflate asupra lui V. Platon în timpul reținerii la 25.07.2016 pe teritoriul Ucrainei, până

la extrădarea în Moldova, probează intenția ultimului de a sustrage mijloacele bănești

plasate pe conturile companiei S.A. „Asito Kapital”, contravine învinuirii aduse lui V.

Platon, conform cărei V. Platon a organizat și a dirijat comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal anume în perioada

septembrie-decembrie 2016 din locul de detenție, adică din Penitenciarul nr. 13 din

mun. Chișinău.

În afară de cele sus-expuse, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor

că netemeinicia acuzațiilor aduse lui V. Platon în ce privește «elaborarea planului

infracțional de sustragere a mijloacelor financiare prin numirea și avizarea unor noi

vicedirectori la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate

operațiuni ce ar duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile

curente și de depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților

121

controlate de Veaceslav Platon», se probează însăși prin Statutul SA «Moldasig» (vol.

II, f.d. 127-176).

În cazul de speță, instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivelor că

vicedirectori ai companiei «Moldasig» S.A. nu au atribuții de a organiza lucrul de

conducere a activității financiare, neavînd atribuții de a efectua transferul de

proprietate, inclusiv a mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de

depozit a companiilor, adică vicedirectori nu aveau împuterniciri să efectueze

operațiuni care puteau să ducă la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în

conturile curente și de depozit.

Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că lipsa unei tentative de

sustragere a mijloacelor bănești de pe conturile curente și de depozit ale SA Moldasig,

s-a confirmat prin declarațiile martorului V. Bodea date în instanță de fond, din care

reiese că A. Bahcivanji nu a întreprins careva acțiuni ilegale îndreptate spre numirea

unor noi vicedirectori la S.A. „Moldasig”, ultimul doar a atins subiectul numirii

persoanelor în calitate de adjuncți, însă la propunerea lui V. Bodea această temă s-a

închis si nici nu s-a discutat în continuare.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că, cât în ianuarie 2016, atât

și în decembrie 2016 decizia de realizare a acțiunilor S.A. „Asito Kapital” s-a bazat pe

rapoartele de evaluare, efectuate de către CMF Consulting S.A. la comanda S.A. „Asito

Kapital”, iar prețul tranzacției, cât în ianuarie 2016, atât și în decembrie 2016 strict

corespundea evaluării efectuate de CMF Consulting SA.

Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că intenția de a efectua

în decembrie 2016 în mod legal tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni ale S.A.

„Asito Kapital” s-a probat și prin faptul încheierii contractului de acordare a asistenței

juridice, seria B1701649 din 13.12.2016, semnat între avocatul din Romania Daniel

Olteanu și reprezentantul SA „Moldasig” - Maxim Capanji, anexat de către acuzatorul

de stat la materialele prezentei cauze penale (vol. I, f.d. 161).

Instanța de apel prin decizia recurată a menținut sentința de condamnare, din

12.12.2017 în partea încasării în mod solidar de la V. Platon, A. Bahcivanji și M. Capanji

în beneficiul CNA a cheltuielilor de judecată legate de traducerea materialelor

prezentei cauze penale în sumă de 52.952,08 lei.

Menționez că această soluție este ilegală și contravine prevederilor art. 229 alin.

(2) CPP, conform cărora instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum

și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu

dispune de mijloacele necesare.

122

Instanța de apel a pronunțat decizia recurată pentru o altă faptă decît cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, reîncadrînd juridic acțiunile condamnatului nu în baza

unei legi mai blânde:

Conform Legii pentru modificarea unor acte legislative, nr. 179 din 26.07.2018

dispoziția aliniatului (1) din art. 190 CP a fost modificată.

Pe cale de consecință, instanța de apel a invocat că din conținutul noilor

modificări ale art. 190 Cod penal, rezultă că legislatorul a concretizat acțiunile și

consecințele prejudiciabile prin care se comite infracțiunea de escrocherie, și ca urmare

pronunțând decizia recurată, a reținut că „analizând încadrarea juridică a acțiunilor

inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei în baza probelor cercetate detaliat de către

prima instanță, instanța de apel consideră necesar de a le reîncadra, reieșind din prevederile

art. 10 Cod penal, a Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea a unor acte legislative în

vigoare din 17.08.2018 adoptată după pronunțarea sentinței instanței de fond, prin care au

fost introduse modificări la dispozițiile din art. 190 Cod penal, care sunt în favoarea

inculpatului”.

De menționat că, noile prevederi ale dispoziției art. 190 alin. (1) Cod penal, nu

pot fi considerate în calitate de lege mai blândă, care este în favoarea inculpatului,

deoarece a fost modificată doar dispoziția aliniatului (1) și nu sancțiunea aliniatelor

(3) și (5).

În cazul de speță, instanța de apel totuși a conchis că acțiunile inculpatului Platon

Veaceslav urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (redacția

26.07.2018).

Constat că, instanța de apel contrar cerințelor art. 326 alin. (2) CPP, în situația

când în urma mofidicării legislative a dispoziției art. 190 alin. (1) CP au apărut

circumstanțe noi care au influențat încadrarea juridică a învinuirii aduse lui Veaceslav

Platon, a purces la reîncadrarea arbitrară a acțiunilor inculpatului, neîntemeiat

constatînd că aceasta este în favoarea inculpatului, nerespectînd procedura obligatorie

de restituire a dosarului penal procurorului pentru formularea unei învinuiri noi și

înaintarea acesteia inculpatului, cu participarea apărătorului.

Avocatul Bodnariuc Al. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de

drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente:

- instanța de apel, nu s-a expus asupra temeiului invocat în cererea de apel,

depusă de avocatul Ion Crețu, privind transmiterea dosarului, judecătoarei Galina

Moscalciuc și examinarea declarației de abținere în lipsa participanților la proces.

123

Instanța de apel urma să constate ilegalitatea respingerii declarației de abținere,

a judecătorului Galina Moscalciuc, care de fapt prin această modalitate a fost

împuternicită la examinarea cauzei, iar aceste temeiuri indicate în cererea de apel au

rămas fără o soluție;

- persistă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de

procedură penală, prin care la judecarea cauzei în primă instanță, s-au încălcat

prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin examinarea declarației de abținere

în absența participanților și totodată prin existența temeiurilor legale de

incompatibilitate a judecătorului Galina Moscalciuc, în timp ce instanța de apel a

încălcat prevederile de examinare a apelului și nu sa expus asupra acestor motive

indicate în cererea de apel;

- cauza penală a fost judecată, de un judecător incompatibil, selectat doar dintr-

un sediu la alegerea acuzatorului, dar nu din raza teritorială, unde a fost comisă

presupusa infracțiune;

- în instanța de apel, până la pronunțarea deciziei, nu i-a acordat lui Platon

Veaceslav, dreptul de a face cunoștință cu întregul dosar penal și corpurile delicte,

fiindu-i motivat că luarea de cunoștință cu materialele cauzei, este un proces continuu.

în așa mod instanța de apel, a creat o aparență iluzorie de respectare a drepturilor, de

a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Platon Veaceslav, nu a făcut cunoștință

cu materialele cauzei penale, fiind condamnat și de instanța de apel, doar constatăm

în decizie expunerea formală asupra acestor drepturi.

În cererea de apel, depusă de avocatul Ion Crețu, s-a motivat privind încălcările

comise, atât de acuzatorul de stat, cât și de instanța de fond, la acordarea dreptului lui

Platon Veaceslav, de a face cunoștință cu materialei cauzei penale și a corpurilor

delicte;

- în privința încălcărilor procurorului, la prezentarea materialelor după

terminarea urmăririi penale, au fost depuse multiple cereri în instanța de fond, pentru

a fi obligat procurorul să înlăture aceste încălcări în modul prevăzut de lege, iar prima

instanță contrar acestor prevederi, doar emitea niște dispoziții formale, ca să fie ridicat

de pe seama acuzatorului acele obligațiuni.

La primele dispoziții de acordare a dreptului lui Platon Veaceslav, de a face

cunoștință cu materialele cauzei penale, instanța de fond, a obligat administrația

Penitenciarului de a crea condițiile optime, dispoziție care nu a fost executată.

Ulterior, a fost adus la cunoștință instanței de fond, de a asigura un interpret în

incinta Penitenciarului, din motiv că instituția penitenciară, nu dispune de un așa

angajat, solicitare care nu a fost executată.

Totodată, administrația Penitenciarului, care fiind obligată de instanța de a crea

124

condițiile optime, nu executa hotărîrea instanței, iar în cazul în care apărărtorii

solicitau intervenția instanței, la ilegalitățile instituției penitenciare, care nu permiteau

avocaților la întrevedere, instanța de fond cît și ulterior instanța de apel, ignorau

solicitările și doar prin dispoziții formale, se eschivau de la obligația realizării

mecanismului de respectare a drepturilor.

