1ra-1143/2019 — Art. 42 al. 3, 27, 190 al. 3, 5, 325 al. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2017, Platon Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani , cu amendă în mărime de 6000 (șase mii) unități convenționale, ce constituie 300000 (trei sute mii) lei. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Platon Veaceslav fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu amendă în mărime de 6000 (șase mii) unități convenționale, ce constituie 300000 (trei sute mii) lei, precum și pedeapsă complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani. A fost stabilită executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui Platon Veaceslav în penitenciar de tip închis. Termenul de executare a pedepsei calculându-se din data pronunțării sentinței - 12 decembrie 2017. Termenul pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani, aplicată lui Platon Veaceslav, urmând a fi calculat din momentul executării pedepsei principale. Bahcivanji Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani. A fost stabilită executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui Bahcivanji Andrei în penitenciar de tip închis. Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare, aplicată lui Bahcivanji Andrei, calculându-se din momentul pronunțării sentinței - 12 decembrie 2017. A fost inclus în termenul pedepsei sub formă de închisoare, termenul reținerii și deținerii lui Bahcivanji Andrei în stare de arest - de la 14 decembrie 2016 până la 12 decembrie 2017. Termenul pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa 2 funcții sau a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 (trei) ani, aplicată lui Bahcivanji Andrei, urmând a fi calculat din momentul executării pedepsei principale. Măsura preventivă - „arestarea preventivă” în privința lui Bahcivanji Andrei a fost menținută până la rămânerea definitivă a sentințe. A fost încasat în mod solidar de la Platon Veaceslav, Bahcivanji Andrei și Capanji Maxim în beneficiul Centrului Național Anticorupție suma de 52952 (cincizeci și două mii nouă sute cincizeci și doi ) lei 08 bani, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin aceiași sentință a fost condamnat și inculpatul Capanji Maxim în privința căruia hotărârea cu recurs ordinar nu se atacă. 1.1. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15 decembrie 2017, a fost înlăturată omisiunea din dispozitivul sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2017, adăugând „A aplica în privința lui Platon Veaceslav, măsura preventivă - arestul, arestul până la definitivarea sentinței nr. 1-1100/17 din 12.12.2017”.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Platon Veaceslav a organizat un grup criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii Moldova, fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital”- România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice interpuse, având intenția de a sustrage mijloacele financiare deținute pe conturile companiilor prenotate, în perioada septembrie - decembrie 2016, fiind în înțelegere prealabilă cu Stașevskaia Aliona, de comun acord, a organizat și dirijat comiterea infracțiunii de sustragere prin escrocherie în proporții deosebit de mari, implicând în comiterea faptei infracționale pe Bahcivanji Andrei în calitate de autor, acțiuni care independent de voința acestuia nu și-au produs efectul. În perioada septembrie - decembrie 2016 Platon Veaceslav, de comun acord cu Stașevskaia Aliona, au elaborat planul infracțional de sustragere a mijloacelor financiare care se aflau pe conturile companiei din România S.A. ”AsitoKapital”, cu sediul or. București, str. Elena Văcărescu nr. 11OA, Sector 1, a cărei acționar unic, cu o cotă de 100% din capitalul statutar este S.A. „Moldasig”, dispunând inițierea procedurii de separare a societății fiice de S.A. „Moldasig”, prin schimbarea fictivă a acționariatului, întru înlocuirea membrilor conducerii executive S.A. „AsitoKapital”, cu persoane loiale pentru a putea sustrage mijloacele financiare disponibile în conturile societății S.A. „AsitoKapital”, care l-a acea perioadă 12.12.2016, erau în valoare de 43.426660,74 RON, echivalent a 205.564441,28 MDL, prin semnarea actelor 3 de transfer a lichidităților în adresa altor entități controlate tot de Veaceslav Platon. Astfel, întru realizarea scopului de sustragere a mijloacelor financiare Platon Veaceslav prin intermediul lui Stașevskaia Aliona, la data de 12.12.2016 a dat indicații lui Capanji Maxim - președintele Consiliului de Administrație al S.A. „Moldasig”, înaintat în funcția de membru al Consiliului de către acționarii I.C.S. „Semgroup- Systems” S.R.L., și „Bristol Experts” LP, ce dețin împreună cota parte de 5,1608% din capitalul social al societății, ultimul, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. xx, datat cu 09.12.2016, în două exemplare, contrasemnate de o altă persoană decât Pavel Budu, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital”, datate cu 05.12.2016, într-un exemplar, și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital”, datat cu 09.12.2016, în trei exemplare, documente perfectate cu depășirea cadrului legal, fiind acte falsificate, s-au deplasat în România. Deoarece Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital” a pus la dubiu legalitatea actelor prezentate de Capanji Maxim, solicitând suplimentar o confirmare din partea organului executiv al S.A. „Moldasig” și informându-l că pentru autorizarea tranzacției are nevoie de aprobarea prealabilă a Consiliului de Administrație al S.A. „AsitoKapital”, Platon Veaceslav, prin intermediul lui Maxim Capanji, i-a propus un bonus (comision) de 100 000 euro, iar pentru primirea lor, urma să înregistreze cesiunea în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital”, care urmau a lua decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A. „AsitoKapital”. Având în vedere opunerea lui Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital” de a realiza intenția infracțională de schimbare fictivă a acționariatului companiei de asigurări în vederea sustragerii mijloacelor financiare care la acea perioadă 12.12.2016, erau în valoare de 43426660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, acțiunile lui Platon Veaceslav au fost curmate independent de voința acestuia. Astfel, Platon Veaceslav, urmărind prin înșelăciune dobândirea ilicită a mijloacelor financiare disponibile în conturile S.A. „AsitoKapital”, care la situația 12.12.2016 constituiau 43 426 660,74 RON, echivalent a 205 564 441,28 lei, în acest scop a organizat și a dirijat implementarea prin intermediul persoanelor afiliate, în special Aliona Stașevskaia, a schemei de inițiere a procedurii de schimbare fictivă a acționariatului, în vederea înlocuirii membrilor conducerii executive S.A. „AsitoKapital”, cu persoane loiale, ce ar semna actele de transfer a lichidităților în adresa altor entități controlate de Platon Veaceslav, acțiuni care din cauze independente de voința grupului criminal organizat, nu și-au produs efectul. 4 Tot, Platon Veaceslav, urmărind scopul de însușire prin abuz de încredere a mijloacelor bănești disponibile în conturile S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, a organizat și a dirijat în contextul grupului criminal organizat un șir de acțiuni cu caracter ilicit, îndreptate la numirea unor noi vice-directori la companiile de asigurări prenotate, în scopul sustragerii mijloacelor financiare disponibile pe contul S.A. „Moldasig” în sumă de 22024458 lei MDL și în sumă de 7870000 dolari, iar pe contul companiei S.A. „Alliance Insurance Group”, a sumei de 3792456,54 lei și la conturile de depozit suma de 1749697,91 dolari, urmau să întreprindă măsuri de transferare a lichidităților în adresa altor entități controlate de Veaceslav Platon, în următoarele circumstanțe. În perioada 06.12.2016-14.12.2016, ca rezultat al blocării de către Comisia Națională a Pieței Financiare pentru acționarea în mod concertat a unui grup de acționari ai S.A. „Moldasig”, ce dețin împreună cota parte de 75,01%, controlați efectiv de către Veaceslav Platon, intervenind riscul de a pierde influența asupra S.A. „Moldasig”, cât și asupra S.A. „Alliance Insurance Group”, de către ultimul a fost luată decizia de a implementa de urgență numirea și avizarea unor noi vice-directori la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților controlate de Veaceslav Platon. În vederea atingerii scopului infracțional, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei Bahcivanji, să realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare din cadrul companiilor de asigurare și să ducă negocieri cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. ,,Alliance Insurance Group”, privind modalitatea de numire a unor noi vice-directori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare a companiilor de asigurări nominalizate. Astfel, la 12.12.2016 și 13.12.2016 Andrei Bahcivanji s-a prezentat la sediul S.A. „Moldasig”, fiind primit în audiență de directorul general Vitalie Bodea, a menționat că reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, propunându-i declararea că cotele de acțiuni deținute de Veaceslav Platon în cadrul S.A. „Moldasig” îi aparțin acestuia, în scopul deblocării lor, iar dacă va accepta această propunere, în calitate de bonus (comision) va primi 50% din cota totală de 80% de acțiuni și menținerea funcției de director general, cu condiția numirii unui nou vice-director, ce va reprezenta interesele lui Veaceslav Platon, fapt refuzat de Vitalie Bodea. În aceeași perioadă, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei Bahcivanji să realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare de la S.A. „Alliance Insurance Group”, care s-a întâlnit cu Igor Cazacliu, șeful Departamentului 5 juridic și resurse umane al S.A. „Alliance Insurance Group”, și prezentându-se ca persoană ce acționează în numele lui Veaceslav Platon, a solicitat informația referitor la modalitatea de efectuare a transferurilor sumelor mari din conturile companiei și a cerut identificarea soluțiilor pentru numirea unui nou vice-director a societății din persoanele afiliate, cât și realizarea acestui proiect, fapt refuzat de Igor Cazacliu. Prin acțiunile sale infracționale, Platon Veaceslav, fiind organizatorul grupului criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii Moldova, a pus în aplicare schema infracțională manifestată prin instituirea funcțiilor de vice-director în cadrul companiei S.A. „Moldasig”, acțiuni îndreptate nemijlocit spre sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180 290 158 lei, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei, care independent de voința lui Platon Veaceslav, acestea nu și-au produs efectul. În această ordine de idei, Platon Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, după indicii calificativi ”tentativă de escrocherie, caracterizată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul”. Tot, el, Platon Veaceslav, la 22 decembrie 2016, aflându-se în biroul de așteptare din incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, amplasată pe str. Mihai Viteazu 2, din mun. Chișinău, a avut discuții cu persoanele publice din cadrul Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” al DIP al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Cazac Ion și Lapteacru Mihail, care asigurau paza și escortarea acestuia în instanțele de judecată în baza ordinului Șefului DDS Nr. 402 din 22.12.2016. În cadrul discuțiilor menționate, Platon Veaceslav a promis lui Cazac Ion și Lapteacru Mihail apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare în sumă de 5000 Euro, în scopul ca aceștia să îndeplinească necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea pazei lui în timpul escortării, manifestate prin efectuarea controlului corporal superficial, permisiunea anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor dintre Platon Veaceslav și avocați, inclusiv facilitarea accesului la un telefon mobil. În această ordine de idei, Platon Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi ”coruperea activă, caracterizată prin promisiunea, personal, unei persoane publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite în proporții mari”. 6 De către organul de urmărire penală, Capanji Maxim a fost pus sub învinuire pentru faptul că, în perioada septembrie-decembrie 2016, a executat planul infracțional elaborat de către Platon Veaceslav în comun cu Stașevskaia Aliona, de sustragere a mijloacelor financiare care se aflau pe conturile companiei din România S.A. „AsitoKapital", cu sediul, or. București, str. Elena Văcărescu nr. HOA, Sector 1, a cărei acționar unic, cu o cotă de 100% din capitalul statutar este S.A. „Moldasig", dispunând inițierea procedurii de separare a societății fiice de S.A. „Moldasig", prin schimbarea fictivă a acționariatului, întru înlocuirea membrilor conducerii executive S.A. „AsitoKapital" cu persoane loiale, pentru a putea sustrage mijloacele financiare disponibile în conturile societății S.A. „AsitoKapital", care la acea perioadă 12.12.2016, erau în valoare de 43 426 660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, prin semnarea actelor de transfer a lichidităților în adresa altor entități controlate tot de Veaceslav Platon. Astfel, la 12.12.2016, Capanji Maxim, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. „Moldasig" nr. xx, datat cu 09.12.2016, în două exemplare, contrasemnate de o altă persoană decât Pavel Budu, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig" la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital", datate cu 05.12.2016, într-un exemplar și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital", datat cu 09.12.2016, în trei exemplare, documente perfectate cu depășirea cadrului legal, fiind acte falsificate, s-au deplasat în România. Deoarece Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital" a pus la dubiu legalitatea actelor prezentate de Capanji Maxim, solicitând suplimentar o confirmare din partea organului executiv al S.A. „Moldasig" și informându-l că pentru autorizarea tranzacției are nevoie de aprobarea prealabilă a Consiliului de Administrație al S.A. „AsitoKapital", Platon Veaceslav, prin intermediul lui Maxim Capanji, i-a propus un bonus de 100000 Euro, iar pentru primirea lor, urma să înregistreze cesiunea în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital", care urmau a lua decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A. „AsitoKapital". Având în vedere opunerea lui Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital" de a realiza intenția infracțională de schimbare fictivă a acționariatului companiei de asigurări în vederea sustragerii mijloacelor financiare care la acea perioadă 12.12.2016, erau în valoare de 43426660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, acțiunile lui Capanji Maxim, au fost curmate independent de voința acestuia. 7 De către prima instanță acțiunile lui Capanji Maxim au fost încadrate conform art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: ,,deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi săvârșită de două sau mai multe persoane". Bahcivanji Andrei, având intenția de a pune în realizare planul infracțional elaborat de Platon Veaceslav de comun cu Stașevskaia Aliona, privind însușirea prin abuz de încredere a mijloacelor bănești disponibile în conturile S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, a realizat un șir de acțiuni cu caracter ilicit, îndreptate spre numirea unor noi vicedirectori la companiile de asigurări prenotate, în scopul sustragerii mijloacelor financiare disponibile pe contul S.A. „Moldasig” în sumă de 22024458 lei MDL și suma de 7870000 dolari SUA, iar pe contul companiei S.A. „Alliance Insurance Group”, a sumei de 3792456,54 lei și la conturile de depozit suma de 1749697,91 dolari SUA, urmau să întreprindă măsuri de transferare a lichidităților în adresa altor entități controlate de Veaceslav Platon, în următoarele circumstanțe. În perioada 06.12.2016 - 14.12.2016, ca rezultat al blocării de către Comisia Națională a Pieței Financiare pentru acționarea în mod concertat a unui grup de acționari ai S.A. „Moldasig”, ce dețin împreună cota parte de 75,01%, controlați efectiv de către Veaceslav Platon, intervenind riscul de a pierde influența asupra S.A. „Moldasig”, cât și asupra S.A. „Alliance Insurance Group”, de către ultimul a fost luată decizia de a implementa de urgență numirea și avizarea unor noi vicedirectori la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților controlate de Veaceslav Platon. Întru realizarea intenției infracționale în interesul grupului criminal organizat creat și condus de către Platon Veaceslav, Bahcivanji Andrei a început să ducă negocieri cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, privind modalitatea de numire a unor noi vicedirectori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare a companiilor de asigurări nominalizate. Astfel, la 12.12.2016 și 13.12.2016 Bahcivanji Andrei s-a prezentat la sediul S.A. „Moldasig”, fiind primit în audiență de directorul general Vitalie Bodea, menționând că reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, propunându-i declararea că cotele de acțiuni detinute de Veaceslav Platon în cadrul S.A. „Moldasig” îi aparțin acestuia, în scopul deblocării lor, iar dacă va accepta această propunere, în calitate de bonus (comision) va primi 50% din cota totală de 80% de acțiuni și menținerea funcției de director general, cu condiția numirii unui nou vicedirector, ce va reprezenta interesele lui Veaceslav Platon, fapt refuzat de Vitalie Bodea. 8 În aceeași perioadă, Bahcivanji Andrei, având intenția să execute planul infracțional elaborat de Platon Veaceslav de sustragere a mijloacelor financiare de la S.A. „Alliance Insurance Group”, s-a întâlnit cu Igor Cazacliu, șeful Departamentului juridic și resurse umane al S.A. „Alliance Insurance Group”, și prezentându-se ca persoană ce acționează în numele lui Veaceslav Platon, a solicitat informația referitor la modalitatea de efectuare a transferurilor sumelor mari din conturile companiei și a cerut identificarea soluțiilor pentru numirea unui nou vicedirector a societății din persoanele afiliate, cât și realizarea acestui proiect, fapt refuzat de către Igor Cazacliu. Prin acțiunile sale infracționale, Bahcivanji Andrei, constând în înșelăciune și abuz de încredere manifestate prin punerea în aplicare a schemei infracționale în interesul grupului criminal organizat creat și condus de către Platon Veaceslav, presupunând instituirea frauduloasă a funcțiilor de vicedirector în cadrul companiei S.A. „Moldasig”, a comis acțiuni îndreptate nemijlocit spre sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei, iar de pe conturile companiei de asigurări ”Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei, care independent de voința acestuia nu și-au produs efectul. În această ordine de idei, Bahcivanji Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal după indicii calificativi ”tentativă de escrocherie, caracterizată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul”.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Alexandru Cernei, care a solicitat admiterea apelului și casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care a recunoaște vinovat pe Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul economic pe un termen de 3 ani. A recunoaște vinovat pe Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani cu amendă în mărime de 6 000 unități convenționale. A stabili o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al pedepselor aplicate față de Platon Veaceslav în mărime de 16 ani de închisoare cu amendă în mărime de 6 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul economic pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip închis. A recunoaște vinovat pe Bahcivanji Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute 9 la art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul economic pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip închis. A menține fără modificarea pedeapsa aplicată față de inculpatul Capanji Maxim. Corpurile delicte anexate a le păstra la cauza penală. În argumentarea apelului depus, acuzatorul de stat a invocat că, instanța de fond a aplicat o pedeapsă blândă inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei, or sustragea mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari din cadrul unora din cele mai mari companii de asigurări din Republica Moldova, a căror acționar este și statul, ar produce un impact negativ la nivel național. De asemenea, contracararea fenomenului corupției a devenit o preocupare principală a comunității internaționale. Îngrijorările statelor aferente fenomenului menționat sunt materializate în norme juridice internaționale inclusiv în Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și în Convenția penală privind corupția. Reglementările internaționale în domeniu impun statelor membre, inclusiv și Republicii Moldova contracararea fiecărui act de corupție apreciind efectele negative generate de corupție. Instanța de fond justificat a apreciat circumstanțele comiterii infracțiunilor, dar pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu faptele comise și consecințele acesteia, nu a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite. Astfel, instanța de judecată a ignorat prevederile art. 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui cod. În conformitate cu prevederile Codului penal, la stabilirea pedepsei se i-a în considerație personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor atenuante, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, în timpul și după săvârșirea acesteia. Astfel, decizia instanței de fond este pasibilă de a fi casată sub aspectul blândeții pedepsei aplicate deoarece în cauză nu sânt prezente circumstanțe atenuante, inculpații nu vor conștientiza consecințele încălcării legii și în atare împrejurări, nu se va atinge scopul pedepsei penale. 3.2. Inculpatul Bahcivanji Andrei, prin care asolicitat admiterea apelului și casarea sentinței și pronunțarea unei sentințe de achitare din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 10 În argumentarea apelului depus a invocat următoarele: - sentința este neîntemeiată și ilegală; - în cadrul examinării cauzei penale i-au fost încălcate dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil; - instanța de fond neîntemeiat a respins toate argumentele apărării privind nevinovăția sa. 3.3. Avocatul Victor Mazniuc în numele inculpatului Bahcivanji Andrei, prin care a solicitat admiterea apelului, aplicarea directă a art. 6 § 1 și § 2 din Convenția Europeană pentru drepturile Omului și Libertățile Fundamentale, aplicarea directă a art. 20, 21, 25 din Constituția Republicii Moldova, cu punerea în aplicare a efectului suspensiv al apelului declarat în termen, atât în ce privește latura penală, latura civilă, cât și în privința arestării preventive, cu punerea imediată a inculpatului A. Bahcivanji în libertate, constatarea încălcării în cazul lui Andrei Bahcivanji a dreptului la libertate și siguranță, supunere la tratamente inumane și degradante, dreptului la apărare, la contradictorialitatea în procesul penal, la o instanță independentă și imparțială, la un proces echitabil, la respectarea vieții private și de familie, protejate de art. 3, art. 5 § 1, art. 6, 8 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale, prin pronunțare motivată potrivit art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală, constatarea faptelor invocate de încălcare a legalității și a drepturilor inculpatului A. Bahcivanji, cu emiterea unei încheieri interlocutorii de înlăturare a condițiilor ce au contribuit la săvârșirea încălcărilor legislației, prin pronunțare motivată potrivit art. 218 alin. (1) Cod de procedură penală, casarea încheierii primei instanțe din 05 octombrie 2017 în partea ce ține de respingerea listei probelor inculpatului Andrei Bahcivanji care urmau a fi prezentate la judecarea cauzei, cu admiterea cererii inculpatului Andrei Bahcivanji privind administrarea probelor apărării și casarea totală a sentinței Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bahcivanji Andrei, să fie achitat pe motiv că nu a fost constatată existența faptului infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal. În argumentarea apelului depus, avocatul a invocat că, deducerile procurorului că acțiunile lui A. Bahcivanji ar fi ilegale și conștientizate de acesta și că ar fi îndreptate la sustragerea avutului S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, sunt vădit neîntemeiate și total lipsite de probatoriu. Prima instanță a pronunțat o sentință nemotivată, incompatibilă cu standardele legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, deoarece contravine rigorilor potrivit cărora autoritățile naționale urmează să-și motiveze hotărârile pe cazurile penale, cu 11 impunerea unui răspuns detaliat la fiecare argument important pentru rezultatul procesului. Învinuirea este expusă prin invocarea formală a unor indici juridici care nu corespund circumstanțelor faptice și împrejurărilor reale ale cazului, iar cercetarea probelor prezentate în ședința judiciară a confirmat invaliditatea acuzațiilor. Analiză imparțială și aprecierea la justa valoare a cumulului probelor cercetate în ședința judiciară nu confirmă existența elementelor infracțiunii, dar demonstrează cert și univoc nevinovăția inculpatului. Aprecierea sub toate aspectele, completă și obiectivă a probelor administrate în ședința de judecată nu confirmă existența incriminatei tentative de sustragere a mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, nu confirmă existența pretinselor înșelăciuni și abuz de încredere, existența unei victime, nu confirmă existența presupusului grup criminal organizat în componența lui V. Platon, A. Bahcivanji și M. Capanji. Presupunerile părții acuzării urmau a fi confirmate prin probatoriu pertinent, concludent, util, veridic și coroborator care, dincolo de orice dubiu rezonabil, să demonstreze existența laturii obiective și celei subiective a componenței presupusei excrocherii, existența faptului presupusei escrocherii de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul A. Bahcivanji, existența presupusei înșelăciuni și presupusului abuz de încredere aplicat de inculpatul A. Bahcivanji, existența victimei, existența scopului presupusei dobândiri ilicite de către inculpatul A. Bahcivanji a bunurilor victimei, existența cooperării cu intenție a inculpaților A. Bahcivanji, M. Capanji, V. Platon la săvârșirea presupusei escrocherii, existența reuniunii stabile și organizate în prealabil pentru a comite presupusa dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, existența intențiilor criminale ale inculpatului A. Bahcivanji, conștientizarea de către inculpatul A. Bahcivanji a caracterului prejudiciabil al acțiunii sale, prevederea urmărilor ei prejudiciabile, dorirea sau admiterea, în mod conștient, a survenirii acestor urmări, existența voinței inculpatului A. Bahcivanji și acțiunii intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea presupusei escrocherii de către inculpatul A. Bahcivanji, întrunirea elementelor constitutive ale presupusei escrocherii, vinovăția inculpatului de săvârșirea presupusei escrocheriei etc. Declarațiile martorilor acuzării, prezentate în ședința judiciară nu confirmă existența elementelor infracțiunii de escrocherie, dezvinovățesc inculpatul A. Bahcivanji și desființează acuzațiile aduse de partea acuzării, iar prima instanță a respins ilegal și neîntemeiat obținerea citării și audierii martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării, solicitată de inculpatul A. Bahcivanji. 12 Instanța a respins ilegal și neîntemeiat cererea apărării privind cercetarea imprimărilor audio și video consemnate în procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 14.12.2016, procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 15.12.2016 din altă cauză penală nr. 2014970460 privind întâlnirile și discuțiile între A. Bahcivanji, V. Bodea și I. Cazacliu. Materialele cauzei, prezentate în ședința judiciară nu confirmă existența elementelor infracțiunii de escrocherie, dezvinovățesc inculpatul A. Bahcivanji și desființează acuzațiile aduse de partea acuzării și încalcă dreptul acestuia la apărare. Documentele prezentate de inculpatul A. Bahcivanji, în apărarea sa, traduse autorizat, care îl dezvinovățesc și urmează a fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești nu pot fi considerate date inadmisibile care nu pot fi admise ca probe, excluse din dosar și considerate a fi obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, deoarece legal au fost autentificate notarial pe teritoriul Ucrainei, care este inclusă în Lista statelor și modul de recunoaștere a actelor oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica Moldova. Acțiunile inculpatului A. Bahcivanji sunt conforme mandatului acordat de acționarii societăților comerciale nominalizate, fiind necesar a fi luat în considerație faptul că reglementarea relațiilor economice au la bază, mai întâi de toate, normele dreptului civil, comercial, financiar, bancar și altor ramuri de drept, spațiu legal în interiorul cărora este posibilă realizarea activității economice specificate. Doar fapta reală, care depășește cadrul legal constituit din totalitatea normelor de drept relevante, poate fi recunoscută act delictual al conduitei. În asemenea cazuri, este necesar de a constata dacă a existat presupusa faptă interzisă, care este domeniul relațiilor sociale la care se referă, dacă au fost încălcate prin această faptă anumite interdicții, care sunt normele prohibitive și cine le-a încălcat. Cadrul normativ prevăzut de diverse sfere ale dreptului care reglementează o faptă concretă constituie suport fondat al răspunderii doar în cazul în care vinovăția persoanei este dovedită prin prisma fiecărei norme ale ramurii de drept material aplicabile faptei. Conchiderile despre stabilirea cu certitudine că prin acțiunile inculpaților V. Platon și A. Bahcivanji ar fi fost realizată latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie sub formă de tentativă sunt false, deoarece procurorul nu a prezentat date care să confirme o asemenea presupunere. Presupusa tentativă de dobândire ilicită a bunurilor companiilor comerciale nominalizate prin înșelăciune sau abuz de încredere, impune existența unor acțiuni intenționate îndreptate nemijlocit, adică direct spre săvârșirea infracțiunii cauzatoare 13 de daune materiale în forma prevăzută la art. 190 Cod penal, componență materială, în latura obiectivă a căreia în calitate de element obligatoriu trebuie să fie prezentă urmărirea de făptuitor a consecințele social-periculoase. În cadrul urmăririi circumstanțelor participării inculpatului A. Bahcivanji la săvârșirea presupusei fapte și cercetării probatoriului prezentat nu a fost dovedită existența faptului infracțiunii, fiind confirmată prezența dubiilor în probarea învinuirii și insolvabilitatea celor incriminate. Acuzarea nu a demonstrat pretinsa intenție infracțională, existența înșelăciunii și abuzului de încredere imputate, existența posibilității reale de a sustrage mijloacele financiare disponibile pe conturile S.A. „Moldasig” în sumă de 180290158 lei MDL și de pe conturile S.A. „Alliance Insurance Group” în sumă de 35186424,97 lei MDL de către A. Bahcivanji sau presupușii noi vice-directori ai S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”. Pretinsa participație și înțelegere prealabilă între A. Bahcivanji și V. Platon în perioada septembrie - decembrie 2016 este imposibilă și nu este demonstrată, deoarece ultimul era izolat în detenție, fapt notoriu care exclude presupusa reuniune stabilă de persoane organizate în prealabil pentru a comite pretinsa infracțiune. Indiciul calificativ - „săvârșită de un grup criminal organizat” nu și-au găsit confirmarea în ședința de judecată prin probe pertinente și concludente, acuzarea nu a prezentat un probatoriu care să confirme că inculpatul A. Bahcivanji în perioada septembrie-decembrie 2016 ar fi acționat ca un grup criminal organizat, deoarece conform prevederilor art. 46 Cod penal: „Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.”. Acuzarea nu a adus nici o probă directă sau indirectă care ar demonstra că în cauza penală respectivă a fost organizat un grup stabil coeziv în scopul comiterii escrocheriei, operând cu presupuneri vădite. Acțiunile inculpatului A. Bahcivanji nu constituie presupusa tentativă de infracțiune, deoarece acțiunile acestuia nu au fost îndreptate nemijlocit împotriva valorii sociale ocrotite de Codul penal, iar acuzarea nu a dovedit comiterea înșelăciunii sau abuzului de încredere de către inculpatul A. Bahcivanji, nu a identificat persoana fizică sau juridică care ar fi avut asemenea reacție psihologică, care să fi fost supusă înșelării sau abuzului de încredere. În procesul penal nu a fost dovedită existența laturii obiective și celei subiective a componenței de infracțiune și nici caracterul prejudiciabil al acțiunii, implicit nu este probat că inculpatul A. Bahcivanji își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, că ar fi prevăzut urmările ei prejudiciabile, că ar fi dorit sau admis, în mod conștient, survenirea unor asemenea presupuse urmări. 14 Vinovăția de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal nu a fost legal stabilită, iar inculpatului nu i-au fost asigurate toate garanțiile necesare apărării sale prin prezența încălcărilor care reglementează desfășurarea procesului penal și anume neasigurarea exercitării drepturilor procesuale de a lua cunoștință cu toate materialele cauzei și a cere completarea urmăririi penale, neinformarea despre toate hotărârile adoptate care se referă la drepturile și interesele sale, neînmânarea, la solicitare, a copiilor de pe aceste hotărâri în limba pe care o cunoaște, reținerea ilegală, aplicarea arestării contrar cadrului legal și uzanțelor internaționale, în absența motivelor relevante, prelungirea duratei arestării contrar cadrului legal și uzanțelor internaționale, în absența motivelor relevante, supunerea arestatului la tratament inuman și degradant, privarea de posibilitatea prezentării probelor apărării, judecarea cauzei de către o instanță care nu a corespuns criteriilor de independență și imparțialitate. Potrivit explicațiilor Plenului, sustragerea în forma escrocheriei va fi considerată doar dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane. Ținând cont că obiectul escrocheriei îl formează relațiile sociale cu privire la proprietate, pentru confirmarea acestui element este necesar de a constata încălcarea prin fapta săvârșită a modului stabilit de repartizare a bunurilor materiale. Tentativa dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, încălcarea modului stabilit de repartizare a bunurilor materiale, potrivit împrejurărilor expuse în acuzații, a fost înfăptuită prin următoarele acțiuni: Bahcivanji Andrei a început să ducă negocieri cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, privind modalitatea de numire a unor noi vicedirectori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate. îÎncălcarea modului de repartizare a bunurilor materiale, în forma tentativei, este absentă deoarece presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate este reglementată de normele care reglementează activitatea societăților pe acțiuni, asigurătorilor, normele financiare, fiscale, de monitorizare, ale evidenței contabile, alte acte normative, de acordurile contractuale, statutul societății și este supusă controlului din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și altor autorități statale. În materialele dosarului penal lipsesc cu desăvârșire probe care să confirme tentativa încălcării legislației privitoare la presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate. Ca urmare, argumentele invocate confirmă absența unuia din elementele escrocheriei incriminate - ilegalitatea luării, în forma tentativei, a mijloacelor 15 financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei MDL. Alt element al escrocheriei este gratuitatea. Acuzarea nu a prezentat un probatoriu privind modul presupus de operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate care să confirme că va fi dobândită și gratuită luarea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei MDL. În consecință, este absent și elementul gratuității escrocheriei incriminate, deoarece lipsesc probe care să confirme modul de dobândire și gratuitatea luării bunurilor din posesia altuia, în forma tentativei. Potrivit legii penale, pe lângă caracterul ilegal și gratuit al luării bunurilor din posesia altuia, escrocheria trebuie să cauzeze prejudiciu patrimonial efectiv proprietarului, deoarece sustragerea bunurilor în forma escrocheriei este o componență materială a infracțiunii, în latura obiectivă a căreia în calitate de element obligatoriu sunt prezente consecințele social-periculoase. În sensul dreptului penal, consecințele reprezintă în sine doar prejudiciul material pozitiv, egal cu valoarea averii de care sau de dreptul la care, a fost lipsit proprietarul sau un alt titular și doar proporțiile acestui prejudiciu se i-au în considerație la calificarea oricărei forme de sustragere. Acuzarea nu a demonstrat că presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate va cauza consecințele social-periculoase, stipulate prin legea penală, în cazul inculpatului, probarea că vor fi cauzate consecințele nominalizate, ca element obligatoriu al escrocheriei - cauzarea prejudiciul patrimonial efectiv proprietarului, fiind absentă. Scopul acaparator în cazul sustragerii, în forma escrocheriei reprezintă în sine tendința persoanei de a se îmbogăți ilegal prin luarea în folosul său sau în folosul altor persoane a averii străine sau drepturilor asupra acesteia, de asemenea, nu are suport probatoriu. Pretinsa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate este o activitate legală, supusă Legii privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02.04.1997, urmărindu-se obținerea venitului în rezultatul activității legale de întreprinzător, determinată de Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992 - antreprenoriatul este inclusiv activitatea de prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu și sub răspunderea lor patrimonială cu 16 scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri. Subsecvent sustragerea în forma escrocheriei constituie dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Temeiuri de a considera că A. Bahcivanji în cadrul negocierilor cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” privind modalitatea de numire a unor noi vice-directori ar fi înșelat sau abuzat de încrederea acestora nu există, fiind negată prin însăși declarațiile lui V. Bodea și I. Cazacliu. În privințele expuse, toate încercările acuzării de a identifica negocierile lui A. Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” privind modalitatea de numire a unor noi vice¬directori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate, cu pretinsa sustragere a mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei MDL nu au justificare juridică și susținere probantă. Pe lângă aceste omisiuni, acțiunile întreprinse de A. Bahcivanji nu pot fi considerate ca tentativă spre săvârșirea infracțiunii incriminate, fiind evident că în sine, negocierile lui A. Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, nu pot fi considerate ca fiind îndreptate nemijlocit (direct) spre sustragerea mijloacelor financiare în general, și de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei MDL, în special. Însăși textul acuzațiilor specifică etape intermediare, care înlătură pretinsa îndreptare a acțiunilor inculpatului A. Bahcivanji nemijlocit spre sustragerea bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere: numirea unor noi vice- directori, identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate. La modul practic, pretinsele acțiuni incorporează mai multe etape obligatorii, cum ar fi nominalizarea noilor vicedirectori, verificarea întrunirii condițiilor legale pentru desemnare, înaintarea și acceptarea candidaturilor de către organele abilitate, numirea în funcție în corespundere cu cadrul legal, atribuirea împuternicirilor în vederea operării cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate, identificarea soluțiilor de operare din numele acestora. Prin acordarea de maximă eficiență prezumției de nevinovăție, în temeiuri legale apărarea a solicitat suspendarea executării sentinței atacate, inclusiv în partea ce ține 17 de menținerea arestării preventive, care deja a depășit termenul constitutional de 12 luni. 3.

Avocatul Victor Palancica în numele inculpatului Platon Veaceslav, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea lui Platon Veaceslav, pe motiv că fapta nu este săvârșită de inculpat și nu s-a constatat existența infracțiunii prevăzute de art. 190 și 325 Cod penal. În argumentarea apelului depus, apărătorul Victor Palancica a invocat că acuzatorul de stat a adus discursul său în fața instanței pentru susținerea învinuirii unilateral și a omis obligațiunea sa în vederea faptului stabilirii tuturor circumstanțelor, adică cât cele de învinuire atât si cele de dezvinovățire. La fel, instanța de judecată s-a limitat doar la copierea actului de învinuire, adică a rechizitoriului ignorând prevederile legislației și anume prevederile art. 389 Cod de procedură penală. Acuzarea și instanța de judecată s-a bazat din start pe presupuneri, în exclusivitate ori în principal deoarece anume această viziune unilaterală a dus la condamnarea lui Platon Veaceslav și la emiterea sentintei, ceia ce denotă faptul ilegalității sentinței, care prin urmare duce la declararea sentinței ca fiind una ilegală. Circumstanțele de fapt urmau a fi dovedite prin declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, martorilor sau alte acțiuni care pot fi efectuate în cadrul urmării penale or, necesare de efectuat pentru stabilirea lor. Nici una dintre declarațiile martorilor existente la dosar nu a dus la stabilirea vinovăției inculpatului Platon Veaceslav, deoarece în unele cazuri se datorează presupunerilor declarate de acuzatorul de stat, care de fapt nu sunt probe. A considerat că învinuirea înaintată lui Platon Veaceslav și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că condamnatul Platon Veaceslav nu a comis infracțiunile prevăzute de art. 190 și 325 din Codul penal. În cadrul cercetării judecătorești și în urma examinării materialelor cauzei penale s-a constatat cu certitudine că, în acțiunile inculpatului Platon Veaceslav nu se întrunesc elementele infracțiunii incriminate și învinuirea adusă, nu-și găsește confirmarea, nu este probată, iar procurorul pune la baza învinuirii doar presupuneri și interpretează eronat legea, materialele cauzei și este înaintată cu încălcări esențiale ale legii. De neglijat sunt și multiplele încălcări de procedură și nereguli admise atât de 18 organul de urmărire penală cât și de către instanța de judecată, care în mod automat duc la anularea actelor întocmite de aceștia si anume, obținerea declarațiilor martorilor prin presiuni, amenințări și chiar șantaj din partea acuzării, deoarece majoritatea martorilor audiați în cadrul acestor dosare au fost reținuți mai întâi de către CNA, iar ulterior transformați în martori. Obținerea declarațiilor martorilor prin indicații și ordine, deoarece angajații DDS "Pantera”, sunt angajați și se subordonează militar superiorilor, iar tăcerea acestora însemna automat concedierea sau sancționarea. Punerea la baza învinuirii a probelor obținute cu încălcarea flagrantă a legislației procesual penale, acele înregistrări video și audio care nu este clar în ce circumstanțe au fost efectuate și cine discută în ele, baza juridică de administrare a acestor probe, care sunt obținute ilegal. Încălcarea flagrantă a dreptului inculpatului la apărare, prin limitarea vizitelor, întrevederilor și în genere a participării avocaților la acest proces. O altă încălcare gravă admisă de organul de urmărire penală și instanță a fost îngrădirea dreptului la un proces echitabil, la legalitatea procesului și la egalitatea în fața legii, la respingerea sistematică a tuturor demersurilor, parvenite din partea lui Veaceslav Platon, la înlăturarea acestuia din proces și multe alte abateri procedurale, care la fel duc la ilegalitatea acestei sentințe. De asemenea, lipsesc cu desăvârșire corpurile delicte care ar fi putut să ducă la stabilirea adevărului în cauza respectivă. Mai mult, nu au fost descoperite nici cauzele și condițiile care ar fi dus la săvârsirea infracțiunii. Probele care au stat la baza acuzării lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii de escrocherie și corupere sunt ilegale și trebuie respinse de instanță. Mai mult decât atât, nici chiar cu ajutorul acestor probe vina inculpatului nu poate fi dovedită în ce privește vinovăția acestuia. 3.