Astfel, instanța de apel, nu a verificat și a lăsat fără o apreciere modului în care

apărătorii, în instanța de fond, depuneau cereri și solicitau să fie realizat mecanismul

de familiarizare cu dosarul penal și corpurile delicte, de Platon Veaceslav, care a și

fost condamnat, fără a cunoaște materialele cauzei penale în limba pe care o înțelege

și totodată cu corpurile delicte, dar și mai mult pentru a cunoaște toate materialele

cauzei penale pentru ca personal să-și expună poziția într-o cerere de apel, fapt ce a

fost privat și în depunerea unei cereri de apel;

- la fel, formalitatea respectării drepturilor lui Platon Veaceslav de a beneficia de

întrevederi libere, nelimitate, s-a manifestat atât din partea instanței de fond, cât și din

partea instanței de apel. La nenumărate cereri de a părții apărării prin care informau

instanțele despre abuzurile administrației Penitenciarului, că nu permit avocaților la

întrevedere cu inculpatul, ambele instanțe de judecată doar printr-o formalitate

comunicau că au înștiințat organele comptente și vor fi luate măsurile necesare. Astfel,

Platon Veaceslav care nu a făcut cunoștință cu materialele dosarului penal, corpurile

delicte, dar totodată nu a beneficiat de întrevederi cu avocații de a dispune de timpul

necesar pregătirii poziției de apărare;

- instanța de apel, a manifestat un tratament degradant asupra lui Platon

Veaceslav, prin care l-au impus să participe în ședința de judecată, în timp ce avea

dureri insuportabile de dinți, fără ai solicita ambulanța sau de a dispune de serviciile

unui stomatolog. Instanța de apel, printr-o formalitate a dispus ca Platon Veaceslav să

fie excortat la o clinică privată pentru acordarea serviciile unui stomatolog, dar în

consecință de instituțiile penitenciare erau ignorate asemenea decizii și nu l-au

excortat la nici o clinică privat. Astfel, Platon Veaceslav era obligat să participe în

ședința de judecată avînd dureri de dinți, iar instanța de apel refuza solicitarea

medicilor dar și mai mult refuza chiar și amânarea procesului, ținând cont că

inculpatul suferea de dureri;

- s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din

imparțialitate a judecătorilor din ambele instanțe, manifestată prin ilegalitatea de

îndepărtare a inculpatului si interzicerea de a participa la întreg procesul de judecată,

dar si prin faptul că în prima instanța procesul a avut loc în lipsa inculpatului, măsură

obligatorie care duce la anularea actelor de procedură. La fel, încălcările instanței de

apel prin care nu s-a expus asupra tuturor temeiurilor invocate în cererea de apel,

125

privind legalitate îndepărtării din proces și totodată a perioadei de îndepărtare,

asupra actelor de procedură întocmite în lipsa inculpatului. Motivele de care sa bazat

instanța de apel, sunt neclare în baza căror temeiuri a constat că legal a fost îndepărtat

în prima instanță cît și în a doua, dar și prin adminterea unei erori grave, privind

perioada de îndepărtarea a inculpatului din proces. Totodată, prin lipsirea

inculpatului la dreptul de reexaminare a cauzei în ordine de apel;

- s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa de

imparțialitate a judecătorilor din ambele instanțe, manifestată prin ilegalitatea de

acordarea a unor avocați din oficiu în lipsa consimțământului și fără coordondarea

poziției de apărare. La fel, examinarea cauzei în instanța de fond în lipsa apărătorilor

aleși, în lipsa lui Platon Veaceslav și doar în prezența avocaților din oficiu care n-au

coordonat poziția de apărare ce duce la anularea actelor de procedură.

Mai mult decât atât, instanța de apel nu s-a expus, asupra temeiurlor invocate în

cererea de apel privind prezența avocaților din oficiu fără consimțamânt și fără a

coordona poziția de apărare, iar la ce s-a expus a formulat o motivare neclară din care

considerent a respins temeiul indicat în cererea de apel și a considerat drept legale

acțiunile primei instanțe. La fel, nu s-a expus asupra recuzării înaintate instanței de

fond în urma acordării avocaților din oficiu si acceptarea ca acestea să-i asigurre

drepturile lui Platon Veaceslav;

- s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din

imparțialitate a judecătorului, manifestată prin ilegalitatea de îndepărtare a avocaților

aleși din proces și privarea lui Platon Veaceslav de apărare. La fel, examinarea cauzei

în instanța de fond în lipsa apărătorilor aleși, în lipsa lui Platon Veaceslav, care au fost

îndepărtați din proces și a examinat cauza doar în prezența avocaților din oficiu, care

n-au coordonat poziția de apărare ce duce la anularea actelor de procedură. Mai mult

decât atât, instanța de apel nu s-a expus, asupra temeiurlor invocate în cererea de apel

privind temeiurile și normele aplicate la îndepărtarea avocaților aleși din proces.

Totodată nu s-a expus asupra încheierii de respingere a recuzării judecătorului Galina

Moscalciuc, care a manifestat lipsă de imparțialitate prin îndepărtarea avocaților aleși;

- s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din

imparțialitate a judecătorilor, manifestată prin aplicarea intenționat eronată a legii

prin îngrădirea dreptului inculpatului cît și a apărătorilor aleși de a adresa întrebări

martorilor din partea acuzării. Totodată, instanța de apel, nu s-a expus asupra

încheierilor de respingere a recuzărilor privind aplicarea intenționat eronată a legii de

a interzice inculpatului, cît și avocaților aleși la adresarea întrebărilor martorilor

acuzării.

La fel, audierea martorilor acuzării a avut loc în lipsa inculpatului cît și a

126

avocaților aleși, care de fapt duc la nulitatea actelor procesuale, iar instanța superioară

a ingnorat aceste temeiuri din cererea de apel și nu s-a expus.

Tot, instanța de apel, a refuzat audierea martorilor acuzării în ședință de apel,

pentru a repara eroarea comisă de instanța de fond și a acorda dreptul inculpatului cît

și avocaților aleși de a adresa întrebări martorilor din partea acuzării;

- la judecarea cauzei, în primă instanță cât și în instanță de apel, s-au încălcat

prevederile de cercetare a corpurilor de licte, dar și a materialelor cauzei penale;

- s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din

imparțialitate a judecătorilor, manifestată prin aplicarea intenționat eronată a legii

prin îngrădirea dreptului inculpatului de a depune declarații atât în prima instanță,

dar și în a doua instanță care urma să repare încălcările primei instanțe. Judecătorii

respectivi, în urma încălcărilor intenționate, nu aveau dreptul la judecarea cauzei.

La fel, instanța de apel, nu s-a expus asupra încălcării primei instanțe, de a refuza

inculpatului de a depune declarații în ședință de judecată, dar și mai mult, personal a

încălcat modul de audiere a inculpatului prin limitarea în timp și în conținut, dar

totodată și prin nesemnarea acelor declarații dacă corespund celor invocate;

- instanța de apel, nu s-a expus asupra încălcării primei instanțe de a refuza

inculpatului de a participa la dezbaterile judiciare, dar și a se expune în ultimul

cuvânt, temei care a fost ignorat. Mai mult decât atât, instanța de apel, a comis aceași

încălcare ca și prima instanță de a îngrădi dreptul lui Platon Veaceslav, de a se expune

în dezbarteri judiciare și în ultimul cuvânt;

- persistă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, prin care la emiterea sentinței de instanța de fond a plagiat

aprecierea probelor din rechzitoriul procurorului și instanța de apel din sentința

primei instanțe, fără a se expune asupra admiterii sau respingerii probelor, au ignorat

temeiurile ivocate de partea apărării. La fel, ambele instanțe, în privința prezentei

elementelor constituitive ale infracțiuni, doar au făcut referire la teoria și le-au definit,

fără a invoca în ce mod se aplică.

Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. art. 42 alin. (3), 27,190 alin. (3) și (5) Cod penal

- instanța de fond, a plagiat aprecierea probelor din rechizitoriu, iar instanța de

apel din sentința primei instanțe. în cazul dat, revin la argumentele instanței de apel,

că un judecător, apreciază la propria convingere probele, cu toate că este obligată în

baza legii de a se expune și asupra admiterii sau respingerii unor probe.

Astfel, instanța de apel a ingnorat și nici nu sa expus asupra motivelor invocate

în cererea de apel, depusă de, avocatul Ion Crețu și anume: Instanța ilegal a admis în

calitate de probe și a motivat formarea unui grup criminal în baza unor procese -

127

verbale de audiere a martorilor care de fapt nici nu au fost audiați în ședința de

judecată.