Avocatul Alexandru Bernaz în numele inculpatului Platon Veaceslav, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea lui Platon Veaceslav pe art. art. 42 alin. (3), 27, 190 și 325 alin. (2) lit. c) Cod penal. În argumentarea apelului depus, apărătorul Alexandru Bernaz a invocat că incompatibilitatea judecătorului Galina Moscalciuc deoarece la 21.11.2016 judecătorului i-a fost repartizat spre examinare dosarul penal nr. 14-1-14529-18112016 în privința lui Veaceslav Platon, învinuit în baza art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal. În aceiași zi la 21.11.2016, judecătorul conducându-se de prevederile art. 33 alin. (2), pct. 6) Cod de procedură penală, a întocmit o declarație de abținere de la examinarea dosarului penal în privința lui V. Platon. Ca urmare, judecătorului V. 19 Budeci, examinând prezenta declarație de abținere, prin încheiere, din 21.11.2016, constatând existența împrejurărilor care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Galina Moscalciuc, întru garantarea dreptului la un proces echitabil, pentru a nu fi permisă generarea unor petiții, nedumeriri și suspiciuni asupra legalității hotărârii judecătorești din partea părților la proces, a admis această declarație. În rezultat, dosarul penal de învinuire a lui V. Platon a fost transmis altui judecător spre examinare în fond. La 25.05.2017 judecătorului G. Moscalciuc a fost repartizat spre examinare prezentul dosar penal nr. 12-1-35638-200522017 în privința lui Veaceslav Platon, învinuit în baza art. art. 27, 190 alin. (3),(5) Cod penal. Prin declarație de abținere, din 26.05.2017 judecătorul G. Moscalciuc, în baza art. 33 alin. (2), pct. 6) Cod de procedură penală, făcând referire la aceleași temei, care au stat la baza emiterii încheierii, din 21.11.2016, întru garantarea dreptului părților la un proces echitabil, a declarat despre imposibilitatea examinării imparțiale a prezentului dosar penal. În pofida faptului că incompatibilitatea judecătorului G. Moscalciuc la examinarea dosarului penal de învinuire a lui Veaceslav Platon deja era constatată prin încheierea din 21.11.2016, judecătorul Ciprian Valah prin încheiere din 26.05.2017, încălcând prevederile art. 33 Cod de procedură penală, ilegal a respins declarație de abținere a judecătorului G. Moscalciuc, după care ultima, prin încălcarea dreptului inculpatului V. Platon la un proces echitabil, în împrejurările care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea acestei, a început examinarea în fond a prezentei cauze penale. Încălcarea dreptului inculpatului Veaceslav Platon la accesul liber la justiție prin imposibilitatea luării cunoștinței cu materialele prezentei cauze penale: În cazul de speță, conform procesului-verbal din 17.05.2017 (Vol. VI, f.d. 5-6), la finisarea urmăririi penale procurorul nu a pus la dispoziția lui V. Platon și apărătorilor acestuia întregul dosar penal cusut și numerotat alcătuit din 5 volume cu 250 file fiecare volum, dar i-a înmânat un CD pe care erau copiate materialele prezentei cauze penale, nefiind traduse în limba rusă, pe care o posedă inculpatul V. Platon. Solicitările apărătorilor privind prezentarea întregului dosar penal cusut și numerotat, cu acordarea unui termen suficient pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei penale și cu traducerea acestuia prin intermediul traducătorului, au fost respinse de procuror. Din conținutul procesului-verbal din 17.05.2017 reiese că acțiunea procesuală penală indicată a durat doar 20 minute. Evident că este imposibil de făcut cunoștință cu materialele cauzei penale compuse din 5 volume în termen de 20 minute. Mai mult, din conținutul prezentului proces-verbal reiese că cauza penală a fost tradusă parțial. Astfel, din 5 volume cu 1250 file în total, au fost prezentate fiind 20 traduse doar 362 fde, faptul reflectat de apărare în procesul-verbal din 17.05.2017. Ca urmare, prezentul dosar penal a fost expediat în instanța de judecată fără ca inculpatul V. Platon să facă cunoștință cu întregul dosar penal tradus în limba rusă. Astfel, la etapa pregătitoare a ședinței de judecată, prin încheierea protocolară ilegală și neîntemeiată, din 26.07.2017, inculpatul V. Platon a fost îndepărtat din sala de judecată cu continuarea cauzei în lipsa acestuia, în pofida faptului că prezența unui acuzat în instanță capătă o importanță datorită, atât dreptului său de a fi ascultat de tribunal, cât și datorită necesității de a fi controlată exactitatea afirmațiilor sale, de a le confrunta cu cele ale eventualei victime ale cărei interese trebuie protejate, precum și cu declarațiile martorilor. Știind că inculpatul poate fi îndepărtat doar pentru încălcarea ordinii ședinței și pentru nesupunerea dispozițiilor președintelui ședinței, instanța de fond totuși în sentința contestată a recunoscut că anume „comportamentului tendențios al inculpatului V. Platon, care împreună cu avocații săi, prin înaintarea diferitor cereri nefondate precum și absența nejustificată de la ședințele de judecată facilitau tergiversarea examinării cauzei”, a condiționat înlăturarea lui V. Platon. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești partea apărării prin cererea din 15.09.2017 a solicitat ca să fie realizat dreptul lui V. Platon de a lua cunoștință cu materialele prezentei cauze penale, traduse în limba rusă pe care o posedă ultimul. Prin cererea inculpatului V. Platon din 25.09.2017, depusă prin avocații său, ultimul în mod repetat a solicitat să-i fie prezentate pentru a lua cunoștință materialele prezentei cauze penală traduse în limba rusă, inclusiv și video/audio înregistrările, anexate în calitate de probe materiale. Ulterior, la 08.11.2017, dat fiind faptul că inculpatul V. Platon nu a luat cunoștință în mod integral cu materialele prezentei cauze penale, instanța de judecată, executând prevederile art. art. 17 alin. (2), 317 alin. (2), (4) din Codul de procedură penală, a emis o dispoziție prin care a dispus escortarea lui Veaceslav Platon în incinta judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în vederea luării cunoștinței cu toate materialele prezentei cauze penale și cu audio/video înregistrările, anexate la prezenta cauză în calitate de probe materiale. Ulterior, în pofida faptului că dispoziția instanței de judecată din 08.11.2017 privind escortarea inculpatului V. Platon așa și nu a fost executată și ultimul nu a avut posibilitate să facă cunoștință cu toate materialele prezentei cauze penale, la 10.11.2017 instanța de judecată a emis o încheiere prin care ilegal și neîntemeiat a declarat finisarea cercetării judecătorești, cu anunțarea dezbaterilor judiciare. Prin cererea părții apărării din 15.11.2017 s-a solicitat reluarea cercetării judecătorești pe prezenta cauză penală, cu asigurarea executării dispoziției instanței 21 de judecată privind escortarea inculpatului Veaceslav Platon în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în vederea luării cunostintei cu toate materialele prezentei cauze penale, inclusiv cu audio/video materialele, anexate la prezenta cauza în calitate de probe materiale, însă instanța de judecată, prin încheiere din 15.11.2017, neîntemeiat a respins această cerere. Prin cererea din 27.09.2017 în vederea asigurării dreptului la apărare, cât și întru asigurarea accesului liber la justiție, partea apărării a solicitat ca inculpatului V. Platon, cât și apărătorilor acestuia să fie asigurată traducerea documentelor care se află în volumul I - fila 43-56, în volumul II - fila 211-218 și fila 221-224, întocmite în limba italiană și lituaniană. Însă, prin încheierea protocolară, ilegal și neîntemeiat instanța de fond a respins prezenta cerere. Încercând nereușit să motiveze imposibilitatea luării de către V. Platon a cunoștinței cu materialele prezentei cauze penale, instanța de fond a reținut că „nu o singură dată s-a expus cu privire la chestiunea ce vizează acordarea posibilității inculpaților de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, însă în detrimentul dispoziției instanței inculpații nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei conform doleanței exprimate anterior”. Din cauza neexecutării dispozițiilor instanței de fond privind escortarea inculpatului V. Platon în incinta judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, ultimul, fiind ilegal îndepărtat din procesul penal, nu a avut posibilitatea de a face cunoștință cu materialele prezentei cauze penale. Astfel, în baza art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal, Veaceslav Platon este învinuit de coruperea activă, caracterizată prin promisiunea, personal, unei persoane publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite în proporții mari. Astfel, conform art. 2701 alin. (2) Cod de procedură penală, Procuratura Anticorupție exercită urmărire penală în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 325 Cod penal, indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor promise depășește 5000 de unități convenționale, adică 250 000 lei (echivalent la situația din 22.12.2016 cu 872 euro). Constată că prețul minim a 1 m al apartamentului în mun. Chișinău la situația din decembrie 2016 conform informației bursei Lara http://www.lara.md/blog/?i=26 a constituit 497 euro. Ca urmare, prețul unui apartament cu o suprafață minimală de 18 nu constituia 8946 euro. Iar prețul automobilului este minimum 5000 euro. Ca urmare, prețul minim al apartamentelor pentru I. Cazac și M. Lapteacru, care, precum că, i-au fost promise, urma să constituie 17.892 (8946+8946) euro. Iar, prețul minim al automobilelor pentru I. Cazac și M. Lapteacru care, precum că, i-au fost 22 promise, urma să constituie 10 000 (5000+5000) euro. Inclusiv mijloacele bănești, precum că, promise în sumă de 10.000 euro (5000 euro pentru fiecare). În rezultat, conform învinuirii aduse lui V. Platon, organul de urmărire penală l- a învinuit de promisiunea unor bunuri în sumă minimă de 37.892 euro, echivalent cu 797 888 lei, ceia ce depășește 5000 de unități convenționale. Din aceste considerente, anume Procuratura Anticorupție era competentă să exercită în privința lui V. Platon urmărirea penală în cazul infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal, despre care au denunțat I. Cazac și M. Lapteacru. Astfel, ofițerul de urmărire penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza ordonanței din 07.03.2017 la denunțul lui I. Cazac începerea urmăririi penale nr. 2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, știind că conform art. 2701 alin. (2) Cod de procedură penală cauza penală pornită urmează să fie exercitată de către Procuratura Anticorupție, încălcând cerințele art. 271 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a trimis cauza procurorului pentru a o transmite organului competent, ca urmare urmărirea penală în cazul infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal a fost efectuată cu încălcarea competenței materiale de către un organ necompetent. Cât procurorul care a exercitat conducerea urmăririi penale pe prezenta cauza penală, atât și procurorul ierarhic superior, la fel au ignorat prevederile art. 2701 alin. (2) Cod de procedură penală, neexpunându-se în privința competenței de exercitare a urmăririi penale pe prezenta cauza penală. Reieșind din art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, se constată că toate actele procedurale emise în prezenta cauza penală în cazul infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal, sunt nule din cauza încălcării competenței materiale. Mai mult, conform art. 94 alin. (1), pct. 4), 8) Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală și cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod. În baza acestor circumstanțe, prezenta cauza penală în baza art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal, urma să fie încetată în temeiul art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, prin pronunțarea sentinței de încetare, deoarece există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. În afară de cele menționate, conform art. 274 alin. (3) Cod de procedură penală, ordonanța de începere a urmăririi penale, emise de organul de urmărire penală, în termen de 24 de ore de la data începerii urmăririi penale, se aduce la cunoștință în 23 scris procurorului care efectuează conducerea activității de urmărire penală, prezentându-i-se totodată și dosarul respectiv. La momentul când a luat cunoștință de ordonanța de începere a urmăririi penale, procurorul fixează termenul de urmărire în cauza respectivă. Astfel, ofițerul de urmărire penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza ordonanței din 07.03.2017 la denunțul lui I. Cazac, începerea urmăririi penale nr. 2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal, a expediat cauza penală procurorului A. Bețișor, care încălcând normele procesuale penale, nu a emis nici o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire în cauză penală nr. 2017970155. La materialele prezentei cauze penale există doar o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire penală, emisă de procurorul A. Bețișor, însă această ordonanță se atribuia la o altă cauză penală cu nr. 2016970155. Mai mult, din textul acestei ordonanțe reiese că procurorul a dispus stabilirea termenului de urmărire penală pe cauza penală nr. 2016970155 până la 01.06.2016 și să vede că anul 2016 a fost cu stilou corectat la 2017. Ca urmare s-a constatat că, fără a fi fixat un termen de urmărire penală pe cauza penală nr. 2017970155, ofițerul de urmărire penală V. Puica ilegal a purces la audierea martorilor I. Cazac din 07.03.2017 și a lui M. Lapteacru din 15.03.2017, la ridicarea din 31.03.2017 a documentelor, care au fost anexate în continuare în calitate de probe materiale, efectuând ilegal și alte acțiuni procesuale penale. În rezultat, toate actele procesual penale efectuate în afara termenului de urmărire penală, urmau să fie recunoscute nule în baza art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind obținute cu încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal. Aprecierea eronată de către instanța de fond a probelor în ce privește comiterea presupusă a infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de fond, motivând sentința pronunțată, a reținut că „acțiunea de promitere întreprinsă de inculpatului Veaceslav Platon se demonstrează prin declarațiile martorilor Lapteacru Mihail și Cazac Ion, care au confirmat că la data de 22 decembrie 2016 le-a fost promis telefon Iphone 7, apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare, în legătură cu acest fapt ei au depus raport conducerii. Însă în pofida celor declarate de martorii I. Cazac și M. Lapteacru și a celor constatate de instanța de fond, în rapoartele din 22.12.2016, depuse conducerii DDS Pantera, nu se conține informația despre presupusele promisiuni din partea lui V. Platon în ce privește coruperea colaboratorilor DDS Pantera. Lipsa în aceste rapoarte, întocmite la 22.12.2016 de către I. Cazac și M. Lapteacru, 24 a circumstanțelor presupuse privind comiterea de către V. Platon a careva acțiuni de corupere, probează lipsa faptului infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal. Mai mult, reiese că martorul Ion Cazac a denunțat organele de drept despre presupusele acțiuni de corupere din partea lui V. Platon abia la 07.03.2017, adică peste aproximativ 3 luni de la data presupusei coruperi active din partea lui V. Platon. Iar martorul Mihail Lapteacru în genere nu a depus nici un denunț împotriva lui V. Platon, fiind audiat în calitate de martor abia la 15.03.2017, posibil în legătură cu faptul că I. Cazac, audiat 07.03.2017, a recunoscut că pe 22.12.2016 era și M. Lapteacru. Evident că dacă V. Platon ar fi încercat la 22.12.2016 să corupă pe I. Cazac și M. Lapteacru, atunci aceste persoane urmau să reflecte în rapoartele sale, depuse conducerii DDS Pantera la 22.12.2016, toate circumstanțele înaintării diferitor promisiuni coruptibile din partea lui V. Platon. Însă prin aceste rapoarte colaboratorii DDS Pantera pe I. Cazac și M. Lapteacru raportează exclusiv despre comportamentul avocatului I. Crețu în cadrul ședinței de judecată din 22.12.2016 în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și nimic despre careva acțiuni de corupere activă din partea lui V. Platon. Evident este și faptul că dacă V. Platon ar fi încercat la 22.12.2016 să corupă pe I. Cazac și M. Lapteacru, atunci ultimii urmau imediat să denunțe organele de drept despre faptul coruperii active, ceia ce ei nu au făcut, denunțând organele de drept doar la 07.03.2017, posibil sub influența și insistența ilegală a conducerii sale. Mai mult, prin declarațiile date cât la etapa urmăririi penale, atât și în instanța de judecată, martorii I. Cazac și M. Lapteacru, au declarat că V. Platon i-a propus lor la rând cu apartamente și automobile, inclusiv și telefonul mobil de model Iphone-7, însă organul de urmărire penală, considerând ca fiind neîntemeiate și neveridice aceste declarații, în ordonanță de învinuire, din 09.06.2017 nu a inclus în acuzațiile aduse lui V. Platon și promisiunea acordării lui I. Cazac și M. Lapteacru a telefonului mobil de model Iphone-7. În afară de aceasta, cât I. Cazac, atât și M. Lapteacru la etapa urmăririi penale și în instanța de judecată au declarat că V. Platon i-a promis mijloace bănești fără a numi suma concretă, însă în ordonanță de învinuire, din 09.06.2017 și în rechizitoriu organul de urmărire penală, în lipsa probelor, a inclus în acuzațiile aduse lui V. Platon și promisiunea acordării lui I. Cazac și M. Lapteacru a sumei de 5.000 euro. Evident că acuzațiile aduse lui V. Platon privind promisiunea lui I. Cazac, și M. Lapteacru la 22.12.2016 în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a banilor în sumă de 5 000 euro, nici cum nu este probată. De menționat că, suma de 5000 euro precum că promisă de V. Platon figurează doar în declarațiile martorului Potînga Radu, care a descris alte circumstanțe 25 întâmplate nu pe 22.12.2016 și nu în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Pornind urmărirea penală în baza denunțurilor martorilor Potînga Radu și Rotaru Vasile, organul de urmărire penală, considerând aceste denunțuri ca fiind neîntemeiate și neveridice, nici nu i-a înaintat lui V. Platon careva acuzații privind acțiunile presupuse coruptibile ale lui V. Platon, comise în privința lui R. Potînga si V. Rotaru. Ca urmare, prin aceste declarații martorul acuzării M. Lapteacru a probat netemeinicia acuzațiilor aduse lui V. Platon, din care reiese că V. Platon prin promisiunea unor bunuri, precum că, a solicitat facilitarea accesului său la un telefon mobil. Martorul I. Cazac în instanța de judecată a declarat că V. Platon a intervenit cu rugăminți și propuneri de a ne încălca atribuții de serviciu și de a închide ochii la careva momente contra unor beneficii, servicii, telefon mobil, apartament, mașina la alegere. Propunerile erau serioase. Martorul M. Lapteacru în instanța de judecată a declarat că ”în timpul escortării V. Platon a încercat să mă corupă prin oferirea unui telefon mobil model Iphone 7, vorbind despre careva sume bănești, pentru a nu observa acțiunile lui ilegale între avocat și deținutul Platon și de a duce un control mai slab. Platon vorbea cu seriozitate când discuta referitor la propunerile sale”. Martorul I. Cazac și M. Lapteacru au declarat că toate discuțiile purtate dintre ei și V. Platon în timpul escortării acestuia în Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, au fost înregistrate cu mijloacele speciale aflate în dotare. La rândul său, partea acuzării, încercând să demonstreze vinovăția lui V. Platon, a reținut că promisiunile din partea lui V. Platon privind transmiterea martorilor I. Cazac și M. Lapteacru a apartamentelor în mun. Chișinău, automobilul după alegerea personală și mijloace financiare în sumă de 5 000 euro pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și facilitarea lui V. Platon la un telefon mobil, sunt fixate și auzite în înregistrările audio/video, efectuate de către I. Cazac și M. Lapteacru, care după părerea părții acuzării, s-a realizat verbal în mod perceptibil și anume prin următoarele cuvinte ale lui V. Platon, rupte din textul discuțiilor. Mai mult, instanța de fond, motivând sentința, a reținut că „anume înregistrările din fișierul cu denumirea „20140113164221 MEDIA” confirmă declarațiile martorilor Lapteacru Mihail și Cazac Ion. Conform înregistrărilor video vizualizate în ședința de judecată se stabileste cu certitudine intentia lui Platon Veaceslav de a corupe angajații DTS „Pantera”, acesta în mod repetat propune bunuri care nu li se cuvin în schimbul unor facilități”. De menționat că în ședință de judecată din 14.09.2017 participanții împreună cu președintele ședinței au cercetat, prin audiere, convorbirile din fișierul audio/video cu 26 denumirea „20140113164221 MEDIA", supus expertizei fonoscopice, din 29.05.2017, comparând cu conținutul stenogramei anexate la raportul expertului. Ca urmare, s-a constatat nereflectarea în stenogramă a cuvintelor care sunt deslușite, despre care expertul a menționat, precum că, ele sunt nedeslușite, care demonstrează conținutul real al discuțiilor între V. Platon și martorii I. Cazac, și M. Lapteacru. S-a mai constatat și reflectarea incorectă în stenogramă a unor cuvinte, spuse în timpul convorbirii de V. Platon și martorii I. Cazac și M. Lapteacru. Mai mult, din audio/video înregistrarea se aude râsul participanților discuțiilor și se vede cum V. Platon pe parcursul discuțiilor cu I. Cazac, și M. Lapteacru împreună cu ultimii râde, însă în stenogramă aceste fapte nu se reflectă. De menționat că apărătorii lui V. Platon pe parcursul cercetării convorbirilor din fișierul audio/video cu denumirea „20140113164221 MEDIA", obiectând asupra faptului deslușirii unor cuvinte considerate de expert ca nedeslușite și despre reflectarea incorectă în stenogramă a altor cuvinte, au solicitat includerea acestor obiecții în procesul-verbal al ședinței de judecată. Mai mult, prin cererea depusă ulterior apărarea lui V. Platon a solicitat dispunerea unei expertize fonoscopice repetate în scopul reflectării integrale a discuției, care a fost neîntemeiat respinsă de către instanța de fond. Astfel, din conținutul convorbirilor fixate în fișierul audio/video supus expertizei fonoscopice, din 29.05.2017, reiese că V. Platon în stilul satiric glumește împreună cu martorii I. Cazac, și M. Lapteacru despre faptul ce se va întâmpla dacă Platon va fi numit în funcție de șef al DDS Pantera, unde activează I. Cazac și M. Lapteacru. Mai mult, din audio/video înregistrarea se aude că V. Platon a continuat să glumească în stilul său satiric, dezvoltând fantezii despre activitatea sa coruptibilă - funcție de sef al DDS Pantera. Din aceste înregistrări audio/video reiese că V. Platon nu i-a promis martorilor I. Cazac și M. Lapteacru oferirea nici a telefonului mobil de model Iphone7, nici a apartamentelor, nici a automobilelor la propria alegere, nepromițând nici suma de 5000 euro, pentru efectuarea controlului corporal superficial cu permisiunea anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor cu avocații, circumstanțe care probează nevinovăția lui V. Platon. Instanța de fond, știind că promisiunea trebuie să fie serioasă și nu vagă sau imposibil de realizat, recunoscând că discuția fixată radio și video între V. Platon și martorii I. Cazac și M. Lapteacru a purtat un stil satiric, totuși a concluzionat că „circumstanțele obiective dovedesc că Platon Veaceslav, la nivel intelectiv, a urmărit scopul determinării angajaților DTS ”Pantera” Lapteacru Mihail și Cazac Ion care asigurau escorta acestuia în cadrul instanței de judecată de a îndeplini 27 necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea pazei lui în timpul escortării, manifestate prin efectuarea controlului corporal superficial, permisiunea anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor cu avocații, inclusiv facilitarea accesului la un telefon mobil”. Cauza penală nr. 2016978273 a fost pornită la 13.12.2016 pe art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza plângerii directorului general al S.A. „Moldasig” V. Bodea, din 12.12.2016 care în prezenta cauza penală lipsește, fiind anexată doar prima filă a plângerii fără semnătura lui V. Bodea. La 04.01.2017 a fost pornită cauza penală nr. 2017978002 pe art. 27,191 art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza raportului de autosesizare și în aceiași zi conexată la cauza renală nr. 2016978273. Prin raportul, din 03.01.2017, procurorul V. Ivanov a informat conducerea despre constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art. 27,191 alin. (5) Cod penal, ca urmare Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus examinarea prezentului raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274 Cod de procedură penală. La 16.03.2017 în baza raportului de autosesizare a fost pornită cauza penală nr. 2017978093 pe art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, și în aceiași zi conexată la cauza penală nr. 2016978273. Prin raportul, din 15.03.2017, procurorul a informat conducerea despre constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art. 27,190 alin. (5) Cod penal, ca urmare Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus examinarea prezentului raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274 Cod de procedură penală. Astfel, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală, primind indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă conformitate cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală, fără a întocmi un proces-verbal în care urma să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea depistată, procurorul A. Bețișor și V. Ivanov au încălcat procedura de începere a urmăririi penale în baza art. 27,190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 27,191 alin. (5) Cod penal și au purces deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale. Dat fiind faptul că legea procesuală penală în cazul autosesizării prevede întocmirea obligatorie a unui proces-verbal înainte de a fi emisă ordonanță de începere a urmăririi penale, este evident că urmărirea penală în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și art. 27, 191 alin. (5) Cod penal, a fost începută cu grave încălcări ale normelor procesual penale, care reglementează desfășurarea procesului penal. Ca urmare, toate actele și acțiunile procesual penale, efectuate pe prezenta cauză penală, în conformitate cu prevederile art. 251, 94 Cod de procedură penală, urmează să fie recunoscute nule, iar probele dobândite ca fiind inadmisibile. 28 Totodată, prin încheierea ilegală a instanței de fond din 24.11.2017 apărătorii lui V. Platon - A. Bernaz și I. Crețu au fost îndepărtați din sală de judecată, cu continuarea judecării cauzei în lipsa acestora. Ca rezultat al acțiunilor ilegale ale instanței de fond, apărătorii lui V. Platon au fost lipsiți de a participa cu cuvântările sale la etapa dezbaterilor judiciare. Organul de urmărire penală, în scopul formării vizibilității probării faptului că V. Platon din locul de detenție în perioada septembrie - decembrie 2016 a organizat și a dirijat comiterea infracțiunilor incriminate, a anexat la materialele prezentei cauze penale procesele-verbal de percheziție din 02.11.2016 și din 06.03.2017, ridicate din alt dosar penal nr. 2015970346 prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017, în care s- au reflectat rezultatele perchezițiilor, efectuate în camera de deținere a lui Veaceslav Platon. Astfel, prin procesul-verbal de percheziție din 02.11.2016, s-a reflectat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon a 02.11.2016 între ora 09 - 11, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „GSM BT” și un telefon mobil de model Iphone SE (IMEI- 355441075571593), cu cartela SIM Orange (nr. 1607178694521). Din prezentul proces-verbal reiese că în calitate de obiecții deținutul V. Platon a menționat că, începând cu ora 8:00, a fost scos din celulă pentru aproximativ o oră, iar în această perioadă obiectele depistate au fost introduse în celulă de către terți, versiune care nici cum nu a fost verificate de către organul de urmărire penală. A mai fost ridicat și procesul-verbal de percheziție, din 06.03.2017, în care s-a reflectat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 06.03.2017 între ora 23:17-01:02, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „ARI Card Phone”. Astfel, organul de urmărire penală, contrar art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, fiind obligat de a dovedi că V. Platon în perioada septembrie-decembrie 2016 din locul de detenție a organizat și a dirijat comiterea infracțiunilor incriminate, urma să efectueze ridicarea telefonului și a dispozitivelor electronice, depistate în celula în care se deținea V. Platon, și să dispună expertizarea acestora de către un specialist în vederea stabilirii cât a faptului funcționalității dispozitivelor, atât și a informației ce ține de apelurile efectuate și primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice. Este evident că o astfel de expertiză nu a fost efectuată la etapa urmăririi penale anume din cauza că dispozitivele ridicate nu conțin careva informații despre efectuarea careva apeluri, circumstanță care probează nevinovăția lui V. Platon și imposibilitatea ca ultimul, în perioada septembrie - decembrie 2016, din celula în care se deținea, putea să organizeze și să dirijeze comiterea infracțiunilor incriminate. 29 Ca urmare, prin cererea din 02.10.2017, în scopul confirmării faptului că dispozitivele electronice, depistate în celula lui V. Platon, au fost introduse fară voința inculpatului de către colaboratorii Penitenciarului nr.13, și că inculpatul nu s-a folosit de aceste dispozitive electronice, partea apărării a solicitat ridicării acestora din dosarul penal nr. 2015970346, aflat în gestiunea Centrului Național Anticorupție, cu dispunerea efectuării unei cercetării de către un specialist a dispozitivelor în cauză pentru stabilirea existenței apelurilor primite și efectuate în perioada septembrie - decembrie 2016 cu ajutorul acestor dispozitive electronice, cu identificarea abonaților, în adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice. Astfel, instanța de fond prin încheiere protocolară, a respins cererea din 02.10.2017 neîntemeiat constatând că aceasta nu vizează prezenta cauză penală. Este evident că veridicitatea acuzațiilor aduse lui V. Platon, precum că, el în perioada septembrie - decembrie 2016, din celula în care se deținea, a organizat și a dirijat comiterea infracțiunii incriminate, poate fi demonstrată doar prin stabilirea existenței în dispozitivele electronice, ridicate din celula acestuia, a apelurilor primite și efectuate în perioada septembrie - decembrie 2016, identificarea abonaților, în adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice, ceia ce nu a fost efectuat de către acuzarea. Mai mult partea apărării a dorit să stabilească adevărul, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins cererea părții apărării privind dispunerea unor cercetări tehnice a dispozitivelor în cauză. Pronunțând sentinta contestată, instanta de fond neîntemeiat a concluzionat faptul că Veaceslav Platon era persoana care a elaborat planul infracțional și a dirijat implementarea acestuia, se confirmă prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017, prin care din cadrul cauzei penale nr. 2015970346 au fost ridicate copiile documentelor aferente perchezițiilor, efectuate în camera de deținere a lui Veaceslav Platon din Penitenciarul nr. 13, amplasat în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, ce au avut loc la 02.11.2016 și 06.03.2017, în care sunt expuse circumstanțe ce au importantă pentru cauza penală, și anume faptul că pe perioada deținerii, Veaceslav Platon a dispus de telefoane mobile și mijloace tehnice în stare funcțională, cu care a avut posibilitatea de a comunica cu persoanele afiliate, și de a le coordona acțiunile”. Din această concluzie reiese că instanța de fond doar presupune că V. Platon a dirijat implementarea planul infracțional, deoarece a avut posibilitate de a comunica cu persoanele afiliate, și de a le coordona acțiunile. Instanța de fond nu poate să nu cunoască că prezența posibilității de a comunica, nu înseamnă comunicarea. 30 Ca urmare, în instanță de fond nu s-a dovedit că V. Platon în perioada septembrie - decembrie 2016, a deținut în stare funcțională dispozitive electronice și a contactat participanții infracțiunii, folosind dispozitivele electronice, depistate în noiembrie 2016 și martie 2017 în celula în care se el deținea. Neprobând folosirea de către V. Platon în perioada septembrie - decembrie 2016 a dispozitivelor electronice pentru contactarea participanților infracțiunii, acuzatorul de stat urma să obțină cel puțin declarațiile martorilor care urmau să confirme că în perioada septembrie - decembrie 2016 au primit de la V. Platon careva indicații în vederea realizării planului criminal sus-indicat. Astfel, nici unul din martorii audiați și nici inculpații M. Capanji si A. Bahcivanji, nu a confirmat că în septembrie - decembrie 2016 a avut careva contacte cu inculpatul V. Platon și a primit de la ultimul verbal sau în scris, ori prin persoane terțe, careva indicații, rugăminți de a efectua careva acțiuni care fac obiectul acuzațiilor aduse lui V. Platon. Nici unul din martorii audiați în instanța de fond, nici inculpații nu au declarat că cunosc că cineva a avut intenția de a sustrage mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, „Alliance Insurance Group” S.A. sau S.A. „AsitoKapital”. Sentința contestată în ce privește vinovăția lui V. Platon se bazează doar pe presupuneri. Astfel, instanța de fond a concluzionat că ”întru realizarea planului infracțional Platon Veaceslav, prin intermediul lui Stașevskaia Aliona l-a convins pe Capanji Maxim - președintele Consiliului de Administrație al S.A. „Moldasig”, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29, datat cu 09.12.2016, să deplaseze n România”. Însă nu este clar în baza la care probe instanța a ajuns la această concluzie, dat fiind faptul că A. Stașevskaia nu a fost audiată, iar inculpatul M. Capanji în instanța de fond a declarat că în calitate de membru și președinte al Consiliului „Moldasig” SA cu Veaceslav Platon nu a contactat niciodată nici la telefon și nici personal și primea indicații doar de la Aliona Stașevscaia. Mai mult, inculpatul M. Capanji a declarat că consideră că a avut loc o luptă pentru putere dintre Stela Pahomi și Aliona Stașevscaia, care din câte el cunoaște din cuvintele persoanelor terțe aveau o atârnare negativă una față de alta. Din declarațiile inculpatului M. Capanji mai reiese că propunerea privind vinderea unei părți din acțiunile “AsitoKapital” S.A. a parvenit de la Aliona Stașevscaia care din câte el cunoaște coordona activitatea companiei „Moldasig” S.A. din luna martie 2016, anume care și i-a propus lui M. Capanji să fie ales în componența consiliului SA „Moldasig” și mai târziu să fie președintele acestui consiliu. 31 Instanța de fond a concluzionat că "Platon Veaceslav, prin intermediul lui Maxim Capanji, i-a propus lui Marcel Pîrciog un bonus (comision) de 100 000 euro, pentru înregistrarea cesiunii în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital”, care urmau a lua decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A. „AsitoKapital”. Astfel nu este clar în baza la care probe instanța a ajuns la această concluzie, dat fiind faptul că M. Capanji a negat faptul că propunerea directorului general al S.A. „AsitoKapital”, M. Pîrciog a unui bonus de 100 000 euro pentru înregistrarea cesiunii în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital”, a parvenit de la V. Platon, declarând că această propunere a parvenit de la A. Stașevskaia. Ca urmare, fără audierea lui Aliona Stașevskaia, Oleg Cervatiuc, Andrei Cazacu, Sveatoslav Biriucov, Gheorghe Sclifos, persoanei cu numele Arsenii, rămâne doar de presupus în baza propriei inițiative sau în baza indicațiilor lui V. Platon sau a altei persoane. Însă, din motive necunoscute organul de urmărire penală nu a purces la audierea acestor persoane, limitându-se la presupunerea că anume Veaceslav Platon i-a dat indicațiile acestora. Mai mult, nici inculpatul A. Bahcivanji nu a confirmat că a fost delegat de V. Platon și că a avut intenția de a sustragere mijloacele financiare din cadrul companiilor de asigurare SA „Moldasig” și SA „Alliance Insurance Group”. Întru probarea declarațiilor sale, inculpatul A. Bahcivanji a prezentat instanței de fond în vederea anexării la materialele cauzei penale actele, eliberate de către companiile „Kirkliston Management Limited” și „Bellefond Invest Limited”, în baza la care el a fost mandatat să reprezinte interesele acționarilor S.A. „Alliance Insurance Group” și S.A. „Moldasig”, solicitând și audierea directorilor companiilor însă această solicitare instanța de fond neîntemeiat a respins. Instanța de fond neîntemeiat a reținut că nu poate aprecia ca probă documente de la „Kirkliston Management Limited” și „Bellefond Invest Limited”, în condițiile în care este imposibil de stabilit sursa eliberării actului pentru a o verifica în cadrul ședinței de judecată. Prin urmare nu este clar ce a avut în vedere instanța de fond, dat fiind faptul că veridicitatea documentelor prezentate era posibil de verificat prin simplă audiere a directorilor acestor companii, audierea cărora a fost respinsă de către instanța de fond. Instanța de fond ilegal și cu bună știință întru formarea vizibilității probării vinovăției lui V. Platon a retinut că din declarațiile martorului I. Cazacliu reiese că A. Bahcivanji întâlnindu-se cu ultimul, precum că, prezentat ca persoană ce acționează în numele lui Veaceslav Platon, ceia ce nu corespunde adevărului, dat fiind faptul că din declarațiile martorului I. Cazacliu date în ședință din 28.07.2017, reiese că A. Bahcivanji a comunicat lui I. Cazacliu că prezentat din numele lui Ion Dorogoi, care 32 era reprezentantul majoritar al S.A. „Alliance Insurance Group”. Mai mult, martorul I. Cazacliu a declarat că A. Bahcivanji a întrebat de procedurile legale de numire a unui director, concretizând că A. Bahcivanji s-a referit la procedura de numire a unui director nou în cadrul companiei de asigurări CA „Alliance Insurance Group” SA, condițiile de numire a acestui director și cerințele pe care trebuie să le întrunească candidatul. După ce i-a explicat în detaliu prevederile actelor normative, A. Bahcivanji a concluzionat că nu dispune de un asemenea candidat care ar întruni condițiile cerute de lege, ulterior, l-a întrebat despre posibilitatea numirii unui potențial candidat în calitate de vicedirector, la care răspunsul a fost că acest candidat, de asemenea trebuie să obțină avizul prealabil de la CNPF”. Fiind audiat în calitate de martor Vitalie Bodea a declarat că începând cu iulie 2016 și până în prezent V. Platon nu l-a contactat, iar referitor la tranzacția acțiunilor S.A. „AsitoKapital” careva indicații de la V. Platon el nu a primit. Au fost doar două persoane care au insistat la tranzacția dată, asta este A. Stașevskaia și M. Capanji. Evident că nici declarațiile lui A. Bahcivanji, nici ale lui V. Bodea nu probează rolul lui Platon Veaceslav în calitate de persoană care a organizat și a dirijat comiterea infracțiunii de sustragere, fiind conducător al unei organizații criminale îndreptate spre comiterea faptelor infracționale. Ilegalitatea acuzațiilor aduse lui V. Platon în ce privește "elaborarea planului infracțional de sustragere a mijloacelor financiare prin numirea și avizarea unor noi vicedirectori la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților controlate de Veaceslav Platon”, se probează și prin Statutul SA ”Moldasig”. Instanța de fond a omis să demonstreze de ce propunerea de a fi numiți vicedirectori la SA „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” poate fi înțeleasă doar ca tentativă de sustragere a mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit și nu ca încercare a acționarilor de a asigura integritatea activelor sale, în situația când aceste active sunt blocate. Instanța de fond a continuat formarea vizibilității probării vinovăției lui V. Platon, făcând referire la procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 14.12.2016, concluzionând neîntemeiat că prin acest proces-verbal se probează faptul că Andrei Bahcivanji a întreprins acțiuni în scopul numirii în cadrul S.A. „Moldasig” a unor noi vicedirectori anume întru extragerea mijloacelor bănești în interesul lui V. Platon. Nu este clar care probe demonstrează că vicedirectori noi numiți obligatoriu urmau să sustragă mijloacele financiare disponibile în conturile curente și de depozit a companiilor în cauză. 33 Fiind audiată în calitate de martor, Natalia Curmei a declarat că ”din momentul reținerii lui V. Platon în iulie 2016, nu a vorbit nici odată cu el. Referitor la tranzacția cu acțiunile S.A. „AsitoKapital” cu V. Platon nu a vorbit, vorbind doar cu A. Stașevskaia, care din august 2016 a deținut funcția de consilier a directorului general al S.A. „AsitoKapital”. ” A fost atrasă și o casă de avocatură din România care să îi îndrume care ar fi cea mai corectă, legală și simplă cale de a înstrăina acțiunile S.A. „AsitoKapital”. Fiind audiată în instanța de fond în calitate de martor O. Goloborodico a declarat că nu cunoaște din numele cui dădea indicații Aliona Stasevscaia, în discuții ea niciodată nu spunea numele. În anul 2015 la propunerea lui Oleg Cervatiuc a devenit membru al consiliului de administrare a SA „Alliance Insurance Group”, iar cum anume de votat îi spunea Dorogoi Ion care era președintele consiliului și reprezentantul unuia dintre acționari. Din declarațiile lui Marcel Pîrciog reiese că ultimul nu l-a cunoscut niciodată pe Veaceslav Platon, dar neoficial a auzit, personal nu a primit niciodată nici o sarcina pentru că nu a discutat absolut niciodată. Mai mult, martorul M. Pîrciog a declarat că în cadrul discuțiilor cu M. Capanji la 12.12.2016 nu a fost pronunțat numele lui Veaceslav Platon. Instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că procesul-verbal al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29 datat cu 09.12.2016, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital", datată cu 05.12.2016 și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital” datat cu 09.12.2016, precum că, sunt falsificate din cauza falsificării semnăturii din numele lui Pavel Budu. Această concluzie greșită a instanței este bazată pe raportul de expertiză grafoscopică nr. 21 din 06.03.2017, conform căruia semnătura din numele lui P. Budu în actele sus-menționate probabil nu au fost executate de cet. Budu Pavel. Este evident că probabilitatea în cazul de speță nu permite să concluzioneze cu certitudine că P. Budu nu a semnat aceste documente. Astfel, faptul că P. Budu în calitate de membru al Consiliului SA ,,Moldasig” putea să semneze procesul-verbal al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29 din 09.12.2016, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital”, din 05.12.2016 și procesul- verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital” din 09.12.2016, se confirmă prin declarațiile martorului Oleg Boian. Mai mult, din declarațiile martorului P. Budu reiese că el s-a aflat în perioada noiembrie 2016 - februarie 2017 în arest la domiciliu și procurorul i-a comunicat despre 34 obligațiunea de a nu contacta cu nimeni. Pavel Budu, fiind în stare de arest la domiciliu, având interdicția de a nu contacta și de a primi la domiciliu careva persoane, Gheorghe Sclifos sau alte persoane a semnat actele sus-indicate, însă când acestea au devenit cunoscute organelor de drept, a fost nevoit de declare că nu a semnat aceste acte, înțelegând că primirea la domiciliu a persoanelor terțe va fi calificat ca încălcarea obligațiilor stabilite la aplicarea arestării la domiciliu, care va duce la modificarea măsurii preventive la arestarea preventivă. Faptul că P. Budu, fiind în stare de arest la domiciliu, contacta cu persoane terțe, se probează prin declarațiile inculpatului M. Capanji, care a declarat că în luna decembrie 2016 s-a adresat la Gheorghe Sclifos, prietenul lui P. Budu, și l-a rugat să contacteze de la P. Budu dacă se poate întâlni cu P. Budu pentru a discuta unele momente ce țin de serviciu, însă peste o zi Gh. Sclifos i-a comunicat că P. Budu a refuzat să se întâlnească. Ca urmare, având posibilitate de a se întâlni cu Gh. Sclifos, P. Budu putea să aibă posibilitate să se întâlnească și cu alte persoane inclusiv și cu persoana cu numele Arsenii, inclusiv pentru a semna în calitate de membru al Consiliului SA „Moldasig” actele sus-indicate. Din declarațiile inculpatului M. Capanji reiese că ultimul era convins că anume P. Budu a semnat procesul-verbal al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29 din 39.12.2016, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital” din 05.12.2016 și procesul- verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital” din 09.12.2016. Legalitatea semnării procesului-verbal al ședinței Consiliului S.A. „Moldasig” fără a fi prezent în ședință se confirmă prin pct. 17.2.16 din Statul S.A. „Moldasig”, în care se stabilește că ședințele consiliului pot fi ținute cu prezența membrilor săi, prin corespondența sau sub formă mixtă. Martorul P. Budu a confirmat că anterior, în calitate de membru al Consiliului SA „Moldasig”, permanent semna procesele - verbale neparticipând în ședințele Consiliului SA "Moldasig”. Conform deciziei Camerei înregistrării de Stat, din 19.07.2016, consiliul SA ”Moldasig” era compus din Ion Moraru, Pavel Budu și Maxim Capanji. Ca urmare, participarea prin corespondență a doi membri, se consideră ca existența cvorumului. Conform pct. 17.2.20 din Statutul SA „Moldasig”, deciziile consiliului societății se aprobă cu votul membrilor Consiliului prezenți la ședință. Evident că pentru a fi aprobate careva decizii ale Consiliului SA "Moldasig”, erau suficiente voturile membrilor M. Capanji și P. Budu, chiar exprimate prin corespondență. 35 Mai mult, din declarațiile martorului Viorel Cucu reiese că el în calitate de secretar al Consiliului SA „Moldasig” „nu poate comunica, unde este indicat că participarea secretarului este obligatoriu în ședințele consiliului, pentru aceasta este necesar de ridicat regulamentul consiliului este foarte probabil că nici acolo nu va fi găsit răspunsul la această întrebare”. Mai mult, din Statutul SA „Moldasig” nu reiese că neaplicarea de către secretar al Consiliului SA "Moldasig” a semnăturii pe procesul-verbal al ședinței Consiliului, duce la nevalabilitatea deciziei aprobate de membri Consiliului. Ca urmare, acuzatorul de stat nu a probat faptul falsificării a procesului- verbal al Consiliului S.A. „Moldasig” nr. 29 din 09.12.2016, a procurii de reprezentare a S.A. „Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital” din 05.12.2016 și a procesului-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital” din 09.12.2016. Lipsa în cazul de speță a faptului infracțiunii se probează și prin următoarele acte, recunoscute de către procuror în calitate de documente și anume procesul- verbal nr.01 al ședinței Consiliului SA „Moldasig” din 18.01.2016, reiese că Consiliul a hotărât aprobarea încheierii cu compania „Ellis Distribution Limited” a antecontractului de vânzare-cumpărare 100% din pachetul de acțiuni deținute de SA „Moldasig” în capitalul social al S.A. „AsitoKapital” la un preț de 5,8 mln. Dolari SUA; în prezentul proces-verbal se face referire la raportul de evaluare efectuat de către CMF Consulting SA la data de 17.11.2015 conform căruia valoarea de piață a societății S.A. „AsitoKapital” este de 22 300 000 RON. Conform raportului de evaluare efectuat de către CMF Consulting SA la data de 23.11.2016 valoarea de piață a societății S.A. „AsitoKapital” este de 280 000 RON. Conform procesului-verbal nr.29 al ședinței Consiliului SA „Moldasig” din 09.12.2016, prețul pachetului de aproximativ 60% ale S.A. „AsitoKapital” urma să fie vândut cu aproximativ 16 800 000 RON. Ca urmare prețul de vânzare stabilit prin procesul-verbal nr. xx din 09.12.2016, corespunde cu valoarea de piață a societății S.A. „AsitoKapital”, stabilită prin raportul de evaluare, din 23.11.2016. Prin aceste documente, se probează că realizarea acțiunilor S.A. „AsitoKapital” nu poate fi calificată ca o încercare de a sustrage bunurile SA „Moldasig”, dat fiind faptul că inițial decizia de realizare a acestor acțiuni a fost primită în ianuarie 2016, inclusiv cu participarea martorilor Natalia Curmei, Vitalie Bodiu, Oleg Boian, Viorel Cucu, care au confirmat legalitatea acestei tranzacții. Mai mult, în ianuarie 2016 și în decembrie 2016 decizia de realizare a acțiunilor S.A. „AsitoKapital” s-a bazat pe rapoartele de evaluare efectuate de către CMF „Consulting” SA chiar la comanda S.A. „AsitoKapital”. Iar prețul tranzacției cât în 36 ianuarie 2016, atât și în decembrie 2016 strict corespundea evaluării efectuate de CMF „Consulting” SA. Mai mult, intenția și dorința de a efectua în mod legal tranzacția de vânzare în decembrie 2016 a pachetului de acțiuni ale S.A. „AsitoKapital" s-a probat și prin faptul încheierii contractului de acordare a asistenței juridice, seria xxxxx din 13.12.2016 încheiat între avocatul din Romania Daniel Olteanu și reprezentantul SA „Moldasig” - Maxim Capanji și anexat de către acuzatorul de stat la materialele prezentei cauze penale. Necesitatea încheierii acestuia contract s-a demonstrat prin declarațiile martorului M. Pîrciog, care a declarat că „tranzacția nu putea avea loc, deoarece nu au fost prezentate toate actele necesare, lista cărora se conține în prevederile Statului constitutiv al companiei „AsitoKapital” SA și în normele legislației României, indicate în ultimul aliniat din a doua pagină a declarației din 12.12.2016. Legalitatea tranzacțiilor cu acțiunile „AsitoKapital” SA se confirmă și prin declarațiile inculpatului M. Capanji, care a declarat că prețul acțiunilor companiei „AsitoKapital” SA indicat în procesul-verbal nr.29 din 6 9.12.2016, a fost calculată cu luarea în considerație a prețului de piață indicat în actul de evaluare. În ianuarie 2016, consiliul companiei „Moldasig” SA a luat decizia, iar d-nul Bodea - director general, a semnat antecontractul cu privire la vânzarea a 99,9% acțiuni ale companiei „AsitoKapital” SA companiei „Ellis Distribution” LTD pentru 5800000 dolari SUA în timp ce conform procesului verbal nr.29 din 09.12.2016, urma să fie vândut 59,9% acțiuni „AsitoKapital” SA la prețul 5 milioane dolari SUA. Consideră că în cazul realizării a acestei tranzacții în conformitate cu legislația în vigoare nu urma să fie cauzat vreun oarecare prejudiciu companiei „Moldasig ” SA”. După părerea instanței de fond, vinovăția lui V. Platon a fost probată, precum că, și prin proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017. Prin acest proces- verbal din 20.04.2017, organul de urmărire penală a examinat un alt proces-verbal, efectuat în perioada 21-25 aprilie 2017, adică un act din viitor, care la momentul întocmirii procesului-verbal din 20.04.2017 nu putea să existe. Mai mult, din proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 reiese că procesul-verbal de cercetare a documentelor, care se conțin la cauza penală nr.2015970346, precum că, aflate asupra numitului V. Platon în timpul reținerii pe teritoriul Ucrainei, este întocmit în temeiul altei cauzei penale nr.2015970146 și se află în formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire penală A. Grabovschi. Ca urmare, fișierul electronic, care a fost examinat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 nu reprezintă un proces-verbal în sensul art.260 CPP, ca urmare nu sunt cunoscute circumstanțele apariției acestui fișier în calculatorul 37 de serviciu al colaboratorului CNA A. Grabovschi. În procesul-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 a fost integral introdus fișierul electronic cu denumirea ”proces-verbal, efectuat în perioada 21-25 aprilie 2017” în care s-au introdus și copiile diferitor înscrisuri în formă electronică. De menționat că în lipsa unei expertize grafoscopice, care urma să constate autorul înscrisurilor reflectate în fișierul electronic, ofițerul de urmărire penală T. Codreanu, terminând cercetarea la fața locului, a reținut că aceste înscrisuri, găsite în calculatorul ofițerului de urmărire penală A. Grabovschi, precum că, au fost efectuate de către V. Platon, prin care se probează intențiile infracționale ale ultimului și rolul de lider care conduce activitatea mai multor grupuri de persoane. Mai mult, fară a avea careva rapoarte de expertiza care ar confirma că înscrisurile au fost întocmite personal de V. Platon, cât și fară careva documente care urmau să probeze că aceste înscrisuri au fost ridicate de la V. Platon, organul de urmărire penală neîntemeiat a concluzionat că aceste înscrisuri probează că V. Platon preconiza extragerea mijloacelor bănești plasate în conturi la S.A. „AsitoKapital”. După părerea instanței de fond, vinovăția lui V. Platon a fost probată și prin alt proces-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017. Prin acest proces-verbal din 20.04.2017, organul de urmărire penală a examinat un alt proces-verbal de cercetare a documentelor care, precum că, s-au aflat asupra lui V. Platon în timpul detenției pe teritoriul Ucrainei, până la extrădarea în Moldova, transmite părții moldovenești, conform actului de predare- primire din 20.01.2017. Din proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 la fel reiese că procesul-verbal de cercetare a documentelor, care se conțin la cauza penală nr.2015970346, este întocmit în temeiul altei cauzei penale nr.2015970146 și se află în formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire penală A. Grabovschi. În acest procesul-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 la fel a fost integral introdus fișierul electronic cu denumirea "proces-verbal, efectuat la 27.03.2017” în care sunt reflectate și copiile diferitor înscrisuri. În lipsa unei expertize grafoscopice, care urma să constate autorul înscrisurilor reflectate în fișierul electronic, ofițerul de urmărire penală T. Codreanu, terminând cercetarea la fața locului, neîntemeiat a concluzionat că aceste înscrisuri, găsite în formă electronică în calculatorul ofițerului de urmărire renală A. Grabovschi, au fost efectuate de către V. Platon, prin care, precum că, se probează intenția infracțională a ultimului, inclusiv intenția de a sustrage mijloacele bănești plasate pe conturile companiei S.A. „AsitoKapital”. Este evidentă absurditatea concluziilor organului de urmărire penală, deoarece la 38 procesele-verbale sus-menționate a fost anexat nici un act procesual penal care urma să demonstreze proveniența înscrisurilor și circumstanțele în care acestea au apărut în calculatorul ofițerului A. Grabovschi. După această logică organului de urmărire penală, oricare fișier electronic, aflat în calculatorul lui A. Grabovschi este posibil de numit în calitate de proces- verbal și arbitrar de declarat că înscrisurile electronice aparțin anumitor persoane. Martorii S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, A. Țurcanu, S. Pahomi urmau să fie audiate cât la etapa urmăririi penale pe prezenta cauza penală, atât și în cadrul cercetării judecătorești, ceia ce nu a fost efectuat de către partea acuzării. De menționat că art.371 CPP, prevede excepții când declarațiile martorilor doar pot fi citite în ședință de judecată, însă în cazul de speță nu au existat motive ca declarațiile martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, A. Țurcanu, S.Pahomi să fie doar citite, fără audierea lor nemijlocită în ședință de judecată. Ca rezultat, declarațiile martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, A. Țurcanu, S. Pahomi nu pot fi puse la baza sentinței contestate, dat fiind faptul că ele nu au fost audiate atât la etapa urmăririi penală pe prezenta cauza 1 penală, cât și la etapa cercetării judecătorești. Mai mult, prin sentința contestată, instanța de fond a constatat că Veaceslav Platon era gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital” - România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”. în același timp, V. Platon a fost condamnat pentru tentativa de sustragere a mijloacelor financiare deținute pe conturile companiilor prenotate. Cum poate fi înțeleasă logica instanței de fond care printr-o sentință constată și că Veaceslav Platon era gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital” - România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” și că ultimul a încercat că sustragă bunurile f companiilor pachetul majoritar al cărora el a deținut. Evident că în cazul în care V. Platon într-adevăr era gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital”- România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, atunci el nu putea să comită tentativa de luarea ilegală și gratuită din posesia altuia a unor bunuri care anume lui și îi aparțineau, neavând nici posibilitatea să cauzeze prejudiciul patrimonial efectiv altei persoane. 3.