Ambele instanțe, în urma admiterii în calitate de probe a acestor procese -

verbale, ilegal a constatat că: „constituirea și existența unei reuniuni stabile de

persoane, afiliate lui Veaceslav Platon, ce acționau în interesul ultimului, sub

paravanul acordării unor servicii în cadrul companiei “Legal Triumf” S.R.L.

În primul rînd, niște procese - verbale de audierea unor martori la etapa urmăririi

penale, nu pot servi drept probe privind formarea grupului criminal și mai mult, că

activa acest grup prin intermediul companiei SRL „Legal Triumf”;

- nu a fost efectuată confruntarea dintre Platon Veaceslav și acești martori, care

instanțele i-au pus drept probe la baza formării și existenții grupului criminal, fapt ce

nu poate fi pusă la baza sentinței declarațiile unor martori ce nu au fost audiați în

cadrul ședinței de judecată;

- instanța de apel nu s-a expus asupra temeiului indicat în cererea de apel, privind

neadmiterea și anularea proceselor-verbale de audiere a martorilor de la urmărirea

penală, ridicate din cadrul altor cauze penale și fără a fi audiați martorii respectivi în

ședința de judecată, pentru a proba sau nu, constituirea unui grup criminal;

- instanța de apel, nu s-a expus asupra temeiului indicat în cererea de apel,

privind faptul că judecătorul Galina Moscalciuc, a refuzat audierea în calitate de

martor a propriului fiul, Moscalciuc Sergiu, care urma să confirme și să probeze că

activitatea companiei SRL „Legal Triumf”, a fost una legală și nu a constituit o

reuniune de persoane cu intenții criminale;

- ambele instanțe au pus la baza deciziei, cercetarea calculatorului unui ofițer de

urmărire penală, care deținea în formă electronică unele documente care ar fi fost

asupra lui Platon Veaceslav în timpul reținerii și detenției în Ucraina până la

extrădare;

- instanța de apel, nu doar, că nu a dat o apreciere acestei probe în conformitate

cu legea, dar și nu s-a expus asupra temeiurilor invocate în cererea de apel privind

neadmiterea presupusei probe care a fost obținută prin cercetarea calculatorului

ofițerului de urmărire penală, dar nu însuși documentele a căror proveniență nu este

cunoscută și mai mult ca atît, putea să fie și modificată;

- prin cererea de apel s-a mai invocat că, instanța care a pus la baza sentinței

presupusele probe, care precum că s-au aflat la Platon Veaceslav în timpul reținerii și

în timpul detenției pe teritoriul Ucrainei pînă la extrădare, urma să constate chiar și

din oficiu că lipsește acordul Ucrainei privind tragerea la răspundere penală a lui

Platon Veaceslav.

Autoritățile Republicii Moldova, în colaborare cu Tratatul nr. 1993 între

128

Republica Moldova și Ucraina cu privire la asistența juridică în materie penală și

Convenția Europeană de Extrădare din 13 decembrie 1957, urma să solicite printr-o

altă cerere motivată permisiunea de a fi trasă la răspundere penală Platon Veaceslav.

În baza celor expuse, în privința lui Platon Veaceslav a fost pornită urmărirea

penală și expediată cauza în instanța de judecată, fără acordul Ucrainei. Astfel, au fost

încălcate prevederile legale și nu poate fi urmărit și tras la răspundere Platon

Veaceslav;

- persistă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, prin care instanța de apel nu s-a expus asupra temeiurilor invocate

în cererea de apel privind neadmiterea în calitate de probe a cocluziilor acuzatorului

formulate în baza actelor procedurale de ridicare a unor dispozitive electronice de la

Platon Veceslav, din camera de detenție. Ambele instanțe au ignorat prezentarea

dispozitivelor electronice pentru a fi cercetate în ședința de judecată și ulterior de

constatat dacă sau efectuat sau nu apeluri, pentru a demonstra dacă a dirijat

implimentarea presupusului plan infracțional.

La fel, în lipsa unei asemenea probe că Platon Veaceslav, ar fi dirijat niște acțiuni,

în baza unor asemenea acte ce încalcă prezumția nevinovăției care presupune că ar fi

efectuat apeluri, nu sunt prezente elementele constituitive ale infracțiunii;

- instanța de apel nu s-a expus asupra temeiurilor invocate în cererea de apel,

privind neadmiterea în calitate de probe a înregistrărilor audio și asupra declarațiilor

martorilor care n-au fost audiați în ședința de judecată, probe care au fost puse la baza

deciziei, fără a fi cercetate în ședință de judecată.

La fel, instanța de apel, nu sa expus asupra actelor prezentate de Bahcivanji

Andrei, care demonstrează împuternicirile de reprezentare în fața companiilor SA

„Moldasig” și SA „Alliance Insurance Group” si s-a expus neclar și a admis o eroare

gravă privind refuzul audierii directorilor care l-au împuternicit de a reprezenta

interesele.

Totodată, prin aceste probele prezentate de procuror, ilegal admise de ambele

instanțe la proces, nu demonstrează existența atât a laturii obiective, cât și a laturii

subiective, fapt ce lipsesc elementele constituitive ale infracțiunii în privința lui

Bahcivanji Andrei, mai mult decât atât, lipsesc și careva indici în acțiunile lui Platon

Veaceslav, că ar fi întreprins anumite acțiuni de al împuternici pe primul la

întreprinderea unor anumite acțiuni;

- instanța de apel nu s-a expus asupra temeiurilor invocate în cererea de apel

privind admiterea în calitate de probe a declarației prin care confirmă tranzacția de

procurare a acțiunilor de persoane afiliate și asupra esenței acestei probe, dar și mai

mult a respins audierea martorilor care au dorit să procure acțiunile “ASITO

129

KAPITAL”, fapt pentru care se demonstra intenția unei tranzacții legale, dar nu un

scop de sustragere a unor mijloace financiare și din care motiv lipsesc elemetele

constituitive ale infracțiunii. La fel, instanța de apel, a pus la baza deciziei declarațiile

unui martor care ar reda o circumstanță din auzite, adică a admis în calitate de probă

o presupunere;

- judecătorul Galina Moscalciuc, a decis respingerea audierii propriului fiu,

Moscalciuc Vitalie, care urma să combată probele procurorului susținute doar prin

presupuneri, că Platon Veaceslav, ar fi gestionarul companiilor de asigurare și prin

tranzacția de vindere a acțiunilor ar fi avut o intenție de sustragere. Încheierea de

respingere a recuzării din 15.11.2017, a rămas fără examinare, cu toate că sa solicitat

casarea acesteia.

La fel, instanța de apel, a pus la baza deciziei niște declarații a unor martori care

au expus presupuneri ca Platon Veaceslav fiind gestionarul companiilor de asigurare,

iar asupra temeiurilor invocate în cererea de apel și anume prin ce se manifestă această

presupunere, instanța de apel le-a lăsat fără de examinare și doar a plagiat aprecierea

primei instanțe.

La fel, instanța de apel, nu s-a expus asupra faptului că, în cazul în care de

organul de urmărire penală, îl consideră drept beneficiar pe Platon Veaceslav, a

companiilor de asigurare, urma să anuleze ordonanța de punere sub învinuire și să

constate că ilegal i-a fost atribuită o altă calitate procesulă și urma să acorde o calitate

procesulă de parte vătămată în procesul penal;

- instanța de apel a refuzat părții apărării în dispunerea unei expertize financiar

contabile care ar demonstra disponibilitatea mijloacelor financiare care ar fi putut fi

sustrasă și modalitatea de sustragere, iar ulterior nici nu s-a expus asupra acestor

temeiuri în decizie și doar a luat poziția acuzatorului. Mai mult decât atât, nu a fost

demonstrat existența obiectului material în caz de săvîrșire a unei presupuse

infracțiuni.

Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de sâvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal

- martorii acuzării Lapteacru Mihail, Radu Potîngă, Rotaru Vasile și Cazac Ion,

au fost audiați în lipsa lui Platon Veaceslav și a apărătorilor aleși. Chiar dacă ulterior,

a fost permisă audierea suplimentară a martorilor menționați, la întrebările scrise ale

lui Platon Veaceslav, a fost creată o aparență de respectare a dreptului inculpatului de

acordarea întrebărilor martorilor acuzării, dar de fapt în ședința de judecată, instanța

a interzis apărătorilor aleși de a acorda întrebări de concretizare și suplimentare

acestor martori, deoarece nu erau formulate întrebările în scris. Cu toate că ulterior au

fost formulate întrebări în scris, instanța a refuzat audierea lor suplimentară;

130

- atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, s-a solicitat efectuarea

expertizei fonoscopice a înregistrărilor audio/video, ținând cont că după cercetarea

acestor înregistrări în prima instanță, în lipsa lui Platon Veaceslav, s-a depistat lipsa

mai multor discuții care relatează o conversație sub formă de glumă, care exclude

inteția de a corupe. Ambele instanțe, au fost pe aceeași poziție și au respins cererile

avocaților de numirea unei asemenea expertize, iar ulterior doar a făcut trimitere la

aceste înregistrări și la raportul de expertiză care este incomplet, fără a face trimitere

la care anume conversații, instanța a constat intenția lui Platon Veaceslav, de a corupe

acești angajați;

- la fel, atât în prima instanță, cât și în a doua instanță s-a solicitat numirea unei

expertize grafoscopice la plicul în care era împachetat înregistrările audio/video,

pentru a constata dacă semnătura aparține lui Lapteacru Mihail, deoarece există

suspiciuni reale că semnătura pe plic nu aparține acestui martor de la care au fost

ridicate înregistrările audio.

Totodată, s-a solicitat și expertiza tehnică a înregistrărilor audio/video pentru a

exclude posibilitatea alterăririi, distorsionării, modificării, înserării de voci

computerizat, intercălări de cuvinte, fraze sau alte elemente de contrafacere, adăugiri

sau ștersături, mai mult că aceste înregistrări sunt de o calitate proastă a sonorului.

Astfel, ambele instanțe au respins aceste cereri de dispunerea expertizei

grafoscopică și tehnică și doar au acceptat niște înregistrări audio/video care nu au

fost supuse unor asemenea expertize, dar și mai mult a îngrădit dreptul părții apărării

la administrarea unei probe care dovedește ilegalitate probei prezentate de acuzatorul

de stat.

prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, motivând prin

faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei

și corect a încadrat acțiunile inculpaților Platon V. și Bahcivanji A., stabilindu-le o

pedeapsă legală și întemeiată.

concluzionează că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Pornind de la aceea că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza

chestiunilor de drept, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, se

rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară, la etapa

131

precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434 Cod de procedură

penală.

În concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101

Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le

soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

dispunerea rejudecării cauzei.

Soluția instanței de recurs adoptată pe marginea acestei cauze, în drept, se

întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit

căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii

atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată, în cazul în care esența erorii judiciare admise nu poate fi înlăturată de

către instanța de recurs la această etapă a procedurii.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs, se constată că, recurenții au criticat

decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în

care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării integrale

a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să consemneze că, declanșând o continuare

a judecării cauzei în fond prin prisma prevederilor art. 408-411 Cod de procedură

penală, apelul produce mai multe efecte: suspensiv, devolutiv, neagravarea situației

în propriul apel și extensiv. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

adică odată exercitat are efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, asupra cauzei deferite judecății. Respectiv, la

judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum

132

au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și pentru formularea

unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată inculpatului prin actul de

învinuire și cel de sesizare a instanței.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și anume

că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie să le fie

asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul constituie o

continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța dată.

Inter alia, instanța de apel mai este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel, iar nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor

motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz,

decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod

de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în

instanța de recurs. La caz, omisiunile instanței de apel au viciat iremediabil procedura

desfășurată împotriva inculpaților, afectând echitabilitatea întregului proces, care este

o valoare comună pentru Constituția Republicii Moldova și pentru Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Recurenții pretind că cele reclamate în cererile de apel, în mare parte, au rămas

fără un răspuns bine argumentat, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului declarat.

După cum se învederează în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) privind calitatea hotărârilor judecătorești, pentru a fi

de calitate, hotărârea judecătorească trebuie percepută de justițiabil drept rezultatul

unei aplicări pertinente a regulilor de drept, al unei proceduri echitabile și al unei

aprecieri convingătoare a faptelor.

Hotărârea trebuie, în principiu, să fie motivată. Calitatea hotărârii depinde în

principal de calitatea motivației. O motivație bună este o necesitate imperioasă care

nu poate fi neglijată în favoarea celerității. Motivația permite nu numai o mai bună

înțelegere și acceptare a hotărârii de către justițiabil ci este mai ales o garanție

împotriva arbitrarului. De aceea, aceasta trebuie să fie coerentă, clară și lipsită de

ambiguități și de contradicții, care trebuie să permită urmărirea unui raționament ce

a condus judecătorul la soluția adoptată în final.

Subsidiar, în același Aviz se evidențiază că, motivarea trebuie să răspundă

pretențiilor părților, adică diferitelor capete de acuzare și mijloacelor de apărare.

Această garanție este esențială, deoarece permite justițiabilului să se asigure că

pretențiile sale au fost examinate și deci că judecătorul a ținut cont de ele.

Verificând materialele dosarului, Colegiul penal atestă că, de către organul de

urmărire penală Platon Veaceslav a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

133

art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, iar Bahcivanji Andrei și Capanji

Maxim de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 18 iulie 2017, a fost conexată cauza

penală în privința lui Platon Veaceslav învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu cauza menționată mai sus.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 decembrie 2017, Platon Veaceslav a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27,

190 alin. (3) și (5), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, Bahcivanji Andrei a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (3)

și (5) Cod penal, iar Capanji Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel rejudecând cauza a casat sentința parțial, în partea stabilirii

pedepsei lui Platon Veaceslav, pronunțând în această parte o nouă hotărâre. În rest

menținând sentința.

Prentru început, instanța de recurs ține să remarce că, prin actul de învinuire,

inculpaților Platon V., Bahcivanji A. și Capanji M., procurorul le-a atribuit de două ori

varianta agravată de infracțiune consemnată la alin. (3) art. 190 Cod penal, or ultima

variantă-tip de infracțiune, specificată la alin. (5) art. 190 Cod penal (la fel, imputată

inculpaților), constă în escrocheria prevăzută la alin. (1)-(3), săvârșită în proporții

desosebit de mari.

Un alt aspect important de menționat este faptul că prima instanță, pronunțând

o sentință de condamnare, nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu, conform căruia inculpatul Bahcivanji A. a fost învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Or, instanța de fond,

neargumentat la calificarea juridică a faptelor comise de inculpat a art. 42 Cod penal,

a încadrat acțiunile acestuia în baza art. art. 42 alin. (2), 190 alin. (3) și (5) Cod penal,

ca autor nemijlocit ai faptelor imputate, agravându-i astfel neîntemeiat situația.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reamintește că, rechizitoriul, în sensul art. 297

Cod de procedură penală, este actul de sesizare a instanței de judecată, care se

întocmește după prezentarea materialelor de urmărire penală și care trebuie să

cuprindă, printre altele, informații despre fapta incriminată persoanei în privința

căreia s-a efectuat urmărirea penală, adică, formularea învinuirii cu indicarea datei,

locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul

vinovăției, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei.

Rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune ca învinuirea să

fie clară, concretă și previzibilă, deoarece instanța de judecată are obligația să se

pronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele determinate prin

134

rechizitoriu.

Instanța de apel judecând cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

urma să se pronunțe asupra următoarelor aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită

ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, prevederi stipulate la art. 414 Cod de

procedură penală.

Însă, contrar celor menționate mai sus, instanța de apel a menținut sentința fără

a concretiza toate circumstanțele de fapt conform cărora infracțiunea imputată

inculpaților a fost comisă, or în cazul în care instanța de fond nu a clarificat aceste

aspecte, obligația îi revenea instanței de apel.

În acest sens, instanța de recurs subliniază că, dreptul acuzatului de a fi informat

cu privire la natura și cauzele acuzației ce i se aduc face parte din garanțiile dreptului

la un proces echitabil.

Astfel, Curtea de la Strasbourg a menționat că dreptul de a fi informat cu privire

la acuzație, adică despre faptele materiale ce i se reproșează include informarea

detaliată, sub aspectul obligațiilor pozitive ale statului (Husain v. Italia din 24.02.2005).

Referitor la condamnarea înculpaților V. Platon și A. Bahcivanji în baza art. art. 27, 190

Cod penal, Colegiul statuează că, instanța de apel menținând sentința de condamnare,

în partea descriptivă a deciziei stabilește fapta de mai multe ori, în mod diferit (f.d. 69-

73, 214-217, vol. XXIII). Le fel, și acțiunile inculpaților le-a calificat în mod diferit.

Astfel, din textul deciziei rezultă că partea descriptivă a deciziei contravine

dispozitivului, or, în partea descriptivă instanța recunoaște inculpații V. Platon și A.

Bahcivanji vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

conform modificărilor intervenite prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din

17.08.2018, însă în dispozitivul deciziei contrar celor menționate a indicat că ,,Lui

Platon Veaceslav recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.

(3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal,…”, conform dispozițiilor art. 190 Cod penal, în

redacția veche.

Mai mult ca atât, instanța de apel la stabilirea faptei a indicat că escrocheria în

speță a fost comisă ,,prin înșelăciune și abuz de încredere” (pct. 7 din decizia instanței de

apel), acțiuni ce cuprind elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, la fel,

prevăzute de vechea redacție a art. 190 Cod penal.

Subsecvent, Colegiul statuează că, instanța de apel la f.d. 226 își motivează

decizia cu un nou semn calificativ ,,înșelăciune manifestată prin falsificarea proceselor-

verbale ale ședinței Consiliului de administrare al SA Moldasig nr. 29 din 09 decembrie 2016,

(…)”, neîncriminat prin rechizitoriu.

135

În continuare, Colegiul penal lărgit reține că, atât instanța de fond, cât și instanța

de apel, reținând fapta în privința lui V. Platon pe episodul de escrocherie, au indicat

că ,,Astfel, întru realizarea scopului de sustragere a mijloacelor financiare Platon Veaceslav

Nicolae prin intermediul lui Stașevskaia Aliona, la data de 12.12.2016 a dat indicații lui

Capanji Maxim - președintele Consiliului de Administrație al S.A. "Moldasig", înaintat în

funcția de membru al Consiliului de către acționarii I.C.S. ,,Semgroup-Systems" S.R.L., și

„Bristol Experts" LP, ce dețin împreună cota parte de 5,1608% din capitalul social al societății,

ultimul, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând asupra sa procesul-verbal falsificat al

Consiliului S.A. ,,Moldasig" nr. 29, datat cu 09.12.2016, în două exemplare, contrasemnate

de o altă persoană decât Pavel Budu, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig" la înstrăinarea

acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital", datate cu 05.12.2016, într-un

exemplar, și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A.

„AsitoKapital", datat cu 09.12.2016, în trei exemplare, documente perfectate cu depășirea

cadrului legal, fiind acte falsificate, s-au deplasat în România.

Deoarece Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital" a pus la dubiu

legalitatea actelor prezentate de Capanji Maxim, solicitând suplimentar o confirmare din

partea organului executiv al S.A. „Moldasig" și informându-1 că pentru autorizarea

tranzacției are nevoie de aprobarea prealabila a Consiliului de Administrație al S.A.

„AsitoKapital", Platon Veaceslav Nicolae, prin intermediul lui Maxim Capanji, i-a propus

un bonus (comision) de 100 000 euro, iar pentru primirea lor, urma să înregistreze cesiunea

în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital", care urmau a lua decizia de scoatere a mijloacelor

financiare din conturile companiei de asigurare S.A. „AsitoKapital.”.

Ulterior, indică că ,,din analiza probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată nu a

fost demonstrat că Capanji Maxim ar fi deținut rolul juridic de autor al tentativei de

escrocherie în proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat

imputate în rechizitoriu, or, nu a fost demonstrat faptul conexității acestuia cu Platon

Veaceslav sau Bahcivanji Andrei și implicarea acestuia în planul infracțional elaborat de

acesta.” (f.d. 137, vol. XVI), reîncadrînd acțiunile lui M. Capanji în baza art. 361 alin.

(2) lit. b) Cod penal.

În acest sens, Colegiul statuează că, încadrarea juridică expusă de acuzator și

reținută de instanțele de fond contravine circumstanțelor faptice, cât și noțiunii de

„grup criminal organizat" prevăzut de legislație.

Din noțiunea art. 46 Cod penal, rezultă că persoanele care fac parte dintr-o

grupare criminală trebuie sa fie organizate în prealabil, să dispună de un grad înalt de

coordonare, să împartă rolurile între ei, etc.

În speță, nu au fost stabilite circumstanțele constituirii și organizării grupului

criminal organizat, or, însăși instanța de fond confirmă acest fapt menționând

136

următoarele ,,Instanța atenționează că potrivit învinuirii formulate se impută apartenența la

grupul criminal organizat de Platon Veaceslav, inclusiv inculpatului Capanji Maxim, însă din

probatoriul cercetat acest lucru nu a fost constatat.” (f.d. 117, vol. XVI).

În continuare, Colegiul reține că, instanțele de fond și-au motivat hotărârile

precum că, V. Platon este organizatorul grupului criminal organizat în baza

următoarelor probe: copiile proceselor-verbale de audiere a martorilor din cadrul altui

dosar, și anume: Russu Sergiu, Juc Iurie, Libacov Alexei, Garabadjiu Eugeniu,

Goloborodico Olga, Țurcan Andrian, Pahomi Stela.

În urma admiterii în calitate de probe a acestor procese-verbale, instanțele de

fond au constatat ,,constituirea și existența unei reuniuni stabile de persoane, afiliate

lui Veaceslav Platon, ce acționau în interesul ultimului, sub paravanul acordării unor

servicii în cadrul companiei Legal Triumpf SRL”.

Conform art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, citirea în ședința de

judecată a declarațiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale, precum și

reproducerea înregistrărilor audio și video ale acestora, pot avea loc, la cererea

părților, în cazurile când martorul lipsește în ședință și absența lui este justificată fie

prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanță, fie prin motive de

imposibilitate de a asigura securitatea lui, cu condiția că audierea martorului a fost

efectuată cu confruntarea dintre acest martor și bănuit, învinuit sau martorul a fost

audiat în conformitate cu art. 109 și 110 Cod de procedură penală.

Astfel, în urma examinării materialelor prezentei cauze, s-a constatat că nu a fost

efectuată confruntarea dintre acești martori și inculpații V. Platon și A. Bahcivanji, fapt

ce denotă că, declarațiile unor martori ce nu au fost audiați în cadrul ședinței de

judecată, nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

Potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată este

obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut

acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

În acest sens, Colegiul penal ține să remarce cauza Colacv. Romînia (nr. 26.504/06

din 10.02.2015) în care Curtea Europeană a stabilit că a existat o încălcare a art. 6.1

coroborat cu art. 6.3 lit. d) din Convenție, ,,…întrucât în nici o fază procesuală

reclamantului nu i s-a dat ocazia să adreseze întrebări martorilor absenți în faza cercetării

judecătorești, ce fuseseră audiați în faza urmăririi penale, martori ale căror declarații au avut

mare importanță considerabilă în stabilirea vinovăției reclamantului.”

Instanța de apel nu s-a expus asupra temeiului indicat în cererea de apel declarată

de către avocatul Bodnariuc Al. în numele inculpatului V. Platon, privind neadmiterea

și anularea proceselor-verbale de audiere a martorilor în cadrul urmăririi penale pe

137

altă cauză penală, fără a fi audiat în ședința de judecată. Mai mult ca atât, instanța de

apel a ignorat solicitările părții apărării privind audierea martorilor menționați.

Deasemenea, Colegiul menționează că, instanțele de fond întru confirmarea

concluziei privind vinovăția lui V. Platon s-au bazat și pe procesele-verbale de

percheziție din 02.11.2016 și 06.03.2017, ridicate din alt dosar penal nr. 2015970346 prin

procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017 (f.d. 74, vol. III), în care s-au reflectat

rezultatele perchezițiilor efectuate în camera de deținere a lui V. Platon.

Astfel, prin procesul-verbal de percheziție din 02.11.2016 (f.d. 80, vol. III), s-a

constatat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la

02.11.2016 între ora 0950-1122, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic

,,GSM BT” și un telefon mobil de model IPhone SE.

Prin procesul-verbal de percheziție din 06.03.2017 (f.d. 85, vol. III), s-a reflectat

faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 06.03.2017 între

ora 2317-0102, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic ,,ARI Card Phone”.

La etapa examinării cauzei în fond, întru confirmarea faptului că dispozitivele

electronice depistate la 02.11.2016 și 06.03.2017 în camera în care se deținea V. Platon,

au fost întroduse fără voința inculpatului de către persoane terțe și că V. Platon nu s-

a folosit de aceste dipozitive electronice, apărătorii lui V. Platon, prin cerere la

02.10.2017, au solicitat ridicarea acestor dispozitive din dosarul penal nr. 2015970346,

aflat în gestiunea CNA, cu dispunerea efectuării unei cercetări tehnice pentru

stabilirea existenței apelurilor primite și efectuate în perioada septembrie-decembrie

2016, cu identificarea abonaților, în adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire,

cât și a abonaților, apelurile căror au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive

electronice. Însă, instanța de fond neargumentat a respins cererea în cauză ca

neîntemeiată.