Avocatul Ion Crețu în numele inculpatului Platon Veaceslav, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și a încheierilor adoptate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Judecătoria Chișinău. În argumentarea apelului depus, avocatul Ion Crețu a invocat că, sentință este 39 ilegală, neîntemeiată și nemotivată prin care la baza ei au fost puse acte procedurale nule, întocmite cu încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, probe ilegale, administrate cu grave încălcări de procedură penală și care încalcă drepturile inculpatului, de asemenea probe impertinente și încălcarea abuzivă a drepturilor inculpaților. În primul rând, judecătorul Moscalciuc Galina nu avea dreptul să examineze prezenta cauză deoarece repartizarea cauzei penale prin intermediul Programului Integral de Gestionare a Dosarelor (PIGD) cu crearea unui aspect legal de redistribuire aleatorie, prin declararea abținerilor de la examinarea cauzei și examinarea acestora în lipsa inculpaților și a avocaților aleși, doar pentru transmiterea dosarului judecătoarei Galina Moscalciuc. La 20 mai 2017 în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost înregistrat cu nr. 17855 cauza penală nr. 2017978153 de învinuirea lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, a lui Capanji Maxim și a lui Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Conform fișei de repartizare a dosarului penal, a fost înregistrat la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, prin intermediul Programului Computerizat de Gestionarea Dosarelor (PIGD) la data de 20.05.2017, ora 16:02:50, atribuindu-i numărul electronic 12-1-35638-20052017, precum și număr manual 1-1100/17 și a fost repartizat judecătorului Victor Boico, în mod automat. La 20.05.2017, Judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Victor Boico, primind în procedură cauza penală nominalizată a dispus numirea ședinței de judecată pentru data de 25.05.2017, orele 11:00. Prin telefonograma anexată la materialele cauzei, au fost înștiințați doar procurorul Adriana Bețișor și avocatul Mazniuc Victor despre ședința de judecată privind examinarea cauzei penale de învinuire a lui Platon Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, a lui Capanji Maxim și a lui Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, stabilită pentru data de 25.05.2017, ora 11:00. Totodată, a fost emisă și Dispoziția de escortare în ședința de judecată stabilită pentru data de 25.05.2017, ora 11:00, a inculpatului Andrei Bahcivanji. Ceilalți participanți la proces și anume: Platon Veaceslav și avocații acestuia Ion Crețu, Eduard Rudenco, și Valeriu Pleșca, precum și inculpatul Capanji Maxim și apărătorul acestuia Adrian Tăbîrță, nu au fost înștiințați în modul prevăzut despre data, locul și ora ședinței de judecată stabilită pentru data de 25.05.2017, ora 11:00. Astfel, după repartizarea cauzei penale judecătorului Victor Boico, până la 40 începerea cercetării judecătorești, a fost fixată ședința preliminară pentru data de 25.05.2017 ora 11:00. Potrivit art. 345 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost numită ședința de judecată pentru data de 25.05.2017 ora 11:00, dar ședința preliminară are loc în prezența părților din proces. La 25.05.2017 ora 11:00 judecătorul Victor Boico a deschis ședința de judecată și a stabilit că ceilalți participanți n-au fost înștiințați legal, fapt ce urma să amâne examinare ședinței preliminare. În lipsa a doi inculpați și a apărătorilor aleși, judecătorul Victor Boico a examinat demersul de prelungire a măsurii preventive și a prelungit măsura preventivă în privința lui Bahcivanji Andrei. Prin încheierea nr. 1-1100/17 din 25.05.2017, ora 11:00, emisă de Judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Victor Boico, a fost admis demersul procurorului Igor Lambă cu privire la prelungirea termenului măsurii preventive - arestul preventiv în privința inculpatului Bahcivanji Andrei, pe un termen de 30 zile, până la data de 02 iulie 2017, ora 15:10. Ulterior, judecătorul Victor Boico la 25.05.2017 ora 15:00 și-a declarat abținerea la judecarea cauzei. Astfel, mandatul de arest emis în privința lui Bahcivanji Andrei este unul nul, care a fost emis de un judecător care nu avea dreptul la judecarea cauzei și mai mult la prelungirea măsurii preventive. Or, chiar și prin declarația de abținere se constată faptul că nu poate examina această cauză penală. Pentru examinarea declarației de abținere în aceeași zi a fost transmis dosarul către judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani - Ciprian Valah. Judecătorul Ciprian Valah a întocmit telefonograma prin care a indicat că, avocatul Mazniuc Victor a fost contactat la 25.05.2017,ora 15:27, dar nu a răspuns la telefon și totodată, a fost telefonată Procuratura Anticorupție, care la fel nu a răspuns, pentru a informa privind examinarea în ședință judiciară publică la 25.05.2017, ora 15:40, declarația de abținere a judecătorului Victor Boico de la examinarea cauzei penale privind învinuirea lui Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute în Codul penal. Astfel, judecătorul Ciprian Valah, care cunoscând persoanele învinuite și anume Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei, nici nu a încercat să le citeze și să dispună escortarea de la Penitenciarul nr. 13, unde este deținut Platon Veaceslav, cât citarea avocaților aleși cum ar fi: Ion Cretu si Eduard Rudenco, datele de contact fiind fixate în mandatul privind acordarea asistenței juridice lui Platon Veaceslav. Dar de fapt, se constată că judecătorul Ciprian Valah nu a avut în față materialele cauzei penale prin care putea să stabilească datele de contact a avocaților, cât și locul 41 aflării inculpaților. Totodată, se mai constată faptul că nu cunoștea numele acuzatorului de stat, întrucât în telefonogramă a indicat că a contactat Procuratura Anticorupție la nr. de telefon: 022-25 -74-01. În asemenea circumstanțe, judecătorul Ciprian Valah a examinat declarația de abținere în lipsa participanților la proces, fapt ce a dus la emiterea unei hotărâri egale. Mai mult decât atât, Bahcivanji Andrei l-a 25.05.2017, ora 11:00, a participat în ședință de judecată, unde judecătorul Victor Boico i-a prelungit măsura preventivă. Astfel, la ora 15:27 se afla în incinta Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, unde putea să fie escortat în ședința de judecată pentru ora 15:40. Legea prevede examinarea declarației de abținere în aceeași zi, dar nu și examinarea declarației de abținere peste 13 minute de la încercarea de a înștiința doar un avocat al unui inculpat, iar în privința celorlalți inculpați și a avocaților să nu întreprindă nicio măsură de a-i înștiința despre ședința de judecată. Astfel, judecătorul Valah Ciprian nu a respectat prevederile legale de citare și de examinare a declarației de abținere. Prin procesul - verbal al ședinței de judecată din 25.05.2017, ora 15:40 de examinarea declarației de abținere a judecătorului Victor Boico, judecătorul Valah Ciprian a considerat posibilă examinarea declarației de abținere în lipsa participanților citați legal. Astfel, se atestă că judecătorul Valah Ciprian a indicat date eronate în procesul- verbal prin faptul că a înștiințat legal participanții la proces. Totodată, nu a specificat care participanți, deoarece în procesul - verbal s-a indicat că s-au prezentat în ședință: reprezentantul Procuraturii Anticorupție, fară a indica numele si avocatul Mazniuc Victor, dar totodată a indicat că s-a examinat în lipsa participanților. La urmărirea penală, cât și la ședința preliminară avocat al lui Bahcivanji Andrei a fost Mazniuc Victor, avocații ai lui Platon Veaceslav au fost Ion Cretu si Eduard Rudenco, și avocatul lui Capanji Maxim a fost Tăbîrță Andrian. Astfel, nici unul dintre inculpați și nici un apărător ales nu a fost înștiințat despre data și ora examinării declarației de abținere. În urma examinării declarației de abținere contrar prevederilor legale de citare și participare a participanților la proces, a fost admisă prezenta declarație de abținere. Astfel, prin admiterea acestei declarații de abținere s-a creat o posibilitate aparent legală de repartizare aleatorie repetată a cauzei penale, deoarece conform normelor legale se permite o singură dată, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, cum ar fi declararea abținerii, examinarea acesteia în lipsa participanților și transmiterea cauzei 42 către judecătorul dorit. Prin încheierea nr. 1-1100/17, a fost dispusă „Redistribuirea cauzei penale privind învinuirea lui Platon Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, 190 alin. (3)și (5) Cod penal, lui Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute se art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Cauza penală a fost transmisă în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, înregistrată sub numărul 12-1-35638-20052017 (1-1100/17), altui judecător. Persoana responsabilă va asigura redistribuirea aleatorie a cauzei prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) ”. Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, dosarul penal menționat, a fost înregistrat la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, conform Programului Computerizat de Gestionarea Dosarelor (PIGD) la data de 25.05.2017, 16:18:34, a fost repartizat judecătorului Galina Moscalciuc. A doua zi, la 26.05.2017, Judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Galina Moscalciuc, primind în procedură cauza penală nominalizată, a emis declarația de abținere de la examinarea cauzei. Astfel, fiind transmis dosarul în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și înregistrată declarația de abținere sub nr. 18646 la data de 26.05.2017, ora 09:40. Pentru examinarea declarației de abținere în aceeași zi a fost transmis dosarul către judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani - Ciprian Valah. Prin aceeași metodă ca si la examinarea declarației de abținere a judecătorului Victor Boico, judecătorul Valah Ciprian a întocmit două telefonograme datate din 25.05.2017, prin care a indicat că a fost contactat la 26.05.2017, ora 09:55, avocatul Mazniuc Victor, care nu a răspuns la telefon și totodată, Procuratura Anticorupție, la nr. de telefon 022-25-74-01, care la fel nu a răspuns la telefon, pentru a informa privind examinarea în ședință judiciară publică a 26.05.2017, ora 10:15, declarația de abținere a judecătorului Galina Moscalciuc de la examinarea cauzei penale privind învinuirea lui Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute în Codul penal. La fel, judecătorul Ciprian Valah nu a respectat procedura de citare și de asigurare a participanții la proces de a participa la examinarea declarației de abținere a judecătorului Galina Moscalciuc. Instanța prin indicarea că a contactat Procuratura Anticorupție, dar nu însuși procurorul împuternicit de a susține învinuirea în instanța de judecată și totodată, nu a informat avocații Ion Crețu, Eduard Rudenco, dar și nu a dispus escortarea lui Platon Veaceslav de la Penitenciarul nr. 13, denotă că judecătorul Ciprian Valah a examinat această declarație de abținere în lipsa dosarului penal. 43 Informația privind datele acuzatorului de stat rezultă din elementarul întocmirii rechizitoriului de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, care în mod logic urma să o înștiințeze, dar să nu indice că a apelat la întreaga Procuratură Anticorupție. La fel, judecătorul Ciprian Valah, care în telefonogramă a făcut trimitere la cauza penală de învinuirea lui Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei, nici nu a încercat să citeze și să escorteze de la Penitenciarul nr. 13, unde era detinut Platon Veaceslav, cât si avocații aleși cum ar fi Ion Cretu si Eduard Rudenco, datele de contact fiind fixate în mandatul privind acordarea asistenței juridice lui Platon Veaceslav. Se constată că judecătorul Ciprian Valah nu a avut în față materialele cauzei penale prin care putea să stabilească datele de contact a avocaților, cât și locul aflării inculpaților. S-a examinat formal declarația de abținere a judecătorului Galina Moscalciuc și doar cu scopul de a-i acorda dreptul judecătorului Galina Moscalciuc de a judeca prezenta cauză, ținând cont că la învinuirea lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 190 alin. (5) și 243 alin. (3) lit. b) Cod penal care a fost condamnat prin sentința din 20 aprilie 2017, de către judecătorul Galina Moscalciuc la fel, a fost depusă declarația de abținere pe aceleași motive și anume: „fiul meu - Moscalciuc Sergiu a activat din 06.07.2004 până la 23.06.2006 la BC „Moldindconbank” SA, care de fapt prin încheierea nr. 14-1-14529-18112016 (1- 1630/2016) din 21.11.2016 a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Vitalie Budeci, a fost admisă privind motivele indicate. În baza celor expuse, se constată că judecătorul Ciprian Valah a comis o încălcare la motivarea unei hotărâri de respingere a declarației de abținere, dar de fapt acesta a fost și scopul ca prin astfel de încheiere să îi fie acordat dreptul judecătorului Galina Moscalciuc de a judeca prezenta cauză și a emite o sentință ilegală. Mai mult decât atât, prin încheierea judecătorului Ciprian Valah din 26.05.2017 este indicat faptul că: „în ședință de judecată participanții la proces citați legal prin telefonogramă nu s-au prezentat. ” După cum a menționat, s-a demonstrat faptul că avocații Ion Crețu, Eduard Rudenco, nu au fost citați legal, cât și Platon Veaceslav nu a fost escortat de la Penitenciarul nr. 13, pentru a participa la examinarea declarației de abținere a judecătorului Galina Moscalciuc. Repartizarea cauzei penale prin Programului Integral de Gestionare a Dosarelor (PIGD) unui judecător din sediul Buiucani, Judecătoria Chișinău. De fapt, trebuia să fie declinată competența, iar dosarul să fie repartizat prin Programului Integral de Gestionare a Dosarelor (PIGD) din Judecătoria Chișinău, sediul Centru. 44 La 20 mai 2017, de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Andriana Bețișor a fost expediată cauza penală în instanța de judecată și anume în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Acuzatorul de stat a făcut trimitere în rechizitoriu precum că, motivul expedierii cauzei în instanța menționată ar fi: „potrivit prevederilor art.40 alin.(l) CPP - cauza penală se judecă de instanța de judecată în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea, infracțiunea încriminată făptuitorilor a fost comisă pe teritoriul mun. Chișinău. Acuzatorul de stat a indicat că a expediat cauza în instanța de judecată în raza teritorială în care a fost săvârsită infracțiunea. Potrivit rechizitoriului, tentativa de infracțiune escrocheria imputată inculpaților, care precum că a fost curmată la sediul „Moldasig” SA, amplasat pe str. Mihai Eminescu 2, mun. Chișinău, care face parte din raza teritorială de activitate a Judecătoriei Chișinău, cu sediul Centru. Totodată, prin actul de acuzare infracțiunea de tentativă de escrocherie imputată lui Platon Veaceslav ar fi avut loc în perioada septembrie - decembrie 2016 în timp ce era deținut în Penitenciarul nr. 13, amplasat în mun. Chișinău, str. Al. Bernardazzi 3, care la fel, face parte din raza teritorială de activitate a Judecătoriei Chișinău, cu sediul Centru. Astfel, raza teritorială în cazul dat, conform acuzației aduse, precum că a fost curmată tentativa de escrocherie și anume pe str. Mihai Eminescu 2, mun. Chișinău, sediul „Moldasig” SA, este a Judecătoriei Chișinău, cu sediul Centru, unde urma să fie înregistrată cauza penală în sediul instanței menționate. Potrivit Legii nr. 514 privind organizarea judecătorească din 06.07.1995, unificarea sediilor Judecătoriilor Centru, Râșcani, Buiucani, Botanica și Ciocana, urmează a fi format un singur sediul până în anul 2027. La 20 mai 2017, la expedierea cauzei în instanța de judecată Judecătoria Chișinău este constituită din mai multe sedii și practic fiecare sediu activează de sine stătător și îi sunt atribuite cauze penale conform razei de săvârșire a infracțiunii. Prin înregistrarea dosarului în sediul Buiucani, Judecătoria Chișinău, au fost selectați doar judecătorii din acest sediu, iar ceilalți judecători din celelalte sedii nu au fost selectați, cu toate că scopul unificării instanțelor a fost examinarea cauzelor de toți judecătorii care fac parte din instanța de judecată a mun. Chișinău. Din cele menționate, s-a demonstrate că au fost privați judecătorii din Judecătoria Chișinău, sediul Centru, de a le fi repartizată cauza dată ținând cont că, conform competenței teritoriale presupusa infracțiune a fost săvârșită în raza teritorială ce se află sediul Centru, mun. Chișinău. 45 Faptul că, dosarul înregistrat în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a fost direcționat intenționate de către partea acuzării spre un anumit judecător și anume judecătorului Galina Moscalciuc. La 20 iunie 2017a fost depusă cererea privind declinarea de competență de a Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Prin încheierea din 22 iunie 2017, judecătorul Galina Moscalciuc a constatat că „la stabilirea competenței urmează a fi aplicate prevederile art. 40 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, competentă să judece cauza este instanța din raza teritorială a căreia a fost terminată urmărirea penală”. Instanța de fond contrar prevederilor legale, dar și a solicitării procurorului din actul de acuzare și anume fiind indicat prevederile art. 40 alin. (1) Cod de procedură penală, adică în raza teritorială unde a fost săvârșită presupusa infracțiune. Instanța ilegal a apreciat că, cauza urmează a fi examinată în raza unde a fost terminată urmărirea penală, deoarece după cum s-a menționat că locul săvârșirii presupusei infracțiuni este str. Mihai Eminescu 2, mun. Chișinău, sediul SA „Moldasig”. Astfel, în cazul în care repartizarea aleatorie a cauzei penale urma a fi selectați toți judecătorii din Judecătoria Chișinău, astfel de încălcări nu erau să existe, dar în cazul în care a fost selectați doar judecătorii din Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu poate fi vorba despre o repartizare aleatorie conform prevederilor legale și expedierea cauzei conform competenței teritoriale. Scopul introducerii Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) a fost consolidarea independenței judecătorești, asigurarea transparenței în activitatea instanțelor de judecată și sporirea calității actului de justiție. Astfel, expedierea cauzei în sediul Buiucani, Judecătoria Chișinău, contrar competenței în raza teritorială a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin manipularea acestuia doar privind selectarea judecătorilor din Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu constituie un proces de asigurarea desfășurării judecății obiective, imparțiale și echitabile a cauzei. Toate aceste încălcări duc la nulitatea actelor care au servit la împuternicirea judecătorului Galina Moscalciuc de a judeca cauza. Încălcarea dreptului inculpatului de a face cunoștință cu materialele cauzei penale reieșind din faptul că la 17 mai 2017 de la ora 15:30 până la ora 15:50 a fost întocmit procesul-verbal de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor cauzei penale nr. 2017978153. Astfel, a fost prezentat avocaților un CD în care se afla în format electronic cauza penală de învinuire a lui Platon Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, a lui Bahcivanji 46 Andrei și Capanji Maxim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. La fel, fiind înmânate actele procedurale traduse în volum de 362 file. Totodată, s-a solicitat să fie tradus dosarul penal integral prin intermediul interpretului, deoarece Platon Veaceslav nu posedă limba de stat. De asemenea, partea apărării a solicitat un termen mai mare de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Termenul solicitat de către partea apărării de a face cunoștință cu materialele cauzei penale nu a fost respectat și mai mult decât atât, lui Platon Veaceslav, fiindu-i încălcat dreptul de a cunoaște materialele cauzei penale, nu i-a fost tradus dosarul penal integral prin intermediul interpretului, dar la 20 mai 2017, adică peste două zile ce au primit un CD în care se afla materialele cauzei penale, contrar prevederilor legale, a fost expediată cauza penală în instanța de judecată. La 17.05.2017 după înmânarea acelui CD cu materialele cauzei penale, a avut loc întrevedere cu Platon Veaceslav doar timp de o oră, iar la 18.05.2017 nu a fost permisă întrevederea. Doar la 19.05.2017 întrevederea a fost permisă, la fel, doar timp de o oră. Astfel, pentru luarea de cunoștință cu materialele cauzei penale, s-a acordat doar 2 ore și atunci doar având un CD și doar o parte din materiale traduse, în așa termen limitat, apărătorii n-au reușit să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, dar mai ales Platon Veaceslav care solicita prin intermediul interpretului să-i fie tradus. Astfel, fiind limitați și în dreptul de a depune cereri la faza de prezentare a materialelor cauzei penale, pentru completarea urmăririi penale. Pe lângă faptul că nu a fost respectat dreptul lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului, acuzatorul de stat nu i-a prezentat corpurile delicte și documentele anexate la materialele cauzei penale. Mai mult decât atât, prin cererea din 20 iunie 2017, s-a solicitat instanței de a dispune executarea de către procuror a încălcărilor comise și anume de prezentarea corpurilor delicte lui Platon Veaceslav. Prin aceeași metodă, la 28 iunie 2017, avocaților le-au fost prezentate materialele dosarului penal nr. 2017978077 de învinuirea lui Platon Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar lui Platon Veaceslav actele procedurale traduse. Ca rezultat, în conținutul procesului - verbal de informare despre terminarea urmăririi penale și cel de prezentarea a materialelor cauzei penale, apărătorii lui Veaceslav Platon, Ion Crețu și Pleșca Valeriu au depus cereri privind eliberarea copiilor de pe materialele cauzei penale, a corpurilor delicte, un termen de 2 47 săptămâni pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale cu stabilirea unui grafic, precum și asigurarea lui Platon Veaceslav cu interpret pentru a lua cunoștință de materialele cauzei. Prin ordonanța emisă de procurorul în Procuratura Anticorupție, Alexandru Cemei, din 28 iunie 2017, au fost respinse cererile înaintate de către avocații Ion Cretu si Plesca Valeriu în interesele lui Platon Veaceslav, ca fiind neîntemeiate. La fel, nu a fost respectat dreptul lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu dosarul penal integral prin intermediul interpretului și totodată, nu i-a fost acordat dreptul de a face cunoștință cu înregistrarea audio/video conținute în fișierul cu denumirea „20140113164221 MEDIA" și înscrise pe DVD-R de model .BMS” cu inscripția „înregistrări audio/video disc 2”. A constatat că, atât apărătorilor, cât și lui Platon Veaceslav le-au fost lezate drepturile de face cunoștință cu ambele cauze penale și cu corpurile delicte până la trimiterea cauzei în instanța de judecată, pentru a depune cereri în vederea completării urmăririi penale sau administrarea unor probe. Instanta de fond, referitor la aducerea la cunostintă a materialelor cauzei penale în sentința de condamnare, a motivat precum că a fost respectat acest drept. Faptul că Platon Veaceslav anterior a deținut funcția de deputat nu obligă faptul cunoașterii limbii de stat, mai ales că în cadrul procesului sunt utilizați termini juridici care de fapt face imposibilă înțelegerea celor indicate în cadrul dosarului penal. Astfel, instanța a cunoscut despre faptul că Platon Veaceslav nu cunoaște limba de stat și în lipsa unui interpret nu are posibilitatea de a face cunoștință cu materialele cauzei. La fel, instanța se contrazice prin faptul că a acordat dreptul lui Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei de a face cunoștință cu materialele cauzei penale cu participarea interpretului instanței, pe tot parcursul examinării cauzei în afara zilei în care se va examina cauza penală dată. Totodată, indică faptul că inculpații la toate ședințele de judecată au fost asistați de translatorul Marcinschi Elena. Mai mult decât atât, că acestora le-a fost permis de a face cunoștință cu materialele cauzei în prezența translatorului, respectiv de către instanță le-a fost create toate condițiile favorabile de a face cunoștință cu materialele cauzei însă dispozițiile instanței nu au fost executate de inculpați. Instanța pe de o parte î-și motivează dreptul de a face cunoștință a inculpaților în afara zilei când este ședință de judecată, dar pe altă parte indică că în timpul procesului sunt asistați de translator și pot face cunoștință cu materialele cauzei. Prin aceasta se demonstrează eschivarea instanței de la crearea condițiilor necesare ca Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale. 48 Mai mult decât atât, instanța a făcut trimitere că „a creat toate condițiile favorabile de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, însă dispozițiile instanței nu au fost executate de inculpați Prin această alegație a instanței denotă faptul că, doar întru justificarea încălcărilor și nedorința de a asigura dreptul inculpaților de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, tot încălcarea dată pune pe seama inculpaților. Inculpații sunt privați de libertate și nu pot să se deplaseze din propria dorință și în cazul în care există o dispoziție prin care le este acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei prin intermediul interpretului, nu poate fi pusă în aplicare, deoarece fară intervenția instanței de emitere a unei dispoziții de escortare în instanța de judecată, nu poate fi realizat dreptul de a face cunoștință. A constatat că, instanța prin simpla dispoziție de a permite inculpaților să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, fără a pune în aplicare mecanismul întru executarea acestei dispoziții, nu poate fi considerat ca drept respectarea inculpatului de a lua cunoștință cu materialele cauzei penale. Prin aceasta se demonstrează că, inculpații și-au primit sentința fară a cunoaște materialele cauzei penale, fiindu-le încălcat acest drept atât de procuror la finalizarea urmăririi penale, cât și de instanța de judecată în timpul judecării cauzei penale, care tot menționa că procesul de familiarizare este unul continuu, dar după cum a constatat că nu a fost întreprinsă nici o acțiune ca până într-un final să le fie adus la cunoștință materialele dosarului prin intermediul unui interpret. Mai mult decât atât, în timpul judecării cauzei au fost depuse mai multe cereri ca Platon Veaceslav să aibă posibilitatea să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, și anume la 12 iunie 2017, partea apărării a solicitat instanței să oblige procurorul să executare încălcările care au fost comise la expedierea cauzei în instanța de judecată, și anume ca să asigure lui Platon Veaceslav un interpret prin care să aibă posibilitate să facă cunoștință cu materialele cauzei penale. Totodată, s-a solicitat și obligarea șefului Penitenciarului nr. 13, să asigure accesul în penitenciar a avocaților, între orelor 09:00-20:00, fără a limita accesul și durata întrevederilor. Instanța nu a întreprins măsurile prevăzute de lege și anume să oblige administrația Penitenciarului să respecte legislația referitor la întrevederea avocaților cu Platon Veaceslav pentru pregătirea poziției de apărare și de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, dar a obligat administrația Penitenciarului să creeze condiții optime. Astfel, instanța prin această dispunere practic nu a întreprins vreo acțiune în vederea înlăturării încălcărilor comise de administrația Penitenciarului care în mod grosolan continua să interzică întrevederea avocaților cu Platon Veaceslav. Instanța a 49 obligat procurorul să exercite cele neîntreprinse abia la faza finalizării urmăririi penale. Prin respingerea executării de către procuror întru respectarea dreptului lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul unui interpret, a scos de pe umerii procurorului această obligație, care este prevăzută și conform art. 351 alin. (6) Cod de procedură penală. La fel, a respins solicitarea de a acorda termen de 30 zile de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și a stabilit ședința de judecată pentru data de 15 iunie 2017. Partea apărării a solicitat un termen minim de 30 zile pentru ca Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, cu toate că conform prevederilor legale prevăzute de art. 293 alin. (4) Cod de procedură penală „Termenul pentru a se lua cunoștință de materialele urmăririi penale nu poate fi limitat, însă în cazul în care persoana care ia cunoștință de materiale abuzează de situația sa, procurorul fixează modul și termenul acestei acțiuni, reieșind din volumul dosarului. Astfel, instanța contrar prevederilor legale a stabilit un termen de doar 3 zile ca Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului. La 15 iunie 2017, Platon Veaceslav a fost depus cererea de a-i fi asigurat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului, deoarece până la moment, administrația Penitenciarului nu i-a asigurat un interpret, deoarece lipsește interpret în cadrul Penitenciarului. Mai mult decât atât, după finalizarea ședinței de judecată, colaboratorii Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” al Departamentului Instituțiilor Penitenciare îl escortează imediat la Penitenciar și nu îi este acordat dreptul în instanța de judecată de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului. La 20 iunie 2017, a fost respinsă cererea din 15.06.2017 privind acordarea interpretului pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, motivând faptul că în continuare Platon Veaceslav va face cunoștință cu materialele cauzei. Astfel, i-a fost limitat dreptul lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei în limba rusă până la începerea cercetării judecătorești. După cum a menționat mai sus, acordarea contrar prevederilor legale a termenului de 3 zile de a face cunoștință cu materialele cauzei penale este insuficient. Mai mult decât atât, în aceste 3 zile instanța și administrația Penitenciarului nu a întreprins nici o măsură de a acorda un interpret lui Platon Veaceslav, ca să facă cunoștință cu materialele cauzei penale. Astfel, termenul de 3 zile fiind acordat formal, ca ulterior să nu fie invocat că nu au fost respectate drepturile procesuale lui Platon Veaceslav. 50 Cel mai important este că, instanța s-a expus că Platon Veaceslav în continuare va putea să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, iar decizia instanței contravine prevederilor legale și anume că va face cunoștință în continuare, dar nu până la începerea cercetării judecătorești. Astfel, Platon Veaceslav a fost privat de dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, atât la finalizarea urmăririi penale, cât și în instanța de judecată până la începerea cercetării judecătorești. Prin încheierea din 21 iunie 2017 instanța a respins cererile lui Platon Veaceslav și a apărătorilor să-i cu privire la asigurarea acestuia cu interpret, fapt ce a făcut imposibilă ca acesta să facă cunoștință cu actele procesuale a dosarului penal. Astfel, a fost în imposibilitate de a prezenta lista probelor care urmează a fi examinată în ședința de judecată. Astfel, instanța de judecată a încălcat în mod abuziv drepturile procedurale ale lui Platon și anume să facă cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul unui interpret. Fapt pentru care, la 22 iunie 2017, a fost depusă cererea prin care a solicitat prelungirea termenului de a prezenta lista probelor până la momentul când Platon Veaceslav va face cunoștință cu materialele cauzei penale, precum și asigurarea dreptului lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Prin încheierea din 22 iunie 2017, a fost respinsă cererea apărătorilor care acționează în interesele lui Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei privind obligarea procurorului să prezinte materialele cauzei penale și corpurilor delicte traduse în limba rusă și de a face cunoștință cu ele, ca neîntemeiată. A considerat ilegală decizia de respingere a acestei cereri, instanța de judecată a îngrădit dreptul inculpatului de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Astfel, instanța de judecată i-a încălcat lui Platon Veaceslav dreptul de a lua cunoștință cu materialele cauzei penale prin interpret. Mai mult decât atât, Platon Veaceslav are dreptul de a lua cunoștință cu materialele cauzei, fapt care este prevăzut și în art. 66 alin. (2) pct. 22) Cod de procedură penală, „învinuitul, inculpatul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul: după terminarea urmăririi penale, să ia cunoștință de toate materialele cauzei și să noteze din ele datele necesare, să înainteze cereri de completare a urmăririi penale”. Din cele menționate, s-a atestat faptul că Platon Veaceslav nu a putut beneficia de drepturile sale, fiind îngrădit de dreptul de a cunoaște materialele cauzei și de a- și forma poziția de apărare. La 22 iunie 2017, s-a început cercetarea judecătorească, însă, Platon Veaceslav nu 51 cunoștea materialele cauzei penale, deoarece nu au fost întreprinse măsuri ca să îi fie asigurată traducerea în limba pe care o înțelege, prin intermediul unui interpret. La 24 iunie 2017, avocatul lui Bahcivanji Andrei, Mazniuc Victor a înaintat o cerere prin care a solicitat ca Bahcivanji Andrei să facă cunoștință cu materialele cauzei în ședință de judecată. Instanța a întrebat avocații dacă susțin cererea înaintată. A invocat faptul că, Platon Veaceslav nu este în ședință și nu pot să se expună. Mai mult decât atât, anterior cererea a fost respinsă, dar instanța s-a expus că atât Bahcivanji Andrei, cât și Platon Veaceslav urmează să facă cunoștință în instanța de judecată cu materialele cauzei. Astfel, instanța a dispus ca Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, dar nu a menționat mecanismul executării acestei hotărâri, deoarece inculpații sunt privați de libertate și sunt în imposibilitate de a se prezenta de sine stătător pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei penale. La 11 iulie 2017, Platon Veaceslav a înaintat cererea prin care a solicitat asigurarea lui și a apărătorilor să-i cu spațiu în cadrul Judecătoriei Chișinău, începând cu data de 13 iulie 2017, pentru a lua cunoștință cu toate materialele cauzei penale prin intermediul interpretului. Astfel, instanța de judecată, a admis de iure cererea apărătorilor și a lui Platon Veaceslav, dar nu a asigurat respectarea dreptului pe motiv că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu dispune de spațiu suficient pentru acordarea acestui drept participanților la proces. Instanța de judecată, la 24 iunie 2017 formal a admis cererea ca Platon Veaceslav și Andrei Bahcivanji să facă cunoștință cu materialele cauzei penale în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar la 11 iulie 2017, instanța invocă drept motiv că nu dispune de spațiu suficient în sediul judecătoriei. Astfel, este evident formalitatea de respectare a drepturilor lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale ca într-un final să nu îi fie asigurat acest drept. La 18 iulie 2017, a intervenit în proces un avocat nou, ales de către Platon Veaceslav, Liliana Leanca, care a solicitat să îi fie acordat termen pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Instanța de judecată i-a acordat un termen de doar o oră și 30 min. avocatului nou ales pentru a face cunoștință cu materialele dosarului și a se expune asupra posibilității conexării cauzelor. După care a continuat ședința de judecată, iar avocatul nou ales a lui Platon Veaceslav a invocat faptul că nu a reușit să facă cunoștință cu materialele cauzei pentru a se expune asupra conexării cauzelor. Instanța a întrerupt ședința de judecată pentru 15 min. și a „solicitat prezența avocaților din oficiu pentru a se expune asupra conexării cauzelor penale. După 5 min. 52 au fost prezenți avocații din oficiu,,. Astfel, instanța a încălcat dreptul la apărare, deoarece în mod silit și fară consimțământul lui Platon Veaceslav i-a acordat un avocat din oficiu, cu toate că acesta are un avocat ales. Instanța de judecată, la fel, nu i-a oferit termen necesar de a lua cunoștință cu materialele cauzei penale și corpurile delicte și inclusiv de cele petrecute până la intervenirea noului avocat ales în proces. Contrar prevederilor legale, instanța a admis un avocat din oficiu pentru a se expune asupra conexării cauzelor cu privarea avocatului ales și a lui Platon Veaceslav de a se expune asupra conexării cauzelor. Astfel, instanța a primit decizia de conexare a cauzelor penale doar în baza opiniei avocatului din oficiu, dar nu și a lui Platon Veaceslav și a avocatului ales care a comunicat instanței că nu poate să se expună, deoarece nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale. În baza celor expuse, instanța a încălcat dreptul inculpatului în alegerea unui avocat și dreptul avocatului ales de a face cunoștință cu materialele cauze penale. La 31 iulie 2017, Platon Veaceslav a înaintat cererea prin care iarăși a solicitat acordarea dreptului de a face cunoștință cu materialele cauzei și cu corpurile delicte. La 03 august 2017, Platon Veaceslav a înaintat cerere prin care a solicitat să îi fie acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Instanța de judecată a emis încheierea prin care a admis cererea lui Veaceslav Platon și i-a acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei în incinta judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani. La 10 august 2017, Platon Veaceslav a înaintat cerere prin care a solicitat să îi fie acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, deoarece până în prezent, a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului doar la 13 file din volumul nr. 1. La 15 septembrie 2017, Platon Veaceslav a depus cerere prin care a solicitat să fie escortat în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și să-i fie prezentat întreg dosarul penal nr. 1-1100/2017 (12-1-35638- 20052017), pentru data de 18 septembrie 2017, ora 11.00, de a i se acorda dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și cu procesele - verbale ale ședințelor de judecată și de audierea martorilor, în prezența apărătorilor săi Ion Crețu, Eduard Rudenco și Alexandru Bernaz, precum și în prezența unui interpret, în legătură cu faptul că a fost înlăturat din sala de ședință. La 02 noiembrie 2017, Platon Veaceslav a depus cererea prin care a solicitat să îi fie acordat dreptul să facă cunoștință cu materialele cauzei și să participe în cadrul ședinței de judecată, în prezența apărătorilor săi Ion Crețu, Eduard Rudenco și Alexandru Bemaz, precum și în prezența unui interpret. 53 La 08 noiembrie 2017, instanța de judecată a emis o dispoziție prin care a dispus escortarea lui Platon Veaceslav în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în vederea luării cunoștinței cu toate materialele prezentei cauze penale și cu audio/ video materiale, anexate la prezenta cauză în calitate de probe materiale. însă, dispoziția instanței privind escortarea lui Platon Veaceslav așa și nu a fost executată și ultimul nu a avut posibilitate să facă cunoștință cu toate materialele cauzei penale. La 09 noiembrie 2017, avocatul lui Platon Veaceslav, Bernaz Alexandru, a depus cerere de escortare a lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, deoarece instanța a admis cererea, dar nimic nu a întreprins până în prezent. Instanța a admis escortarea lui Veaceslav Platon pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Instanța de judecată a considerat cererile depuse de către Platon Veaceslav ca fiind depuse repetat, însă din motiv că procesul de judecată este un proces continuu, îi acordă dreptul lui Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale. Astfel, pe tot parcursul procesului instanța, doar formal a indicat că îi acordă dreptul lui Platon Veaceslav de a face cunoștință cu materialele cauzei penale prin intermediul interpretului, dar de fapt nu a fost realizat acest drept. La 10 noiembrie 2017, fără a asculta poziția părții apărării a declarat că a terminat cercetarea judecătorească, îngrădindu-1 astfel pe Platon Veaceslav să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, chiar și la terminarea cercetării judecătorești. La 15 noiembrie 2017, avocatul lui Platon Veaceslav, Alexandru Bernaz, a înaintat cerere prin care a solicitat reluarea cercetării judecătorești și asigurarea executării dispoziției instanței de judecată privind escortarea lui Platon Veaceslav în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în vederea luării cunostintei cu toate materialele prezentei cauze penale, inclusiv cu audio/ video materialele, anexate la prezenta cauză în calitate de probe materiale. În motivarea cererii avocatul lui Platon Veaceslav, Alexandru Bernaz a indicat că Platon Veaceslav nu a luat cunoștință cu materialele prezentei cauze penale, iar la 08 noiembrie 2017, instanța de judecată a emis o dispoziție prin care a dispus escortarea lui Platon Veaceslav în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în vederea luării cunoștinței cu toate materialele prezentei cauze penale și cu audio/ video materiale, anexate la prezenta cauză în calitate de probe materiale. însă, dispoziția instanței privind escortarea lui Platon Veaceslav așa și nu a fost executată și ultimul nu a avut posibilitate să facă cunoștință cu toate materialele cauzei penale. Prin încheierea din 15 noiembrie 2017, instanța de judecată a respins cererea avocatului Alexandru Bernaz, privind reluarea cercetării judecătorești și asigurarea executării dispoziției instanței de judecată de escortarea lui Platon Veaceslav în incinta 54 Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în vederea luării cunostintei cu toate materialele prezentei cauze penale, inclusiv cu audio/ video materialele, anexate la prezenta cauză în calitate de probe materiale. Astfel, este evident că deja cercetarea judecătorească a fost finalizată, s-au desfășurat dezbaterile judiciare, a fost emisă sentința, dar Platon Veaceslav nu cunoaște materialele cauzei penale și nici nu a făcut cunoștință cu corpurile delicte, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil. Formalitatea respectării și executării dreptului inculpatului de a face cunoștință cu materialele cauzei, nu poate servi temei de a considera că i-au fost respectate acest drept, fără a pune în aplicare modul în care urma să facă cunoștință cu materialele cauzei. Instanța de fond a încălcat dreptul lui Platon Veaceslav de a participa în ședință de judecată. Motivarea instanței la îndepărtarea lui Platon Veaceslav din sala de ședință și cu lipsirea acestuia de dreptul de a participa în continuare, contravine atât normelor legale, cât și a normelor morale a unui judecător. Argumentul instanței de înlăturare a inculpatului de la examinarea cauzei în opinia instanței a servit faptul că, „instanța de judecată ține să atenționeze asupra comportamentului tendențios al inculpatului, care împreună cu avocații săi, prin înaintarea diferitor cereri nefondate precum și absența nejustificată de la ședințele de judecată facilitau tergiversarea examinării cauzei, creând condiții de imposibilitate a cercetării judecătorești, ce a condiționat luarea deciziei de a înlătura inculpatul Platon Veaceslav de la examinarea cauzei, întru a asigura posibilitatea de a purcede la examinarea cauzei penale ”. Un alt argument al instanței este și că: „instanța de judecată constată că decizia de a înlătura inculpatul Veaceslav Platon de la examinarea cauzei a fost luată întru respectarea garanțiilor unui proces echitabil atât a inculpatului Veaceslav Platon cât și celorlalți inculpați în cauză Maxim Capanji și Andrei Bahcivanji garanții impuse de art.6 CEDO ”. Instanța nu a motivat însă prin care prevedere a art. 6 CEDO lipsa inculpatului la proces ar fi o garanție a unui proces echitabil în privința lui Platon Veaceslav. Mai mult decât atât, instanța a făcut trimitere la faptul că: „posibilitatea examinării cauzei în lipsa acuzatului (inculpatului) este admisă de CtEDO în condițiile în care acestuia îi sunt aduse la cunoștință materialele cauzei", fără a face trimitere la o cauză anumită prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat posibilitatea judecării cauzei în lipsa inculpatului. Instanța de fond a interpretat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu 55 toate că acesta este un drept al Curții Europene a Drepturilor Omului, dar instanța a interpretat în detrimentul lui Platon Veaceslav doar pentru a crea o iluzie că la judecarea cauzei în lipsa lui Platon Veaceslav, au respectat dreptul la un proces echitabil. După îndepărtarea lui Platon Veaceslav din proces, la 26 iulie 2017, acesta a depus o cerere prin care a solicitat instanței de a i se permite să participe la procesul de examinare a cauzei penale, indicând că se obligă să tacă, să nu mai înainteze cereri, demersuri, să nu dea întrebări și să nu întrerupă participanții la proces. De asemenea, Platon Veaceslav a solicitat să fie escortat la ședința de judecată de examinarea cauzei penale privind învinuirea sa, ca persoană terță, care are dreptul să asiste în ședința de judecată, luând în considerație faptul că procesul de judecată este public. Instanța de judecată a refuzat examinarea cererilor la parvenirea acestora în instanța de judecată, dar s-a expus ulterior, prin încheierea din 03 august 2017, și a motivat comportamentul inculpatului Platon Veaceslav în ședințele de judecată ca: nesubordonându-se instanței de judecată, dând indicații instanței de judecată, încălcând ordinea în ședința de judecată, înaintând permanent cereri repetate de a face cunoștință cu materialele cauzei cu toate că, instanța de judecată prin încheierea