La examinarea cauzei în instanța de apel, prin cererile din 31.10.2018 și 05.12.2018,

avocații inculpatului V. Platon au solicitat în mod repetat dispunerea cercetării

dispozitivelor electronice menționate, însă acestea din nou au fost respinse

neîntemeiat, or, instanța de apel urma să se expună asupra argumentului invocat de

apărătorii lui V. Platon precum că, ,,în materialele prezentei cauze nu există careva

cercetări/expertize, care ar confirma că dispozitivele electronice, depistate în camera în care se

deținea V. Platon, erau funcționale, adică puteau fi folosite pentru efectuarea apelurilor de

ieșire/intrare și că acestea dețin careva informații în privința abonaților, în adresa căror au fost

efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror au fost primite cu ajutorul

acestor dispozitive electronice.”

Referitor la pretinsa pagubă materială, instanța de apel a argumentat următoarele

,,Cu privire la urmările survenite ca urmare a comiterii faptelor ilegale se reține că în cazul

138

schimbării fictive a acționariatului companiei de asigurări ,,AsitoKapital” SA din Romînia,

compania ar fi suferit un prejudiciu în valoare de 43 426 660, 74 RON, echivalent a

205564441,28 lei, sumă ce era disponibilă la conturile ,,AsitoKapital” SA la data de

12.12.2016.

Totodată, în cazul realizării scopului infracțional cu instituirea funcțiilor de vicedirector

în cadrul companiei ,,Moldasig” SA, acțiuni ce ar fi condiționat sustragerea mijloacelor

financiare de pe conturile ,,Moldasig” SA, în sumă totală de 180 290 158 lei MDL, iar de pe

conturile companiei de asigurări ,,Alliance Insurance Group” SA, în sumă totală de 35 186

424, 97 lei.

Colegiul penal reține că informația ce vizează disponibilitatea mijloacelor financiare în

conturile SA ,,AsitoKapital”-Romînia, SA ,,Moldasig” și SA ,,Alliance Insurance Group” se

probează prin procesul-verbal de ridicare din 29.12.2016, prin care de la reprezentanții SPCSB

a CNA, în conformitate cu ordonanța de ridicare din 29.12.2016, au fost ridicate următoarele

documente: 1. Scrisoarea de informare SA ,,Moldasig” nr. 4819 din 26.12.2016, înregistrată

în Cancelaria CNA cu nr. 4896 din 26.12.2016, privind disponibilul de mijloace financiare în

conturile curente și de depozit a companiei, la situația 26.12.2016, semnată de Directorul

general Vitalie Bodea, în original, pe 4 file, cu rezoluția Directorului CNA din 26.12.2016, pe

1 filă; 2. Informația privind depozitele bancare ale SA ,,Alliance Insurance Group” la situația

26.12.2016, în copie coloră, pe 1 filă, și informația privind mijloacele bănești din conturile

curente a companiei la 26.12.2016, în copie, pe 1 filă, ambele fiind contrasemnate de Directorul

general interimar Serghei Maxim.”

La acest capitol, Colegiul penal ține să menționeze că, informațiile prezentate de

către directorii generali al companiilor de asigurări menționate supra, nu pot fi

reținute ca probe ce ar confirma că anume aceste sume urmau a fi sustrase de către

inculpați, or, acestea reprezintă doar o informație privind disponibilitatea mijloacelor

bănești pe conturile curente și de depozit al companiilor date la 26.12.2016. Or, de către

organul de urmărire penală urma să fie stabilit prejudiciul real care putea să fie cauzat,

dar și totodată modul în care urma să fie sustrase sumele de bani în urma schimbării

acționarilor și în urma numirii unor vicedirectori, fapte care în ansamblu să stabilească

dacă există elemente constitutive ale infracțiunii de tentativă de escrochie în proporții

deosebit de mari. Circumstanțe ignorate și la etapa examinării cauzei în instanțele de

fond și de apel.

Referitor la comdamnarea inculpatului V. Platon în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod

penal, Colegiul menționează că, potrivit art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală,

ordonanța de punere sub învinuire trebuie să cuprindă la rând cu alte criterii și

formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a

infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei, motivelor și semnelor calificative

139

pentru încadrarea juridică a faptei.

De către organul de urmărire penală Platon Veaceslav a fost pus sub învinuire în

baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: corupere activă, adică

promisiunea, personal, unei persoane publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau

pentru o altă pesoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni

săvârșite în proporții mari.

Instanța de fond, pronunțând o sentință de condamnare în privința lui Platon

Veaceslav, în baza învinuirii înaintate, a constatat ca săvârșită exact aceeași faptă

indicată în ordonanța de punere sub învinuire, și anume: ,,Platon Veaceslav, la 22

decembrie 2016, aflându-se în biroul de așteptare din incinta Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, amplasată pe str. Mihai Viteazu 2, din mun. Chișinău, a avut discuții cu persoanele

publice din cadrul Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” al DIP al Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, Cazac Ion și Lapteacru Mihail, care asigurau paza și escortarea

acestuia în instanțele de judecată în baza ordinului Șefului DDS Nr. 402 din 22.12.2016.

În cadrul discuțiilor menționate, Platon Veaceslav a promis lui Cazac Ion și Lapteacru

Mihail apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace

financiare în sumă de 5000 Euro, în scopul ca aceștia să îndeplinească necorespunzător

atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea pazei lui în timpul escortării, manifestate prin

efectuarea controlului corporal superficial, permisiunea anumitor acțiuni interzise în cadrul

întâlnirilor dintre Platon Veaceslav și avocați, inclusiv facilitarea accesului la un telefon

mobil.”

În acest sens, Colegiul reiterează că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) Cod

penal, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primate,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste

frontier vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de

personae, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite

prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, iar potrivit art. 126

alin. (11) Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase,

dobândite, primate, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate,

trecute peste frontier vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un

grup de personae, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Conform hotărârii Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 cu privire la aprobarea

cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, acesta

constituia 5050 lei, și ca urmare, se considerau proporții mari suma care depășea 101

000 lei, iar proporții deosebit de mari suma care depășea 202 000 lei.

Astfel, raportând prevederile legale menționate la situația din speță, Colegiul

140

reține că, organul de urmărire penală calificând acțiunile inculpatului Platon

Veaceslav în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca acțiuni comise în proporții mari,

contrar cerințelor stabilite de art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a

indentificat valoarea bunurilor promise echivalentă în lei RM, limitându-se doar la

constatarea că au fost promise apartamente în mun. Chișinău, automobile după

alegerea personală, sau mijloace financiare în sumă de 5000 euro, nestabilind dacă

valoarea bunurilor promise depășește 20 de salarii medii lunare pe economie

prognozate pentru anul 2016.

La baza sentinței de condamnare instanța de fond a pus declarațiile martorilor

Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu și Rotaru Vasile, înregistrările audio/video

efectuate cu mijloacele speciale din dotarea angajaților DDS, raportul de expertiză nr.

86 din 29 mai 2017.

Deși, la materialele cauzei există două înregistrări audio/video (,,20140113164221

Media” și ,,20161222162643 Media”), efectuate la 22.12.2016 de către martorii I. Cazac

și M. Lapteacru în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, organul de urmărire

penală a supus expertizării doar fișierul cu denumirea ,,20140113164221 Media”.

În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, avocatul I. Crețu în numele lui V.

Platon, a înaintat mai multe cereri prin care a solicitat efectuarea expertizei

fanoscopică a înregistrărilor video/audio; efectuarea expertizei fanoscopică repetate a

înregistrării video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA și efectuarea expertizei

tehnice a înregistrărilor video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA (f.d. 159-168,

vol. X), din motiv că prin raportul de expertiză nr. 86 din 29.05.2017 (în care au fost

expuse concluziile expertizei fonoscopice a înregistrării video/audio a fișierului

20140113164221MEDIA), experții au prezentat o informație incompletă, precum că

unele fraze ,,nu se deslușesc”, însă audiind aceste înregistrări s-a depistat că mai multe

fraze se deslușesc și că nu au fost incluse în raportul de expertiză. Instanța de fond,

prin încheierea din 20.09.2019 (f.d. 169-171, vol. X), a respins cererile în cauză, ca

neîntemeiate, din motiv că expertiza solicitată de către avocatul inculpatului V. Platon

nu este una obligatorie în corespundere cu prevederile art. 143 Cod de procedură

penală, iar discuțiile care se conțin pe fișierul 20140113164221MEDIA, înscrise pe

suportul electronic de model DVD ,,BMS”, a fost recunoscut ca mijloc material de

probă, și sunt confirmate de către persoanele care le-au înregistrat, iar aceștia fiind

audiați în calitate de martori, au indicat locul, timpul și cu cine au fost purtate

discuțiile respective, precum și conținutul acestora. Referitor la efectuarea expertizei

fonoscopice repetate a suportului electronic pe care se conține fișierul

20140113164221MEDIA, nu ar fi necesară.

Ulterior, avocatul I. Crețu în numele inculpatului V. Platon a înaintat o cerere

141

prin care a solicitat efectuarea expertizei grafoscopică a plicului în care era

împachetată înregistrarea video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA și tehnică a

înregistrării video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA (f.d. 116-119, vol. XI).

Instanța de fond, prin încheierea din 05.10.2017, a respins-o ca neîntemeiată din

motiv că, cererea în cauză este drept una abuzivă și care are drept scop tergiversarea

examinării cauzei penale (f.d. 120-122, vol. XI).

Cereri similare au fost înaintate și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel,

care, la fel, au fost respinse, ca neîntemeiate.

Potrivit art. 24 alin. (3) Cod de procedură penală, părțile participante la judecarea

cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale

pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele

probe la cercetarea cărora părțile au avur acces în egală măsură.

Colegiul penal lărgit statuează că, potrivit prevederilor art. 142 alin. (1) Cod de

procedură penală, expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea,

clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru

cauza penală sunt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei,

meșteșugului sau în alte domenii (…). Dispunerea expertizei se face, la cererea părților,

de către organul de urmărire penală, procuror sau de către instanța de judecată, precum și din

oficiu de către organul de urmărire penală sau procuror, iar potrivit art. 148 alin. (2) Cod de

procedură penală, dacă concluziile expertului sunt neclare, contradictorii, neîntemeiate, dacă

există îndoieli în privința veridicității lor și dacă aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin

audierea expertului sau dacă a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei

judiciare, poate fi dispusă efectuarea unei expertize judiciare repetate de către un alt expert sau

o altă comisie de experți. Expertul sau experții care au efectuat expertiza judiciară primară sau

suplimentară pot asista la efectuarea expertizei judiciare repetate pentru a da explicații pe

marginea concluziilor formulate în urma expertizei judiciare primare, însă nu pot participa la

efectuarea investigațiilor și la întocmirea concluziilor.

În așa mod, inculpatului V. Platon i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil,

prevăzut de art. 6 parag. 1 lit. a) din Convenție, or, Curtea de la Strasbourg a indicat

că, una din garanțiile implicite ale desfășurării procedurii unui proces echitabil este

,,egalitatea armelor”, aceasta implicând faptul că fiecărei părți trebuie să-i fie acordată

posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele, în condiții care să nu

o situeze într-un dezavantaj substanțial față de partea adversă (cauza Dombo Deheer

B.V vs Olanda din 27.10.1993, paragraful 33).

Referitor la condamnarea lui M. Capanji în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal,

Colegiul penal lărgit statuează că, după redarea conținutului faptei infracționale, care

coincide întru totul cu cea descrisă de către procuror în rechizitoriu, instanța de apel

142

a menționat că acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate în baza art. 361 alin. (2)

lit. b) Cod penal.

În continuare, instanța de fond adoptând soluția de reîncadrare a acțiunilor

inculpatului M. Capanji din prevederile art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal - capitolul VI

al Codului penal Infracțiuni contra patrimoniului, în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal - capitolul XVII Infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat,

care diferă de învinuirea adusă acestuia la faza urmăririi penale, de fapt și de drept

urma fi dovedite alte circumstanțe, reieșind din prevederile art. 96 Cod de procedură

penală: 1) faptele referitoare la existența elementelor infracțiunii, precum și cauzele

care înlătură caracterul penal al faptei; 2) circumstanțele prevăzute de lege care

atenuează sau agravează răspunderea penală a făptuitorului; 3) caracterul și mărimea

daunei cauzate prin infracțiune. Însă, instanța nici nu a analizat elementele

constitutive ale infracțiunii incriminate prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal,

în coraport cu acțiunile lui M. Capanji, precum și cu probele care se conțin în actele

cauzei.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, încadrarea juridică a faptei joacă

un rol crucial în cadrul procesului penal, or, în acord cu temeiul legal al acuzațiilor ce

i de aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentală pe

contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, constituind o condiție esențială a

echității procedurii garantate de art. 6 din Convenția Europeană. Astfel, orice

schimbare a încadrării juridice, chiar și în sensul atenuării, realizată de către instanța

de judecată, fără ca aceasta să fi constituit obiect al cercetării judecătorești, este de

natură a leza dreptul la apărare al inculpatului, rămânând fără relevanță posibilitatea

abstractă al celui din urmă de a prevedea o souție de încadrare juridică diferită de cea

pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Adrian Constantin contra

României a statuat că dispozițiile art. 6 § 3 lit. a) din Convenție exprimă necesitatea

acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei și îi recunoaște

acuzatului dreptul de a fi informat nu doar cu privire la cauza acuzației, adică la

faptele materiale de care este acuzat și pe care se bazează acuzația, dar și despre

încadrarea juridică a faptelor, și aceasta în mod detaliat.

De asemenea, analizând textul sentinței privind recalificarea acțiunilor lui M.

Capanji, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de fond a indicat argumente

contradictorii, și anume:

- ,,instanța de judecată nu atestă elementul înșelăciunii în acțiunile lui Maxim Capanji

manifestată prin falsificarea procesului-verbal al Consiliului SA ,,Moldasig” nr. 29, datat cu

09.12.2019, în două exemplare, și procura de reprezentare a SA ,,Moldasig” la înstrăinarea

143

acțiunilor deținute în capitalul social al SA ,,AsitoKapital”, datate cu 05.12.2016, într-un

exemplar și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acțiunilor SA ,,AsitoKapital”,

datat cu 09.12.2016, în trei exemplare” (f.d. 124, vol. XVI);

- ,,instanța de judecată nu atestă că anume Capanji Maxim a fost persoana care a falsificat

procesul-verbal al Consiliului SA SA ,,Moldasig” nr. 29, datat cu 09.12.2019, în două

exemplare, procura de reprezentare a SA ,,Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în

capitalul social al SA ,,AsitoKapital”, datate cu 05.12.2016, și procesul-verbal al adunării

generale extraordinare a acțiunilor SA ,,AsitoKapital”, datat cu 09.12.2016, …” (f.d. 126, vol.

XVI);

- ,,reieșind din probele cercetate rezultă că Veaceslav Platon care acționa prin intermediul

Alionei Steșevscaia prin înșelăciune l-au determinat pe Capanji Maxim de a se deplasa în

România, asigurând transmiterea acestuia acte false pentru a întreprinde acțiuni ce vizau

schimbarea fictivă a acționarilor, în acest sens se întregește în acțiunile lui Veaceslav Platon

acțiunea adiacentă ,,înșelăciunea”, or, Aliona Stașevscaia coordona activitatea companiei

,,Moldasig”, iar în virtutea funcției ocupate de președinte a Consiliului de Administrare a

companiei de asigurare ,,Moldasig” SA de către Capanji Maxim implica încrederea în acțiunile

acesteia” (f.d. 127, vol. III).

În continuare, Colegiul penal lărgit atrage atenția și asupra faptului că, instanța

de apel în motivarea deciziei pronunțate subliniază că vinovăția inculpaților a fost

demonstrată din cumul de probe administrat în respectiva cauză penală, fără a da o

apreciere clară în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționând prevederile art. 100 alin. (4) și

art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională,

remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba

cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea

probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul

de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse

verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute.

Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să

se bazeze pe prevederile legale. Intima convingere se întemeiază pe examinarea

144

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate și sub aspectul

încălcării principiului prezumției nevinovăției.

Totodată, în opinia Colegiului penal lărgit, făcând o atare apreciere, instanța nu

a supus analizei ansamblul probator administrat, nu a răspuns prin argumente

temeinice la un șir de critici semnalate de avocații inculpaților în cererile de apel și

reiterate de aceștia și în recursurile ordinare, care prezintă importanță pentru justa

soluționare a cauzei (pct. 3.3., 3.4., 3.5., 3.6. din decizie).

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra

motivelor indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda 1994), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil inculpaților, Colegiul reține că

pe lângă faptul că instanța de fond a depășit limitele învinuirii în privința lui A.

Bahcivanji, aceasta i-a încălcat și dreptul la un proces echitabil, consfințit în art. 6

parag. 3 lit. d) CEDO, care prevede că orice acuzat are dreptul „(...) să obțină citarea și

audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării."