protocolară din 12 iunie 2017 a admis integral cererea inculpaților cu privire de a face cunoștință cu materialele cauzei pe tot parcursul examinării cauzei nominalizate, în afară de zilele (orele) când este fixată ședința de judecată, neprezentarea intenționată și nemotivată a avocaților pe bază de contract care îi reprezintă interesele lui Platon Veaceslav. Astfel, instanța de judecată apreciază ca fiind încă o metodă de tergiversare a examinării cauzei, aplicând prevederile art. 20, 334 Cod de procedură penală. Instanța nu a motivat în ce mod Platon Veaceslav nu s-a subordonat sau că a dat indicații instanței, sunt doar aprecieri declarative ale instanței, însă, cel mai grav fiind faptul că instanța și-a motivat soluția de îndepărtare a lui Platon Veaceslav, deoarece acesta a înaintat mai multe cereri repetate de a face cunoștință cu materialele cauzei. Faptul că Platon Veaceslav solicita să îi fie asigurat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și instanța care până la terminarea cercetării judecătorești nu i-a asigurat acest drept, dar mai mult decât atât, a fost invocat ca un motiv ilegal de înlăturarea acestuia din proces, dovedește că a fost privat de dreptul la un proces echitabil și anume de a participa. In cadrul propriului proces, de a înainta cereri, de a acorda întrebări martorilor, de a depune declarații, de a cerceta probele, de a se expune asupra altor cereri și demersuri înaintate de către ceilalți participanți la proces. Instanța nu a indicat care încălcare ori abatere gravă de la ordinea ședinței a fost comisă de către Platon Veaceslav, doar înaintarea cererii repetate că nu a făcut 56 cunoștință cu materialele cauzei, nu poate servi drept temei de îndepărtarea acestuia. Astfel, din 26 iulie 2017 până la 12 decembrie 2017 când a fost emisă sentința, toate actele procedurale a instanței sunt nule, deoarece a încălcat prevederile legale privind participarea obligatorie a lui Platon Veaceslav. Mai mult decât atât, la 24 noiembrie 2017, Platon Veaceslav prin intermediul apărătorilor aleși a depus o cerere prin care solicită de a participa la dezbateri, și mai mult, de a depune declarații. Contrar prevederilor legale, judecătorul Galina Moscalciuc a respins cererea lui Platon Veaceslav motivând că la 26 iulie 2017 a fost îndepărtat din sala de judecată. Toate aceste încălcări ale instanței prin interzicerea lui Platon Veaceslav de a participa la propriul proces, duc la nulitatea actelor procesuale, fapt pentru care Curtea de Apel urmează a declara nule toate actele procedurale întocmite în perioada 26 iulie 2017-12 decembrie 2017, în lipsa lui Platon Veaceslav. Instanța de fond la judecarea cauzei, dar și mai mult la dezbaterile judiciare, adică la 24 noiembrie 2017 și respectiv 27 noiembrie 2017, a îndepărtat avocații aleși, Ion Cretu, Bernaz Alexandru și Eduard Rudenco a lui Platon Veaceslav, care la fel, era îndepărtat și nu a participat la dezbaterile judiciare. Mai mult decât atât, instanța contrar prevederilor legale a substituit avocații aleși cu avocații din oficiu de care Platon Veaceslav s-a refuzat si care nici nu au cunoscut poziția lui de apărare. Instanța și-a motivat decizia prin faptul că a constatat „comportamentul obraznic și cinic al avocaților ”, doar prin simplul fapt exprimat de către instanță că aceștia ar fi înaintat multiple cereri de amânare nu poate constitui motiv serios de a îndepărta avocatul ca să-și apere clientul. Mai mult decât atât, chiar și dacă au fost cereri de amânare din partea avocaților, au fost din simplu motiv de a putea să aibă întrevederi cu Platon Veaceslav. Administrația Penitenciarului nr. 13 ilegal a stabilit un grafic de întrevederi prin care avocații ar putea să aibă întrevederi cu Platon Veaceslav doar în zilele de luni, miercuri, vineri de la ora 15.00 și atunci doar pentru o oră. Atât avocații lui Platon Veaceslav, cât Platon Veaceslav, au solicitat instanței să contracareze abuzurile ilegale a administrației Penitenciarului și de a acorda dreptul la un număr și durată nelimitată de a avea întrevederi. Instanța nu a întreprins însă nici o acțiune în acest sens. Instanța a indicat faptul că avocații aleși au înaintat diferite cereri de recuzare, însă au fost temeiuri legale de înaintare, deoarece pe parcursul procesului judecătorul Galina Moscalciuc a încălcat toate prevederile legale prevăzute de lege. Astfel, instanța ilegal a considerat drept înaintarea recuzării ca fiind un 57 comportament obraznic și cinic, deoarece este un drept al părții apărării în cazul în care consideră acțiunile ilegale a instanței, de a înainta cereri de recuzare fără a fi intimidați sau dependenți de poziția judecătorului sau a procurorului. La fel, instanța de judecată pentru a-și crea o iluzie a unei decizii legale a făcut trimitere la cauzele CEDO, încă instanța nu a explicat în ce mod aceste cauze CEDO i- a acordat dreptul de a îndepărta avocații aleși din proces și a interzice participarea acestora la dezbaterile judiciare. Simpla trimitere la niște cauze CEDO nu denotă faptul că sunt compatibile cu prezenta cauză și cu prezenta decizie de îndepărtare. A constatat că, în cazul în care chiar dacă apărătorul ar fi încălcat ordinea ședinței de judecată, urma a fi sancționat cu amendă, dar nu îndepărtat, deoarece legislația procesual penală nu prevede o astfel de sancțiune. Faptul îndepărtării apărătorilor din proces în condițiile indicate de judecătorul Galina Moscalciuc și în baza unei hotărâri a Consiliului Superior a Magistraturii, nu este prevăzut în Codul de procedură penală. Judecătorul Galina Moscalciuc a fost cu rea - credință și ilegal aplicate aceste prevederi a Hotărârii Consiliului Superior a Magistraturii, doar cu scopul de i-i încălca dreptul la apărare lui Platon Veaceslav. În baza celor expuse, Curtea de Apel urmează a casa încheierile din 24 noiembrie 2017 și 27 noiembrie 2017 privind îndepărtarea avocaților din proces fiind ilegale și anularea acțiunii procesuale dezbaterilor judiciare ce au avut foc în instanța de fond, unde a participat un avocat din oficiu contrar intereselor lui Platon Veaceslav. La 03 iulie 2017, avocatul Ion Crețu a depus o cerere de amânare, deoarece se afla în concediu anual, iar avocatul Valeriu Pleșca a depus cerere prin care a informat instanța despre rezilierea contractului de asistență juridică cu Platon Veaceslav. Contrar prevederilor art. 322 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța a stabilit ședința de judecată la 06 iulie 2017, adică peste 2 zile și a solicitat un avocat din oficiu. Astfel, la 06 iulie 2017, în ședința de judecată fiind prezent un avocat din oficiu, care nici nu a avut întrevedere cu Platon Veaceslav pentru a stabili poziția de apărare, a purces imediat la apărarea intereselor acestuia în cadrul ședinței de judecată. Tot în acea zi, Platon Veaceslav fiind asigurat cu un avocat din oficiu, contrar voinței sale, i-a fost adusă la cunostintă învinuirea. La 18 iulie 2017, Platon Veaceslav fiind asistat de un avocat ales, cu care în acea zi a și încheiat contract de asistență juridică, care a solicitat acordarea termenului de a face cunoștință cu materialele cauzei, instanța i-a refuzat. Dar și mai mult, s-a pus în discuție conexarea cauzelor penale, fapt ce avocatul ales nu cunoștea materialele cauzei penale și era imposibil de a se expune. Instanța contrar prevederilor legale iarăși a apelat la serviciile avocatului din 58 oficiu, care a acționat în detrimentul lui Platon Veaceslav, s-a expus asupra conexării cauzelor penale. La 26 iulie 2017, când instanța ilegal l-a îndepărtat pe Platon Veaceslav din sala de judecată, iarăși a fost asistat de un avocat din oficiu. După îndepărtarea lui Platon Veaceslav din proces, acestuia în continuare i-a fost asigurată asistență juridică de către avocați din oficiu care au fost acordați de către instantă contrar consimțământului lui Platon Veaceslav. Mai mult decât atât, Platon Veaceslav la 15 august 2017, a înaintat o cerere cu nr. 30373 prin care a solicitat instanței de a nu fi petrecută ședința de judecată până când avocații din oficiu, acordați de către instantă contrar voinței sale, nu vor veni în Penitenciarul nr. 13 la întrevedere și vor pregăti poziția de apărare, întrebările către martori, deoarece în caz contrar participarea avocaților din oficiu în ședința de judecată va fi una formală. Judecătorul a dat citire parțial acestei cereri, iar avocatul din oficiu Verebceanu Sergiu s-a expus că într-adevăr nu a fost niciodată la Platon Veaceslav în Penitenciar, dar a fost Palancica Victor, care de fapt nu era în ședința de judecată, și care a fost doar o singură dată la el în Penitenciar și a primit o cerere de refuz de a-i fi acordată asistență juridică și nu au discutat pe marginea dosarului, adică fară a pregăti și poziția de apărare sau chiar mai mult de a discuta asupra învinuirii. Instanța fără a pune în discuție cererea lui Platon Veaceslav de amânare a ședinței de judecată din motivele invocate și fără expunerea tuturor participanților la proces pe marginea celor indicate în cerere, solicitând doar opinia participanților cu privire la anexarea prezentei cereri la materialele cauzei. Care ulterior a și anexat-o, dar a rămas fară examinare și a purces în continuare la examinarea cauzei cu audierea martorilor: Goloborodico Olga, Uliana Vetrova și Tarlapan Artur. Astfel, instanța nu a examinat o cerere depusă de Platon Veaceslav, dar mai mult decât atât, a admis în proces un avocat din oficiu care nici nu a discutat cu Platon Veaceslav, nu a stabilit poziția de apărare, fapt ce se dovedește participarea formală a unui avocat din oficiu. Prin aceste încălcări a fost lezat dreptul la apărare lui Platon Veaceslav și anume de a fi asistat de un avocat ales, dar mai mult decât atât, i-au fost reprezentate interesele de către un avocat care nu cunoaște poziția de apărare și nu a coordonat cu Platon Veaceslav, care de fapt era privat de dreptul de a participa la propriul proces la judecată. La 16 august 2017, instanța de judecată contrar intereselor lui Platon Veaceslav și cunoscând despre faptul că avocatul din oficiu Verebceanu Sergiu nu a fost la Penitenciar la întrevedere și nu a coordonat poziția de apărare cu acesta, a continuat 59 ședința de judecată cu audierea martorului Pîrciog Marcel, care de fapt și a fost audiat și în lipsa lui Bahcivanji Andrei. Astfel, martorii acuzării: Boian Oleg, Cucu Viorel, Pavel Budu, Igor Cazacliu, Natalia Curmei, Chiveri Rodica, Goloborodico Olga, Uliana Vetrova, Tarlapan Artur, Pîrciog Marcel, Vitalie Bodea, Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potînga Radu și Vasile Rotaru, au fost audiați în prezența avocaților din oficiu, care nu cunoșteau poziția de apărare, dar mai mult ca atât nici nu au discutat cu Platon Veaceslav referitor la acordarea întrebărilor, fiind doar o participare formală a avocaților din oficiu. La 12 septembrie 2017, la ora 11:00, fiind telefonat de către grefierul judecătorului Galina Moscalciuc, a anunțat faptul că la ora 11:00 este preconizată ședința de judecată pe învinuirea lui Platon Veaceslav. A fost comunicat grefierului că în adresa BAA „Avoprim” a parvenit citația pentru ședința de judecată pentru data de 12.09.2017, ora 13:00, iar grefierul a răspuns că a fost o greșeală tehnică. A solicitat grefierului de a anunța instanța că nu reușesc să se prezinte în ședință în așa timp scurt, deoarece și-a fixat pentru ora 13:00 și a solicitat să fie întreruptă ședința până se va prezenta în ședință. Chiar dacă a recepționat scrisoarea la 08 septembrie 2017, adică cu 4 zile înainte de data ședinței de judecată și cunoștea despre ora 13:00, atunci a ajuns mai devreme pe la orele 12:40, la 12.09.2017, și s-a prezentat în ședința de judecată și a constatat că instanța, cu toate că a expediat în adresa avocatului citație pentru ora 13:00 a început ședința la ora 11:00 și în prezența unui avocat din oficiu au cercetat materialele dosarului. Comunicând instanței că, Platon Veaceslav a refuzat serviciile acestui avocat din oficiu, care acționează contrar intereselor acestuia. Instanța de fond contrar acestor prevederi și contrar intereselor lui Platon Veaceslav care și l-a îndepărtat, a creat o aparență legală și anume că cercetarea materialelor cauzei a avut loc în prezența unui avocat din oficiu și precum că, drepturile inculpatului au fost respectate. Ca urmare a încălcărilor dreptului la apărare lui Platon Veaceslav și anume prin inducerea în eroare a orei ședinței, în scopul de a fi cercetate materialele cauzei în prezența unui avocat din oficiu, la 12 septembrie 2017, avocatul Alexandru Bernaz a înaintat o cerere de recuzare pe numele judecătorului Galina Moscalciuc. În urma examinări cererii de recuzare judecătorul Roman Pascari neîntemeiat a respins cererea de recuzare, deoarece s-a demonstrat lipsa de imparțialitate prin faptul comunicării eronate despre ora ședinței doar în scopul ca să fie cercetate materialele cu participarea formală a avocatului din oficiu, care de fapt nu a atras nici o atentie la nici un act din materialele dosarului la care a făcut referire procurorul. Curtea de Apel urmează să declare nulă acțiunea procesuală cercetarea 60 materialelor cauzei penale, care de fapt a avut loc în lipsa lui Platon Veaceslav și a apărătorilor aleși, care intenționat au fost duși în eroare despre ora ședinței de judecată. La fel, instanța de judecată, contrar prevederilor legale, care l-a îndepărtat pe Platon Veaceslav, cât și pe apărătorii aleși ai acestuia la 27 noiembrie 2017, au avut loc dezbaterile judiciare unde a ascultat poziția avocaților din oficiu, care de fapt nu au fost la întrevedere în Penitenciar și nu au coordonat poziția de apărare cu Platon Veaceslav, si care se manifestă contrar intereselor acestuia. La fel, Curtea de Apel urmează să declare nulă și acțiunea procesuală - dezbaterile judiciare, care au avut loc în lipsa lui Platon Veaceslav și în prezența unui avocat din oficiu. Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin. (3), 27,190 alin. (3) și (5) Cod penal, precum ca: „fiind organizatorul grupului criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii Moldova, fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital ” - România, S.A. „Moldasig ” și S.A. „Allinace Insurance Group ”, deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice interpuse, având intenția de a sustrage mijloacele financiare deținute pe conturile companiilor prenotate, în perioada septembrie - decembrie 2016, fiind în înțelegere prealabilă cu Stașevskaia Aliona Piotr, de comun acord, a organizat și dirijat comiterea infracțiunii de sustragere prin escrocherie în proporții deosebit de mari, implicând în comiterea faptei infracționale pe Bahcivanji Andrei și Capanji Maxim în calitate de autori, acțiuni care independent de voința acestuia nu și-au produs efectul, comițând astfel infracțiunea de escrocherie aflată la faza de tentativă, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică art.42 alin.(3), art.27, art. 190 alin.(3) și (5) Cod penal. Instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și nemotivat precum că: „Platon Veaceslav fiind organizatorul grupului criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii Moldova. Alegația instanței despre faptul că Capanji Maxim a declarat că Bahcivanji Andrei a activat în cadrul SRL „Legal Triumf ” sunt eronate, deoarece primul a declarat că îl vedea pe Bahcivanji Andrei că comunica cu diferiți avocați din cadrul SRL „Legal Triumf” și nu cunoaște dacă este avocat, jurist sau șofer. Astfel, instanța a denaturant declarațiile lui Capanji Maxim precum că Bahcivanji Andrei a activat în cadrul SRL „Legal Triumf”. 61 Instanța ilegal a admis în calitate de probe și a motivat formarea unui grup criminal în baza unor procese - verbale de audiere a martorilor care de fapt nici nu au fost audiați în ședința de judecată. Instanța în urma admiterii acestor procese - verbale, ilegal a constatat că: „constituirea și existența unei reuniuni stabile de persoane, afiliate lui Veaceslav Platon, ce acționau în interesul ultimului, sub paravanul acordării unor servicii în cadrul companiei ” Legal Triumf” S.R.L. ”. Instanța de fond ilegal a pus la baza sentinței niște declarații, niște procese - verbale prin care au fost fixate declarații a unor martori, pentru a constata formarea și existența unui grup criminal, când de fapt în norma legală este prevăzut că acestea urmau a fi cercetate în instanța de judecată, adică ca partea apărării să aibă posibilitate de a acorda întrebării martorilor respectivi. Mai mult decât atât, la 10 noiembrie 2017, Platon Veaceslav prin intermediul avocaților a solicitat audierea lui Moscalciuc Sergiu, care de fapt este fiul judecătorului Galina Moscalciuc, prin care putea să confirme activitatea legală a companiei SRL „Legal Triumf ” și anume că aceasta nu a activat în scopul unui grup criminal. Judecătorul, care a constatat formarea și existența unui grup criminal sub paravanul acordării unor servicii în cadrul companiei SRL „Legal Triumf ” în baza unor procese - verbale de audiere a unor martori ridicate din alte cauze penale, dar fără a fi audiați în ședință de judecată, a refuzat audierea propriului fiu, care de fapt posedă informația referitor la activitatea acestei companii, iar după logica instanței și acest martor ar putea face parte din grupul criminal. Judecătorul Galina Moscalciuc, fără a-si declara abținere, deoarece având un interes direct ca fiul ei să nu figureze atât în probele acuzării, cât și probele apărării, și mai mult la existența unui grup criminal, a decis de a nu-și audia fiul. Instanța încălcând dreptul inculpatului de a-și demonstra nevinovăția, prin audierea acestui martor, instanța personal a decis ca să nu-și audieze fiul, dar si mai mult, să fie ascunsă informația ce tine de activitatea companiei SRL „Legal Triumf”. Ca urmare a respingerii audierii propriului fiu în proces, la 15 noiembrie 2017, de către Platon Veaceslav, prin intermediul apărătorilor săi, a înaintat o cerere de recuzare a judecătorului Galina Moscalciuc, care la 10 noiembrie 2017 a respins audierea în calitate de martor, tot a fiului ei, Moscalciuc Serghei, care a fost colaborator al BC „Moldindconbank” SA, care poate declara faptul că în perioada anului 2008 a primit mai multe indicații de la Platon Veaceslav de a încasa datoria lui Lapteacru Mihail către BC „Moldindconbank” SA și ca ulterior, i-au fost ridicate imobilele. Totodată, a primit mai multe indicații de la Platon Veaceslav ce ține de alte procese, și atribuțiile martorului respectiv legate cu activitatea desfășurată la „SRL 62 „Legal Triumf”, care a activat în mod legal și ar demonstra că activitatea acestei companii nu a activat în scopul unui grup criminal organizat. Cererea de recuzare a fost examinată de judecătorul Violeta Chiselița, care ilegal, neîntemeiat și nemotivat a respins cererea de recuzare. Prin încheierea din 15.11.2017, de respingerea cererii de recuzare, instanța nu a adus la cunoștință părților motivul respingerii cererii de recuzare, deoarece în motivarea acesteia nu este clar de ce instanța a primit o asemenea hotărâre. Astfel, prin respingerea acestei cereri de recuzare, judecătorul Violeta Chiselița a acordat în continuare toate împuternicirile judecătorului Galina Moscalciuc de a continua încălcările și abuzurile ilegale la judecarea cauzei și emiterea ulterioară a unei sentinte de condamnare. Curtea de Apel urmează să caseze și să anuleze încheierea judecătorului Galina Moscalciuc din 10.11.2017 privind respingerea audierii martorului Moscalciuc Sergiu. La fel, Curtea de Apel urmează să caseze și să anuleze încheierea judecătorului Chiselița Violeta din 15.11.2017 privind respingerea cererii de recuzare a judecătorului Galina Moscalciuc si să constate faptul acordării ilegale în continuare a împuternicirilor de a judeca cauza cu anularea tuturor actelor procedurale care au fost întocmite ulterior. Instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și nemotivat faptul că: „Platon Veaceslav fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital”- România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Allinace Insurance Group ”, deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice inteipuse Instanța de judecată nu a transcris toate declarațiile acestor martori și anume chiar și a martorului Natalia Curmei care a declarat: „posibil că într-adevăr reprezenta pe anumiți acționari „Moldasig” SA, despre acest fapt nu o singură dată s-a comunicat, precum și, a fost indicat în mass-media. A mai comunicat că: „nu i-a spus nimeni din conducerea SA „Moldasig” că Platon Veaceslav este proprietarul SA „Moldasig”, dl Bodea i-a comunicat că este beneficiarul efectiv al companiei SA „ Moldasig” a 80 %. Respectiv declarațiile lui Vitalie Bodea nu au fost incluse privind gestionarul SA „Moldasig”, care de fapt a și declarat că: „nu cunoaște cine stă în spatele companiilor pe care le reprezenta Veaceslav Platon, pe acesta nu îl consideră acționar ”. La fel, prin aceasta nu poate fi demonstrat faptul că Platon Veaceslav ar putea fi acționarul companiei SA „Moldasig”, dar totodată și, însuși prin declarațiile lui Vitalie Bodea incluse de instanță se menționează că acesta presupune că primul ar fi beneficiarul companiei SA „Moldasig”. Astfel, Curmei Natalia indică că Bodea Vitalie i-a comunicat, iar acesta la rândul său declară că presupune. La fel, instanța nu a concretizat prin care declarații anume ale martorului Marcel 63 Pîrciog se demonstrează faptul că Platon Veaceslav ar fi beneficiarul companiei, dacă acesta în audierea sa a declarat că: „nu a discutat niciodată cu Platon Veaceslav personal și nu l-a văzut personal. Sarcinile venite de la intermediar au fost verbale. Nu poate confirma că a văzut vre-un document referitor la faptul că Platon Veaceslav ar fi beneficiarul final ”. Prin declarațiile acestor martori nu se constată că Platon Veaceslav ar fi gestionarul companiilor SA „Moldasig” și SA „AsitoKapital”, dar și mai mult organul de urmărire penală nu a prezentat nici o probă la material pentru a demonstra acest fapt. Mai mult decât atât, la 15 noiembrie 2017 Platon Veaceslav a depus o cerere privind audierea lui Moscalciuc Vitalie, fiul judecătorului Galina Moscalciuc, cu care este în relații de afinitate și care ar putea declara circumstanțe privind activitatea lui asupra companiilor SA „Moldasig” și SA „AsitoKapital” România, care figurează în învinuire că ar fi încercat să sustragă mijloace. Prin audierea respectivului martor, Platon Veaceslav a dorit să obțină informație dacă este sau nu este gestionarul companiei respective, care a fost rolul lui privind conducerea acestor companii, iar toate acestea puteau fi demonstrate anume prin declarațiile martorului Moscalciuc Vitalie. Astfel, instanța contrar prevederilor legale a examinat și a decis să respingă cererea lui Platon Veaceslav privind audierea fiului său Moscalciuc Vitalie, ca ulterior prin audierea altor martori, care presupun să constate că Platon Veaceslav ar fi gestionarul companiilor menționate. Prin încălcările comise de instanța de fond și prin niște presupuneri a organului de urmărire penală și a unor martori, în lipsa unor probe directe, lui Platon Veaceslav i-a fost atribuită calitatea de gestionar al companiilor SA „Moldasig”, SA „Alliance Insurance Group” și SA „AsitoKapital”. Odată ce organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată l-a recunoscut pe Platon Veaceslav drept gestionarul acestor companii, atunci apare și o întrebare cum ar putea persoana care fiind proprietar să-și sustragă bunurile proprii, în acest sens la 29 iunie 2017, ținând cont că organul de urmărire penală contrar prevederilor art. 59 Cod de procedură penală, nu l-a recunoscut în calitate de parte vătămată pe Platon Veaceslav, a fost înaintată o cerere către instanță de a-1 recunoaște în calitate de parte vătămată pe Platon Veaceslav. Mai mult decât atât, după cum a fost indicat în plângerea lui Bodea Vitalie precum că ar fi acționat în interesul acționarilor, care s-au aflat în neputință de a-și apăra drepturile sale. De către organul de urmărire penală contrar acestor solicitări prin care și a început urmărirea penală, nu au identificat cine ar fi partea vătămată în 64 cauza respectivă. A constatat, neputința de a-și apăra drepturile sale sunt confirmate și prin declarațiile lui Capanji Maxim și anume: „a conchis că în lipsa lui Veaceslav Platon care la acel moment se afla în arest preventiv, s-a întors o luptă pentru putere dintre Stela Pahomi și Aliona Stașevscaia, care din câte el cunoaște din cuvintele persoanelor terțe aveau o atârnare negativă una față de alta ”. În baza celor expuse, instanța care a constatat că Platon Veaceslav ar fi gestionarul acestor companii, trebuia în conformitate cu art. 251 Cod de procedură penală să declare ca nule ordonanța de punere sub învinuire a lui Platon Veaceslav și anume atribuirea acestei calități procesuale, deoarece organul de urmărire penală incorect a atribuit o calitate procesuală. Curtea de Apel urmează să repare eroarea comisă de către instanța de fond și să declare ca nulă stabilirea calității de învinuit a lui Platon Veaceslav prin ordonanța de punere sub învinuire. Instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și nemotivat precum că: „Platon Veaceslav având intenția de a sustrase mijloacele financiare deținute pe conturile companiilor S.A. „AsitoKapital”- România, S.A. „Moldasig” și S.A. „Allinace Insurance Group”, fiind în înțelegere prealabilă cu Stașevskaia Aliona Piotr, de comun acord, a organizat și dirijat comiterea infracțiunii de sustragere prin escrocherie în proporții deosebit de mari, implicând în comiterea faptei infracționale pe Bahcivanji Andrei”, deoarece nu au fost prezentate probe de către organele de urmărire penală că a existat intenția de a sustrage mijloace bănești, însă instanța a pus la baza sentinței existența unei astfel de intenții prin declarațiile martorului Curmei Natalia și anume: „A primit indicații prin telefon pe la sfârșitul lunii aprilie 2016 de la Veaceslav Platon de a face un calcul și a determina mijloacele disponibile de orice creanță care ar putea fi investite sau retransmise în reasigurare”, fiind audiată suplimentar martorul Curmei Natalia la întrebările adresate în scris de către Platon Veaceslav, care era îndepărtat din sala de ședințe, cu toate că instanța a interzis apărătorilor de a acorda întrebări de concretizare suplimentare, a fost declarat că: „până a fi telefonată și a se prezenta ca Veaceslav Platon nu a discutat cu acesta direct, a recunoscut glasul lui. Nu poate cunoaște dacă Platon Veaceslav a transmis numărul acesteia unui acționar și s- a prezentat cu numele acestuia”. Constată că, martorul care nu a discutat niciodată cu o persoană poate invoca că anume cu persona dată a discutat și totodată, nu cunoaște dacă a fost posibil ca altcineva să o fi telefonat, nu pot fi puse la baza sentinței și mai mult, de a demonstra o anumită circumstanță, fapt pentru care conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, se interpretează în favoarea inculpatului. La fel, instanța de judecată ilegal a argumentat precum că ar exista intenția de 65 sustragerea mijloacelor financiare și prin următoarele probe prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 a procesului-verbal de cercetare a documentelor care se conțin la cauza penală nr.2015970346. Instanța de fond care a copiat din procesul - verbal de cercetare a organului de urmărire penală și anume interpretarea cuvintelor cum ar fi de exemplu: „CTpaxoBaa riuTep”, prin care organul de urmărire penală a indicat că presupune că ar fi OOO „Sovetskaia” din Sankt - Peterburg, cum la fel și anume este indicat „Aliona”, organul de urmărire penală a indicat precum că ar fi „Aliona Stașevscaia”. Totodată, aceste procese - verbale de cercetare nu pot servi ca probă, deoarece organul de urmărire penală a cercetat calculatorul unui ofițer de urmărire penală, dar nu însuși documentele a căror proveniență nu este cunoscută și mai mult ca atât, putea să fie și modificată. Totodată, instanța care a pus la baza sentinței presupusele probe, care precum că s-au aflat la Platon Veaceslav în timpul reținerii și în timpul detenției pe teritoriul Ucrainei până la extrădare, urma să constate chiar și din oficiu că lipsește acordul Ucrainei privind tragerea la răspundere penală a lui Platon Veaceslav. În acest sens, după terminarea cercetării judecătorești, care a fost declarată finalizată, fară opina părții apărării că mai au și alte cereri, la 15 noiembrie 2017 s- a depus cerere privind încetarea procesului penal în privința lui Platon Veaceslav, deoarece din învinuirea adusă precum că ar fi avut intenția săvârșirii acesteia în perioada de până a fi extrădat și pornită urmărirea penală în privința acestuia fără acordul Ucrainei de a fi tras la răspundere penală pentru o infracțiune care ar fi fost săvârșită până la extrădare. În acest sens, autoritățile Republicii Moldova, în colaborare cu Tratatul nr. 1993 între Republica Moldova și Ucraina cu privire la asistența juridică în materie penală și Convenția Europeană de Extrădare din 13 decembrie 1957, urma să solicite printr-o altă cerere motivată permisiunea de a fi trasă la răspundere penală Platon Veaceslav. În baza celor expuse, în privința lui Platon Veaceslav a fost pornită urmărirea penală și expediată cauza în instanța de judecată fără acordul Ucrainei. Astfel, au fost încălcate prevederile legale și nu poate fi urmărit și tras la răspundere Platon Veaceslav. În consecință, instanța de fond care contrar opiniei părții apărării a terminat cercetarea judecătorească, a lăsat fără examinare cererea menționată, fiind indicată în sentință că a fost depusă o așa cerere, doar în schimbul expunerii asupra acesteia chiar și în camera de deliberare, instanța doar a adus insulte în direcția apărătorilor ce denotă un nivel jos de cerință morală și profesională în activitatea unui judecător. Este 66 de înțeles această atitudine a judecătorului Galina Moscalciuc care practic pe tot procesul a comis doar încălcări abuzive a legislației procesual penale și din acest considerent i-a fost convenabil ca Platon Veaceslav să fie reprezentat de avocații din oficiu, de a participa formal în proces și de a crea o iluzoriu un proces echitabil. Organul de urmărire penală nu a prezentat nici o probă pertinentă, concludentă și utilă care ar demonstra intenția de sustragere a mijloacelor financiare, iar instanța în lipsa acestor probe a considerat ca fund dovedită intenția de sustragere. Curtea de Apel urmează să stabilească aceste fapte și mai mult decât atât, să anuleze procesele - verbale de cercetare a calculatorului, dar totodată să stabilească că nu există acordul scris al Ucrainei de atragere la răspundere a lui Platon Veaceslav, fapt ce este un impediment în acest sens. Instanța a făcut referire la declarațiile martorilor Bodea Vitalie, Curmei Natalia, Pîrciog Marcel, Cucu Viorel, Boian Oleg, Banaru Vitalie, Cazacliu Igor, Budu Pavel, Tarlapan Artur, Uliana Vetrova, Chiveri Rodica, Goloborodico Olga, prin care s-ar demonstra scopul și modul tentativei de sustragere. Martorii respectivi au fost audiați în lipsa lui Platon Veaceslav și în prezența avocaților din oficiu, cu care nici nu a coordonat poziția de apărare, fapt ce duce la nulitatea acestor acțiuni procesuale de audierea martorilor în instanța de judecată. Instanța de fond a permis audierea suplimentară a martorilor Bodea Vitalie, Curmei Natalia, la întrebările scrise de către Platon Veaceslav, iar la ceilalți martori nu a fost permisă audierea suplimentară, deoarece nu erau formulate întrebările în scris, cu toate că ulterior s-au formulat, dar instanța a refuzat audierea lor suplimentară. Mai mult decât atât, chiar si la audierea martorilor Bodea Vitalie si Curmei Natalia, din partea apărătorilor aleși au apărut întrebări de concretizare și suplimentare, iar instanța le-a interzis acordarea unor asemenea întrebări. Chiar și ulterior fiind prezentate întrebări suplimentare și de concretizare în scris din partea lui Platon Veaceslav, instanța a refuzat audierea martorilor respectivi. Atât Platon Veaceslav, cât si apărătorii aleși nu au avut dreptul la acordarea întrebărilor martorilor în aceeași măsură cum si acuzatorul de stat. Mai mult decât atât, audierea acestor martori a fost în lipsa lui Platon Veaceslav, fapt care duce la nulitatea acestor acțiuni procedurale de audierea martorilor. Astfel, Curtea de Apel urmează să declare drept nulă audierea martorilor respectivi. La fel, instanța de fond nu a stabilit și nici nu a avut nici un interes de a stabili faptul că nu s-a urmărit nici un scop de sustragere a mijloacelor financiare din SA „AsitoKapital”. Mai mult decât atât, chiar la 18 ianuarie 2016 a fost încheiat un antecontract de 67 vânzare - cumpărare cu compania „Ellis Distribution Limited” a pachetului de acțiuni deținute de S.A. „Moldasig” în capitalul social al societății S.A. „AsitoKapital” România. Partea apărării a prezentat răspunsul directorului companiei „Ellis Distribution Limited ”, Semeniuc Vladimir, care este autentificat notarial, prin care a confirmat că Vlasov Serghei, Vojvodic Gordona, Bisevac Goran, Șevcenco Ecaterina, SI A „MTM Ing.” Letonia și SRL „Protech ” Italia sunt persoane fizice și juridice afiliate care intenționau să achiziționeze pachetul de acțiuni al companiei „AsitoKapital”, România în mărime ce nu depășește 10% din capitalul social sub formă de investiții pe termen scurt, ceea ce i-ar permite companiei „Ellis Distribution Limited” după aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară să devină asociat al companiei de asigurare „AsitoKapital”. Mai mult decât atât, la 18.01.2016 dintre „Ellis Distribution Limited” și „MOLDASIG ” a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a pachetului de acțiuni al societății „AsitoKapital”. Din cauza lipsei aprobării pentru achiziționarea acțiunilor asigurătorului din partea Autorității de Supraveghere Financiară, a fost nevoie de achiziționarea din partea persoanelor afiliate companiei „Ellis Distribution Limited” a pachetului de acțiuni ce nu depășește 10% din capitalul social. Și doar după obținerea aprobării de procurare a acțiunilor din partea Autorității de Supraveghere Financiară, compania „Ellis Distribution Limited” urma să devină asociat al companiei de asigurare. Răspunsul menționat este autentificat notarial, fapt ce corespunde realității și constituie o probă că nu s-a încercat sustragerea mijloacelor bănești din conturile companiei menționate, iar instanța nu poate aprecia critic acest document autentificat notarial, deoarece acuzatorul de stat nu a prezentat nici un argument de respingerea ca inadmisibilă proba respectivă. Este evidentă încălcarea principiului egalității părților în proces, comisă de instanța de fond, întrucât în cazul acuzatorului de stat a admis chiar și o probă cercetată din calculatorul unui ofițer de urmărire penală, iar o probă a părții apărării o respins și anume motivând: „nu poate aprecia ca probă nici declarație - răspuns a cet. Semeniuc Vladimir prin care confirmă că din septembrie 2017 acționează în calitate de director al companiei „Ellis Distribution (...). în luna ianuarie 2016 în urma tratativelor cu compania S.A. „MOLDASIG ” a fost semnat un acord precontractual privind achiziționarea a 206 657 de acțiuni ale companiei de asigurări din România „AsitoKapital” S.A., cu traducere, anexată de apărător, prin prisma dispozițiilor art. 94 alin. (1) pct. 6 CPP”. Instanța de fond doar cu scopul pentru a nu fi demonstrată tranzacția de vânzare - cumpărare cu compania ”Ellis Distribution Limited” prin intermediul persoanelor 68 afiliate, nu a admis în calitate de probă acest document din imposibilitatea stabilirii sursei eliberării actului. Prin cererea lui Platon Veaceslav de a fi audiați în calitate de martori din partea apărării au fost solicitate persoanele: Shevchenko Kateryna, Vlasov Sergei, Vojvodic Gordana, Bisevac Goran, Kharitonova Tatiana și Zheludov Alexander. Martorii respectivi puteau să declare despre condițiile și modul de achiziționare a acțiunilor „AsitoKapital” România și anume fiind persoane afiliate companiei „Ellis Distribution Limited” au intenționat să achiziționeze pachetul de acțiuni al companiei “AsitoKapital” România în mărime ce nu depășește 10% din capitalul social sub formă de investiții pe termen scurt, ceea ce i-ar permite companiei „Ellis Distribution Limited” după aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară să devină asociat al companiei de asigurare „AsitoKapital”. Astfel, prin declarațiile martorilor respectivi s-ar exclude presupunerea acuzării privind intenția de sustragere a mijloacelor bănești de pe conturile companiei „AsitoKapital”, deoarece persoanele menționate au acționat în interesele companiei „Ellis Distribution Limited”. Prin încheierea instanței din 10 noiembrie 2017, a respins cererea lui Platon Veaceslav de audiere a martorilor respectivi din motiv că aceștia nu se reflectă în învinuirea adusă inculpaților, respectiv nu rezultă că ar avea legătura cauzală cu cauza penală aflată în examinare. Din nou se constată un interes a instanței de judecată ca ilegal să condamne persoanele care și-au adus probe și au solicitat administrarea altor probe în demonstrarea nevinovăției, iar instanța pe de o parte indică că nu poate cunoaște sursa documentului, iar pe de altă parte respinge audierea martorilor respectivi care sunt indicați în documentul respectiv ca persoane afiliate companiei „Ellis Distribution Limited” Prin declarația menționată și prin persoanele indicate în acest act se demonstra că anume compania „Ellis Distribution Limited” a intenționat să procure acțiunile SA „AsitoKapital” prin intermediul persoanelor afiliate, iar astfel putea fi demonstrată lipsa faptei infracțiunii. Curtea de Apel urmează să repare încălcările abuzive ale instanței de fond, modul în care a respins probele apărării și să constate lipsa faptei infracționale. Prin aceeași metodă instanța de fond a procedat și cu actele prezentate de Bahcivanji Andrei prin care confirmau împuternicirile acordate în reprezentarea intereselor în fața companiilor SA „Moldasig ” și SA „Alliance Insurance Group ”, și anume: „contractul de mandat cu nr.01-10/17 din 31 octombrie 2016 dintre Compania „Kirkliston Management Limited” și Bahcivanji Andrei, Procura din 29.04.2016 eliberată de Bellefond Invest LTD; declarație eliberată de Ulesco Ivan si declarație 69 eliberată de Savcenco Denis. Instanța ilegal nu a admis în calitate de probe actele menționate, motivând că:„ nu este cert cum au fost obținute probele date în condițiile în care actele date nu au fost depistate în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul, în automobilul lui Bahcivanji Andrei, sau la sediul unor companii vizate în investigație ”. La fel, instanța nu a admis în calitate de probe aceste acte, dar și la fel, i-a respins lui Bahcivanji Andrei cererea de audierea acestor persoane în calitate de martori care l-au împuternicit să îi reprezinte interesele în cadrul companiilor mentionate. În cazul dat, faptul că Bahcivanji Andrei a reprezentant acționarii companiilor SA „Moldasig” și SA „Alliance Insurance Group”, nu poate fi calificat drept intenție de a sustrage mijloace financiare, fiind doar o presupunere a organelor de urmărire penală, care nu este asigurată cu nici o probă pertinentă, concludentă și utilă. În baza celor expuse, constat că lipsește faptul infracțiunii privind tentativa sustragerii mijloacelor financiare din compania SA „Moldasig ” și SA „Alliance Insurance Group ”. Curtea de Apel urmează să repare încălcările abuzive ale instanței de fond, modul în care a respins probele apărării si să constate lipsa faptei infracționale. Motivarea instanței privind faptul că Platon Veaceslav este persoana care a elaborat planul infracțional și a dirija implementarea acestuia, este ilegal, neîntemeiat și nemotivat drept probă stabilirea acestui fapt. Instanța de fond, fără a stabili dacă într-adevăr au fost efectuate sunete de Platon Veaceslav și dacă da, căror abonați, pentru a fi identificat cu exactitate dacă a coordonat și a dirijat acțiunile altor persoane. Mai mult ca atât, în cadrul cercetării judecătorești, Alexandru Bernaz a fost depusă o cerere prin care a solicitat ridicarea din dosarul penal nr. 2015970346 aflat în gestiunea Centrului Național Anticorupție, în vederea stabilirii următoarelor circumstanțe și anume existența apelurilor primite și efectuate în perioada septembrie - decembrie 2016 cu ajutorul acestor dispozitive electronice, cu identificarea abonaților, în adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice. Instanța de fond ilegal, neîntemeiat și nemotivat a respins cererea respectivă și a indicat faptul că: „ instanța constată netemeinicia cererii înaintate în condițiile în care solicitarea nu vizează prezenta cauză penală, iar asupra probelor date instanța s-a expus mai sus”. S-a constatat interesul instanței în condamnarea lui Platon Veaceslav și prin acest argument ilegal precum că nu vizează prezenta cauză, dar în același timp fără a stabili anume efectuarea apelurilor și către cine ar fi fost efectuate de Platon Veaceslav, a 70 admis o presupusă probă dintr-o altă cauză penală care practic nici nu a fost cercetată în ședința de judecată. Curtea de Apel urmează să înlăture neajunsurile menționate, să admită cererea avocatului Alexandru Bernaz cu ridicarea celor solicitate și constatarea ulterioară că Platon Veaceslav nu a implementat și nu a dirijat nici un plan infracțional. Instanța de fond a pus la baza sentinței drept probă măsura specială de investigație, prin care ar proba faptul că Andrei Bahcivanji a întreprins acțiuni în scopul numirii în cadrul S.A. „Moldasig ” a unor noi vice-directori, întru extragerea mijloacelor bănești în interesul lui Veaceslav Platon, și anume făcând trimitere la: „procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 14.12.2016 - cercetarea domiciliului și instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de filmat, și anume a biroului de serviciu a lui Vitalie Bodea, directorul general al S.A. „Moldasig”, amplasat în sediul companiei din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 2, efectuată la 13.12.2016, dispusă în temeiul ordonanței procurorului din 13.12.2016, autorizată prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr.ll- 5903/16 din 14.12.2016, cu stenogramele anexe pe 12 și 11 file, și purtătorul material de informație, ce conține fișierele ”001.wav ”, ”004.wav”, cu convorbirile înregistrate, și "Fișierul OOl.docx” și "Fișierul OOl.docx”, cu stenogramele respective”. În cadrul cercetării judecătorești, apărătorul Victor Mazniuc a solicitat cercetarea înregistrărilor audio/ video care se dețin pe purtătorul material de informație. Acuzatorul de stat a refuzat prezentarea acestui purtător de informații, iar instanța a respins cererea apărătorului Victor Mazniuc, motivând că în camera de deliberare se va expune asupra acestei probe, însă, de fapt la baza sentinței a pus o probă necercetată. Curtea de Apel urmează să excludă din probatoriu purtătorul de informații ce conține fișierele ”001.wav ”, ”004.wav” cu convorbirile înregistrate, și " Fișierul OOl.docx” si ”Fisierul OOl.docx”. Instanța de fond a emis o sentință ilegală și nu a stabilit faptul că nu există elementele infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații, chiar și în cazul lui Capanji Maxim prin care expertul în Raportul de expertiză nr. 21 din 06 martie 2017, prin care s-a expus că semnătura „probabil nu au fost executate de cet. Budu Pavel din procesele-verbale a Consiliului de Administrare nr. 29 din 09.12.2016 cu privire la executarea deciziilor Consiliului societății privind înstrăinarea acțiunilor deținute de SA „Moldasig” în capitalul social al SA „AsitoKapital”. Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit.c) Cod penal, instanța a argumentat ilegal, neîntemeiat și 71 nemotivat precum că: „(...) modalitatea faptică operată de Platon Veaceslav la comiterea faptei de corupere este promiterea remunerației ilicite, corespunzător, acțiunea de promitere întreprinsă de inculpatului Veaceslav Platon se demonstrează prin probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume prin declarațiile martorilor Lapteacru Mihail și Cazac Ion care nemijlocit în ziua de 22 decembrie 2016 erau împuterniciți de a efectua escorta lui Veaceslav Platon în cadrul instanței, aceștia fiind audiați în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată fiind avertizați de răspunderea penală ce o poartă, confirmă că la data de 22 decembrie 2016 le-a fost promis telefon Iphone 7, apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare în legătură cu acest fapt ei au depus raport conducerii ”. Martorii acuzării Lapteacru Mihail, Radu Potîngă, Rotaru Vasile și Cazac Ion, au fost audiați în lipsa lui Platon Veaceslav și a apărătorilor aleși. Chiar dacă ulterior, a fost permisă audierea suplimentară a martorilor Lapteacru Mihail, Radu Potîngă și Rotaru Vasile, la întrebările scrise ale lui Platon Veaceslav, a fost creată o aparență de respectare a dreptului inculpatului de acordarea întrebărilor martorilor acuzării, dar de fapt în ședința de judecată, instanța a interzis apărătorilor aleși de a acorda întrebări de concretizare și suplimentare acestor martori, deoarece nu erau formulate întrebările în scris. Cu toate că ulterior au fost formulate, instanța a refuzat audierea lor suplimentară. La audierea martorilor Lapteacru Mihail, Radu Potîngă și Rotaru Vasile, din partea apărătorilor aleși au apărut întrebări de concretizare și suplimentare, însă instanta le-a fost interzis acordarea unor asemenea întrebări. Chiar si ulterior au fost prezentate întrebări suplimentare și de concretizare în scris din partea lui Platon Veaceslav, instanța a refuzat audierea martorilor respectivi. Curtea de Apel urmează să declarare nulă audierea martorilor respectivi. 3.

Inculpatul Platon Veaceslav, prin care a solicitat anularea sentinței, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care cauză să fie trimisă la rejudecare în instanța de fond. În motivarea apelului declarat inculpatul a invocat că la 07.27.2017, judecătorul Galina Moscalciuc, încălcând legislația în materie penală, fară a-i expune motivele, la înlăturat din ședință de judecată, iar cauza a fost examinată în lipsa sa. Mai mult cu atât i-a fost încălcat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei în limba pe care el o cunoaște. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 decemnbrie 2018, apelurile declarate de către avocatul Mazniuc Victor în numele inculpatului Bahcivanji Andrei și ultimul, avocații Victor Palancica, Alexandru Bernaz, Ion Crețu 72 în numele inculpatului Platon Veaceslav și ultimul, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2017, au fost respinse ca nefondate. Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Alexandru Cernei, casată sentința parțial, în partea stabilirii pedepsei lui Platon Veaceslav pe art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, și a pedepsei definitive, și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Lui Platon Veaceslav recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul persoanelor juridice și a exercita activități de antreprenoriat pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al pedepselor lui Platon Veaceslav i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu amendă în mărime de 6000 u.c. sau 300000 (trei sute mii) lei moldovenești, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul persoanelor juridice și a exercita activități de antreprenoriat pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor cu închisoarea și pedepselor complementare stabilite prin prezenta decizie și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2017, lui Platon Veaceslav i-a fost numită pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 25 (douăzeci și cinci) ani, cu amendă în mărime de 6000 u.c sau 300000 (trei sute mii) lei moldovenești, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul persoanelor juridice, în sistemul bancar și a exercita activități de antreprenoriat pe un termen de 5 (cinci) ani. Pedeapsa cu închisoarea stabilită lui Platon Veaceslav de executat în penitenciar de tip închis. În rest sentinta atacată a fost menținută. 4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților Capanji Maxim, Bahcivanji Andrei și a lui Platon Veaceslav care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și 73 veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Cu toate că inculpații nu și-au recunoscut vina, vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor imputate a fost confirmată prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Cucu Viorel, Boian Oleg, Cazacliu Igor, Budu Pavel, Chiveri Rodica, Curmei Natalia, Banaru Vitalie, Goloborodco Olga, Vetrova Uliana, Tarlapan Artur, Pîrciog Marcel, Bodea Vitalie, Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu, Rotaru Vasile. De asemenea, vinovăția inculpaților, de comiterea infracțiunilor incriminate, a fost dovedită și prin următoarele materiale ale cauzei penale: procesul-verbal de percheziție din 13.12.2016, procesul-verbal de cercetare din 31.01.2017, conținutul înscrierii protocolară din 08.07.2016, conținutul Deciziei privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 09.07.2016 a SA ”Moldasig”, conținutul actului constitutiv actualizat al societății “AsitoKapital”, conținutul extrasului din Hotărârea Guvernului nr. 885 din 01.11.1995, conținutul extrasului din contul de plată, conținutul extrasului din aplicația ”Google Maps”, conținutul contractului de asistență juridică seria B1701649 din 2016, conținutul extrasului de plată, conținutul filei de format A4 cu anumite inscripții și scheme efectuate cu pixul, conținutul procesului-verbal de cercetare din 02.02.2017, conținutul procesului-verbal de cercetare din 03.03.2017, conținutul documentelor și obiectelor ridicate ca rezultat al efectuării percheziției la 13.12.2016, conținutul procesului-verbal de cercetare din 31.07.2017, conținutul procesului-verbal de cercetare din 01.03.2017, conținutul procesului-verbal de cercetare din 21.02.2017, conținutul procesului-verbal de percheziție din 14.12.2016 efectuat la domiciliul lui Bahcivanji A., conținutul procesului-verbal de percheziție din 14.12.2016 efectuat în autoturismul marca ,,Toyota Corolla”, conținutul procesului-verbal de cercetare din 03.02.2017, conținutul procesului-verbal nr. 29 al ședinței ,,Moldasig” din 09.12.2016, conținutul documentelor ridicate la 14.12.2016 de la Pîrciog Marcel, director general al companiei ,,AsitoKapital”, conținutul extrasului din procesul-verbal al participanților, conținutul procesului-verbal de cercetare din 06.02.2017, conținutul procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 23.12.2016, conținutul procesului-verbal de ridicare din 14.12.2016, conținutul procesului-verbal de ridicare din 21.12.2016, înscrierea protocolară din 08.07.2016, procesul-verbal nr. 06 al adunării generale ordinare ale acționarilor ,,Moldasig” din 17.06.2016, regulamentul consiliului societății ,,Moldasig”, statutul societății ,,Moldasig”, actul adițional al societății, procesul-verbal de ridicare din 29.12.2016, documente ridicate la 21.12.2016 de la reprezentanții SPC SB al CNA, procesul-verbal de ridicare a documentelor din 74 14.02.2017, suportul tehnic SD-R ridicat la 14.02.2017, procesul-verbal de cercetare din 20.04.2017, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.02.2017, anexa nr. 1-4 în copii autentificate ridicate în rezultatul cercetării corespondenței a lui Vitalie Bodiu, procesul-verbal de cercetare din 20.04.2017, cererea din numele lui Tarlapan Artur către compania "AsitoKapital", extrasul din procesul-verbal, informația din adresa de email a lui Marcel Pîrciog, copia pașaportului lui Tarlapan Artur, copia pașaportului cetățeanului străin Biseva Oran, copia pașaportului cetățeanului străin Vojdovici Gordana, copia pașaportului cetățeanului străin Șevecnco Ecaterina, copia pașaportului cetățeanului străin Glasus Serghei, copia pașaportului cetățeanului străin Cationova Tatiana, extrasul din Camera de Comerț și Industrie, copia pașaportului cetățeanului străin Zeludova Alexandra, copia pașaportului cetățeanului străin Zeludov Alexand, informația companiei Lursoft, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.02.2017, conținutul informației de pe adresa electronică potomuctol983@gmail.com, conținutul analizei operaționale, conținutul procesului- verbal de ridicare din 20.04.2017, conținutul proceselor-verbale de ridicare din 20.04.2017, conținutul proceselor-verbale de cercetare la fața locului din 20.04.2017, conținutul procesului-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 14.12.2016, conținutul procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 15.12.2016, conținutul raportului de expertiză grafoscopică nr. 21 din 06.03.2017, conținutul materialelor remise de CNPF pe 38 file, în copie, anexate la scrisoarea CNPF nr. 04-664 din 13.03.2017, conținutul documentelor prezentate la 15 februarie 2017 de către Marcel Pîrciog, Directorul General al S.A. ,,AsitoKapital", anexate laprocesul-verbal de audiere: Actul constitutiv actualizat al S.A. „AsitoKapital", pe 12 file, în copie, raportul de evaluare al S.A. „AsitoKapital" în 2 exemplare, pe 32 și 37file, în copie, conținutul documentelor prezentate la 02 martie 2017 de către Marcel ciog, Directorul General al S.A. „AsitoKapital", anexate laprocesul-verbal de audiere. Cauza penală nr. 2017978077: Conținutul procesului-verbal de ridicare a obiectelor/actelor din 10.03.2017, conținutul procesului-verbal de cercetare a obiectelor/actelor din 05.06.2017, conținutul ordinului nr. 402 din 22.12.2016 al DDS, conținutul procurii din 22.12.2016, conținutul coalei de hârtie format A4 ce reprezintă date cu privire la efectuarea instructajului efectivului DDS implicat în escortarea lui Platon Veaceslav din 22.12.2016, conținutul procesului-verbal privind aplicarea forței fizice și a mijloacelor apeciale din 22.12.2016, conținutul raportului din 22.12.2016 al angajatului DDS „Pantera", Lapteacru Mihail, conținutul raportului din 22.12.2016 al angajatului DDS „Pantera", Cazac Ion, conținutul extrasului din ordinul nr. 233 din 24.06.2009 cu 75 privire la numirea în funcție al lui Lapteacru Mihail, conținutul Fișei de post nr. 51 al lui Lapteacru Mihail, conținutul extrasului din ordinul nr. 222 din 06.07.2006 cu privire la numirea în funcție al lui Cazac Ion, conținutul Fișei de post nr. 78 al lui Cazac Ion, conținutul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera" al Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției RM, conținutul procesului-verbal de cercetare a obiectelor/actelor din 12.05.2017, conținutul raportului de expertiză nr. 86 din 29.05.2017 cu anexa nr. 1, conținutul înregistrărilor audio/video conținute în fișierul cu denumirea „20140113164221 MEDIA" și înscrise pe DVD-R de model "BMS" cu inscripția "înregistrări audio/video disc 2". Avocatul inculpatului Bahcivanji Andrei a invocat următoarele probe materiale ale cauzei penale în vederea dezvinovățirii acestuia: contractul de mandat cu nr. 01- 10/17 din 31 octombrie 2016 dintre Compania „Kirkliston Management Limited" și Bahcivanji Andrei, cu traduceri, procura din 29.04.2016 eliberată de „Bellefond Invest LTD" prin care se împuternicește Bahcivanji Andrei de a reprezenta interesele, cu traduceri, declarație eliberată de Ulesco Ivan prin care confirmă că prin contractul mandat cu nr. 01-10/17 din 31 octombrie 2016 a împuternicit pe Bahcivanji Andrei de a reprezenta interesele companiei, cu traduceri, declarația eliberată de Savcenco Denis prin care a declarat că prin procura din 29.04.2016 eliberată de „Bellefond Invest LTD" a fost împuternicit Bahcivanji Andrei de a reprezenta interesele companiei, cu traduceri, declarație-răspuns a cet. Semeniuc Vladimir prin care confirmă că din septembrie 2017 acționează în calitate de director al companiei "Ellis Distribution" (...). În luna ianuarie 2016 în urma tratativelor cu compania S.A. ,,Moldasig" a fost semnat un acord precontractual privind achiziționarea a 206 657 de acțiuni ale companiei de asigurări din România „AsitoKapital" S.A., cu traducere. Instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a constatat cu certitudine că inculpații Platon Veaceslav a comis infracțiunile imputate lui și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal după indici calificativi "tentativă de escrocherie, caracterizată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul" și art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal după indici calificativi "coruperea activă, caracterizată prin promisiunea, personal, unei persoane publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite în proporții mari" și a lui Bahcivanji Andrei se încadrează în baza art. art. 42 alin. (2), 27, 76 190 alin. (3) și (5) Cod penal după indici calificativă "tentativă de escrocherie, caracterizată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul". Analizând încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei în baza probelor cercetate detaliat de către prima instanță, instanța de apel a considerat necesar de a le reîncadra, reieșind din prevederile art. 10 Cod penal, a Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea a unor acte legislative în vigoare din 17.08.2018 adoptată după pronunțarea sentinței instanței de fond, prin care au fost introduse modificări la dispozițiile din art. 190 Cod penal, care sunt în favoarea inculpatului. Astfel, potrivit noilor prevederi a art. 190 alin. (1) Cod penal, se consideră infracțiune de escrocherie - "dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile". Instanța de apel a subliniat faptul că prin modificările legislative operate în conținutul art. 190 Cod penal, nu s-au decriminalizat acțiunile inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei, legislatorul nu a schimbat conceptul de escrocherie sau conținutul ei, dar ținând cont de jurisprudența CtEDO, recomandările naționale și internaționale, precum și de Hotărârile Curții Constituționale a RM privitor la claritatea și previzibilitatea normei penale, a înlocuit sintagmele pre generale, utilizate anterior - „înșelăciunea sau abuzul de încredere", cu fapte prejudiciabile, metode și mijloace de comitere a escrocheriei mai concrete, mai clare. Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului Platón Veaceslav Nicolae urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (redacția 26.07.2018), după indicii calificativi „tentativă de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, cu încheierea actului juridic anulabil determinată de comportamentul viclean, săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul", iar a lui Bahcivanji 77 Andrei urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (redacția 26.07.2018), după indicii calificativi „tentativă de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, cu încheierea actului juridic anulabil determinată de comportamentul viclean, săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, acțiuni care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul. Declarațiile inculpaților Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei privind nevinovăția în comiterea faptei penale încriminate se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile martorilor audiați și prin probele scrise ale cauzei, care au fost minuțios cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților Platon Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal și a lui Bahcivanji Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Cu referire la pretinsa lipsă de imparțialitate a instanței de fond: Instanța de apel a reținut, că apărătorii inculpaților au alegat că, judecătorului învestit să examineze cauza penală de învinuire a lui Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei nu a dat dovadă de imparțialitate, întrucât din start s-a raliat la opinia acuzatorului de stat, a recunoscut că nu va examina cauza imparțial și a examinat ei însuși cererile de recuzare îndreptate împotriva sa. Instanța de apel a observat că, de mai multe ori, inculpatul și apărătorii acestuia au solicitat recuzarea judecătorului Moscalciuc Galina, în baza acelorași temeiuri, cereri ce au fost respinde de instanța de fond ca fiind inadmisibile. Sub acest aspect, în Recomandarea nr. 93 din 22 septembrie 2016 „Cu privire la procedura de soluționare a cererii de recuzare înaintată în mod repetat", Curtea Supremă de Justiție a explicat că, „În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat în conformitate cu art. 34 alin. (4) din Codul de Procedură Penală, instanța care soluționează cauza, prin încheiere motivată, decide inadmisibilitatea cererii de recuzare, care a fost înaintată în mod repetat împotriva aceleiași persoane, pentru aceleași cazuri de incompatibilitate, cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere de recuzare anterioară. În acest punct de analiză, se enunță că cererea de recuzare declarată repetat, este considerată cererea care este înaintată de aceiași parte la proces 78 (avocat, inculpat), împotriva aceleiași persoane (judecător, complet de judecată), pentru aceleași cazuri de incompatibilitate, cu aceleași temeiuri de fapt și de drept invocate în cererea de recuzare anterioară. Inadmisibilitatea unei atare cereri se constată chiar de instanța în fata căreia s-a formulat cererea de recuzare în mod repetat". Prin prisma acestor explicații, instanța de apel a considerat, ca fiind neîntemeiat argumentul precum că s-a încălcat art. 35 din Codul de Procedură Penală prin aceea că cererile ulterioare de recuzare au fost examinate de completul în privința căruia s- au formulat critici privind lipsa imparțialității. Or, Curtea Supremă a statuat expres că cererile repetate de recuzare se constată ca fiind inadmisibile chiar de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de recuzare în mod repetat. Instanța de apel nu a găsit nici un motiv plauzibil de a se distanța de la o atare interpretare. Cu referire la termenul acordat pentru pregătirea apărării: Instanța de apel a reținut că dreptul „acuzatului" de a beneficia de „timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării", este statuat la art. 6 § 3 lit. b) din CEDO, care consacră această garanție specifică unui proces echitabil, instituită în materie penală. Instanța de apel a reținut că, jurisprudența constantă a CtEDO conturează extrem de elocvent dimensiunile reale ale dreptului la apărare și obligațiile organelor judiciare în asigurarea unei efective realizări a acestui drept, așa încât, instanța de judecată are obligația să înlăture orice manifestare de superficialitate și formalism în ceea ce privește respectarea dreptului la apărare (a se vedea, în acest sens, hotărârea din 24 noiembrie 1993, pronunțată în cauza Imbrioscia v. Elveția, §38; hotărârea din 13 mai 1980, pronunțată în cauza Ártico v. Italia, §33; și hotărârea din 9 octombrie 1979, pronunțată în cauza Airey v. Irlanda, §24). Instanța de apel a reținut că, inculpatul Veaceslav Platon și apărătorii săi au invocat că, după terminarea urmării penale acuzatorul de stat le-a acordat insuficient timp pentru a-și pregăti apărarea. Instanța de apel a notat că, în conformitate cu art. 293 alin. (1) Cod de procedură penală, după verificarea de către procuror a materialelor cauzei și adoptarea uneia din soluțiile prevăzute în art. 291, procurorul aduce la cunoștință învinuitului, reprezentantului lui legal, apărătorului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile și reprezentanților lor despre terminarea urmăririi penale, locul și termenul în care ei pot lua cunoștință de materialele urmăririi penale, părții civile, părții civilmente responsabile și reprezentanților lor li se prezintă pentru a lua cunoștință doar materialele referitoare la acțiunea civilă la care sunt parte. În speță, la 17 mai 2017, ora 15:30, procurorul a prezentat materialele dosarului nr. 2017978153 lui Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei și în mărime de V de volume, 79 învinuitului și apărătorilor i-a fost eliberat fotocopia tuturor volumelor în format electronic pe un CD, totodată au fost traduse 362 de file. În procesul-verbal de prezentare a materialelor dosarului, avocații învinuitului Platon Veaceslav - Cretu Ion și Rudenco Eduard, au notat că solicită dosarul în foi și solicită un termen mai mare de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. La fel, a solicitat și avocatul învinuitului Bahcivanji Andrei - Mazniuc Victor (vol. VI, f.d. 5-8). Potrivit extraselor din poșta electronică a procurorului și a recipiselor anexate se atestă că copia rechizitoriului a cauzei penale nr. 2017978153 a fost expediat avocaților Mazniuc Victor, Crețu Ion și Tăbîrță Adrian prin intermediul poștei electronice, iar inculpaților Platon Veaceslav, Capanji Maxim și Bahcivanji Andrei direct, fapt confirmate prin recipisele anexate (Vol. VI, f.d. 83-89). Totodată, la 28.06.2017, de la ora 15:10 până la ora 16:10, în Penitenciarul nr. 13, procurorul a prezentat materialele dosarului nr. 2017978077 lui Platon Veaceslav și apărătorilor acestuia Crețu Ion și Pleșca Valeriu în volum de 128 file, în prezența interpretului, avocații învinuitului Platon Veaceslav - Crețu Ion și Plesca Valeriu, au notat că solicită dosarul în foi si solicită un termen mai mare de a face cunoștință cu materialele cauzei penale (Vol. VII, f.d. 132-133). În asemenea condiții, inculpatul Veaceslav Platon, cât și inculpatul Bahcivanji Andrei și apărătorii acestora au apreciat că s-a încălcat prevederile exprese a art. 293 alin. (4) d Cod de procedură penală. În această privință, instanța de apel a constatat că, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12.06.2017, printre altele, s-a dispus: „se acordă dreptul lui Platon Veaceslav de face cunoștință cu toate materialele dosarului penale prin intermediul unui interpret împreună cu apărătorii săi. Luând în considerație faptul că instanța de judecată a explicat acest drept și va dat posibilitatea din data de 30.05.2017. Totodată, instanța de judecată, obligă administrația Penitenciarului nr. 13 să creeze condițiile optime pentru a oferi posibilitate inculpaților, Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei, de a face cunoștință cu materialele cauzei penale împreună cu avocații săi, cu respectarea regimului de lucru al penitenciarului și a prevederilor legale. Instanța explică părții apărării că este în drept să se adreseze cererea dată la administrația Penitenciarului nr.

De asemenea, explică că procesul de familiarizare cu materialele cauzei este unul continuu, părțile având posibilitatea de a lua cunoștință cu acestea. Astfel, se anunță întrerupere a examinării cauzei pentru data de 15.06.2017, ora 11:15". Tot prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15.06.2017, s-a dispus: „se admite cererea înaintată de către inculpatul Platon Veaceslav cu privire la anunțarea întreruperii examinării cauzei și a acorda dreptul lui 80 Platon Veaceslav de face cunoștință cu toate materialele dosarului penal prin intermediul unui interpret împreună cu apărătorii săi. Totodată, instanța de judecată, obligă administrația Penitenciarului nr. 13 să creeze condițiile optime pentru a oferi posibilitate inculpaților, Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei, de a face cunoștință cu materialele cauzei penale împreună cu avocații săi, cu respectarea regimului de lucru al penitenciarului și a prevederilor legale în conformitate cu prevederile Codului de Executare și a Legislației procedural penale. Instanța explică părții apărării că este în drept să se adreseze cererea dată la administrația Penitenciarului nr. 13". Mai mult, chiar și în instanța de apel, prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău, s-a admis demersul inculpatului, Platon Veaceslav, și acordându-i termen pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale și cu cererile de apel în cauza penală. Tot prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24.06.2017, s-a dispus: "se admite cererea prezentată de către avocatul Mazniuc Victor în interesele inculpatului Bahcivanji Andrei referitor la luarea cunoștinței cu materialele cauzei pe tot parcursul examinării cauzei penale, în afară de zilele (orele) în care instanța va fixa ședințe de judecată pe marginea cauzei penale date. În rest, instanța, respinge cererea, deoarece este una repetată referitor la constatarea și obligarea procurorului la lichidarea încălcărilor sesizate ale drepturilor și libertăților omului. Totodată, instanța de judecată, din oficiu, admite inculpatului Capanji Maxim de a face cunoștință cu materialele cauzei de la orele 08:30-17:30. De asemenea și inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei permite de a face cunoștință cu materialele cauzei în instanța de judecată, luând în considerație cererea prezentată de către avocatul Mazniuc Victor în interesele inculpatului Bahcivanji Andrei și probele prin care s-au adresat către Penitenciarul nr. 12 de a face cunoștință cu materialele cauzei. Toate cererile referitor la acordarea spațiului pentru a face cunoștință cu materialele cauzei urmează a fi adresate administrației instanței. Audiind participanții la proces, se constată imposibilitatea examinării cauzei în lipsa inculpatului Platon Veaceslav." La acordarea termenului pentru pregătirea poziției apărării s-a luat în calcul complexitatea cauzei, principiul examinării cauzelor în termen optim (rezonabil), miza pentru apărare și numărul de apărători (cinci avocați aleși de către inculpat) care asistă inculpatul. În plus, se cuvine de menționat că procesul de luare cunoștință cu materialele cauzei penale fiind unul continuu, instanța de apel acordând posibilitate inculpatului și apărătorilor de a lua cunoștință cu acestea atâta timp cât cauza s-a aflat în examinare. La acest capitol instanța de judecată a reținut că cererile inculpatului și a apărătorilor săi de amânare a examinării cauzei penale în ordine de apel pe motivul 81 imposibilității luării cunoștință cu materialele cauzei sunt neîntemeiate, ultimii având intenția de a tergiversa nejustificat examinarea cauzei, or instanța de apel a creat condiții întru realizarea procesului de familiarizare cu materialele cauzei, fapt ce se confirmă prin notele informative și recipisele eliberate de participanți în acest sens. În consecință, ținând cont de cele reliefate mai sus, instanța de apel a considerat că este neîntemeiat argumentul privind pretinsa insuficiență a termenului acordat pentru pregătirea apărării. Cu referire la îndepărtarea inculpatului din sala de judecată Instanța de apel a reținut că, Platon Veaceslav și apărătorii acestuia au invocat că îndepărtarea inculpatului din sala de judecată a fost una ilegală. În speță, la 26 iulie 2017, instanța de judecată a dispus îndepărtarea inculpatului din sala de judecată, cu continuarea judecării cauzei în lipsa acestuia, ca urmare a constatării încălcării de către acesta a ordinii ședinței (Vol. XIII, f.d. 218). La 03 august 2017, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului Platon Veaceslav cu privire la permisiunea de a participa în proces, continuînd judecarea cauzei în lipsa acestuia. În argumentarea încheierii corespunzătoare, s-a indicat că: „după multiplele avertizări din partea instanței pentru încălcarea gravă și vădită a ordinii în ședință, manifestată prin lipsa de respect față de judecată, precum și pentru săvârșirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită față de judecată întrucât prin aceasta împiedică în mod grosolan, neîntemeiat și absolut ilegal activitatea normală a instanței în vederea examinării cauzei, - inculpatul Platon Veaceslav a fost îndepărtat din sala de judecată, conform încheierii protocolare din 26 iulie 2017. Prin urmare, instanța de judecată consideră că cererea inculpatului Platon Veaceslav cu privire la permisiunea de a participa în proces - este neîntemeiată, dat fiind faptul că a fost îndepărtat din sala de judecată, conform încheierii protocolare din 26 iulie 2017, cu continuarea judecării cauzei în lipsa acestuia. Iar, o altă soluție la caz decât înlăturarea inculpatului din ședința de judecată, nu este suficientă și necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului de judecare a cauzei, luând în considerație și faptul că inculpatul Bahcivanji Andrei - se deține în stare de arest și prin urmare cauza urmează a fi examinată în termene rezonabile și de urgență". Dincolo de aceasta, instanța de apel a remarcat faptul că, chiar dacă inculpatul a fost îndepărtat din cadrul ședinței de judecată, examinarea cauzei a continuat în prezența apărătorilor săi. În concret, din ședința primei instanțe, a reieșit că inculpatul a fost asistat de mai mulți avocați - Crețu Ion, Rudenco Eduaro, Palancica Victor, Verebceanu Sergiu care au solicitat adoptarea față de inculpat a unei sentințe de achitare. Mai mult, inculpatul a atacat sentința de condamnare și a avut dreptul de a fi 82 prezent la ședința instanței de apel, deschizând astfel posibilitatea unei noi examinări în fapt și în drept a învinuirii (a se vedea, mutatis mutandis, speța Idalov v. Federația Rusă, [MC], hotărâre din 22 mai 2012, §171; Jones v. Regatul Unit, decizie din 9 septembrie 2003). Așadar, inculpatul nu a fost privat de dreptul de a obține o reexaminare a cauzei de către instanța de apel. Astfel, potrivit art. 401 Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul să atace sentința cu apel în vederea unei noi judecări în fapt și în drept a cauzei, iar instanța de apel fiind obligată, în temeiul art. 414 alin. (1) din același cod, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate. Cu privire la desemnarea unui apărător din oficiu Instanța de apel a reținut că, apărătorii inculpatului au opiniat că s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că instanța de fond a desemnat un avocat din oficiu pentru a apăra interesele inculpatului, fără consimțământul acestuia. La cazul dedus judecății, s-a atestat că la 03 iulie 2017, instanța de fond a solicitat Consiliului Național de Asistență Garantată de Stat desemnarea unui avocat din oficiu pentru a apăra interesele inculpatului. În principiu, participarea obligatorie a apărătorului la procesul penal este asigurată de Oficiul teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței. Instanța de apel a observat că, ceea ce a determinat instanța de fond să solicite desemnarea unui avocat din oficiu a rezidat în faptul că, la ședința de judecată preconizată pentru data de 03 iulie2017, ora 11:20, apărătorii aleși, avocații - Crețu Ion a depus o cerere privind amânarea examinării cauzei dat fiind faptul că de pe data de 30.06.2017-30.07.2017 se află în concediu, iar avocatul Pleșca Valeriu prin care solicită rezilierea contractului de asistență juridică cu Platon Veaceslav din motivul imposibilității temporare de a-i apăra interesele în prezentul proces penal. La cererile respective, avocații nu au anexat nici o probă care ar confirma cele indicate în cerere. Totodată, avocatul Pleșca Valeriu nu a fost prezent la ședința de judecată din 24.06.2017 și nici nu a prezentat nici o probă instanței care ar confirma lipsa motivată a acestuia. De asemenea, în ședința precedentă nu s-a prezentat avocatul Rudenco Edurard și nici astăzi nu s-a prezentat, și nu a informat instanța motivele neprezentării a acestuia. Totodată, ședința de judecată din 03.07.2017, ora 11:20 a fost fixată cu acordul avocaților Pleșca Valeriu și Crețu Ion. Altfel spus, anume comportamentul apărătorilor aleși a constituit motiv pentru a solicita desemnarea unui avocat din oficiu. Oricum, instanța de apel a denotat că, 83 aceasta a fost o soluție conjuncturală și nu a însemnat că apărătorii aleși nu au putut participa în continuare la examinarea cauzei. Totodată, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06.07.2017, a fost acordat un termen de 7 zile lui Platon Veaceslav de a încheia un contract cu un apărător ales, din motiv că apărătorii acestuia nu se mai prezintă în ședința de judecată. Prin urmare, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul privind pretinsa ilegalitate a desemnării unui apărător din oficiu. Referitor la argumentele avocaților precum că ilegal au fost înlăturați din sala de ședință. Instanța de apel a reținut că, pe tot parcursul procesului penal în cadrul ședințelor de judecată în Curtea de Apel Chișinău dreptul la apărare a inculpaților a fost respectat pe deplin, prin participarea activă a apărătorilor aleși și a apărătorilor desemnați de Oficiul Național de Asistență Garantată de Stat. Astfel, inculpatul Platon Veaceslav a fost asistat, la început de trei, și ulterior, de patru avocați aleși, respectiv Rudenco Eduard, Bernaz Alexandru, Bodnariuc Alexandr și Plesca Valeriu, și doi avocați desemnați de Oficiul National de Asistență Garantat de Stat, respectiv Căpățînă Ion și Isac Igor. Inculpatul Bahcivanji Andrei a fost asistat de avocatul ales Mazniuc Victor și avocatul desemnat de Oficiul Național de Asistență Garantată de Stat, Mălai Tatiana. Din momentul punerii pe rol a cauzei penale date în Curtea de Apel Chișinău au fost asigurate toate condițiile atât pentru inculpați, cât și pentru avocați în ceea ce privește accesul participanților la proces la materiale cauzai penale, pentru a face suplimentar cunoștință, inculpații arestați fiind escortați în afara ședințelor de judecată oferindu-li-se săli de judecată separate, unde în prezența avocaților săi erau puse la dispoziție toate materialele cauzei penale. Cu toate că, instanța de apel a sesizat multiple încălcări a ordinii în ședința de judecată a apărătorilor aleși, precum și neprezentarea în ședințele de judecată fixate anterior cu consimțământul apărătorilor aleși prezenți, ceea ce a cauzat amânarea ședințelor de judecată, instanța de judecată s-a limitat doar la avertizarea apărătorilor, aplicarea amenzilor judiciare, solicitarea desemnării apărătorilor de Oficiul Național de Asistență Garantată de Stat și în final, informarea Uniunii Avocaților referitor la comportamentul inadmisibil a acestora. Prin urmare, nici în instanța de fond și nici pe parcursul judecării apelului în Curtea de Apel Chișinău, nu au fost admise situații de examinare a cauzei penale în lipsa apărătorilor, astfel instanța a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul referitor la încălcarea dreptului de apărare. 84 Cu privire la pretinsa a încălcării dreptului inculpatului Bahcivanji Andrei de a cita și audia martorii apărării. Instanța de apel a reținut că, apărătorul inculpatului a menționat că instanța de fond a încălcat dreptul inculpatului de a cita și a audia martorii apărării și anume a martorului Ulesiko Ivan, directorul companiei „Kirkliston Management Limited", acționarul S.A. „Moldasig", martorului Savcenko Denis, directorul companie „Bellefond Invest Limited", acționarul S.A. „Alliance Insurance Group", martorului Moscalciu Sergiu. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 05.10.2017, s-a dispus respingerea cererii inculpatului Bahcivanji Andrei privind audierea martorilor menționați supra. În motivarea deciziei menționate instanța de fond a constat că ,,Este neîntemeiată cererea inculpatului Andrei Bahcivanji, referitor la audierea în calitate de martor a directorului companiei „Kirkliston Management Limited" -Ulesico Ivan Petrovici și a directorului companiei „Bellfond Invest Limited" Savcenco Denis Ivanovici, deoarece aceste companii nerezidente nu au tangențe cu circumstanțele care sunt examinate în prezenta cauză, nu fac parte din învinuirea adusă, precum și că nu au fost invocate anterior și nu rezultă că ar avea legătură cu cauza penală din materialele care se conțin în dosar. Referitor la audierea în calitate de martor a lui Moscalciuc Serghei, este abuzivă solicitarea inculpatului Andrei Bahcivanji, din considerentul că nu au fost indicate circumstanțe care le-ar putea cunoaște ultimul referitor la obiectul cauzei. Mai mult, acesta a activat în calitate de jurist la BC „Moldindconbank" SA în perioada 2004-2006, cu 10 ani în urmă”. Reieșind din cele menționate supra, s-a atestat că, instanța de fond a pronunțat o decizie legală și întemeiată, prin urmare instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul privind pretinsa încălcare a dreptului inculpatului la audierea martorilor apărării. Cu referire la pretinsa încălcare a competenței teritoriale Instanța de apel a reținut că, avocatul Ion Crețu a invocat că a fost încălcată competența jurisdicțională teritorială. Aceasta întrucât potrivit rechizitorului, că tentativa de escrocherie a fost curmată la sediul "Moldasig" SA, amplasată în mun. Chișinău str. Mihai Eminescu 2, în perioada septembrie - decembrie 2016 în timp ce Platon Veaceslav era deținut în Penitenciarul nr. 13, amplasată în mun. Chișinău str. Al. Bernardazzi 3, care se află pe teritoriul sectorului Centru, unde urma a fi expediat dosarul, conform competenței teritoriale în materie penală. Instanța de apel a reținut că, la art. 40 din Codul de procedură penală legiuitorul reglementează competența teritorială în materie penală. În particular, conform alin. (1) al articolului menționat, cauza penală se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea. Dacă infracțiunea este 85 continuă sau prelungită, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a căreia s-a consumat ori a fost curmată infracțiunea. Iar conform alin. (2) al aceluiași articol, dacă este imposibil de a constata locul unde a fost săvârșită infracțiunea, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost terminată urmărirea penală. Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul precum că s-ar fi încălcat competența teritorială. Or, dosarul penal în privința inculpatului a fost expediat și, respectiv, judecat de o instanță competentă din punct de vedere jurisdicțional și teritorial, deci, fiind instituită prin lege în sensul art. 6 din CEDO. Cu referire la pretinsa încălcare a competenței materiale Instanța de apel a reținut că avocatul Alexandru Bernaz a invocat că a fost încălcată competența materială. Aceasta întrucât potrivit rechizitorului, Platon Veaceslav este învinuit de comiterea coruperi pasive prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal și anume promisiunea unor bunuri în sumă minim de 37892 euro, echivalent cu 797888 lei ceia ce depășește 5000 de unități convenționale, prin urmare Procuratura Anticorupție era competentă să exercite urmărirea penală conform art. 2701 alin. (2) Cod de procedură penală. În acest sens, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 2701 alin. (1) pct. 2) și alin. (2) Cod de procedură penală, Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 1811, 1812, 2421, 2422, 324-329, 332-335 din Codul penal și în cazul infracțiunilor comise cu folosirea situației de serviciu, prevăzute la art. 190 și 191 din Codul penal, indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă și altor foloase, pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite, depășesc 5000 de unități convenționale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește 50000 de unități convenționale. (2) Procuratura Anticorupție conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție. Potrivit art. 269 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privința infracțiunilor prevăzute la art.239-240, 243, 279 și 324-335 din Codul penal, precum și a celor săvârșite în conexiune cu acestea, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod. Astfel, reieșind din cele menționate s-a atestat că, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din 06.03.2017 a dispus începerea urmăririi penale pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal în baza denunțului oral din 02.03.2017, făcut de către Rotam Vasile privind 86 pretinsele acțiuni ilicite comise de către Veaceslav Platon. Cauza penală a fost expediată conform competenței organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție. Fixarea termenului până la 06.04.2017. Tot, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din 06.03.2017 a dispus începerea urmăriri penale pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal în baza denunțului oral din 02.03.2017, făcut de către Potîngă Radu privind pretinsele acțiuni ilicite comise de către Veaceslav Platon. Cauza penală a fost expediată conform competenței organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție. Fixarea termenului până la 06.04.2017. Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al Direcției nr. 3 a Direcției Generale urmărire penală a Centrului Național Anticorupție din 07.03.2017 a dispus începerea urmăriri penale pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza denunțului oral din 07.03.2017, făcut de către Cazac Ion privind pretinsele acțiuni ilicite comise de către Veaceslav Platon. Ordonanța a fost expediată Procurorului Procuraturii Anticorupție, pentru fixarea termenului de urmărire penală. Prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din 17.03.2017 a dispus conexarea cauzelor penale într-o singură procedură unică, iar prin ordonanța procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție - Viorel Morari, din 17.03.2017, a dispus Efectuarea urmăriri penale pe cauza penală dată de către un grup de urmărire penală compus de procurori, din cadrul Procuraturii Anticorupție și ofițerii de urmărire penală precum și ofițerii de investigație ai Centrului Național Anticorupție. Astfel reieșind din cele menționate supra și din prevederile legale, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul precum că s-ar fi încălcat competența materială. Or, cu certitudine s-a constatat că urmărirea penală a fost exercitată de Procuratura Anticorupție în conformitate cu prevederile legale menționate supra. Cu referire la pretinsa nulitate a actelor procesuale penale, efectuate în afara termenului de urmărire penală Instanța de apel a reținut că avocatul Alexandru Bernaz a invocat că ofițerul de urmărire penală dispunând în baza ordonanței din 07.03.2017, începerea urmăriri penale nr. 2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, a expediat cauza penală procurorului Adriana Bețișor, care a încălcând normele procesuale penale, nu a emis nici o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire penală. Însă la materialele cauzei există o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire penală, însă această ordonanță se atribuie altei cauze penale și anume cu nr. 2016970155, iar în textul acestei ordonanțe este fixat termenul până la 01.06.2016, anul care a fost corectat cu 87 stiloul. Instanța de apel studiind conținutul ordonanței contestate și anume ordonanța din 07.03.2017, emisă de procurorul în Procuratura Anticorupție, a constatat că "urmărirea penală a fost începută la 07.03.2017, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit.c) Cod penal.'' Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în cazul dat circumstanțele privind greșelile menționate nu duc la nulitatea actelor juridice, acestea fiind niște greșeli de tipar, iar alte careva încălcări nu s-a constat. Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul privind nulitatea actelor. Cu referire la pretinsa încălcare a procedurii de începere a urmăriri penale în baza art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, avocatul Alexandru Bernaz a invocat că a fost încălcată procedura începerii urmăriri penale în baza art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, și anume că cauza penală nr. 2016978273 a fost pornită la 13.12.2016 pe art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza plângerii directorului general al S.A. „Moldasig" V. Bodea, din 12.12.2016, care în prezenta cauza penală lipsește, fiind anexată doar prima filă a plângerii fără semnătura lui V. Bodea. La 04.01.2017 a fost pornită cauza penală nr. 2017978002 pe art. 27, 191 alin. (5) Cod penal, în baza raportului de autosesizare și în aceiași zi conexată la cauza penală nr. 2016978273. Prin raportul din 03.01.2017, procurorul V. Ivanov a informat conducerea despre constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art. 27, 191 alin. (5) Cod penal, ca urmare Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus examinarea prezentului raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274 Cod de procedură penală. La 16.03.2017 în baza raportului de autosesizare a fost pornită cauza penală nr. 2017978093 pe art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și în aceiași zi conexată la cauza penală nr. 2016978273. Prin raportul, din 15.03.2017, procurorul A. Bețișor a informat conducerea despre constatarea elementelor de infracțiune prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, ca urmare Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus examinarea prezentului raport în conformitate cu cerințele, stabilite de art. 274 Cod de procedură penală. Astfel, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală, primind indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă conformitate cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală, fără a întocmi un proces-verbal în care urma să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea depistată, procurorul A. Bețișor și V. Ivanov au încălcat procedura de începere a urmăririi penale în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 27, 191 alin. (5) Cod penal și au purces deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale. 88 Astfel reieșind din cele menționate s-a atestat că, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție-Igor Lambă din 13.03.2016 a dispus începerea urmăririi penale cu nr. 2016978273 pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza plângerii depuse de Directorul General al Companiei „Moldasig" S.A. - Vitalie Bodea (Vol. I, f.d. 11, 23-24). Tot, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Vitalie Ivanov din 04.01.2017 a dispus începerea urmăriri penale nr. 2017978002, în baza plângerii depuse de Membru al Consiliului de Administrare „AsitoKapital" S.A.