Astfel, la examinarea cauzei în instanța de fond, inculpatul A. Bahcivanji a

înaintat un demers prin care a solicitat citarea și audierea martorului I. Ulesico,

directorul companiei „Kirkliston Management Limited", acționarul SA „Moldasig",

martorului D. Savcenvco, directorul companiei „Bellefond Invest Limited", acționarul

SA „Alliance Insurance Group", martorului S. Moscalciuc, pe motiv că ultimii posedă

informații cu privire la circumstanțe care urmează să fie constatate în cauză. Demers

care neîntemeiat și absolut nefondat a fost respins de instanța de fond.

Un demers similar, a fost înaintat de către inculpatul A. Bahcivanji în instanța de

apel, care la fel a fost respins neîntemeiat.

În acest context, Colegiul atestă că, în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (1)

pct. 18) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul să înainteze cereri și

demersuri, iar conform art. 364 Cod de procedură penală, părțile pot prezenta și cere

administrarea probelor și în cursul cercetării judecătorești.

145

Conform art. 315 Cod de procedură penală, procurorul, partea vătămată,

apărătorul, inculpatul beneficiază de drepturi egale în fața instanței de judecată în ce

privește administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora și formularea

cererilor și demersurilor.

Prin urmare, Colegiul conchide că prin neadmiterea demersului inculpatului A.

Bahcivanji privind audierea matorilor menționați, a fost încălcat principiul

contradictorialității și egalității armelor în proces, inculpatul ca parte în proces, fiind

lipsit de posibilitatea de a se apăra prin declarațiile martorilor, care în viziunea

acestuia au o importanță decisivă pentru justa soluționare a cauzei penale.

Tot la acest capitol, instanța de recurs ordinar ține să menționeze, că asigurarea

dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a

cauzei cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea

inculpatului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților prevăzute

de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a

cauzei, ultimul având acces deplin la procesul de înfăptuire a actului de justiție în

privința sa.

Potrivit art. 321 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor

prevăzute de prezentul articol la alin. (2), precum sunt: pct. 2) când inculpatul, fiind

in stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui

este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia.

Conform art. 334 alin. (2) Cod de procedură penală, dacă inculpatul încalcă

ordinea ședinței și nu se supune dispozițiilor președintelui ședinței, ultimul îi atrage

atenția asupra necesității respectării disciplinei, iar în caz de repetare a încălcării ori

de abatere gravă de la ordine, judecătorul, sau după caz, completul de judecată

dispune îndepărtarea lui din sala de judecată, continuând procesul în lipsa acestuia.

Astfel, prin încheierea protocolară din 26.07.2017, inculpatul V. Platon a fost

îndepărtat din sala de judecată cu continuarea examinării cauzei în lipsa acestuia, din

motiv că după multiple avertizări din partea instanței pentru încălcarea gravă și

vădită a ordinii în ședința de judecată, manifestată prin lipsa de respect față de

judecată și participanții în proces prin tulburarea ordinii în ședința de judecată,

precum și pentru săvârșirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită față de

judecată întrucît prin aceasta împiedică în mod grosolan, neîntemeiat și absolut ilegal

activitatea normală a instanței în vederea examinării cauzei. însă, instanța de judecată

nici cum nu a motivat în ce au constat acțiunile lui V. Platon de: 1. tulburare și încălcare

gravă și vădită a ordinii în ședința de judecată; 2. săvârșirea unor fapte care denotă

desconsiderare vădită față de judecată; 3. împiedicarea în mod grosolan, neîntemeiat

146

ți absolut ilegal activitatea normală a instanței în vederea examinării cauzei.

La data de 24.11.2017 inculpatul V. Platon, prin intermediul avocatului său I.

Crețu, a depus o cerere prin care a solicitat să-i fie asigurat dreptul de a participa la

dezbaterile judiciare.

Instanța de fond, prin încheierea protocolară din 24.11.2017 a respins-o ca fiind

neîntemeiată, ținând cont de faptul că V. Platon a fost îndepărtat din sala de ședințe.

Conform art. 377 alin. (2) Cod de procedură penală, dezbaterile judiciare constau

din cuvântările procurorului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente

responsabile, apărătorului și inculpatului când apărătorul nu participă la cauza dată

sau dacă inculpatul cere cuvântul. Dacă există mai mulți reprezentanți ai părților,

ordinea cuvântărilor lor o stabilește instanța.

Iar, conform art. 380 alin. (1) Cod de procedură penală, după terminarea

dezbaterilor judiciare, președintele ședinței acordă ultimul cuvânt inculpatului.

Mai mult ca atât, prin încheierea instanței de fond din 24.11.2017, avocații A.

Bernaz și I. Crețu, au fost sancționați cu amendă judiciară, cu excluderea acestora din

proces, pe motiv că „în cadrul ședințelor de judecată avocații Ion Crețu și Alexandru

Bernaz au comis acțiuni, care au încălcat ordinea în ședința de judecată și anume fără

careva motive întemeiate, și-au permis să părăsească ședința de judecată".

În acest sens, Colegiul ține să menționeze că, potrivit procesului-verbal al ședinței

de judecată din 24.11.2017 (f.d. 200-211, voi. XIV), avocații I. Crețu și A. Bernaz au

declarat că doresc să se expună în dezbaterile judiciare, însă din motiv că instanța de

judecată a respins cererea inculpatului V. Platon de a participa la dezbaterile judiciare,

au solicitat amânarea ședinței de judecată pentru a avea posibilitatea de a se

întrevedea cu inculpatul V. Platon, de a-i comunica despre respingerea cererii sale de

către instanța de judecată și să le comunice tot ce a vrut să invoce el în dezbaterile

judiciare.

Instanța de judecată, deliberând pe loc, a respins cererea avocaților de amânare a

ședinței de judecată, ca neîntemeiată, abuzivă și ca un temei de a tergiversa cauza.

Astfel, avocații I. Crețu și A. Bernaz considerând că li se îngrădește dreptul de a-

și exercita obligațiunile contractuale față de clientul lor, au părăsit sala.

Luând în considerare cele relatate, instanța de recurs statuează că, prin

excluderea din proces a apărătorilor aleși a lui V. Platon, la etapa dezbaterilor judiciare

și a ultimului cuvânt, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărarea și la un proces

echitabil garantat prin art. 6 CEDO.

Tot aici, instanța de recurs menționează că, potrivit procesului-verbal al ședinței

de judecată din 27.11.2017, avocatul E. Rudenco a solicitat întreruperea examinării

cauzei pentru a se pregăti de dezbaterile judiciare, pe motiv că colegii săi, I. crețu și A.

147

Bernaz, trebuiau să pregătească susținerile verbale, însă ei au fost excluși, iar el nu era

în cunoștință de cauză despre ultimele evenimente care s-au cercetat în cadrul

examinării cauzei penale. Instanța de judecată a respins cererea înaintată, din motiv

că nu constituie temei de a întrerupe examinarea cauzei.

Dreptul la un proces echitabil, i-a fost încălcat inculpatului V. Platon și la etapa

examinării cauzei în instanța de apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată din 14.12.2018 în cadrul dezbaterilor judiciare, instanța de apel a dispus

îndepărtarea acestuia din sala de judecată în timpul cuvântării sale, din motiv că a

încălcat ordinea în ședința de judecată.

Ca urmare, inculpatul V. Platon a fost lipsit, atât de dreptul de a da replică

cuvântările participanților, cât și de dreptul la ultimul cuvânt.

De asemenea, inculpatului V. Platon i-a fost încălcat dreptul la apărare și prin

admiterea în calitate de apărători a avocaților desemnați de către CNAJGS, or,

inculpatul a comunicat instanței de apel că acesta are apărători aleși în bază de

contract și nu dorește să fie admiși în proces apărătorii desemnați de către CNAJGS,

iar instanța a refuzat eliberarea acestora de la examinarea cauzei.

În aceste condiții avocații desemnați de către CNAJGS au solicitat amânarea

ședinței de judecată și termen pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, deoarece

este o cauză penală voluminoasă, la care instanța a respins și acest demers, continuînd

examinarea cauzei.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, iar

erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a

se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursurile

ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, prin

extindere și în privința inculpatului Capanji Maxim, conform prevederilor art. 426

Cod de procedură penală, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată, pentru adoptarea unei soluții corecte.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

148

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apeluri și

recursuri; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate

cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în

decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau

nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă

a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Mazniuc Victor în

numele inculpatului Bahcivanji Andrei și ultimul, avocații Isac Igor, Căpățînă Ion,

Bodnariuc Alexandr și Bernaz Alexandru în numele inculpatului Platon Veaceslav,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie

2018, în cauza penală privindu-i pe Platon Veaceslav Xxxxx, Bahcivanji Andrei Xxxxx

și Capanji Maxim Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

149