-Natalia Curmei, pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 27, 191 alin. (5) Cod penal (Vol. I, f.d. 65- 66, 57-58). Prin ordonanța procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție - Viorel Morari din 04.01.2017 a dispus conexarea cauzelor penale nr. 2016978273 și nr. 2017978002, într-o procedură unică, cu atribuirea numărului 2016978273 (Vol. I, f.d. 67). Prin raportul procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din 15.03.2017, prin care conform art. 262 alin. (3) Cod de procedură penală, solicită dispunerea înregistrării prezentului raport în Registrul nr. 1 al Procuraturii Anticorupție (Vol. V, f.d. 131-132). Prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din 16.03.2017 a dispus începerea urmăriri penale cu nr. 2017978093 pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal (Vol. V, f.d. 179). Prin ordonanța Procurorului General din 16.03.2017 a dispus efectuarea urmăriri penale nr. 2017978093 de către Procuratura Anticorupție (Vol. V, f.d. 185-186). Prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție - Adriana Bețișor din 16.03.2017 a dispus conexarea cauzelor penale nr. 2016978273 și nr. 2017978093, într-o procedură unică, cu atribuirea numărului nr. 2016978273 (Vol. V, f.d. 187-188). Astfel, reieșind din cele menționate supra și din prevederile legale, instanța de apel arespins ca neîntemeiat argumentul precum că s-ar fi încălcat procedura de pornire a urmăririi penale. Cu referire la pretinsa apreciere arbitrară a probelor Instanța de apel a reținut că, apărătorii inculpaților au invocat că instanța de fond a apreciat probele din speță nu după intima convingere, ci plagiind rechizitoriul. Instanța de apel, ascultând opiniile participanților la proces, analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a constatat că, instanța de fond a ajuns la concluzia corectă că Platon Veaceslav este vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal și art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar inculpatul Bahcivanji Andrei este vinovat de 89 comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Argumentul apărătorilor și a inculpaților Veaceslav Platon și Bahcivanji Andrei precum că nu a fost constatată fapta infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, instanța de apel l-a considerat ca fiind unul neîntemeiat și care urmează a fi respins din motiv că, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel s- a demonstrat cu certitudine că Platon Veaceslav, fiind organizatorul grupului criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii Moldova, fiind și gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice interpuse, având intenția de a sustrage mijloacele financiare deținute pe conturile companiilor prenótate, în perioada septembrie - decembrie 2016, fiind în înțelegere prealabilă cu Stașevskaia Aliona Piotr, de comun acord, a organizat și dirijat comiterea infracțiunii de sustragere prin escrocherie în proporții deosebit de mari, implicând în comiterea faptei infracționale pe Bahcivanji Andrei. Astfel, Platon Veaceslav, urmărind scopul de însușire prin abuz de încredere a mijloacelor bănești disponibile în conturile S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", a organizat și a dirijat în contextul aceluiași grup criminal organizat un șir de acțiuni cu caracter ilicit, îndreptate la numirea unor noi vicedirectori la companiile de asigurări prenotate, în scopul sustragerii mijloacelor financiare disponibile pe contul S.A. „Moldasig" în sumă de 22 024 458 lei MDL și în sumă de 7 870 000 dolari SUA, iar pe contul companiei S.A. „Alliance Insurance Group", a sumei de 3 792 456,54 lei MDL și la conturile de depozit suma de 1 749 697,91 dolari SUA, urmau să întreprindă măsuri de transferare a lichidităților în adresa altor entități controlate de Veaceslav Platón, în următoarele circumstanțe. În perioada 06.12.2016 - 14.12.2016, ca rezultat al blocării de către Comisia Națională a Pieții Financiare pentru acționarea în mod concertat a unui grup de acționari ai S.A. „Moldasig", ce dețin împreună cota parte de 75,01%, controlați efectiv de către Veaceslav Platon, intervenind riscul de a pierde influența asupra S.A. „Moldasig", cât și asupra S.A. „Alliance Insurance Group", de către ultimul a fost luată decizia de a implementa de urgență numirea și avizarea unor noi vicedirectori la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților controlate de Veaceslav Platón. În vederea atingerii scopul infracțional, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei 90 Bahcivanji, să realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare din cadrul companiilor de asigurare și să ducă negocieri cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", privind modalitatea de numire a unor noi vicedirectori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare a companiilor de asigurări nominalizate. Astfel, la 12.12.2016 și 13.12.2016 Andrei Bahcivanji s-a prezentat la sediul S.A. „Moldasig", fiind primit în audiență de directorul general Vitalie Bodea, a menționat că reprezintă interesele lui Veaceslav, propunându-i declararea că cotele de acțiuni deținute de Veaceslav Platon în cadrul S.A. „Moldasig" îi aparțin acestuia, în scopul deblocării lor, iar dacă va accepta această propunere, în calitate de bonus (comision) va primi 50% din cota totală de 80%> de acțiuni și menținerea funcției de director general, cu condiția numirii unui nou vicedirector, ce va reprezenta interesele lui Veaceslav Platon, fapt refuzat de Vitalie Bodea. În aceeași perioadă, Platon Veaceslav, l-a delegat pe Andrei Bahcivanji să realizeze intenția sa infracțională de sustragere a mijloacelor financiare de la S.A. „Alliance Insurance Group", care s-a întâlnit cu Igor Cazacliu, șeful Departamentului juridic și resurse umane al S.A. „Alliance Insurance Group", și prezentându-se ca persoană ce acționează în numele lui Veaceslav Platon, a solicitat informația referitor la modalitatea de efectuare a transferurilor sumelor mari din conturile companiei și a cerut identificarea soluțiilor pentru numirea unui nou vicedirector a societății din persoanele afiliate, cât și realizarea acestui proiect, fapt refuzat de Igor Cazacliu. Astfel, faptul prezentării lui Andrei Bahcivanji la 12.12.2016 și 13.12.2016 la sediul S.A. „Moldasig" abuzând de încrederea directorului general Vitalie Bodea, fiind primit în audiență la ultimul, a menționat că reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, propunând ultimului declararea că cotele de acțiuni deținute de Veaceslav Platon în cadrul S.A. „Moldasig" îi aparțin acestuia, în scopul deblocării lor, iar dacă va accepta această propunere, în calitate de bonus (comision) va primi 50% din cota totală de 80%) de acțiuni și menținerea funcției de director general, cu condiția numirii unui nou vicedirector, ce va reprezenta interesele lui Veaceslav Platon, propunere ce a fost refuzată de Vitalie Bodea, se confirmă prin însăși declarațiile martorului Vitalie Bodea date în cadrul ședinței de judecată, unde a indicat că „...pe inculpatul Andrei Bahcivanji îl cunoaște, ... într-o zi a primit un apel telefonic, toamna 2016, de la un număr necunoscut, la care s-a prezentat Andrei, a solicitat o întrevedere, au stabilit o întâlnire în cadrul oficiului SA Moldasig, ziua următoare s-a prezentat la oficiu unde au avut o întâlnire. Andrei Bahcivanji s-a salutat, a transmis salutări din partea d-lui Veaceslav Platon, după ce a propus din numele lui Veaceslav Platon să declare că este proprietarul la 80% din capitalul social al companiei pentru ce el i-a propus să îi 91 transmită cota 50% pentru această declarație, din cota lui de 80% pe care o deține. Inițial a rămas nedumerit de propunerea dată și a propus să se întâlnească în altă zi, a doua zi s-a întâlnit cu d-nul Bahcivanji Andrei în biroul de serviciu la SA Moldasig și i-a spus că refuză propunerea dată ca fiind una nerațională și ilegală alte discuții cu d- nul Bahcivanji la capitolul activității companiei nu a avut. Deopotrivă menționează că în discuții a fost atins subiectul numirii persoanelor în calitate de adjuncți, erau mai multe persoane acolo, la care la propunerea sa au închis subiectul...". Astfel, prin declarațiile martorului Vitalie Bodea s-a confirmat că Andrei Bahcivanji urmărea scopul menținerii controlului asupra ambelor companii și asigurarea accesului la fluxurile financiare a companiilor, cu utilizarea lor conform intențiilor urmărite. Deopotrivă, faptul ducerii discuțiilor dintre Bahcivanji Andrei cu Vitalie Bodea s-a confirmat inclusiv prin procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 23.12.2016, potrivit căruia martorul Vitalie Bodea, din asistenții procedurali, prezentați pentru recunoaștere, a recunoscut persoana sub nr. 5, și anume pe Andrei Bahcivanji. În procesul-verbal, Andrei Bahcivanji a făcut mențiunea că și anterior nu a negat faptul întâlnirilor avute cu Vitalie Bodea (Vol. II, f.d. 91-94). Mai mult decât atât, prin procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 14.12.2016 - cercetarea domiciliului și instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de filmat, și anume a biroului de serviciu a lui Vitalie Bodea, directorul general al S.A. „Moldasig", amplasat în sediul companiei din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 2, efectuată la 13.12.2016, dispusă în temeiul ordonanței procurorului din 13.12.2016, autorizată prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr. 11-5903/16 din 14.12.2016, cu stenogramele anexe pe 12 și 11 file, și purtătorul material de informație, ce conține fișierele "001.wav", "004.wav", cu convorbirile înregistrate, și "Fișierul OOl.dpcx" și "Fișierul OOl.docx", cu stenogramele respective (Vol. III, f.d. 138-161) s- a probat faptul că Andrei Bahcivanji a întreprins acțiuni în scopul numirii în cadrul S.A. „Moldasig" a unor noi vicedirectori, întru extragerea mijloacelor bănești în interesul lui Veaceslav Platon. Prin declarațiile martorului Igor Cazacliu s-a confirmat că de către Andrei Bahcivanji au fost întreprinse măsuri directe îndreptate spre numirea unor noi vicedirectori la companiile de asigurări prenótate, în scopul sustragerii mijloacelor financiare disponibile pe conturile companiei S.A. „Alliance Insurance Group", și că ultimul ar reprezenta interesele lui Veaceslav Platon și ar fi abuzat de încrederea acestuia în scopul realizării intenției sale și a lui Veaceslav Platón. Același fapt s-a confirmat inclusiv prin procesul-verbal de consemnare a măsurii 92 speciale de investigații din 14.12.2016 - cercetarea domiciliului și instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de filmat, și anume a biroului de serviciu a lui Vitalie Bodea, directorul general al S.A. „Moldasig", amplasat în sediul companiei din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 2, efectuată la 13.12.2016, dispusă în temeiul ordonanței procurorului din 13.12.2016, autorizată prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr. 11- 5903/16 din 14.12.2016, cu stenogramele anexe pe 12 și 11 file, și purtătorul material de informație, ce conține fișierele "001.wav", "004.wav", cu convorbirile înregistrate, și "Fișierul OOl.dpcx" și "Fișierul OOl.docx", cu stenogramele respective (Vol. III, f.d. 138-161). Iar, faptul că inculpatul Andrei Bahcivanji în perioada de referință s-a întâlnit cu Igor Cazacliu se confirmă inclusiv prin procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații din 15.12.2016 - urmărirea vizuală a cet. Bahcivanji Andrei, efectuată în perioada de timp 13.12.2016, orele 09:14 – 18:51, și 14.12.2016, orele 07:33 – 14:35, dispusă și autorizată în temeiul ordonanței procurorului din 13.12.2016. Folosirea datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, din cauza penală nr. 2014970460 în cauza penală nr. 2016978273 - procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații din 15.12.2016 cu anexe, a fost dispusă prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr. 11-786/2017 din 21.02.2017 (Vol. III, f.d. 176-178). Faptul colectării informațiilor de către Andrei Bahcivanji cu privire la procedura numirii noilor vicedirectori la companiile de asigurare s-a confirmat prin declarațiile martorului Uliana Vetrova, a martorului Rodica Chiveri, prin procesul-verbal de cercetare din 06.02.2017. În continuare, faptul că Platon Veaceslav era gestionarul cu pachetul majoritar de acțiuni al companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", deținute prin intermediul unor persoane fizice și juridice interpuse s-a confirmat prin declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată și rezultatul măsurilor de investigație întreprinse cercetate în cadrul ședinței de judecată, după cum urmează: prin declarațiile martorului Curmei Natalia, prin declarațiile martorului Bodea Vitalie, prin declarațiile martorului Marcel Pîrciog, prin declarațiile martorului Goloborodco Olga. Deopotrivă, prin declarațiile inculpatului Maxim Capanji s-a confirmat că Aliona Stașevscaia a întreprins măsuri în vederea realizării planului lui Veaceslav Platon de sustragere a mijloacelor financiare deținute pe conturile companiilor de asigurare S.A. „AsitoKapital" - România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", în perioada septembrie - decembrie 2016. 93 Totodată, faptul că Veaceslav Platon deținea informațiile despre companiile de asigurare S.A. „AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", atestă că Platon Veaceslav era nemijlocit persoana care gestiona activitățile mai multor companii inclusiv S.A. „AsitoKapital" - România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group" și avea interes asupra acestora s-a confirmat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, a procesului-verbal de cercetare a documentelor care se conțin la cauza penală nr. 2015970346, care s-au aflat asupra numitului Veaceslav Platon, în timpul reținerii pe teritoriul Ucrainei, executat de ofițerul de urmărire penală Andrei Grabovschi, prezent în formă electronică, în calculatorul de serviciu al ultimului. În rezultatul examinării, s-a constatat că: a) înscrisul prezent la pag. 26, pct. 44, și anume faptul că sunt notate numerele de telefon ale lui Capanji Maxim, ce denotă că ultimul era cunoscut cu Veaceslav Platon, și aveau posibilitatea directă de comunicare; b) Textul prezent la pag. 37, ce se referă la cheltuielile pentru reprezentare în perioada 02.2016, în Federația Rusă, inclusiv pentru "страховая Питер" - care cel mai probabil este compania de asigurări ООО „Sovetskaia" din Sankt-Peterburg, ce în baza contractelor de reasigurare, a plasat în conturile S.A. „AsitoKapital" în perioada ianuarie - februarie 2016 sumele de 3 220 142,68 dolari USD și 1 006 401,27 euro; a) înscrisul prezent la pag. 106, pct. 8, și anume -"Румыны перекидка денег", ce denotă intențiile de transfer de mijloace bănești în/din compania înregistrată în România, cel mai probabil S.A. „AsitoKapital"; c) înscrisul de la pag. 129 - A scoate banii din Asito-Capital: d) procură pe Lych; ce deja indică direct la intenția lui Veaceslav Platon de a extrage mijloacele bănești de pe conturile S.A. „AsitoKapital" (f.d. 87-124 Vol. III). Totodată, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, a procesului-verbal de cercetare a documentelor care se conțin la cauza penală nr. 2015970346, care s-au aflat asupra numitului Veaceslav Platon, în timpul detenției pe teritoriul Ucrainei, până la extrădarea în R. Moldova, transmise părții moldovenești, conform actului de predare-primire din 20.01.2017, desigilate în cadrul cercetării din 23.03.2017, în total 56 file cusute și sigilate, executat de ofițerul de urmărire penală Andrei Grabovschi, prezent în formă electronică, în calculatorul de serviciu al ultimului, s-a confirmat suplimentar rolul de lider a lui Veaceslav Platon, care conduce activitatea mai multor grupuri de persoane, din diverse domenii și entități, inclusiv din cadrul companiei „Legal Triumf S.R.L., utilizând în acest sens importante resurse financiare, prin plasarea unor persoane interpuse, care dețin doar formal anumite posturi sau rolul de așa numit acționar, și s-a constatat de asemenea caracterul stabil al acțiunilor acestora, dar și caracterul transnațional al activității lor, sunt identificate și înscrisuri, ce se referă nemijlocit la obiectul cauzei penale, ce probează intențiile 94 infracționale a lui Veaceslav Platon, și a persoanelor afiliate, cât și probează anumite circumstanțe, precum: Textul prezent la fila 8, se conține un tabel cu salariile achitate pentru un grup de persoane, numite "juriști și personal auxiliar" pentru luna iulie, în sumă de 22000 dolari SUA, fiind stabilit că persoanele indicate ar fi activat sub paravanul companiei de prestare a serviciilor juridice „Legal Triumf S.R.L., inclusiv Maxim Capanji, cu un salariu de 2 400 dolari, Pavel Budu, în calitate de avocat stagiar în grupa lui Maxim Capanji, în sumă de 450 dolari, și Gheorghe Sclifos, ca avocat ce duce cazurile companiilor de asigurări, în sumă de 800 dolari, cât și alte persoane; înscrisul prezent la fila 19, pct. 11, ce reprezintă sarcina pentru Aliona (Aliona Stașevscaia), pentru aprobarea unor vicedirectori ai companiei „AsitoKapital" (n.n. compania de asigurări „AsitoKapital" S.A. din România, al cărei 100% din acțiuni sunt deținute de „Moldasig" SA, controlată de Platon V.), ce confirmă suplimentar probele acumulate în cadrul cauzei penale, numirea unor persoane în funcțiile indicate având ca scop utilizarea lor pentru extragerea mijloacelor bănești de pe conturile companiei, fără a apela la directorul general Marcel Pîrciog (Vol. III, f.d. 125-128). Prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017, s-a confirmat că pe perioada deținerii, Veaceslav Platon a dispus de telefoane mobile și mijloace tehnice în stare funcțională, prin intermediul cărora a avut posibilitatea de a comunica cu persoanele afiliate, și de a le coordona acțiunile. Astfel, având în vedere cele menționate, instanța de judecată a remarcat că acțiunea principală a faptei de escrocherie s-a realizat prin tentativa de dobândire a banilor aflați pe conturile S.A. „AsitoKapital"- România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group", iar acțiunea adiacentă a constat în înșelăciune manifestată prin falsificarea proceselor-verbale ale ședinței Consiliului de administrare al S.A. „Moldasig" nr. xx din 09 decembrie 2016, cu ordinea de zi „Cu privire la executarea deciziilor Consiliului societății privind înstrăinarea acțiunilor deținute de „Moldasig" S.A. prezentat de către Capanji Maxim; prin convingerea manifestată de către Bahcivanji Andrei față de Bodea Vitalie ca să accepte propunerea de recunoaștere a acțiunilor SA „Moldasig" blocate de CNPF, că aparțin acestuia și respectiv convingerea lui Igor Cazacliu ca să identifice decizii favorabile numirii noilor vicedirectori la S.A. „Alliance Insurance Group". Cu privire la urmările survenite ca urmare a comiterii faptelor ilegale s-a reținut că în cazul schimbării fictive a acționariatului companiei de asigurări „AsitoKapital" SA din România, compania ar fi suferit un prejudiciu în valoare de 43 426 660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei sumă ce era disponibilă la conturile „AsitoKapital" SA la data de 12.12.2016. Totodată, în cazul realizării scopului infracțional cu instituirea funcțiilor de 95 vicedirector în cadrul companiei S.A. „Moldasig", acțiuni ce ar fi condiționat sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig", în sumă totală de 180 290 158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliancey Insurance Group" S.A. în sumă totală de 35 186 424,97 lei. Instanța de apel a reținut că, informația ce vizează disponibilitatea mijloacelor financiare în conturile S.A. „AsitoKapital" - România, S.A. „Moldasig" și S.A. „Alliance Insurance Group" a fost probată prin procesul-verbal de ridicare din 29.12.2016, prin care de la reprezentanții SPCSB a CNA, în conformitate cu ordonanța de ridicare din 29.12.2016, au fost ridicate următoarele documente: 1. Scrisoarea de informare S.A. „Moldasig" nr. 4819 din 26.12.2016, înregistrată în Cancelaria C.N.A. cu nr. 4896 din 26.12.2016, privind disponibilul de mijloacelor financiare în conturile curente și de depozit a companiei, la situația 26.12.2016, semnată de Directorul general Vitalie Bodea, în original, pe 4 file, cu rezoluția Directorului CNA din 26.12.2016, pe 1 filă; 2. Informația privind depozitele bancare ale S.A. „Alliance Insurance Group" la situația 26.12.2016, în copie coloră, pe 1 filă, și informația privind mijloacele bănești din conturile curente a companiei la 26.12.2016, în copie, pe 1 filă, ambele file fiind contrasemnate de Directorul general interimar Serghei Maxim (f.d. 178, Vol. II). Instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a reținut că activitatea infracțională a inculpaților a fost realizată prin multiple acțiuni prejudiciabile cu aceeași intenție infracțională, fiind în prezența unei infracțiuni unice prelungite, iar la comiterea tentativei la escrocherie în proporții deosebit de mari inculpatul Platon Veaceslav a îndeplinit rolul juridic de organizator al tentativei de escrocherie în proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni, iar Bahcivanji Andrei în calitate de membru al grupului criminal a îndeplinit rolul juridic de autor al tentativei de escrocherie în proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat. Referitor la învinuirea adusă inculpatului Platon Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a apreciat concluzia instanței de fond privind vinovăția lui Platon Veaceslav și încadrarea acțiunilor acesteia în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca vcorectă și întemeiată, ce se confirmă prin cumulul de probe administrate: declarațiile martorilor Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu și Rotam Vasile, date sub jurământ și preîntâmpinați de răspundere penală pentru darea declarațiilor mincinoase în conformitate cu art. 312 Cod penal, declarații care au fost puse la baza sentinței și care în coroborare cu alte probe confirmă integral vinovăția inculpatului. Instanța de apel a fost de acord cu concluzia primei instanțe pe care și-o însușește 96 și reiterează, că în speță, asupra gravității faptelor inculpatului Veaceslav Platon din 22 decembrie 2016, or, ultimul a promis colaboratorilor Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera" al DIP al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Cazac Ion și Lapteacru Mihail, care în virtutea funcției deținute sunt persoane publice care îi asigurau paza și escortarea în instanțele de judecată în baza ordinului Șefului DDS Nr. 402 din 22.12.2016 (f.d. 45-46, 48, 52-53, 54-56, 57, 60-63 Vol. II), având scopul ca aceștia să îndeplinească necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea pazei lui în timpul escortării, manifestate prin efectuarea controlului corporal superficial, permisiunea anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor dintre Platon Veaceslav și avocați, inclusiv facilitarea accesului la un telefon mobil, apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare în sumă de 5 000 Euro, care presupune remunerație ilicită, ce constituie obiect material al infracțiunii de corupere activă prevăzut de art. 325 Cod penal. Instanța de apel a reținut că martorii Rotaru Vasile și Potînga Radu au confirmat că Veaceslav Platon le-a propus apartamente, mijloace financiare automobile în schimbul neîndepliniri corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, iar din discuția cu colegii lor au înțeles că acelora tot le-a fost propuse remunerații în schimbul aceluiași serviciu, și anume neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în legătură cu acest fapt ei au depus raport conducerii. Cele relatate de martorii Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu și Rotaru Vasile au fost confirmate și prin probele scrise și anume: din cuprinsul proceselor- verbale din 10.03.2017 și 05.06.2017 de ridicare și cercetare a obiectelor/actelor în baza cărora s-a efectuat escortarea lui Platon Veaceslav, actele în baza cărora activează angajații Detașamentului cu destinație specială "Pantera" al Departamentul Instituțiilor Penitenciare, actele care confirmă acțiunile întreprinse în vederea asigurării pazei în timpul escortării lui Platon Veaceslav în Judecătoria mun. Chișinău (sediul Buiucani), precum și înregistrările audio/video efectuate cu mijloacele speciale din dotarea angajaților DDS (f.d. 38-39, 40-42 Voi. VII); procesul-verbal de cercetare a obiectelor/actelor din 12.05.2017 prin care au fost cercetate prin vizualizare și ascultare: înregistrările audio/video înscrise pe DVD-R de model "BMS" cu inscripția "înregistrări audio/video disc 1", înregistrare ce a fost supusă expertizei, fapt ce se confirmă prin Raportul de expertiză nr. 86 din 29 mai 2017 (f.d. 72-99 Vol. VII), iar ca rezultat s-a constatat că anume înregistrările din fișierul cu denumirea „20140113164221 MEDIA" confirmă declarațiile martorilor Lapteacru Mihail și Cazac Ion. Conform înregistrărilor video vizualizate în ședința de judecată se stabilește cu certitudine intenția lui Platon Veaceslav de a corupe angajații DTS „Pantera", acesta în mod repetat propune bunuri care nu li se cuvin în schimbul unor facilități. 97 Totodată, instanța de apel a reținut că, instanța de fond în cadrul ședinței de judecată din data de 14 septembrie 2017 au fost cercetate înregistrările audio/video anexate la materialele cauzei, fiind constat cu certitudine faptul promiterii de către Platon Veaceslav angajaților DTS „Pantera" Lapteacru Mihail și Cazac Ion a remunerației ilicite în schimbul unor facilități, instanța neconstatând careva temeiuri de a nu aprecia justețea probei prin prisma art. 95 Cod de procedură penală. Instanța de apel a considerat că argumentele apelanților precum că concluzia expusă de instanța de fond în sentința adoptată este eronată și contradictorie, contrară probatoriului administrat este neîntemeiat, or instanța de fond corect a ținut cont de probele administrate la materialele cauzei și prezentate de părți și just a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Platon Veaceslav, motiv din care apelurile avocaților și a inculpatului Platon Veaceslav au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a constatat cu certitudine că fapta de care a fost învinuită Platon Veaceslav și anume coruperea activă a avut loc și inculpatul este vinovat de săvârșirea acesteia, la fel prima instanță în sentința adoptată detaliat și-a argumentat concluzia referitor la faptul că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii în baza căreia a fost condamnat, concluzii care sunt juste și a căror reevaluare nu se mai impune. Referitor la aprecierea raportului de expertiză complexă lingvo-fonoscopică nr.454 din 14.03.2018 efectuat de Centrul de Cercetări Științifice de Medicină Legală și Criminalistică din or.Kaluga, Federația Rusă, la cererea din 22.02.2018 a avocatului Ion Crețu, instanța de apel a reținut că, raportul respectiv nu a fost efectuat prin intermediul unei comisii rogatorii, mai mult apărătorul inculpatului nici nu a solicitat de la instanța de judecată de a fi efectuată o astfel de comisie rogatorie pentru efectuarea unei expertize judiciare în afara Republicii Moldova, Prin urmare, instanța de apel nu a putut reține ca probă raportul de expertiză complexă lingvo-fonoscopică nr. 454 din 14.03.2018, deoarece acesta a fost efectuat cu încălcarea normelor de drept prevăzute de legislația procesuală a Republicii Moldova. La stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Bahcivanji Andrei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a stabilit lipsa circumstanțelor atenuante, iar ca circustanță agravantă a reținut - faptul săvârșirii infracțiunii prin orice formă de participație. Ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care este deosebit de gravă, de personalitatea inculpatului Bahcivanji Andrei, nu a recunoscut vinovăția, este pentru prima dată în conflict cu legea, iar fapta prejudiciabilă nu și-a produs efectul, în final nefiind aduse careva prejudicii, dar și aplicând prevederile art. 81 Cod penal, prima instanță a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar cu izolarea 98 acestuia de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea pedepsei complementare, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita anumită activitate economică. Privitor la numirea pedepsei penale, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c), Cod penal, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, inculpatului Platon Veaceslav, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. La stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Platon Veaceslav în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a stabilit lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. Ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care este gravă, de personalitatea inculpatului, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, prin acțiunile inculpatului Veaceslav Platon au fost lezate relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care este incompatibilă cu săvârșirea unor fapte de corupere a persoanelor publice, la caz a Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera", prima instanță a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, pe un termen de 4 ani, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, ce constituie 300000 lei. Privitor la numirea pedepsei penale, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, inculpatului Platon Veaceslav, incorect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, nu a ținut cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite reflectat de împrejurările săvârșirii sale, poziția procesuală a inculpatului în cadrul procesului penal, dar și personalitatea acestuia. La stabilirea și individualizarea pedepsei penale în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a constatat lipsa circumstanțelor atenuante, iar ca circumstanță agravantă a fost stabilită - săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație. Ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave, de gravitatea faptelor comise de inculpat care a fost cel care a elaborat planul de a dobândi ilicit mijloacele financiare disponibile în conturile S.A. „AsitoKapital", care la situația din 12.12.2016 constituiau 43 426 660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, precum și de sustragere a mijloacelor 99 financiare de pe conturile S.A. „Moldasig", în sumă totală de 180 290 158 lei, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group" S.A., în sumă totală de 35 186 424,97 lei MDL, în consecință fiind posibilă ducerea la imposibilitatea activității de mai departe a societăților menționate. Totodată, instanța a ținut cont și de faptul că inculpatul Platon Veaceslav nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor imputate, dar și aplicând prevederile art. 81 Cod penal, prima instanță a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, dar și cu aplicarea pedepsei complementare, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita anumită activitate economică. Instanța de apel a reținut ca întemeiată solicitarea acuzatorului de stat potrivit căreia, pedeapsa stabilită inculpatului Platon Veaceslav nu a fost apreciată în coroborare cu faptele comise și consecințele acesteia, astfel fiind aplicată o pedeapsă prea blândă. Or, sustragerea mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari din cadrul unora din cele mai mari companii de asigurări din Republica Moldova, a căror acționar este și statul, ar produce un impact negativ la nivel național. Din aceste considerente și ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, personalitatea inculpatului, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior acesta a fost subiect al investigațiilor în cadrul altei cauze penale, a fost anunțat în căutare pe motiv că se ascunde de la organul de urmărire penală, a comis o infracțiune din categoria celor deosebit de grave, de lipsa circumstanțelor atenuante și prezența unei circumstanțe agravante, nu a recunoscut vinovăția, nu se căiește sincer de cele comise, anterior a fost judecat, nu a conștientizat gravitatea faptelor comise și nu a mers pe calea corijării, de gravitatea faptelor comise de inculpat care a fost cel care a elaborat planul de a dobândi ilicit mijloacele financiare disponibile în conturile S.A. „AsitoKapital", care la situația din 12.12.2016 constituiau 43 426 660,74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, precum și de sustragere a mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig", în sumă totală de 180 290 158 lei, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group" S.A., în sumă totală de 35 186 424,97 lei MDL, în consecință fiind posibilă ducerea la imposibilitatea activității de mai departe a societăților menționate, astfel acesta având rolul de organizator în cazul comiterii infracțiunii de tentativă de escrocherie, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, poate fi realizat doar cu izolarea inculpatului de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare în limitele articolului 42, alin. (3), 100 27, 190 alin. (3), (5) Cod penal, pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul persoanelor juridice și a exercita activități de antreprenoriat pe un termen de 3 ani. Conform materialelor cauzei penale, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2017, Platon Veaceslav, a fost recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe un termen de 5 ani; în baza art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 8 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Platon Veaceslav i-a fost stabilită pedeapsă principală definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis și pedeapsă complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe un termen de 5 ani. Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018, recursurile ordinare declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2017, au fost respinse ca inadmisibile, sentința fiind definitivă si irevocabilă. Din aceste considerente și ținând cont de cele sus menționate, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor cu închisoarea și pedepselor complementare stabilite prin prezenta decizie și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2017, i-a numit lui Platon Veaceslav pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen de 25 ani, cu amendă în mărime de 6000 u.c sau 300000 lei moldovenești, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul persoanelor juridice, în sistemul bancar și a exercita activități de antreprenoriat pe un termen de 5 ani. Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a remarcat că, prima instanță întemeiat a admis solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată în mod solidar din contul inculpaților. La caz, prima instanță a constatat just că, la etapa urmării penale, a fost dispusă efectuarea traducerii în limba rusă a actelor procedurale, în acest sens fiind anexate la materialele cauzei facturile fiscale ce certifică suportarea cheltuielilor în sumă totală de 52 952,08 lei, după cum urmează, în cauza penală nr. 2017978153 suma de 30010,48 lei (f.d.9-10, Vol. VI), iar în cauza penală nr. 2017978077 suma de 22 941,6 lei (f.d.13- 17, Vol. X). În acest sens, s-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, deoarece în urma verificării facturilor fiscale anexate la materialele cauzei penale se constată suportarea de către Centrul Național Anticorupție a cheltuielilor de judecată legate de efectuarea traducerii, instanța de judecată consideră necesar a încasa de la 101 Veaceslav Platon, Bahcivanji Andrei și Capanji Maxim în mod solidar în beneficiul Centrului Național Anticorupție suma de 52 952,08 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. 5. Împotriva deciziei instanței de apel declară recursuri ordinare avocatul Mazniuc V. în numele inculpatului Bahcivanji A. și ultimul, avocații Isac Ig., Căpățînă I., Bodnariuc Al. și Bernaz Al. în numele inculpatului Platon V., care solicită: Avocatul Mazniuc V. în numele inculpatului Bahcivanji A. și ultimul, invocând temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6), 8), 13) și 14) Cod de procedură penală, casarea hotărârilor instanțelor de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bahcivanji A. să fie achitat pe motiv că nu a fost constatată existența faptului infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. În motivarea recursului ordinar, recurenții invocă următoarele argumente: - conținutul acuzațiilor este expus prin invocarea formală a unor indici juridici care nu corespund circumstanțelor faptice și împrejurărilor reale ale presupusului caz, iar cercetarea nemijlocită, sub toate aspectele, completă și obiectivă a probelor prezentate în ședința judiciară confirmă invaliditatea învinuirilor și admiterea încălcărilor severe ale drepturilor fundamentale și libertăților inculpatului A. Bahcivanji. În convingerea apărării și oricărui observator independent, acuzațiile nu se bazează pe probe exacte, îndoielile și divergențele apărute nu pot fi înlăturate, iar în urma cercetării judecătorești și examinării cauzei în ordine de apel vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate nu a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată; - instanțele ierarhic inferioare au admis grave erori de fapt și de drept care au afectat soluția instanței, acceptând concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului și începând judecata de la ideea preconcepută că acesta ar fi comis infracțiunea ce constituie obiectul învinuirii. Prima instanță și instanța de apel ilegal și neîntemeiat au refuzat admiterea cererii inculpatului A. Bahcivanji și inculpatului V. Platon privind prezentarea probelor apărării, limitându-se exclusiv la probele acuzării, care nu sunt în măsură să rezolve sarcina probațiunii; - presupunerile acuzării ce țin de copiile documentelor aferente perchezițiilor din 02.11.2016 și la 06.07.2017 în camera de deținere a lui V. Platon din Penitenciarul nr. 13 (efectuate în altă cauză penală nr. 2015970346) că ar proba, precum că pe perioada deținerii V. Platon a dispus de telefoane mobile și mijloace tehnice în stare funcțională, prin intermediul cărora a avut posibilitatea de a comunica cu persoane afiliate și de a le coordona acțiunile, acestea nu sunt confirmate prin rezultatele ridicării și cercetării 102 telefoanelor mobile de la familia Bahcivanji. În acest sens, în ședința de judecată nu au fost constatate conexiuni între A.Bahcivanji și V.Platon. Ca urmare, afirmația acuzării precum că V. Platon l-a delegat pe A. Bahcivanji să realizeze intenția sa criminală de sustragere a bunurilor executive ale S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” este una vădit inventată; - așa-zisa „Analiză operațională” privind identificarea conexiunilor lui V. Platon cu A. Tarlapan, M. Capanji, A. Bahcivanji, anexată la scrisoarea DGA a CNA nr. 15/1165 din 27.02.2017, executată urmare a demersului DGUP a CNA nr. 03/44-676 din 16.02.2016, nu este un document procedural, nu constituie mijloc de probă în sensul art. 93 alin. (2) pct. 5), art. 157 Cod de procedură penală, analiza fiind executată de organul de urmărire penală, în esență constituind concluzii proprii ale organului de urmărire penală și sunt irelevante în sensul probării acuzațiilor aduse lui A. Bahcivanji și nu poate fi pusă la baza actului judecătoresc; - documentele prezentate de inculpatul A. Bahcivanji, în apărarea sa, traduse autorizat, care îl dezvinovățesc și urmează a fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești nu pot fi considerate date inadmisibile care nu pot fi admise ca probe, excluse din dosar și considerate a fi obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, deoarece legal au fost autentificate notarial pe teritoriul Ucrainei, care este inclusă în Lista statelor și modul de recunoaștere a actelor oficiale emise de către autoritățile altor state pentru a fi utilizate în Republica Moldova; - atât prima instanță, cât și cea de apel, au ignorat ilegal și neîntemeiat obținerea citării și audierii martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării, asigurarea dreptului de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, admiterea cererilor părții apărării cu privire la administrarea probatoriului etc., încălcând grav drepturile constituționale ale inculpatul A. Bahcivanji la apărare și un proces echitabil. În definitiv, acuzațiile aduse inculpatului A. Bahcivanji au un caracter presupus, sunt inventate și arbitrare, fapt confirmat prin inexistența probatoriului și violarea dreptului constituțional la apărare prin respingerea ilegală și neîntemeiată a probelor părții apărării; - partea acuzării nu a specificat forma presupusei escrocherii în corespundere cu norma în vigoare, iar instanța din oficiu nu poate să o facă, deoarece nu este organ de urmărire penală, or astfel este favorizată ilegal partea acuzării. În cadrul urmăririi circumstanțelor participării inculpatului A. Bahcivanji la săvârșirea presupusei fapte și cercetării probatoriului prezentat în ședința de judecată nu a fost dovedită existența faptului infracțiunii, fiind confirmată prezența dubiilor în probarea învinuirii și 103 insolvabilitatea celor incriminate. Acuzarea nu a demonstrat pretinsa intenție infracțională, existența inducerii în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, existența posibilității reale de a sustrage mijloacele financiare disponibile pe conturile S.A. „Moldasig” în sumă de 180290158 lei MDL și de pe conturile S.A. „Alliance Insurance Group” în sumă de 35186424,97 lei MDL de către A.Bahcivanji sau presupuși noi vice-directori ai S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”. Pretinsa participație și înțelegere prealabilă între A. Bahcivanji și V. Platon în perioada septembrie - decembrie 2016 este imposibilă și nu este demonstrată, deoarece ultimul era izolat în detenție, fapt notoriu care exclude presupusa reuniune stabilă de persoane organizate în prealabil pentru a comite pretinsa infracțiune. Indiciul calificativ - „săvârșită de un grup criminal organizat” nu și-au găsit confirmarea în ședința de judecată prin probe pertinente și concludente, acuzarea nu a prezentat un probatoriu care să confirme că inculpatul A. Bahcivanji în perioada septembrie- decembrie 2016 ar fi acționat ca un grup criminal organizat, deoarece conform prevederilor art. 46 Cod penal: „Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni”; - dreptul inculpatului A. Bahcivanji la apărare și un proces echitabil a fost încălcat, atât la etapa urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, deoarece vinovăția inculpatului nu a fost legal stabilită. Vinovăția de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal nu a fost legal stabilită, iar inculpatului nu i-au fost asigurate toate garanțiile necesare apărării sale prin prezența încălcărilor care reglementează desfășurarea procesului penal; - inculpatului i-a fost violat dreptul de a fi informat despre toate hotărârile adoptate care se referă la drepturile și interesele sale, și să primească copii de pe aceste hotărâri, precum și dreptul de a dispune de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; - inculpatului i-a fost violat dreptul de a obține citarea si audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Prin încheierea primei instanțe din 05 octombrie 2017, neîntemeiat a fost respinsă cererea inculpatului A. Bahcivanji în scopul stabilirii adevărului privind audierea martorilor apărării: declarațiile inculpatului V. Platon, martorului I. Ulesico, directorul companiei „Kirkliston Management Limited”, acționarul S.A. „Moldasig”, martorului D.Savcenco, directorul companiei „Bellefond Invest Limited”, acționarul S.A. „Alliance Insurance Group”, martorului S.Moscalciuc, care posedă informații cu 104 privire la circumstanțe care urmează să fie constatate în cauză. De asemenea, cererea inculpatului cu privire la audierea martorilor apărării, cu excepția audierii inculpatului V. Platon, a fost respinsă ilegal și neîntemeiat și de instanța de apel; - aplicarea măsurii arestării preventive nu a fost legală în cazul inculpatului A. Bahcivanji, deoarece nu au existat și nu există nici unul din riscurile prevăzute de art. 5 din CțEDO, Codul de procedură penală care ar justifica arestul, nu există temeiuri rezonabile, susținute prin probe pertinente, concludente și utile, nu există cazul excepțional. Detenția a fost contrară atât practicii naționale, instituite prin Hotărârile Curții Constituționale, Plenului Curții Supreme de Justiție, cât și uzanțelor internaționale; - acuzațiile și condamnarea de presupusa dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere sunt abstracte și ilegale, constituind prevederi recunoscute neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 126 din 15 noiembrie 2018, concomitent intervenind o lege penală mai favorabile condamnatului - nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative (M0309-320/17.08.18 art.498; în vigoare 17.08.18); - tentativa dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, încălcarea modului stabilit de repartizare a bunurilor materiale, potrivit împrejurărilor expuse în acuzații, a fost înfăptuită prin următoarele acțiuni incriminate: Bahcivanji Andrei, a început să ducă negocieri cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, privind modalitatea de numire a unor noi vicedirectori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate. Încălcarea modului de repartizare a bunurilor materiale, în forma tentativei, este absentă, deoarece presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate este reglementată de normele care reglementează activitatea societăților pe acțiuni, asiguratorilor, normele financiare, fiscale, de monitorizare, ale evidenței contabile, alte acte normative, de acordurile contractuale, statutul societății și este supusă controlului din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și altor autorități statale. În materialele dosarului penal lipsesc cu desăvârșire probe care să confirme tentativa încălcării legislației privitoare la presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate. Ca urmare, argumentele invocate confirmă absența unuia din elementele escrocheriei incriminate - ilegalitatea luării, în forma tentativei, a mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 3 5186424,97 lei MDL; 105 - alt element al escrocheriei este gratuitatea. Acuzarea nu a prezentat un probatoriu privind modul presupus de operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate care să confirme că va fi dobândită și gratuită luarea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei MDL. În consecință, este absent și element gratuității escrocheriei incriminate, deoarece lipsesc probe care să confirme modul de dobândire și gratuitatea luării bunurilor din posesia altuia, în forma tentativei; - potrivit legii penale, pe lângă caracterul ilegal și gratuit al luării bunurilor din posesia altuia, escrocheria trebuie să cauzeze prejudiciu patrimonial efectiv proprietarului, deoarece sustragerea bunurilor în forma escrocheriei este o componență materială a infracțiunii, în latura obiectivă a căreia în calitate de element obligatoriu sunt prezente consecințele social-periculoase. În sensul dreptului penal, consecințele reprezintă în sine doar prejudiciul material pozitiv, egal cu valoarea averii de care sau de dreptul la care, a fost lipsit proprietarul sau un alt titular și doar proporțiile acestui prejudiciu se iau în considerație la calificarea oricărei forme de sustragere. Acuzarea nu a demonstrat că presupusa operare cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate va cauza consecințele social-periculoase, stipulate prin legea penală, în cazul inculpatului, probarea că vor fi cauzate consecințele nominalizate, ca element obligatoriu al escrocheriei - cauzarea prejudiciul patrimonial efectiv proprietarului, fiind absentă; - temeiuri de a considera că A. Bahcivanji în cadrul negocierilor cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” privind modalitatea de numire a unor noi vice-directori ar fi indus în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate nu există, fiind negată prin însăși declarațiile lui V.Bodea și I.Cazacliu; - în privințele expuse, toate încercările acuzării de a identifica negocierile lui A. Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” V.Bodea și S.A. „Alliance Insurance Group” și I. Cazacliu privind modalitatea de numire a unor noi vice-directori și identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate, cu pretinsa sustragere a mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig”, în sumă totală de 180290158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări „Alliance Insurance Group” S.A., în sumă totală de 35186424,97 lei MDL nu au justificare juridică și susținere probantă; 106 - acțiunile întreprinse de A. Bahcivanji nu pot fi considerate ca tentativă spre săvârșirea infracțiunii incriminate, fiind evident că în sine, negocierile lui A. Bahcivanji cu reprezentanții organului executiv al S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”, nu pot fi considerate ca fiind îndreptate nemijlocit (direct) spre sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group” S.A. Însăși textul acuzațiilor specifică etape intermediare, care înlătură pretinsa îndreptare a acțiunilor inculpatului A. Bahcivanji nemijlocit spre sustragerea bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere: 1) numirea unor noi vice-directori, 2) identificarea soluțiilor de operare din numele ultimilor cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate. La modul practic, pretinsele acțiuni incorporează mai multe etape obligatorii, cum ar fi: nominalizarea noilor vice- directori, verificarea întrunirii condițiilor legale pentru desemnare, înaintarea și acceptarea candidaturilor de către organele abilitate, numirea în funcție în corespundere cu cadrul legal, atribuirea împuternicirilor în vederea operării cu fluxurile financiare ale companiilor de asigurări nominalizate, identificarea soluțiilor de operare din numele acestora, manifestarea voinței acestora în vederea producerii efectului criminal, întreprinderea acțiunilor concrete și directe în vederea atingerii scopului presupus de procuror, evitarea controlului din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare și a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, încălcarea reglementărilor normative în domeniul specificat, existența și utilizarea posibilității reale de a dispune de bunurile companiilor nominalizate, cauzarea consecințelor social-periculoase despre care afirmă partea acuzării etc. În opinia apărării aceste circumstanțe evidente, confirmate de materialele cauzei au fost ignorate cu desăvârșire la etapa urmăririi penale, etapa judecării cauzei în prima instanță și în instanța de apel, fiind vădit că nu este demonstrată existența laturii obiective și nici cele subiective a presupusei tentative. Avocatul Isac Ig. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente: - în cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de urmărire penală sau procuror, acesta întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate privitor la infracțiunea depistată și dispune înregistrarea infracțiunii, iar apoi potrivit art. 274 alin. (2) CPP, prin ordonanță dispune începerea urmăririi penale. 107 La caz, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală, primind indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă conformitate cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală, fără a întocmi un proces-verbal în care urma să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea depistată, procurorul A. Bețișor și V. Ivanov au încălcat procedura de începere a urmăririi penale în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 27, 191 alin. (5) Cod penal, și au purces deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale; - reieșind din sensul legislației procesual penale ordonanța de pornire a urmăririi penale și ordonanța de punere a persoanei sub învinuire nu sunt enumerate ca acte de sesizare a instanței, dar ultima duce la finisarea urmăririi penale cu întocmirea rechizitoriului, care este prevăzut de lege ca act de sesizare a instanței, astfel, la caz ordonanța de punere sub învinuire a lui Platon Veaceslav este lovită de nulitate absolută și duce concomitent și la nulitatea rechizitoriului în privința lui Platon Veaceslav, care are la bază ordonanțele menționate. Iar odată ce rechizitoriul în privința lui Platon Veaceslav este nul, sentința în privința acestuia urmează a fi casată, cu emiterea unei hotărîri de încetare a procesului penal, în conformitate cu prevederile art. 415 alin. (2) și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală; - decizia instanței de apel suferă de insuficiență în partea motivării soluției, or instanța de apel era obligată să pună în discuție și să verifice atât probele prezentate de partea acuzării, cît și cele prezentate de apărare; - lui Platon Veaceslav i-a fost încălcat dreptul la apărare, prin admiterea în calitate de apărători a avocaților desemnați de către CNAJGS, la care inculpatul a comunicat instanței de apel că acesta are apărători aleși în bază de contract și nu dorește să fie admiși în proces apărătorii desemnați de către CNAJGS, iar instanța a refuzat eliberarea acestora de la examinarea cauzei. Avocații desemnați de către CNAJGS au solicitat amânarea ședinței de judecată și termen pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, deoarece este o cauză penală voluminoasă, la care instanța a respins și acest demers, continuând examinarea cauzei. În aceste condiții considerăm că lui Veaceslav Platon i-a fost afectat dreptul la apărare, mai mult ca atât inculpatului Veaceslav Platon i-a fost refuzat neîntemeiat prezentarea de probe, martori, invocați de către acesta în apărarea sa; - de asemenea, considerăm că Platon Veaceslav a fost privat de dreptul de a se expune asupra învinuirii aduse, deoarece a fost înlăturat din proces. Astfel, instanța a examinat doar probele acuzării, fără a acorda posibilitatea inculpatului de a se apăra, circumstanțe care în viziunea apărării afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare; 108 - circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Avocatul Căpățînă I. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 11) Cod de procedură penală, casarea hotărârilor judecătorești, și emiterea unei hotărâri prin care să fie dispusă achitarea lui Platon V. în baza art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în legătură cu lipsa faptei infracționale. În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente: - reeșind din ivinuirea adusă, probele administrate și examinate în instanța de judecată, constatăm faptul că instanțele de judecată s-au limitat doar la copierea actului de învinuire, adică a rechizitoriului ignorând prevederile legislației și anume prevederile art. 389 Cod de procedură penală. Acuzarea și instanța de judecată s-a bazat din start pe presupuneri, în exclusivitate ori în principal deoarece anume această viziune unilaterală a dus la condamnarea lui Platon Veaceslav și la emiterea sentinței ceia ce denotă faptul ilegalității sentinței ca prin urmare duce la declararea sentinței și deciziei Colegiului Penal, ca fiind ilegale; - în cadrul cercetării judecătorești și în urma examinării materialelor cauzei penale s-a constatat cu certitudine că, în acțiunile inculpatului Platon Veaceslav nu se întrunesc elementele infracțiunii incriminate și învinuirea adusă, nu-si găsește confirmarea, nu este probată, iar procurorul pune la baza învinuirii doar presupuneri și interpretează eronat legea, materialele cauzei și este înaintată cu încălcări esențiale ale legii; - de neglijat sunt și multiplele încălcări de procedură și nereguli admise atât de organul de urmărire penală cât și de către instanța de judecată, care în mod automat duc la anularea actelor întocmite de aceștia si anume - obținerea declarațiilor martorilor prin presiuni, amenințări și chiar șantaj din partea acuzării, deoarece majoritatea martorilor (audiați în cadrul acestor dosare au fost reținuți mai întâi de către CNA, iar ulterior transformați în martori). Obținerea declarațiilor martorilor prin indicații și ordine, deoarece angajații DDS ’’Pantera”, sunt angajați și se subordonează militar superiorilor, iar tăcerea acestora însemna automat concedierea sau sancționarea; 109 - o altă încălcare gravă admisă de organul de urmărire penală și instanță a fost îngrădirea dreptului la un proces echitabil, la legalitatea procesului și la egalitatea în fața legii, la respingerea sistematică a tuturor demersurilor, parvenite din partea lui Veaceslav Platon, la înlăturarea acestuia din proces și multe alte abateri procedurale, care la fel duc la ilegalitatea hotărârilor adoptate; - totodată, atragem atenția Colegiului Penal al Curții Supreme de justiție și faptul incompatibilității judecătorului Galina Moscalciuc care a examinat cauza în instanța de fond, deoarece la 25.05.2017 i-a fost repartizat spre examinare prezentul dosar penal, nr. 12-1-35638-200522017, în privința lui Veaceslav Platon, învinuit în baza art. art. 27, 190 alin. (3), (5) CodpPenal. Prin declarația de abținere, din 26.05.2017 judecătorul G. Moscalciuc, în baza art. 33 alin. (2), pct. 6) Cod de procedură penală, făcând referire la aceleași temei, care au stat la baza emiterii încheierii, din 21.11.2016, întru garantarea dreptului părților la un proces echitabil, a declarat din nou despre imposibilitatea examinării imparțiale a prezentului dosar penal. În pofida faptului că incompatibilitatea judecătorului G. Moscalciuc la examinarea dosarului penal de învinuirea lui Veaceslav Platon deja era constatată prin încheierea din 21.11.2016 judecătorul Ciprian Valah prin încheiere din 26.05.2017, încălcând prevederile art. 33 Cod de procedură penală, ilegal a respins declarația de abținere a judecătorului G. Moscalciuc, după care ultima, prin încălcarea dreptului inculpatului V. Platon la un proces echitabil, în împrejurările care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea acestei, a început examinarea în fond a prezentei cauze penale; - de asemenea, atestăm și asupra aprecierii eronate de către instanțele de judecată a probelor în ce privește presupusa comitere a infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de fond reținând în motivarea sentinței pronunțate că „acțiunea de promitere întreprinsă de inculpatului Veaceslav Platon se demonstrează prin declarațiile martorilor Lapteacru Mihail și Cazac Ion, care au confirmat că la data de 22 decembrie 2016 le-a fost promis telefon Iphone 7, apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare, în legătură cu acest fapt ei au depus raport conducerii”. Însă în pofida celor declarate de martorii I. Cazac și M. Lapteacru și a celor constatate de instanța de fond, și menținute ulterior de colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, în rapoartele din 22.12.2016, depuse conducerii DDS Pantera, nu se conține informația despre presupusele promisiuni din partea lui V. Platon în ce privește coruperea colaboratorilor DDS Pantera. Lipsa în aceste rapoarte, întocmite la 22.12.2016 de către I. Cazac și M. Lapteacru, a circumstanțelor presupuse privind comiterea de către V. Platon a careva acțiuni de corupere, probează lipsa faptului infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal. 110 Mai mult, reiese că martorul Ion Cazac a denunțat organele de drept despre presupusele acțiuni de corupere din partea lui V. Platon abia la 07.03.2017, adică peste aproximativ 3 luni de la data presupusei coruperii active din partea lui V. Platon. Iar martorul Mihail Lapteacru în genere nu a depus nici un denunț împotriva lui V. Platon, fund audiat în calitate de martor abia la 15.03.2017, posibil în legătură cu faptul că I. Cazac, fiind audiat la 07.03.2017, a recunoscut că pe 22.12.2016 era și M. Lapteacru. Evident că dacă V. Platon ar fi încercat la 22.12.2016 să-l corupă pe I. Cazac și M. Lapteacru, atunci aceste persoane urmau să reflecte în rapoartele sale, depuse conducerii DDS Pantera la 22.12.2016, toate circumstanțele înaintării diferitor promisiuni coruptibile din partea lui V. Platon. Avocatul Bernaz Al. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente: - Încălcarea prevederilor art. 33 CPP - incompatibilitatea judecătorului Galina Moscalciuc, care a pronunțat sentința contestată din 12.12.2017: În cazul din speță instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că prin încheierea irevocabilă din 21.11.2016 a judecătorul V. Budeci s-a probat faptul că activarea fiului judecătorului G. Moscalciuc la BC „Moldindconbank” SA, reprezintă o circumstanță care pune la îndoială rezonabila imparțialitate a judecătorului G. Moscalciuc la examinarea dosarelor penale în privința lui Veaceslav Platon. În pofida faptului că incompatibilitatea judecătorului G. Moscalciuc la examinarea dosarului penal de învinuirea lui V. Platon, a fost deja constatată prin încheierea, din 21.11.2016, judecătorul C. Valah prin încheierea din 26.05.2017, încălcând prevederile art. 33 CPP, ilegal a respins declarația de abținere a judecătorului G. Moscalciuc, după care ultima, în împrejurările care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea acesteia, încălcând dreptul inculpatului V. Platon la un proces echitabil, a examinat în fond prezenta cauza penală. - Judecarea cauzei în instanță de fond a avut loc fără participarea inculpatului, precum și a apărătorilor și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii: În cazul de speță, la etapa pregătitoare a ședinței de judecată la examinarea cauzei în fond, prin încheierea protocolară din 26.07.2017, inculpatul V. Platon ilegal și neîntemeiat a fost îndepărtat din sala de judecată cu continuarea examinării cauzei în lipsa acestuia. Instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că în urma ascultării înregistrării audio a ședinței din 26.07.2017, nu sunt evidențiate careva acțiuni ale lui 111 V. Platon care pot fi considerate ca tulburarea și încălcarea gravă și vădită a ordinii în ședința de judecată sau săvârșirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită față de judecată, ori împiedicarea în mod grosolan, neîntemeiat și absolut ilegal activității normale a instanței în vederea examinării cauzei. În pofida prezenței sale în instanță de apel, V. Platon a fost lipsit de dreptul de a deschide o nouă examinare în fapt și în drept a învinuirii, dat fiind faptul că instanța de apel a respins cererile cât a lui V. Platon, atât și a apărătorilor acestuia cu privire la audierea tuturor martorilor acuzării, care au fost audiate în instanța de fond în lipsa lui V. Platon, declarațiile cărora ultimul le-a contestat. Etapa obligatorie de cercetare în instanță de apel a declarațiilor martorilor, cît și a probelor materiale, nu a avut loc, deoarece acuzatorul de stat, tară a le citi, s-a limitat doar la pronunțarea denumirii probelor și a datelor întocmirii acestora, faptul care se confirmă prin ascultarea înregistrării audio a ședinței de judecată, din 05.12.2018. Sânt neîntemeiate și încheierile protocolare ale instanței de fond privind respingerea cererilor lui V. Platon cu privire la permisiunea de a participa în proces, dat fiind faptul că îndepărtarea inculpatului dintr-o ședință de judecată, nu înseamnă că acesta nu poate să participe la următoarele ședințe de judecată. Astfel, la 14.12.2018 în cadrul dezbaterilor judiciare, instanța de apel a încălcat dreptul lui V. Platon la un proces echitabil, garantat prin art. 6 al CEDO, cât și dreptul la acces liber la justiție, îndepărtându-l din sala de judecată în timpul cuvântării sale, pentru încălcarea ordinii în ședință de judecată. Prin încheierea instanței de fond, din 24.11.2017, apărătorii A.Bernaz și I.Crețu, fiind sancționați cu amendă judiciară, au fost îndepărtați din sală de judecată, cu continuarea judecării cauzei în lipsa acestora. Instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivelor, că conform art. 322 alin. (2) CPP, apărătorul, la judecarea cauzei, beneficiază de drepturi egale cu acuzatorul, iar din art. 334 alin. (3) CPP, reiese că avocații cât și procurorii pot fi doar amendați și nici cum nu îndepărtați din sală de judecată. Nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în apel în ce privește acuzațiile aduse în baza art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal: Instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că organul de urmărire penală, înaintând acuzațiile lui V. Platon în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, contrar cerințelor stabilite de art. 281 alin. (2) CPP, nu a indicat valoarea bunurilor promise echivalentă în lei RM, limitându-se doar la constatarea că au fost promise apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare în sumă de 5 000 euro, nestabilind depășește oare valoarea bunurilor promise 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2016. 112 Instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că ofițerul de urmărire penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza ordonanței din 07.03.2017 la denunțul lui I. Cazac începerea urmăririi penale nr. 2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) CP, știind că conform art. 2701 alin. (2) CPP, cauza penală pornită urmează să fie exercitată de către Procuratura Anticorupție dat fiind faptul că s-a denunțat despre săvârșirea coruperii active în proporții deosebit de mari, încălcând cerințele art. 271 alin. (2) CPP, nu a trimis cauza procurorului pentru a o transmite organului competent, efectuînd personal urmărirea penală, ca urmare urmărirea penală în cazul infracțiunii prevăzute de art. 325 CP a fost efectuată cu încălcarea competenței materiale de către un organ necompetent. Ofițerul de urmărire penală a CNA, V. Puica, dispunând în baza ordonanței din 07.03.2017 la denunțul lui I. Cazac, începerea urmăririi penale nr. 2017970155 pe art. 325 alin. (2) lit. c) din Codul penal, a expediat cauza penală procurorului A. Bețișor, care încălcând prevederile art. 259 CPP, nu a emis nici o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire în cauză penală nr. 2017970155. La materialele prezentei cauze penale există doar o ordonanță privind fixarea termenului de urmărire penală, emisă de procurorul A. Bețișor, însă această ordonanță se atribuia la o altă cauză penală cu nr. 2016970155. Mai mult, din textul acestei ordonanțe reiese că procurorul a dispus stabilirea termenului de urmărire penală pe cauza penală nr. 2016970155 până la 01.06.2016 și se vede că anul 2016 a fost cu stilou corectat la 2017 (Vol. VII, f.d. 11). În materialele prezentei cauze penale într-adevăr au fost anexate în calitate de probe materiale rapoartele lui I. Cazac și M. Lapteacru, întocmite la 22.12.2016, adică imediat după presupusa comitere de către V. Platon a infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) CP (Vol. VII, f.d. 50-51). Însă, instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că în pofida celor declarate de martorii I. Cazac și M. Lapteacru și a celor constatate de instanța de fond, în rapoartele, din 22.12.2016, depuse de către I. Cazac și M. Lapteacru conducerii DDS Pantera și anexate la dosar, nu se conține informația despre presupusele promisiuni din partea lui V. Platon în ce privește coruperea colaboratorilor DDS Pantera. Mai mult, din materialele cauzei penale reiese că martorul I. Cazac a denunțat organele de drept despre presupusele acțiuni de corupere din partea lui V. Platon abia la 07.03.2017, adică peste aproximativ 3 luni de la data presupusei coruperii active din partea lui V. Platon (Vol. VII, f.d. 12-13). Iar martorul M. Lapteacru în genere nu a depus nici un denunț împotriva lui V. Platon, fiind audiat în calitate de martor abia la 15.03.2017, posibil în legătură cu faptul că I. Cazac, fiind audiat 07.03.2017, a recunoscut că la 22.12.2016 era împreună cu M. 113 Lapteacru. Nereflectarea în aceste rapoarte, întocmite la 22.12.2016 de către I. Cazac și M. Lapteacru, a circumstanțelor presupuse privind comiterea de către V. Platon a cărorva acțiuni de corupere, probează lipsa faptului infracțiunii prevăzute de art. 325 CP. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că, I. Cazac și M. Lapteacru la etapa urmăririi penale și în instanța de fond au declarat că la 22.12.2016 în incinta judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, V. PIaton i-a promis mijloace bănești fără a numi suma concretă, adică nu a stabilit numerarul, însă în ordonanța de învinuire din 09.06.2017, cât și în rechizitoriu organul de urmărire penală, în lipsa probelor, lui V. PIaton i-au fost aduse acuzațiile în formă de promisiunea acordării lui I. Cazac și M. Lapteacru a sumei de 5.000 euro. Despre sume concrete au declarat în instanța de fond doar colaboratorii DDS Pantera, V. Rotaru și R. Potîngă. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că organul de urmărire penală, pornind cauzele penale nr. 2017978077 și nr. 2017798078 la denunțurile verbale ale lui Rotaru V. și Potîngă R. (Vol. VII, f.d. 3, 7), posibil considerînd aceste denunțuri ca fiind neîntemeiate și neveridice, nici nu i-a înaintat lui V. PIaton careva acuzații privind acțiunile presupuse coruptibile ale lui V. PIaton, comise în incinta Penitenciarului nr. 13 în privința lui R. Potînga și V. Rotaru în ce privește promisiunea acordării lui V. Rotaru a sumei de 5 euro și lui R. Potîngă a sumei de 5000 euro, limitându-se la înaintarea acuzațiilor lui V. PIaton doar în ce privește promisiunile înaintate la 22.12.2016 lui I. Cazac și M. Lapteacru în incinta judecătoriei Chișinău sediul Buiucani. În pofida acestui fapt, instanța de apel, întru motivarea deciziei recurate, neîntemeiat s-a bazat pe declarațiile lui R. Potînga și V. Rotaru, care nici nu erau prezenți la 22.12.2016 în incinta judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și nu au participat la discuțiile avute între V. Platon cu martorii I. Cazac și M. Lapteacru, reținând că „martorii Rotaru Vasile și Potînga Radu au confirmat că Veaceslav Platon le-a propus apartamente, mijloace financiare automobile în schimbul neîndepliniri corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu ”. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că în instanța de fond în cadrul ședinței, din 14.09.2017, în urma vizionării și ascultării convorbirilor din fișierul audio/video cu denumirea „20140113164221 MEDIA”, supus expertizei fonoscopice, din 29.05.2017, comparînd cuvintele auzite cu conținutul stenogramei anexate la raportul expertului, apărătorii lui V. Platohn au evidențiat reflectarea incorectă în stenogramă a unor cuvinte, spuse în timpul convorbirii de V. Platon și martorii I. Cazac și M. Lapteacru, cât și nereflectarea în stenogramă a cuvintelor care sunt 114 deslușite, despre care expertul a menționat, precum că, ele sunt nedeslușite, care demonstrează conținutul real al discuțiilor între V. Platon și martorii I. Cazac și M. Lapteacru. La etapa examinării prezentei cauze în fond, apărarea lui V. Platon în vederea reflectării integrale a discuției între V. Platon și colaboratorii DDS „Pantera” I. Cazac și M. Lapteacru, efectuate la 22.12.2016 în incinta judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a solicitat dispunerea unei expertize fonoscopice, cât a fișierului audio/video cu denumirea „20140113164221 Media”, atât și a fișierului cu denumirea „20161222162643 Media”, însă astfel de cerere neîntemeiat a fost respinsă prin încheierea instanței de fond din 20.09.2017. Din cauza respingerii de către instanța de fond a cererii privind numirea unei expertize fonoscopice, apărătorii lui V. Platon au expediat fișierile „20140113164221 Media” și „20161222162643 Media” pentru a fi supuse expertizării la Centrul de expertize judiciare și criminalistică din or. Kaluga (Federația Rusă). Î*n urma expertizării fișierului „20161222162643 Media”, care nici în instanța de fond, nici în cea de apel nu a fost examinat, s-a stabilit conținutul discuțiilor între Veaceslav Platon și colaboratorii DDS Pantera la 22.12.2016, în cadrul cărora colaboratorii DDS Pantera estorchează careva cadouri de la V. Platon, iar ultimul refuză să-i transmită colaboratorii DDS Pantera careva cadouri, explicînd: „Cum pot face eu cadouri? Eu complet sunt închis aici, izolat de societate. Eu vouă cadouri, iar voi mie dosar penal”. În instanța de apel V. Platon a depus o cerere prin care a cerut audierea tuturor martorilor audiați în instanța de fond în lipsa lui V. Platon, însă aceasta cerere neîntemeiat a fost respinsă, ca urmare, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, neaudiind în instanța de apel martorii, declarațiile cărora au fost contestate de inculpat, care nu a participat la audierea acestora. În instanță de apel nu au fost date citirii nici declarațiile martorilor acuzării, nici raportul de expertiză fonoscopică, din 29.05.2017, nici stenograma convorbirilor din fișierul audio/video cu denumirea „20140113164221 MEDIA”, nici nu au fost reproduse fișierile audio/video, anexate la dosar, nici careva alte probe la care s-a făcut referire acuzatorul de stat și care au stat la baza deciziei recurate. Nepronunțarea asupra motivelor invocate în apel în ce privește acuzațiile aduse în baza art. 42 alin. (3), art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) din Codul penal: La materialele prezentei cauze penale este anexat raportul din 15.03.2017, semnat de procurorul Procuraturii Anticorupție, A. Bețișor, prin care ultima a informat conducerea despre identificarea în cadrul examinării cauzei penale nr. 2016978273 a elementelor constitutive ale unei alte componențe de infracțiune prevăzute de art. 27, 115 190 alin. (5) CP. Ca urmare, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a dispus efectuarea de către procurorul A. Bețișor a acțiunilor procesuale penale corespunzătoare, în conformitate cu cerințele stabilite de art. 274 CPP. Conform art. 274 alin. (2) CPP, în cazul în care organul de urmărire penală sau procurorul se autosesizează în privința începerii urmăririi penale, el întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate privitor la infracțiunea depistată, apoi, prin ordonanță, dispune începerea urmăririi penale. În pofida normelor sus-indicate, procurorul A. Bețișor la 16.03.2017, fiind obligată să efectueze acțiunile procesuale penale în strictă conformitate cu cerințele stabilite de art. 274 CPP, autosesizînd în privința începerii urmăririi penale, fără întocmirea unui proces-verbal în care urmau să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea depistată, a purces la emiterea ordonanței privind începerea urmăririi penale pe cauza nr. 2017978093, în baza art. 27, 190 alin. (5) CP, care în aceiași zi a fost conexată la cauza penală nr. 2016978273. În cazul de speță, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că procurorul A. Bețișor, contrar cerințelor stabilite de art. 274 alin. (2) CPP, primind indicația de la procurorul ierarhic superior despre luarea deciziei în strictă conformitate cu prevederile art. 274 CPP, fără a întocmi un proces-verbal în care urma să fie consemnate cele constatate privitor la infracțiunea depistată, a încălcat procedura de începere a urmăririi penale în baza art. 27, 190 alin. (5) CP și a purces deodată la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale. Nepronunțarea instanței de apel asupra faptului aprecierii eronate de către instanța de fond a probelor în ce privește comiterea presupusă a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal: Din decizia recurată reiese că V. Platon, fiind reținut la 25.07.2016, aflându-se sub arestul preventiv în Penitenciarul nr. 13, din mun. Chișinău, în perioada septembrie- decembrie 2016 din locul de detenție a organizat și a dirijat comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Atât instanța de fond, cîât și cea de apel întru confirmarea acestei concluzii s-au bazat pe procesele-verbale de percheziție din 02.11.2016 și din 06.03.2017, ridicate din alt dosar penal nr. 2015970346 prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017 (vol. III, fd. 74), în care s-au reflectat rezultatele perchezițiilor, efectuate în camera de deținere a lui V. Platon. Astfel, prin procesul-verbal de percheziție din 02.11.2016 (vol. III, f.d. 80), s-a reflectat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 02.11.2016 între ora 09:50-11:22, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „GSM BT” 116 și un telefon mobil de model IPhone SE (IMEI- 355441075571593), cu cartela SIM Orange (nr. 1607178694521). Prin procesul-verbal de percheziție din 06.03.2017 (vol. III, f.d. 85), s-a reflectat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 06.03.2017 între ora 23:17-01:02, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic „ARI Card Phone”. La materialele prezentei cauze penale nu sânt anexate dispozitivele electronice depistate, ci sânt anexate doar procesele-verbale de percheziție din 02.11.2016 și din 06.03.2017. Mai mult, în materialele prezentei cauze lipsesc și careva expertize care urmau să confirme că dispozitivele depistate erau în stare funcțională, cu confirmarea faptului că cu folosirea acestor dispozitive au fost efectuate apelurile de ieșire/intrare. În instanță de apel, prin cererile din 31.10.2018 și din 05.12.2018 apărătorii lui V.Platon, întru confirmarea faptului că inculpatul nu a avut nici o posibilitate în perioada septembrie — decembrie 2016 din camera în care se deținea, să elaboreze, să organizeze și să dirijeze careva planuri infracționale, în mod repetat au solicitat dispunerea cercetării tehnice a dispozitivelor electronice, depistate la 02.11.2016 și la 06.03.2017 în camera în care se deținea V.Platon, însă astfel de cereri au fost neîntemeiat respinse. Instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că nici unul din martorii acuzării și nici inculpații M. Capanji și A. Bahcivanji, nu au confirmat că în septembrie - decembrie 2016 au avut careva contacte cu inculpatul V. Platon și că au primit de la ultimul verbal sau în scris, ori prin persoane terțe, careva indicații sau rugăminți de a efectua careva acțiuni care fac obiectul acuzațiilor aduse lui V. Platon. Mai mult, concluzionând că ,,întru realizarea planului infracțional Platon Veaceslav, prin intermediul lui Stașevskaia Aliona l-a convins pe Capanji Maxim - președintele Consiliului de Administrație al S.A. ’ ’Moldasig ”, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. "Moldasig” nr. 29, datat cu 09.12.2016, să deplaseze în România», instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului că această concluzie nu este probată, deoarece A. Stașevskaia nu a fost audiată, iar inculpatul M. Capanji a declarat că în calitate de membru și președinte al consiliului „Moldasig” SA cu Veaceslav Platon nu a contactat niciodată nici la telefon și nici personal și primea indicații doar de la Aliona Stașevscaia. Făcând concluzia că «Platon Veaceslav Nicolae, prin intermediul lui Maxim Capanji, i-a propus lui Marcel Pîrciog un bonus (comision) de 100 000 euro, pentru înregistrarea cesiunii în Registrul acționarilor S.A. „Asito Kapital”, care urmau a lua decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A. 117 „AsitoKapital”, instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că M. Capanji, fiind audiat, a negat faptul că propunerea directorului general al S.A. „Asito Kapital” M. Pîrciog a unui bonus de 100 000 euro pentru înregistrarea cesiunii în Registrul acționarilor S.A. „Asito Kapital”, a parvenit de la V. Platon, declarând că această propunere a parvenit anume de la A. Stașevskaia. De menționat că cît instanța de fond, atît și cea de apel, au respins cererile apărătorilor lui V. Platon privind audierea lui A. Stașevskaia, limitându-se doar la presupunerea că anume V. Platon i-a dat indicațiile acesteia. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că nici inculpatul A. Bahcivanji nu a confirmat că a fost delegat de V. Platon, negând faptul că a avut intenția de a sustragere mijloacele financiare din cadrul companiilor de asigurare S.A. „Moldasig” și S.A. „Alliance Insurance Group”. Declarațiile lui A. Bahcivanji s-au confirmat prin actele, prezentate de ultimul în instanță de fond și anexate la prezenta cauza penală, eliberate de către companiile Kirkliston Management Limited și Bellefond Invest Limited, în baza la care ultimul a fost mandatat să reprezintă interesele acționarilor S.A. „Alliance Insurance Group” și S.A. „Moldasig”. Cererile lui A. Bahcivanji privind audierea directorilor companiilor Kirkliston Management Limited și Bellefond Invest Limited întru confirmarea împuternicirilor primite, au fost respinse cât de către instanța de fond, atât și de instanța de apel. În afară de aceasta, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că din declarațiile martorului I. Cazacliu nu reiese că A. Bahcivanji în momentul întâlnirii cu I. Cazacliu, s-a prezentat ca persoană ce acționează în numele lui V. Platon. Dimpotrivă, din declarațiile martorului I. Cazacliu, date în instanță de fond la 28.07.2017, reiese că A. Bahjivanji i-a comunicat lui I. Cazacliu că a venit din partea lui Ion Dorogoi, care anterior ocupa funcția de președinte al consiliului S.A. „Alliance Insurance Group”, care și l-a rugat pe I. Cazacliu ca ultimul să se întâlnească cu A. Bahcivanji, căruia trebuia să-i explice procedura legală de numire a unui director nou al societății. Din declarațiile martorului Rodica Chiveri, date în instanță de tond la 28.07.2017, reiese că «erau discuții indirecte de la acționarul nostru, precum că A. Bahcivanji vine din partea lui V. Platon», și că «A. Bahcivanji nu s-a prezentat direct să-mi spună că este din partea lui V. Platon». Este evident că declarațiile martorului R. Chiveri conțin doar presupuneri, care nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare. Din declarațiile martorului Uliana Vetrova date în instanță de fond la 15.08.2017, reiese că la întâlnirea cu A. Bahcivanji nici nu a fost pronunțat numele «Veaceslav 118 Platon». Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că din declarațiile martorului O. Goloborodco nu reiese că A. Stașevscaia acționa din numele lui V. Platon. Dimpotrivă, din declarațiile martorului O. Goloborodco, date în instanță de fond la 15.08.2017, reise că «din numele cui dădea indicații A. Stașevscaia eu concret nu cunosc, în discuții ea niciodată nu spunea numele», «din auzite care erau la oficiul, eu mi-am dat seama că acționarul este V. Platon, cu care personal nu mă cunoșteam și pe care personal nu l-am văzut», «despre V. Platon am auzit doar din vorbe și noutăți». Este evident că informația obținută din auzite, din vorbe și noutăți, care nu poate fi verificată, nu poate fi pusă în baza hotărârii de condamnare. Din declarațiile martorului V. Bodea, date în instanță de fond la 17.08.2017, reise că A. Bahcivanji la întîlnirea avută nu a pronunțat familia «Platon», pronunțând doar numele «Veaceslav». Mai mult, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că din stenograma convorbirilor între V. Bodea și A. Bahcivanji, reflectată în anexele nr. 1 și nr. 2 la procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigație, din 14.12.2016 reiese că A. Bahcivanji în cadrul discuțiilor cu V. Bodea nu a pronunțat nici familia «Platon», nici măcar numele «Veaceslav», circumstanțe care combat cele declarate la 17.08.2017 de martorul V. Bodea. Prin decizia recurată, V. Platon a fost condamnat în calitate de organizator al grupului criminal organizat cu un înalt caracter de stabilitate, constituit în vederea comiterii sistematice de infracțiuni ce subminează, în special, economia națională a Republicii Moldova. Din decizia recurată reiese că existența unei reuniuni stabile de persoane afiliate lui V. Platon, ce acționau în interesul ultimului, se probează anume prin trei procese- verbale de ridicare din 20.04.2017, prin care din cadrul altei cauze penale nr. 2013978061 au fost ridicate procesele-verbale de audiere a martorilor Sergiu Russu, Iurie Juc, Alexei Libacov, Eugeniu Garabadjiu și de audiere a bănuitei Olga Goloborodico (vol. III, f.d. 14-35); din 20.04.2017, prin care din cadrul altei cauze penale nr. 2015970146 a fost ridicat procesul-verbal de audiere a martorului Stela Pahomi (vol. III, f.d. 37, 44-72); din 20.04.2017, prin care din cadrul altei cauze penale nr. 2016970313 a fost ridicat procesul-verbal de audiere a martorului Adrian Țurcanu (vol. III, f.d. 42, 38-40). În cazul de speță, instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivului că pentru a considera declarațiile martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, A. Țurcanu, S. Pahomi în calitate de probe în cadrul prezentei cauze penale, aceste 119 persoane urmau să fie audiate anume în cadrul prezentei cauze penală, cu respectarea cerințelor stabilite de art. 105 CPP fie la etapa urmăririi penale, fie în instanțăa de fond sau în instanță de apel. Mai mult, instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că chiar dacă ar fi respectată procedura de audiere a persoanelor sus-indicate, analiza conținutului proceselor-verbale de audiere a acestora, ridicate din alte dosare, demonstrează că ele nu declară despre organizarea de către V. Platon a unui grup criminal. Din procesele- verbale ale martorilor S. Russu, Iu. Juc, A. Libacov, E. Garabadjiu, reiese că ultimii, fiind foști colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne, s-au angajat la o companiei juridică SRL «Legal Triumf», care reprezenta interesele BC «Moldoindconbank» SA și atribuțiile lor de serviciu constau în căutarea informației privind bunurile mobile și imobile ale debitorilor BC «Moldoindconbank» SA, recuperarea datoriilor și uneori acordarea serviciilor de curier. Nici prin procesele-verbale de audiere a lui A. Țurcanu, O. Goloborodico și S. Pahomi, la fel ridicate din alte dosare, nu se descriu circumstanțele organizării cărorva grupuri criminale. Totodată, din decizia recurate reiese că vinovăția lui V. Platon a fost probată și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 (vol. III, f.d. 87-124), prin care, precum că s-a confirmat că V. Platon deținea informații despre companiile de asigurări S.A. „Asito Kapital”, S.A. „Moldasig”, S.A. „Alliance Insurance Group” și avea intenția de a extrage mijloace bănești de pe conturile S.A. „Asito Kapital”, având rolul de lider. Constat că instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivului nulității acestui proces-verbal de cercetare la fața locului, din 20.04.2017 (vol. III, f.d. 87-124), prin care organul de urmărire penală a examinat un alt proces-verbal de cercetare a documentelor, care a fost efectuat în perioada 21-25 aprilie 2017, adică a fost cercetat un act din viitor, care la momentul întocmirii procesului- verbal de cercetare la fata locului din 20.04.2017 nici nu putea să existe. Mai mult, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 (vol. III, f.d. 87-124) a fost examinat un proces-verbal de cercetare a documentelor, precum că, aflate asupra lui V. Platon în timpul reținerii sale pe teritoriul Ucrainei, documentele care se aflau în formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire penală al CNA A. Grabovschi. În cazul de speță, instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivelor că prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, s-au examinat nu documente în formă de hârtii, ci s-a examinat calculatorul ofițerului A. Grabovschi, în care se deținea o oarecare informație în formă electronică denumită în mod arbitrar de 120 către ofițerul de urmărire penală în calitate de proces-verbal de cercetare a documentelor. Instanța de apel nici cum nu s-a pronunțat asupra motivelor că în lipsa unei expertize grafoscopice, care urma să constate autorul înscrisurilor reflectate în fișierul electronic, depistat în calculatorul de serviciu al colaboratorului CNA, A. Grabovschi, ofițerul de urmărire penală T. Codreanu, terminând cercetarea la fața locului, în mod arbitrar a concluzionat că aceste înscrisuri, găsite în calculatorul lui A. Grabovschi, precum că, au fost efectuate de către V. Platon și probează intențiile infracționale ale ultimului și rolul de lider care conduce activitatea mai multor grupuri de persoane. În afară de aceasta, instanța de fond și cea de apel a pus la baza condamnării lui V. Platon și un alt proces-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017 (vol. III, f.d. 125-128), din care reiese că procesul-verbal de cercetare a documentelor se află în formă electronică în calculatorul de serviciu al ofițerului de urmărire penală A. Grabovschi și la fel a fost integral introdus fișierul electronic care conține copiile diferitor înscrisuri în formă electronică. Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că la procesele- verbale sus-menționate nu a fost anexat nici actul de predare-primire din 20.01.2017, la care s- a făcut referire, nici procesul-verbal de cercetare a documentelor din 23.03.2017, nici alt act procesual penal care urma să demonstreze proveniența înscrisurilor și circumstanțele în care acestea au fost întroduse în calculatorul de serviciu al ofițerului A. Grabovschi. Necesar de menționat că V. Platon a fost retinut în Ucraina la 25.07.2016, fiind ulterior extrădat în Republica Moldova și condamnat. În cazul de speță, concluzia instanței de apel în ce privește faptul că documentele aflate asupra lui V. Platon în timpul reținerii la 25.07.2016 pe teritoriul Ucrainei, până la extrădarea în Moldova, probează intenția ultimului de a sustrage mijloacele bănești plasate pe conturile companiei S.A. „Asito Kapital”, contravine învinuirii aduse lui V. Platon, conform cărei V. Platon a organizat și a dirijat comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 27, art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal anume în perioada septembrie-decembrie 2016 din locul de detenție, adică din Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău. În afară de cele sus-expuse, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor că netemeinicia acuzațiilor aduse lui V. Platon în ce privește «elaborarea planului infracțional de sustragere a mijloacelor financiare prin numirea și avizarea unor noi vicedirectori la companiile de asigurare, din numele cărora ar putea fi efectuate operațiuni ce ar duce la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit a companiilor, prin transferarea lor în adresa entităților 121 controlate de Veaceslav Platon», se probează însăși prin Statutul SA «Moldasig» (vol. II, f.d. 127-176). În cazul de speță, instanța de apel nici cum nu s-a expus asupra motivelor că vicedirectori ai companiei «Moldasig» S.A. nu au atribuții de a organiza lucrul de conducere a activității financiare, neavînd atribuții de a efectua transferul de proprietate, inclusiv a mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit a companiilor, adică vicedirectori nu aveau împuterniciri să efectueze operațiuni care puteau să ducă la sustragerea mijloacelor financiare disponibile în conturile curente și de depozit. Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că lipsa unei tentative de sustragere a mijloacelor bănești de pe conturile curente și de depozit ale SA Moldasig, s-a confirmat prin declarațiile martorului V. Bodea date în instanță de fond, din care reiese că A. Bahcivanji nu a întreprins careva acțiuni ilegale îndreptate spre numirea unor noi vicedirectori la S.A. „Moldasig”, ultimul doar a atins subiectul numirii persoanelor în calitate de adjuncți, însă la propunerea lui V. Bodea această temă s-a închis si nici nu s-a discutat în continuare. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului că, cât în ianuarie 2016, atât și în decembrie 2016 decizia de realizare a acțiunilor S.A. „Asito Kapital” s-a bazat pe rapoartele de evaluare, efectuate de către CMF Consulting S.A. la comanda S.A. „Asito Kapital”, iar prețul tranzacției, cât în ianuarie 2016, atât și în decembrie 2016 strict corespundea evaluării efectuate de CMF Consulting SA. Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra motivului că intenția de a efectua în decembrie 2016 în mod legal tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni ale S.A. „Asito Kapital” s-a probat și prin faptul încheierii contractului de acordare a asistenței juridice, seria B1701649 din 13.12.2016, semnat între avocatul din Romania Daniel Olteanu și reprezentantul SA „Moldasig” - Maxim Capanji, anexat de către acuzatorul de stat la materialele prezentei cauze penale (vol. I, f.d. 161). Instanța de apel prin decizia recurată a menținut sentința de condamnare, din 12.12.2017 în partea încasării în mod solidar de la V. Platon, A. Bahcivanji și M. Capanji în beneficiul CNA a cheltuielilor de judecată legate de traducerea materialelor prezentei cauze penale în sumă de 52.952,08 lei. Menționez că această soluție este ilegală și contravine prevederilor art. 229 alin. (2) CPP, conform cărora instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. 122 Instanța de apel a pronunțat decizia recurată pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, reîncadrînd juridic acțiunile condamnatului nu în baza unei legi mai blânde: Conform Legii pentru modificarea unor acte legislative, nr. 179 din 26.07.2018 dispoziția aliniatului (1) din art. 190 CP a fost modificată. Pe cale de consecință, instanța de apel a invocat că din conținutul noilor modificări ale art. 190 Cod penal, rezultă că legislatorul a concretizat acțiunile și consecințele prejudiciabile prin care se comite infracțiunea de escrocherie, și ca urmare pronunțând decizia recurată, a reținut că „analizând încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Platon Veaceslav și Bahcivanji Andrei în baza probelor cercetate detaliat de către prima instanță, instanța de apel consideră necesar de a le reîncadra, reieșind din prevederile art. 10 Cod penal, a Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea a unor acte legislative în vigoare din 17.08.2018 adoptată după pronunțarea sentinței instanței de fond, prin care au fost introduse modificări la dispozițiile din art. 190 Cod penal, care sunt în favoarea inculpatului”. De menționat că, noile prevederi ale dispoziției art. 190 alin. (1) Cod penal, nu pot fi considerate în calitate de lege mai blândă, care este în favoarea inculpatului, deoarece a fost modificată doar dispoziția aliniatului (1) și nu sancțiunea aliniatelor (3) și (5). În cazul de speță, instanța de apel totuși a conchis că acțiunile inculpatului Platon Veaceslav urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (redacția 26.07.2018). Constat că, instanța de apel contrar cerințelor art. 326 alin. (2) CPP, în situația când în urma mofidicării legislative a dispoziției art. 190 alin. (1) CP au apărut circumstanțe noi care au influențat încadrarea juridică a învinuirii aduse lui Veaceslav Platon, a purces la reîncadrarea arbitrară a acțiunilor inculpatului, neîntemeiat constatînd că aceasta este în favoarea inculpatului, nerespectînd procedura obligatorie de restituire a dosarului penal procurorului pentru formularea unei învinuiri noi și înaintarea acesteia inculpatului, cu participarea apărătorului. Avocatul Bodnariuc Al. în numele inculpatului Platon V., invocând temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente: - instanța de apel, nu s-a expus asupra temeiului invocat în cererea de apel, depusă de avocatul Ion Crețu, privind transmiterea dosarului, judecătoarei Galina Moscalciuc și examinarea declarației de abținere în lipsa participanților la proces. 123 Instanța de apel urma să constate ilegalitatea respingerii declarației de abținere, a judecătorului Galina Moscalciuc, care de fapt prin această modalitate a fost împuternicită la examinarea cauzei, iar aceste temeiuri indicate în cererea de apel au rămas fără o soluție; - persistă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, prin care la judecarea cauzei în primă instanță, s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin examinarea declarației de abținere în absența participanților și totodată prin existența temeiurilor legale de incompatibilitate a judecătorului Galina Moscalciuc, în timp ce instanța de apel a încălcat prevederile de examinare a apelului și nu sa expus asupra acestor motive indicate în cererea de apel; - cauza penală a fost judecată, de un judecător incompatibil, selectat doar dintr- un sediu la alegerea acuzatorului, dar nu din raza teritorială, unde a fost comisă presupusa infracțiune; - în instanța de apel, până la pronunțarea deciziei, nu i-a acordat lui Platon Veaceslav, dreptul de a face cunoștință cu întregul dosar penal și corpurile delicte, fiindu-i motivat că luarea de cunoștință cu materialele cauzei, este un proces continuu. în așa mod instanța de apel, a creat o aparență iluzorie de respectare a drepturilor, de a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Platon Veaceslav, nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale, fiind condamnat și de instanța de apel, doar constatăm în decizie expunerea formală asupra acestor drepturi. În cererea de apel, depusă de avocatul Ion Crețu, s-a motivat privind încălcările comise, atât de acuzatorul de stat, cât și de instanța de fond, la acordarea dreptului lui Platon Veaceslav, de a face cunoștință cu materialei cauzei penale și a corpurilor delicte; - în privința încălcărilor procurorului, la prezentarea materialelor după terminarea urmăririi penale, au fost depuse multiple cereri în instanța de fond, pentru a fi obligat procurorul să înlăture aceste încălcări în modul prevăzut de lege, iar prima instanță contrar acestor prevederi, doar emitea niște dispoziții formale, ca să fie ridicat de pe seama acuzatorului acele obligațiuni. La primele dispoziții de acordare a dreptului lui Platon Veaceslav, de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, instanța de fond, a obligat administrația Penitenciarului de a crea condițiile optime, dispoziție care nu a fost executată. Ulterior, a fost adus la cunoștință instanței de fond, de a asigura un interpret în incinta Penitenciarului, din motiv că instituția penitenciară, nu dispune de un așa angajat, solicitare care nu a fost executată. Totodată, administrația Penitenciarului, care fiind obligată de instanța de a crea 124 condițiile optime, nu executa hotărîrea instanței, iar în cazul în care apărărtorii solicitau intervenția instanței, la ilegalitățile instituției penitenciare, care nu permiteau avocaților la întrevedere, instanța de fond cît și ulterior instanța de apel, ignorau solicitările și doar prin dispoziții formale, se eschivau de la obligația realizării mecanismului de respectare a drepturilor. Astfel, instanța de apel, nu a verificat și a lăsat fără o apreciere modului în care apărătorii, în instanța de fond, depuneau cereri și solicitau să fie realizat mecanismul de familiarizare cu dosarul penal și corpurile delicte, de Platon Veaceslav, care a și fost condamnat, fără a cunoaște materialele cauzei penale în limba pe care o înțelege și totodată cu corpurile delicte, dar și mai mult pentru a cunoaște toate materialele cauzei penale pentru ca personal să-și expună poziția într-o cerere de apel, fapt ce a fost privat și în depunerea unei cereri de apel; - la fel, formalitatea respectării drepturilor lui Platon Veaceslav de a beneficia de întrevederi libere, nelimitate, s-a manifestat atât din partea instanței de fond, cât și din partea instanței de apel. La nenumărate cereri de a părții apărării prin care informau instanțele despre abuzurile administrației Penitenciarului, că nu permit avocaților la întrevedere cu inculpatul, ambele instanțe de judecată doar printr-o formalitate comunicau că au înștiințat organele comptente și vor fi luate măsurile necesare. Astfel, Platon Veaceslav care nu a făcut cunoștință cu materialele dosarului penal, corpurile delicte, dar totodată nu a beneficiat de întrevederi cu avocații de a dispune de timpul necesar pregătirii poziției de apărare; - instanța de apel, a manifestat un tratament degradant asupra lui Platon Veaceslav, prin care l-au impus să participe în ședința de judecată, în timp ce avea dureri insuportabile de dinți, fără ai solicita ambulanța sau de a dispune de serviciile unui stomatolog. Instanța de apel, printr-o formalitate a dispus ca Platon Veaceslav să fie excortat la o clinică privată pentru acordarea serviciile unui stomatolog, dar în consecință de instituțiile penitenciare erau ignorate asemenea decizii și nu l-au excortat la nici o clinică privat. Astfel, Platon Veaceslav era obligat să participe în ședința de judecată avînd dureri de dinți, iar instanța de apel refuza solicitarea medicilor dar și mai mult refuza chiar și amânarea procesului, ținând cont că inculpatul suferea de dureri; - s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din imparțialitate a judecătorilor din ambele instanțe, manifestată prin ilegalitatea de îndepărtare a inculpatului si interzicerea de a participa la întreg procesul de judecată, dar si prin faptul că în prima instanța procesul a avut loc în lipsa inculpatului, măsură obligatorie care duce la anularea actelor de procedură. La fel, încălcările instanței de apel prin care nu s-a expus asupra tuturor temeiurilor invocate în cererea de apel, 125 privind legalitate îndepărtării din proces și totodată a perioadei de îndepărtare, asupra actelor de procedură întocmite în lipsa inculpatului. Motivele de care sa bazat instanța de apel, sunt neclare în baza căror temeiuri a constat că legal a fost îndepărtat în prima instanță cît și în a doua, dar și prin adminterea unei erori grave, privind perioada de îndepărtarea a inculpatului din proces. Totodată, prin lipsirea inculpatului la dreptul de reexaminare a cauzei în ordine de apel; - s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa de imparțialitate a judecătorilor din ambele instanțe, manifestată prin ilegalitatea de acordarea a unor avocați din oficiu în lipsa consimțământului și fără coordondarea poziției de apărare. La fel, examinarea cauzei în instanța de fond în lipsa apărătorilor aleși, în lipsa lui Platon Veaceslav și doar în prezența avocaților din oficiu care n-au coordonat poziția de apărare ce duce la anularea actelor de procedură. Mai mult decât atât, instanța de apel nu s-a expus, asupra temeiurlor invocate în cererea de apel privind prezența avocaților din oficiu fără consimțamânt și fără a coordona poziția de apărare, iar la ce s-a expus a formulat o motivare neclară din care considerent a respins temeiul indicat în cererea de apel și a considerat drept legale acțiunile primei instanțe. La fel, nu s-a expus asupra recuzării înaintate instanței de fond în urma acordării avocaților din oficiu si acceptarea ca acestea să-i asigurre drepturile lui Platon Veaceslav; - s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din imparțialitate a judecătorului, manifestată prin ilegalitatea de îndepărtare a avocaților aleși din proces și privarea lui Platon Veaceslav de apărare. La fel, examinarea cauzei în instanța de fond în lipsa apărătorilor aleși, în lipsa lui Platon Veaceslav, care au fost îndepărtați din proces și a examinat cauza doar în prezența avocaților din oficiu, care n-au coordonat poziția de apărare ce duce la anularea actelor de procedură. Mai mult decât atât, instanța de apel nu s-a expus, asupra temeiurlor invocate în cererea de apel privind temeiurile și normele aplicate la îndepărtarea avocaților aleși din proces. Totodată nu s-a expus asupra încheierii de respingere a recuzării judecătorului Galina Moscalciuc, care a manifestat lipsă de imparțialitate prin îndepărtarea avocaților aleși; - s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din imparțialitate a judecătorilor, manifestată prin aplicarea intenționat eronată a legii prin îngrădirea dreptului inculpatului cît și a apărătorilor aleși de a adresa întrebări martorilor din partea acuzării. Totodată, instanța de apel, nu s-a expus asupra încheierilor de respingere a recuzărilor privind aplicarea intenționat eronată a legii de a interzice inculpatului, cît și avocaților aleși la adresarea întrebărilor martorilor acuzării. La fel, audierea martorilor acuzării a avut loc în lipsa inculpatului cît și a 126 avocaților aleși, care de fapt duc la nulitatea actelor procesuale, iar instanța superioară a ingnorat aceste temeiuri din cererea de apel și nu s-a expus. Tot, instanța de apel, a refuzat audierea martorilor acuzării în ședință de apel, pentru a repara eroarea comisă de instanța de fond și a acorda dreptul inculpatului cît și avocaților aleși de a adresa întrebări martorilor din partea acuzării; - la judecarea cauzei, în primă instanță cât și în instanță de apel, s-au încălcat prevederile de cercetare a corpurilor de licte, dar și a materialelor cauzei penale; - s-au încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală, prin lipsa din imparțialitate a judecătorilor, manifestată prin aplicarea intenționat eronată a legii prin îngrădirea dreptului inculpatului de a depune declarații atât în prima instanță, dar și în a doua instanță care urma să repare încălcările primei instanțe. Judecătorii respectivi, în urma încălcărilor intenționate, nu aveau dreptul la judecarea cauzei. La fel, instanța de apel, nu s-a expus asupra încălcării primei instanțe, de a refuza inculpatului de a depune declarații în ședință de judecată, dar și mai mult, personal a încălcat modul de audiere a inculpatului prin limitarea în timp și în conținut, dar totodată și prin nesemnarea acelor declarații dacă corespund celor invocate; - instanța de apel, nu s-a expus asupra încălcării primei instanțe de a refuza inculpatului de a participa la dezbaterile judiciare, dar și a se expune în ultimul cuvânt, temei care a fost ignorat. Mai mult decât atât, instanța de apel, a comis aceași încălcare ca și prima instanță de a îngrădi dreptul lui Platon Veaceslav, de a se expune în dezbarteri judiciare și în ultimul cuvânt; - persistă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care la emiterea sentinței de instanța de fond a plagiat aprecierea probelor din rechzitoriul procurorului și instanța de apel din sentința primei instanțe, fără a se expune asupra admiterii sau respingerii probelor, au ignorat temeiurile ivocate de partea apărării. La fel, ambele instanțe, în privința prezentei elementelor constituitive ale infracțiuni, doar au făcut referire la teoria și le-au definit, fără a invoca în ce mod se aplică. Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27,190 alin. (3) și (5) Cod penal - instanța de fond, a plagiat aprecierea probelor din rechizitoriu, iar instanța de apel din sentința primei instanțe. în cazul dat, revin la argumentele instanței de apel, că un judecător, apreciază la propria convingere probele, cu toate că este obligată în baza legii de a se expune și asupra admiterii sau respingerii unor probe. Astfel, instanța de apel a ingnorat și nici nu sa expus asupra motivelor invocate în cererea de apel, depusă de, avocatul Ion Crețu și anume: Instanța ilegal a admis în calitate de probe și a motivat formarea unui grup criminal în baza unor procese - 127 verbale de audiere a martorilor care de fapt nici nu au fost audiați în ședința de judecată. Ambele instanțe, în urma admiterii în calitate de probe a acestor procese - verbale, ilegal a constatat că: „constituirea și existența unei reuniuni stabile de persoane, afiliate lui Veaceslav Platon, ce acționau în interesul ultimului, sub paravanul acordării unor servicii în cadrul companiei “Legal Triumf” S.R.L. În primul rînd, niște procese - verbale de audierea unor martori la etapa urmăririi penale, nu pot servi drept probe privind formarea grupului criminal și mai mult, că activa acest grup prin intermediul companiei SRL „Legal Triumf”; - nu a fost efectuată confruntarea dintre Platon Veaceslav și acești martori, care instanțele i-au pus drept probe la baza formării și existenții grupului criminal, fapt ce nu poate fi pusă la baza sentinței declarațiile unor martori ce nu au fost audiați în cadrul ședinței de judecată; - instanța de apel nu s-a expus asupra temeiului indicat în cererea de apel, privind neadmiterea și anularea proceselor-verbale de audiere a martorilor de la urmărirea penală, ridicate din cadrul altor cauze penale și fără a fi audiați martorii respectivi în ședința de judecată, pentru a proba sau nu, constituirea unui grup criminal; - instanța de apel, nu s-a expus asupra temeiului indicat în cererea de apel, privind faptul că judecătorul Galina Moscalciuc, a refuzat audierea în calitate de martor a propriului fiul, Moscalciuc Sergiu, care urma să confirme și să probeze că activitatea companiei SRL „Legal Triumf”, a fost una legală și nu a constituit o reuniune de persoane cu intenții criminale; - ambele instanțe au pus la baza deciziei, cercetarea calculatorului unui ofițer de urmărire penală, care deținea în formă electronică unele documente care ar fi fost asupra lui Platon Veaceslav în timpul reținerii și detenției în Ucraina până la extrădare; - instanța de apel, nu doar, că nu a dat o apreciere acestei probe în conformitate cu legea, dar și nu s-a expus asupra temeiurilor invocate în cererea de apel privind neadmiterea presupusei probe care a fost obținută prin cercetarea calculatorului ofițerului de urmărire penală, dar nu însuși documentele a căror proveniență nu este cunoscută și mai mult ca atît, putea să fie și modificată; - prin cererea de apel s-a mai invocat că, instanța care a pus la baza sentinței presupusele probe, care precum că s-au aflat la Platon Veaceslav în timpul reținerii și în timpul detenției pe teritoriul Ucrainei pînă la extrădare, urma să constate chiar și din oficiu că lipsește acordul Ucrainei privind tragerea la răspundere penală a lui Platon Veaceslav. Autoritățile Republicii Moldova, în colaborare cu Tratatul nr. 1993 între 128 Republica Moldova și Ucraina cu privire la asistența juridică în materie penală și Convenția Europeană de Extrădare din 13 decembrie 1957, urma să solicite printr-o altă cerere motivată permisiunea de a fi trasă la răspundere penală Platon Veaceslav. În baza celor expuse, în privința lui Platon Veaceslav a fost pornită urmărirea penală și expediată cauza în instanța de judecată, fără acordul Ucrainei. Astfel, au fost încălcate prevederile legale și nu poate fi urmărit și tras la răspundere Platon Veaceslav; - persistă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care instanța de apel nu s-a expus asupra temeiurilor invocate în cererea de apel privind neadmiterea în calitate de probe a cocluziilor acuzatorului formulate în baza actelor procedurale de ridicare a unor dispozitive electronice de la Platon Veceslav, din camera de detenție. Ambele instanțe au ignorat prezentarea dispozitivelor electronice pentru a fi cercetate în ședința de judecată și ulterior de constatat dacă sau efectuat sau nu apeluri, pentru a demonstra dacă a dirijat implimentarea presupusului plan infracțional. La fel, în lipsa unei asemenea probe că Platon Veaceslav, ar fi dirijat niște acțiuni, în baza unor asemenea acte ce încalcă prezumția nevinovăției care presupune că ar fi efectuat apeluri, nu sunt prezente elementele constituitive ale infracțiunii; - instanța de apel nu s-a expus asupra temeiurilor invocate în cererea de apel, privind neadmiterea în calitate de probe a înregistrărilor audio și asupra declarațiilor martorilor care n-au fost audiați în ședința de judecată, probe care au fost puse la baza deciziei, fără a fi cercetate în ședință de judecată. La fel, instanța de apel, nu sa expus asupra actelor prezentate de Bahcivanji Andrei, care demonstrează împuternicirile de reprezentare în fața companiilor SA „Moldasig” și SA „Alliance Insurance Group” si s-a expus neclar și a admis o eroare gravă privind refuzul audierii directorilor care l-au împuternicit de a reprezenta interesele. Totodată, prin aceste probele prezentate de procuror, ilegal admise de ambele instanțe la proces, nu demonstrează existența atât a laturii obiective, cât și a laturii subiective, fapt ce lipsesc elementele constituitive ale infracțiunii în privința lui Bahcivanji Andrei, mai mult decât atât, lipsesc și careva indici în acțiunile lui Platon Veaceslav, că ar fi întreprins anumite acțiuni de al împuternici pe primul la întreprinderea unor anumite acțiuni; - instanța de apel nu s-a expus asupra temeiurilor invocate în cererea de apel privind admiterea în calitate de probe a declarației prin care confirmă tranzacția de procurare a acțiunilor de persoane afiliate și asupra esenței acestei probe, dar și mai mult a respins audierea martorilor care au dorit să procure acțiunile “ASITO 129 KAPITAL”, fapt pentru care se demonstra intenția unei tranzacții legale, dar nu un scop de sustragere a unor mijloace financiare și din care motiv lipsesc elemetele constituitive ale infracțiunii. La fel, instanța de apel, a pus la baza deciziei declarațiile unui martor care ar reda o circumstanță din auzite, adică a admis în calitate de probă o presupunere; - judecătorul Galina Moscalciuc, a decis respingerea audierii propriului fiu, Moscalciuc Vitalie, care urma să combată probele procurorului susținute doar prin presupuneri, că Platon Veaceslav, ar fi gestionarul companiilor de asigurare și prin tranzacția de vindere a acțiunilor ar fi avut o intenție de sustragere. Încheierea de respingere a recuzării din 15.11.2017, a rămas fără examinare, cu toate că sa solicitat casarea acesteia. La fel, instanța de apel, a pus la baza deciziei niște declarații a unor martori care au expus presupuneri ca Platon Veaceslav fiind gestionarul companiilor de asigurare, iar asupra temeiurilor invocate în cererea de apel și anume prin ce se manifestă această presupunere, instanța de apel le-a lăsat fără de examinare și doar a plagiat aprecierea primei instanțe. La fel, instanța de apel, nu s-a expus asupra faptului că, în cazul în care de organul de urmărire penală, îl consideră drept beneficiar pe Platon Veaceslav, a companiilor de asigurare, urma să anuleze ordonanța de punere sub învinuire și să constate că ilegal i-a fost atribuită o altă calitate procesulă și urma să acorde o calitate procesulă de parte vătămată în procesul penal; - instanța de apel a refuzat părții apărării în dispunerea unei expertize financiar contabile care ar demonstra disponibilitatea mijloacelor financiare care ar fi putut fi sustrasă și modalitatea de sustragere, iar ulterior nici nu s-a expus asupra acestor temeiuri în decizie și doar a luat poziția acuzatorului. Mai mult decât atât, nu a fost demonstrat existența obiectului material în caz de săvîrșire a unei presupuse infracțiuni. Referitor la învinuirea lui Platon Veaceslav de sâvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal - martorii acuzării Lapteacru Mihail, Radu Potîngă, Rotaru Vasile și Cazac Ion, au fost audiați în lipsa lui Platon Veaceslav și a apărătorilor aleși. Chiar dacă ulterior, a fost permisă audierea suplimentară a martorilor menționați, la întrebările scrise ale lui Platon Veaceslav, a fost creată o aparență de respectare a dreptului inculpatului de acordarea întrebărilor martorilor acuzării, dar de fapt în ședința de judecată, instanța a interzis apărătorilor aleși de a acorda întrebări de concretizare și suplimentare acestor martori, deoarece nu erau formulate întrebările în scris. Cu toate că ulterior au fost formulate întrebări în scris, instanța a refuzat audierea lor suplimentară; 130 - atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, s-a solicitat efectuarea expertizei fonoscopice a înregistrărilor audio/video, ținând cont că după cercetarea acestor înregistrări în prima instanță, în lipsa lui Platon Veaceslav, s-a depistat lipsa mai multor discuții care relatează o conversație sub formă de glumă, care exclude inteția de a corupe. Ambele instanțe, au fost pe aceeași poziție și au respins cererile avocaților de numirea unei asemenea expertize, iar ulterior doar a făcut trimitere la aceste înregistrări și la raportul de expertiză care este incomplet, fără a face trimitere la care anume conversații, instanța a constat intenția lui Platon Veaceslav, de a corupe acești angajați; - la fel, atât în prima instanță, cât și în a doua instanță s-a solicitat numirea unei expertize grafoscopice la plicul în care era împachetat înregistrările audio/video, pentru a constata dacă semnătura aparține lui Lapteacru Mihail, deoarece există suspiciuni reale că semnătura pe plic nu aparține acestui martor de la care au fost ridicate înregistrările audio. Totodată, s-a solicitat și expertiza tehnică a înregistrărilor audio/video pentru a exclude posibilitatea alterăririi, distorsionării, modificării, înserării de voci computerizat, intercălări de cuvinte, fraze sau alte elemente de contrafacere, adăugiri sau ștersături, mai mult că aceste înregistrări sunt de o calitate proastă a sonorului. Astfel, ambele instanțe au respins aceste cereri de dispunerea expertizei grafoscopică și tehnică și doar au acceptat niște înregistrări audio/video care nu au fost supuse unor asemenea expertize, dar și mai mult a îngrădit dreptul părții apărării la administrarea unei probe care dovedește ilegalitate probei prezentate de acuzatorul de stat. 6. La recursurile ordinare declarate în prezenta cauză, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, motivând prin faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpaților Platon V. și Bahcivanji A., stabilindu-le o pedeapsă legală și întemeiată. 7. Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Pornind de la aceea că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza chestiunilor de drept, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, se rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară, la etapa 131 precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434 Cod de procedură penală. În concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu dispunerea rejudecării cauzei. Soluția instanței de recurs adoptată pe marginea acestei cauze, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care esența erorii judiciare admise nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii. Reieșind din conținutul cererilor de recurs, se constată că, recurenții au criticat decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să consemneze că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond prin prisma prevederilor art. 408-411 Cod de procedură penală, apelul produce mai multe efecte: suspensiv, devolutiv, neagravarea situației în propriul apel și extensiv. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, adică odată exercitat are efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, asupra cauzei deferite judecății. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum 132 au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța dată. Inter alia, instanța de apel mai este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. La caz, omisiunile instanței de apel au viciat iremediabil procedura desfășurată împotriva inculpaților, afectând echitabilitatea întregului proces, care este o valoare comună pentru Constituția Republicii Moldova și pentru Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Recurenții pretind că cele reclamate în cererile de apel, în mare parte, au rămas fără un răspuns bine argumentat, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului declarat. După cum se învederează în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) privind calitatea hotărârilor judecătorești, pentru a fi de calitate, hotărârea judecătorească trebuie percepută de justițiabil drept rezultatul unei aplicări pertinente a regulilor de drept, al unei proceduri echitabile și al unei aprecieri convingătoare a faptelor. Hotărârea trebuie, în principiu, să fie motivată. Calitatea hotărârii depinde în principal de calitatea motivației. O motivație bună este o necesitate imperioasă care nu poate fi neglijată în favoarea celerității. Motivația permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii de către justițiabil ci este mai ales o garanție împotriva arbitrarului. De aceea, aceasta trebuie să fie coerentă, clară și lipsită de ambiguități și de contradicții, care trebuie să permită urmărirea unui raționament ce a condus judecătorul la soluția adoptată în final. Subsidiar, în același Aviz se evidențiază că, motivarea trebuie să răspundă pretențiilor părților, adică diferitelor capete de acuzare și mijloacelor de apărare. Această garanție este esențială, deoarece permite justițiabilului să se asigure că pretențiile sale au fost examinate și deci că judecătorul a ținut cont de ele. Verificând materialele dosarului, Colegiul penal atestă că, de către organul de urmărire penală Platon Veaceslav a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de 133 art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, iar Bahcivanji Andrei și Capanji Maxim de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 18 iulie 2017, a fost conexată cauza penală în privința lui Platon Veaceslav învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu cauza menționată mai sus. Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 decembrie 2017, Platon Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, Bahcivanji Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal, iar Capanji Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel rejudecând cauza a casat sentința parțial, în partea stabilirii pedepsei lui Platon Veaceslav, pronunțând în această parte o nouă hotărâre. În rest menținând sentința. Prentru început, instanța de recurs ține să remarce că, prin actul de învinuire, inculpaților Platon V., Bahcivanji A. și Capanji M., procurorul le-a atribuit de două ori varianta agravată de infracțiune consemnată la alin. (3) art. 190 Cod penal, or ultima variantă-tip de infracțiune, specificată la alin. (5) art. 190 Cod penal (la fel, imputată inculpaților), constă în escrocheria prevăzută la alin. (1)-(3), săvârșită în proporții desosebit de mari. Un alt aspect important de menționat este faptul că prima instanță, pronunțând o sentință de condamnare, nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, conform căruia inculpatul Bahcivanji A. a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal. Or, instanța de fond, neargumentat la calificarea juridică a faptelor comise de inculpat a art. 42 Cod penal, a încadrat acțiunile acestuia în baza art. art. 42 alin. (2), 190 alin. (3) și (5) Cod penal, ca autor nemijlocit ai faptelor imputate, agravându-i astfel neîntemeiat situația. Subsecvent, Colegiul penal lărgit reamintește că, rechizitoriul, în sensul art. 297 Cod de procedură penală, este actul de sesizare a instanței de judecată, care se întocmește după prezentarea materialelor de urmărire penală și care trebuie să cuprindă, printre altele, informații despre fapta incriminată persoanei în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, adică, formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei. Rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune ca învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă, deoarece instanța de judecată are obligația să se pronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele determinate prin 134 rechizitoriu. Instanța de apel judecând cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță, urma să se pronunțe asupra următoarelor aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, prevederi stipulate la art. 414 Cod de procedură penală. Însă, contrar celor menționate mai sus, instanța de apel a menținut sentința fără a concretiza toate circumstanțele de fapt conform cărora infracțiunea imputată inculpaților a fost comisă, or în cazul în care instanța de fond nu a clarificat aceste aspecte, obligația îi revenea instanței de apel. În acest sens, instanța de recurs subliniază că, dreptul acuzatului de a fi informat cu privire la natura și cauzele acuzației ce i se aduc face parte din garanțiile dreptului la un proces echitabil. Astfel, Curtea de la Strasbourg a menționat că dreptul de a fi informat cu privire la acuzație, adică despre faptele materiale ce i se reproșează include informarea detaliată, sub aspectul obligațiilor pozitive ale statului (Husain v. Italia din 24.02.2005). Referitor la condamnarea înculpaților V. Platon și A. Bahcivanji în baza art. art. 27, 190 Cod penal, Colegiul statuează că, instanța de apel menținând sentința de condamnare, în partea descriptivă a deciziei stabilește fapta de mai multe ori, în mod diferit (f.d. 69- 73, 214-217, vol. XXIII). Le fel, și acțiunile inculpaților le-a calificat în mod diferit. Astfel, din textul deciziei rezultă că partea descriptivă a deciziei contravine dispozitivului, or, în partea descriptivă instanța recunoaște inculpații V. Platon și A. Bahcivanji vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, conform modificărilor intervenite prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, însă în dispozitivul deciziei contrar celor menționate a indicat că ,,Lui Platon Veaceslav recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (3) și (5) Cod penal,…”, conform dispozițiilor art. 190 Cod penal, în redacția veche. Mai mult ca atât, instanța de apel la stabilirea faptei a indicat că escrocheria în speță a fost comisă ,,prin înșelăciune și abuz de încredere” (pct. 7 din decizia instanței de apel), acțiuni ce cuprind elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, la fel, prevăzute de vechea redacție a art. 190 Cod penal. Subsecvent, Colegiul statuează că, instanța de apel la f.d. 226 își motivează decizia cu un nou semn calificativ ,,înșelăciune manifestată prin falsificarea proceselor- verbale ale ședinței Consiliului de administrare al SA Moldasig nr. 29 din 09 decembrie 2016, (…)”, neîncriminat prin rechizitoriu. 135 În continuare, Colegiul penal lărgit reține că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, reținând fapta în privința lui V. Platon pe episodul de escrocherie, au indicat că ,,Astfel, întru realizarea scopului de sustragere a mijloacelor financiare Platon Veaceslav Nicolae prin intermediul lui Stașevskaia Aliona, la data de 12.12.2016 a dat indicații lui Capanji Maxim - președintele Consiliului de Administrație al S.A. "Moldasig", înaintat în funcția de membru al Consiliului de către acționarii I.C.S. ,,Semgroup-Systems" S.R.L., și „Bristol Experts" LP, ce dețin împreună cota parte de 5,1608% din capitalul social al societății, ultimul, fiind însoțit de Artur Tarlapan, deținând asupra sa procesul-verbal falsificat al Consiliului S.A. ,,Moldasig" nr. 29, datat cu 09.12.2016, în două exemplare, contrasemnate de o altă persoană decât Pavel Budu, procura de reprezentare a S.A. „Moldasig" la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al S.A. „AsitoKapital", datate cu 05.12.2016, într-un exemplar, și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor S.A. „AsitoKapital", datat cu 09.12.2016, în trei exemplare, documente perfectate cu depășirea cadrului legal, fiind acte falsificate, s-au deplasat în România. Deoarece Marcel Pîrciog - directorul general al S.A. „AsitoKapital" a pus la dubiu legalitatea actelor prezentate de Capanji Maxim, solicitând suplimentar o confirmare din partea organului executiv al S.A. „Moldasig" și informându-1 că pentru autorizarea tranzacției are nevoie de aprobarea prealabila a Consiliului de Administrație al S.A. „AsitoKapital", Platon Veaceslav Nicolae, prin intermediul lui Maxim Capanji, i-a propus un bonus (comision) de 100 000 euro, iar pentru primirea lor, urma să înregistreze cesiunea în Registrul acționarilor S.A. „AsitoKapital", care urmau a lua decizia de scoatere a mijloacelor financiare din conturile companiei de asigurare S.A. „AsitoKapital.”. Ulterior, indică că ,,din analiza probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată nu a fost demonstrat că Capanji Maxim ar fi deținut rolul juridic de autor al tentativei de escrocherie în proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat imputate în rechizitoriu, or, nu a fost demonstrat faptul conexității acestuia cu Platon Veaceslav sau Bahcivanji Andrei și implicarea acestuia în planul infracțional elaborat de acesta.” (f.d. 137, vol. XVI), reîncadrînd acțiunile lui M. Capanji în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. În acest sens, Colegiul statuează că, încadrarea juridică expusă de acuzator și reținută de instanțele de fond contravine circumstanțelor faptice, cât și noțiunii de „grup criminal organizat" prevăzut de legislație. Din noțiunea art. 46 Cod penal, rezultă că persoanele care fac parte dintr-o grupare criminală trebuie sa fie organizate în prealabil, să dispună de un grad înalt de coordonare, să împartă rolurile între ei, etc. În speță, nu au fost stabilite circumstanțele constituirii și organizării grupului criminal organizat, or, însăși instanța de fond confirmă acest fapt menționând 136 următoarele ,,Instanța atenționează că potrivit învinuirii formulate se impută apartenența la grupul criminal organizat de Platon Veaceslav, inclusiv inculpatului Capanji Maxim, însă din probatoriul cercetat acest lucru nu a fost constatat.” (f.d. 117, vol. XVI). În continuare, Colegiul reține că, instanțele de fond și-au motivat hotărârile precum că, V. Platon este organizatorul grupului criminal organizat în baza următoarelor probe: copiile proceselor-verbale de audiere a martorilor din cadrul altui dosar, și anume: Russu Sergiu, Juc Iurie, Libacov Alexei, Garabadjiu Eugeniu, Goloborodico Olga, Țurcan Andrian, Pahomi Stela. În urma admiterii în calitate de probe a acestor procese-verbale, instanțele de fond au constatat ,,constituirea și existența unei reuniuni stabile de persoane, afiliate lui Veaceslav Platon, ce acționau în interesul ultimului, sub paravanul acordării unor servicii în cadrul companiei Legal Triumpf SRL”. Conform art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, citirea în ședința de judecată a declarațiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale, precum și reproducerea înregistrărilor audio și video ale acestora, pot avea loc, la cererea părților, în cazurile când martorul lipsește în ședință și absența lui este justificată fie prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanță, fie prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui, cu condiția că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre acest martor și bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu art. 109 și 110 Cod de procedură penală. Astfel, în urma examinării materialelor prezentei cauze, s-a constatat că nu a fost efectuată confruntarea dintre acești martori și inculpații V. Platon și A. Bahcivanji, fapt ce denotă că, declarațiile unor martori ce nu au fost audiați în cadrul ședinței de judecată, nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. Potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În acest sens, Colegiul penal ține să remarce cauza Colacv. Romînia (nr. 26.504/06 din 10.02.2015) în care Curtea Europeană a stabilit că a existat o încălcare a art. 6.1 coroborat cu art. 6.3 lit. d) din Convenție, ,,…întrucât în nici o fază procesuală reclamantului nu i s-a dat ocazia să adreseze întrebări martorilor absenți în faza cercetării judecătorești, ce fuseseră audiați în faza urmăririi penale, martori ale căror declarații au avut mare importanță considerabilă în stabilirea vinovăției reclamantului.” Instanța de apel nu s-a expus asupra temeiului indicat în cererea de apel declarată de către avocatul Bodnariuc Al. în numele inculpatului V. Platon, privind neadmiterea și anularea proceselor-verbale de audiere a martorilor în cadrul urmăririi penale pe 137 altă cauză penală, fără a fi audiat în ședința de judecată. Mai mult ca atât, instanța de apel a ignorat solicitările părții apărării privind audierea martorilor menționați. Deasemenea, Colegiul menționează că, instanțele de fond întru confirmarea concluziei privind vinovăția lui V. Platon s-au bazat și pe procesele-verbale de percheziție din 02.11.2016 și 06.03.2017, ridicate din alt dosar penal nr. 2015970346 prin procesul-verbal de ridicare din 20.04.2017 (f.d. 74, vol. III), în care s-au reflectat rezultatele perchezițiilor efectuate în camera de deținere a lui V. Platon. Astfel, prin procesul-verbal de percheziție din 02.11.2016 (f.d. 80, vol. III), s-a constatat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 02.11.2016 între ora 0950-1122, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic ,,GSM BT” și un telefon mobil de model IPhone SE. Prin procesul-verbal de percheziție din 06.03.2017 (f.d. 85, vol. III), s-a reflectat faptul efectuării percheziției în camera de detenție a lui V. Platon la 06.03.2017 între ora 2317-0102, unde a fost depistat și ridicat un dispozitiv electronic ,,ARI Card Phone”. La etapa examinării cauzei în fond, întru confirmarea faptului că dispozitivele electronice depistate la 02.11.2016 și 06.03.2017 în camera în care se deținea V. Platon, au fost întroduse fără voința inculpatului de către persoane terțe și că V. Platon nu s- a folosit de aceste dipozitive electronice, apărătorii lui V. Platon, prin cerere la 02.10.2017, au solicitat ridicarea acestor dispozitive din dosarul penal nr. 2015970346, aflat în gestiunea CNA, cu dispunerea efectuării unei cercetări tehnice pentru stabilirea existenței apelurilor primite și efectuate în perioada septembrie-decembrie 2016, cu identificarea abonaților, în adresa cărora au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice. Însă, instanța de fond neargumentat a respins cererea în cauză ca neîntemeiată. La examinarea cauzei în instanța de apel, prin cererile din 31.10.2018 și 05.12.2018, avocații inculpatului V. Platon au solicitat în mod repetat dispunerea cercetării dispozitivelor electronice menționate, însă acestea din nou au fost respinse neîntemeiat, or, instanța de apel urma să se expună asupra argumentului invocat de apărătorii lui V. Platon precum că, ,,în materialele prezentei cauze nu există careva cercetări/expertize, care ar confirma că dispozitivele electronice, depistate în camera în care se deținea V. Platon, erau funcționale, adică puteau fi folosite pentru efectuarea apelurilor de ieșire/intrare și că acestea dețin careva informații în privința abonaților, în adresa căror au fost efectuate apelurile de ieșire, cât și a abonaților, apelurile căror au fost primite cu ajutorul acestor dispozitive electronice.” Referitor la pretinsa pagubă materială, instanța de apel a argumentat următoarele ,,Cu privire la urmările survenite ca urmare a comiterii faptelor ilegale se reține că în cazul 138 schimbării fictive a acționariatului companiei de asigurări ,,AsitoKapital” SA din Romînia, compania ar fi suferit un prejudiciu în valoare de 43 426 660, 74 RON, echivalent a 205564441,28 lei, sumă ce era disponibilă la conturile ,,AsitoKapital” SA la data de 12.12.2016. Totodată, în cazul realizării scopului infracțional cu instituirea funcțiilor de vicedirector în cadrul companiei ,,Moldasig” SA, acțiuni ce ar fi condiționat sustragerea mijloacelor financiare de pe conturile ,,Moldasig” SA, în sumă totală de 180 290 158 lei MDL, iar de pe conturile companiei de asigurări ,,Alliance Insurance Group” SA, în sumă totală de 35 186 424, 97 lei. Colegiul penal reține că informația ce vizează disponibilitatea mijloacelor financiare în conturile SA ,,AsitoKapital”-Romînia, SA ,,Moldasig” și SA ,,Alliance Insurance Group” se probează prin procesul-verbal de ridicare din 29.12.2016, prin care de la reprezentanții SPCSB a CNA, în conformitate cu ordonanța de ridicare din 29.12.2016, au fost ridicate următoarele documente: 1. Scrisoarea de informare SA ,,Moldasig” nr. 4819 din 26.12.2016, înregistrată în Cancelaria CNA cu nr. 4896 din 26.12.2016, privind disponibilul de mijloace financiare în conturile curente și de depozit a companiei, la situația 26.12.2016, semnată de Directorul general Vitalie Bodea, în original, pe 4 file, cu rezoluția Directorului CNA din 26.12.2016, pe 1 filă; 2. Informația privind depozitele bancare ale SA ,,Alliance Insurance Group” la situația 26.12.2016, în copie coloră, pe 1 filă, și informația privind mijloacele bănești din conturile curente a companiei la 26.12.2016, în copie, pe 1 filă, ambele fiind contrasemnate de Directorul general interimar Serghei Maxim.” La acest capitol, Colegiul penal ține să menționeze că, informațiile prezentate de către directorii generali al companiilor de asigurări menționate supra, nu pot fi reținute ca probe ce ar confirma că anume aceste sume urmau a fi sustrase de către inculpați, or, acestea reprezintă doar o informație privind disponibilitatea mijloacelor bănești pe conturile curente și de depozit al companiilor date la 26.12.2016. Or, de către organul de urmărire penală urma să fie stabilit prejudiciul real care putea să fie cauzat, dar și totodată modul în care urma să fie sustrase sumele de bani în urma schimbării acționarilor și în urma numirii unor vicedirectori, fapte care în ansamblu să stabilească dacă există elemente constitutive ale infracțiunii de tentativă de escrochie în proporții deosebit de mari. Circumstanțe ignorate și la etapa examinării cauzei în instanțele de fond și de apel. Referitor la comdamnarea inculpatului V. Platon în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, Colegiul menționează că, potrivit art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire trebuie să cuprindă la rând cu alte criterii și formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei, motivelor și semnelor calificative 139 pentru încadrarea juridică a faptei. De către organul de urmărire penală Platon Veaceslav a fost pus sub învinuire în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: corupere activă, adică promisiunea, personal, unei persoane publice a bunurilor, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă pesoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite în proporții mari. Instanța de fond, pronunțând o sentință de condamnare în privința lui Platon Veaceslav, în baza învinuirii înaintate, a constatat ca săvârșită exact aceeași faptă indicată în ordonanța de punere sub învinuire, și anume: ,,Platon Veaceslav, la 22 decembrie 2016, aflându-se în biroul de așteptare din incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, amplasată pe str. Mihai Viteazu 2, din mun. Chișinău, a avut discuții cu persoanele publice din cadrul Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” al DIP al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Cazac Ion și Lapteacru Mihail, care asigurau paza și escortarea acestuia în instanțele de judecată în baza ordinului Șefului DDS Nr. 402 din 22.12.2016. În cadrul discuțiilor menționate, Platon Veaceslav a promis lui Cazac Ion și Lapteacru Mihail apartamente în mun. Chișinău, automobil după alegerea personală, sau mijloace financiare în sumă de 5000 Euro, în scopul ca aceștia să îndeplinească necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu asigurarea pazei lui în timpul escortării, manifestate prin efectuarea controlului corporal superficial, permisiunea anumitor acțiuni interzise în cadrul întâlnirilor dintre Platon Veaceslav și avocați, inclusiv facilitarea accesului la un telefon mobil.” În acest sens, Colegiul reiterează că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) Cod penal, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primate, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontier vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de personae, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, iar potrivit art. 126 alin. (11) Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primate, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontier vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de personae, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Conform hotărârii Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, acesta constituia 5050 lei, și ca urmare, se considerau proporții mari suma care depășea 101 000 lei, iar proporții deosebit de mari suma care depășea 202 000 lei. Astfel, raportând prevederile legale menționate la situația din speță, Colegiul 140 reține că, organul de urmărire penală calificând acțiunile inculpatului Platon Veaceslav în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca acțiuni comise în proporții mari, contrar cerințelor stabilite de art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a indentificat valoarea bunurilor promise echivalentă în lei RM, limitându-se doar la constatarea că au fost promise apartamente în mun. Chișinău, automobile după alegerea personală, sau mijloace financiare în sumă de 5000 euro, nestabilind dacă valoarea bunurilor promise depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2016. La baza sentinței de condamnare instanța de fond a pus declarațiile martorilor Lapteacru Mihail, Cazac Ion, Potîngă Radu și Rotaru Vasile, înregistrările audio/video efectuate cu mijloacele speciale din dotarea angajaților DDS, raportul de expertiză nr. 86 din 29 mai 2017. Deși, la materialele cauzei există două înregistrări audio/video (,,20140113164221 Media” și ,,20161222162643 Media”), efectuate la 22.12.2016 de către martorii I. Cazac și M. Lapteacru în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, organul de urmărire penală a supus expertizării doar fișierul cu denumirea ,,20140113164221 Media”. În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, avocatul I. Crețu în numele lui V. Platon, a înaintat mai multe cereri prin care a solicitat efectuarea expertizei fanoscopică a înregistrărilor video/audio; efectuarea expertizei fanoscopică repetate a înregistrării video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA și efectuarea expertizei tehnice a înregistrărilor video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA (f.d. 159-168, vol. X), din motiv că prin raportul de expertiză nr. 86 din 29.05.2017 (în care au fost expuse concluziile expertizei fonoscopice a înregistrării video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA), experții au prezentat o informație incompletă, precum că unele fraze ,,nu se deslușesc”, însă audiind aceste înregistrări s-a depistat că mai multe fraze se deslușesc și că nu au fost incluse în raportul de expertiză. Instanța de fond, prin încheierea din 20.09.2019 (f.d. 169-171, vol. X), a respins cererile în cauză, ca neîntemeiate, din motiv că expertiza solicitată de către avocatul inculpatului V. Platon nu este una obligatorie în corespundere cu prevederile art. 143 Cod de procedură penală, iar discuțiile care se conțin pe fișierul 20140113164221MEDIA, înscrise pe suportul electronic de model DVD ,,BMS”, a fost recunoscut ca mijloc material de probă, și sunt confirmate de către persoanele care le-au înregistrat, iar aceștia fiind audiați în calitate de martori, au indicat locul, timpul și cu cine au fost purtate discuțiile respective, precum și conținutul acestora. Referitor la efectuarea expertizei fonoscopice repetate a suportului electronic pe care se conține fișierul 20140113164221MEDIA, nu ar fi necesară. Ulterior, avocatul I. Crețu în numele inculpatului V. Platon a înaintat o cerere 141 prin care a solicitat efectuarea expertizei grafoscopică a plicului în care era împachetată înregistrarea video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA și tehnică a înregistrării video/audio a fișierului 20140113164221MEDIA (f.d. 116-119, vol. XI). Instanța de fond, prin încheierea din 05.10.2017, a respins-o ca neîntemeiată din motiv că, cererea în cauză este drept una abuzivă și care are drept scop tergiversarea examinării cauzei penale (f.d. 120-122, vol. XI). Cereri similare au fost înaintate și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, care, la fel, au fost respinse, ca neîntemeiate. Potrivit art. 24 alin. (3) Cod de procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avur acces în egală măsură. Colegiul penal lărgit statuează că, potrivit prevederilor art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală, expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii (…). Dispunerea expertizei se face, la cererea părților, de către organul de urmărire penală, procuror sau de către instanța de judecată, precum și din oficiu de către organul de urmărire penală sau procuror, iar potrivit art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală, dacă concluziile expertului sunt neclare, contradictorii, neîntemeiate, dacă există îndoieli în privința veridicității lor și dacă aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului sau dacă a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei judiciare, poate fi dispusă efectuarea unei expertize judiciare repetate de către un alt expert sau o altă comisie de experți. Expertul sau experții care au efectuat expertiza judiciară primară sau suplimentară pot asista la efectuarea expertizei judiciare repetate pentru a da explicații pe marginea concluziilor formulate în urma expertizei judiciare primare, însă nu pot participa la efectuarea investigațiilor și la întocmirea concluziilor. În așa mod, inculpatului V. Platon i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 parag. 1 lit. a) din Convenție, or, Curtea de la Strasbourg a indicat că, una din garanțiile implicite ale desfășurării procedurii unui proces echitabil este ,,egalitatea armelor”, aceasta implicând faptul că fiecărei părți trebuie să-i fie acordată posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele, în condiții care să nu o situeze într-un dezavantaj substanțial față de partea adversă (cauza Dombo Deheer B.V vs Olanda din 27.10.1993, paragraful 33). Referitor la condamnarea lui M. Capanji în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit statuează că, după redarea conținutului faptei infracționale, care coincide întru totul cu cea descrisă de către procuror în rechizitoriu, instanța de apel 142 a menționat că acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. În continuare, instanța de fond adoptând soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului M. Capanji din prevederile art. 190 alin. (3) și (5) Cod penal - capitolul VI al Codului penal Infracțiuni contra patrimoniului, în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal - capitolul XVII Infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, care diferă de învinuirea adusă acestuia la faza urmăririi penale, de fapt și de drept urma fi dovedite alte circumstanțe, reieșind din prevederile art. 96 Cod de procedură penală: 1) faptele referitoare la existența elementelor infracțiunii, precum și cauzele care înlătură caracterul penal al faptei; 2) circumstanțele prevăzute de lege care atenuează sau agravează răspunderea penală a făptuitorului; 3) caracterul și mărimea daunei cauzate prin infracțiune. Însă, instanța nici nu a analizat elementele constitutive ale infracțiunii incriminate prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în coraport cu acțiunile lui M. Capanji, precum și cu probele care se conțin în actele cauzei. În acest sens, instanța de recurs menționează că, încadrarea juridică a faptei joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, or, în acord cu temeiul legal al acuzațiilor ce i de aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentală pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, constituind o condiție esențială a echității procedurii garantate de art. 6 din Convenția Europeană. Astfel, orice schimbare a încadrării juridice, chiar și în sensul atenuării, realizată de către instanța de judecată, fără ca aceasta să fi constituit obiect al cercetării judecătorești, este de natură a leza dreptul la apărare al inculpatului, rămânând fără relevanță posibilitatea abstractă al celui din urmă de a prevedea o souție de încadrare juridică diferită de cea pentru care a fost trimis în judecată. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Adrian Constantin contra României a statuat că dispozițiile art. 6 § 3 lit. a) din Convenție exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei și îi recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat nu doar cu privire la cauza acuzației, adică la faptele materiale de care este acuzat și pe care se bazează acuzația, dar și despre încadrarea juridică a faptelor, și aceasta în mod detaliat. De asemenea, analizând textul sentinței privind recalificarea acțiunilor lui M. Capanji, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de fond a indicat argumente contradictorii, și anume: - ,,instanța de judecată nu atestă elementul înșelăciunii în acțiunile lui Maxim Capanji manifestată prin falsificarea procesului-verbal al Consiliului SA ,,Moldasig” nr. 29, datat cu 09.12.2019, în două exemplare, și procura de reprezentare a SA ,,Moldasig” la înstrăinarea 143 acțiunilor deținute în capitalul social al SA ,,AsitoKapital”, datate cu 05.12.2016, într-un exemplar și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acțiunilor SA ,,AsitoKapital”, datat cu 09.12.2016, în trei exemplare” (f.d. 124, vol. XVI); - ,,instanța de judecată nu atestă că anume Capanji Maxim a fost persoana care a falsificat procesul-verbal al Consiliului SA SA ,,Moldasig” nr. 29, datat cu 09.12.2019, în două exemplare, procura de reprezentare a SA ,,Moldasig” la înstrăinarea acțiunilor deținute în capitalul social al SA ,,AsitoKapital”, datate cu 05.12.2016, și procesul-verbal al adunării generale extraordinare a acțiunilor SA ,,AsitoKapital”, datat cu 09.12.2016, …” (f.d. 126, vol. XVI); - ,,reieșind din probele cercetate rezultă că Veaceslav Platon care acționa prin intermediul Alionei Steșevscaia prin înșelăciune l-au determinat pe Capanji Maxim de a se deplasa în România, asigurând transmiterea acestuia acte false pentru a întreprinde acțiuni ce vizau schimbarea fictivă a acționarilor, în acest sens se întregește în acțiunile lui Veaceslav Platon acțiunea adiacentă ,,înșelăciunea”, or, Aliona Stașevscaia coordona activitatea companiei ,,Moldasig”, iar în virtutea funcției ocupate de președinte a Consiliului de Administrare a companiei de asigurare ,,Moldasig” SA de către Capanji Maxim implica încrederea în acțiunile acesteia” (f.d. 127, vol. III). În continuare, Colegiul penal lărgit atrage atenția și asupra faptului că, instanța de apel în motivarea deciziei pronunțate subliniază că vinovăția inculpaților a fost demonstrată din cumul de probe administrat în respectiva cauză penală, fără a da o apreciere clară în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal lărgit menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingere se întemeiază pe examinarea 144 tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate și sub aspectul încălcării principiului prezumției nevinovăției. Totodată, în opinia Colegiului penal lărgit, făcând o atare apreciere, instanța nu a supus analizei ansamblul probator administrat, nu a răspuns prin argumente temeinice la un șir de critici semnalate de avocații inculpaților în cererile de apel și reiterate de aceștia și în recursurile ordinare, care prezintă importanță pentru justa soluționare a cauzei (pct. 3.3., 3.4., 3.5., 3.6. din decizie). În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra motivelor indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda 1994), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil inculpaților, Colegiul reține că pe lângă faptul că instanța de fond a depășit limitele învinuirii în privința lui A. Bahcivanji, aceasta i-a încălcat și dreptul la un proces echitabil, consfințit în art. 6 parag. 3 lit. d) CEDO, care prevede că orice acuzat are dreptul „(...) să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării." Astfel, la examinarea cauzei în instanța de fond, inculpatul A. Bahcivanji a înaintat un demers prin care a solicitat citarea și audierea martorului I. Ulesico, directorul companiei „Kirkliston Management Limited", acționarul SA „Moldasig", martorului D. Savcenvco, directorul companiei „Bellefond Invest Limited", acționarul SA „Alliance Insurance Group", martorului S. Moscalciuc, pe motiv că ultimii posedă informații cu privire la circumstanțe care urmează să fie constatate în cauză. Demers care neîntemeiat și absolut nefondat a fost respins de instanța de fond. Un demers similar, a fost înaintat de către inculpatul A. Bahcivanji în instanța de apel, care la fel a fost respins neîntemeiat. În acest context, Colegiul atestă că, în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (1) pct. 18) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul să înainteze cereri și demersuri, iar conform art. 364 Cod de procedură penală, părțile pot prezenta și cere administrarea probelor și în cursul cercetării judecătorești. 145 Conform art. 315 Cod de procedură penală, procurorul, partea vătămată, apărătorul, inculpatul beneficiază de drepturi egale în fața instanței de judecată în ce privește administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora și formularea cererilor și demersurilor. Prin urmare, Colegiul conchide că prin neadmiterea demersului inculpatului A. Bahcivanji privind audierea matorilor menționați, a fost încălcat principiul contradictorialității și egalității armelor în proces, inculpatul ca parte în proces, fiind lipsit de posibilitatea de a se apăra prin declarațiile martorilor, care în viziunea acestuia au o importanță decisivă pentru justa soluționare a cauzei penale. Tot la acest capitol, instanța de recurs ordinar ține să menționeze, că asigurarea dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea inculpatului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei, ultimul având acces deplin la procesul de înfăptuire a actului de justiție în privința sa. Potrivit art. 321 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol la alin. (2), precum sunt: pct. 2) când inculpatul, fiind in stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia. Conform art. 334 alin. (2) Cod de procedură penală, dacă inculpatul încalcă ordinea ședinței și nu se supune dispozițiilor președintelui ședinței, ultimul îi atrage atenția asupra necesității respectării disciplinei, iar în caz de repetare a încălcării ori de abatere gravă de la ordine, judecătorul, sau după caz, completul de judecată dispune îndepărtarea lui din sala de judecată, continuând procesul în lipsa acestuia. Astfel, prin încheierea protocolară din 26.07.2017, inculpatul V. Platon a fost îndepărtat din sala de judecată cu continuarea examinării cauzei în lipsa acestuia, din motiv că după multiple avertizări din partea instanței pentru încălcarea gravă și vădită a ordinii în ședința de judecată, manifestată prin lipsa de respect față de judecată și participanții în proces prin tulburarea ordinii în ședința de judecată, precum și pentru săvârșirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită față de judecată întrucît prin aceasta împiedică în mod grosolan, neîntemeiat și absolut ilegal activitatea normală a instanței în vederea examinării cauzei. însă, instanța de judecată nici cum nu a motivat în ce au constat acțiunile lui V. Platon de: 1. tulburare și încălcare gravă și vădită a ordinii în ședința de judecată; 2. săvârșirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită față de judecată; 3. împiedicarea în mod grosolan, neîntemeiat 146 ți absolut ilegal activitatea normală a instanței în vederea examinării cauzei. La data de 24.11.2017 inculpatul V. Platon, prin intermediul avocatului său I. Crețu, a depus o cerere prin care a solicitat să-i fie asigurat dreptul de a participa la dezbaterile judiciare. Instanța de fond, prin încheierea protocolară din 24.11.2017 a respins-o ca fiind neîntemeiată, ținând cont de faptul că V. Platon a fost îndepărtat din sala de ședințe. Conform art. 377 alin. (2) Cod de procedură penală, dezbaterile judiciare constau din cuvântările procurorului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, apărătorului și inculpatului când apărătorul nu participă la cauza dată sau dacă inculpatul cere cuvântul. Dacă există mai mulți reprezentanți ai părților, ordinea cuvântărilor lor o stabilește instanța. Iar, conform art. 380 alin. (1) Cod de procedură penală, după terminarea dezbaterilor judiciare, președintele ședinței acordă ultimul cuvânt inculpatului. Mai mult ca atât, prin încheierea instanței de fond din 24.11.2017, avocații A. Bernaz și I. Crețu, au fost sancționați cu amendă judiciară, cu excluderea acestora din proces, pe motiv că „în cadrul ședințelor de judecată avocații Ion Crețu și Alexandru Bernaz au comis acțiuni, care au încălcat ordinea în ședința de judecată și anume fără careva motive întemeiate, și-au permis să părăsească ședința de judecată". În acest sens, Colegiul ține să menționeze că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 24.11.2017 (f.d. 200-211, voi. XIV), avocații I. Crețu și A. Bernaz au declarat că doresc să se expună în dezbaterile judiciare, însă din motiv că instanța de judecată a respins cererea inculpatului V. Platon de a participa la dezbaterile judiciare, au solicitat amânarea ședinței de judecată pentru a avea posibilitatea de a se întrevedea cu inculpatul V. Platon, de a-i comunica despre respingerea cererii sale de către instanța de judecată și să le comunice tot ce a vrut să invoce el în dezbaterile judiciare. Instanța de judecată, deliberând pe loc, a respins cererea avocaților de amânare a ședinței de judecată, ca neîntemeiată, abuzivă și ca un temei de a tergiversa cauza. Astfel, avocații I. Crețu și A. Bernaz considerând că li se îngrădește dreptul de a- și exercita obligațiunile contractuale față de clientul lor, au părăsit sala. Luând în considerare cele relatate, instanța de recurs statuează că, prin excluderea din proces a apărătorilor aleși a lui V. Platon, la etapa dezbaterilor judiciare și a ultimului cuvânt, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărarea și la un proces echitabil garantat prin art. 6 CEDO. Tot aici, instanța de recurs menționează că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 27.11.2017, avocatul E. Rudenco a solicitat întreruperea examinării cauzei pentru a se pregăti de dezbaterile judiciare, pe motiv că colegii săi, I. crețu și A. 147 Bernaz, trebuiau să pregătească susținerile verbale, însă ei au fost excluși, iar el nu era în cunoștință de cauză despre ultimele evenimente care s-au cercetat în cadrul examinării cauzei penale. Instanța de judecată a respins cererea înaintată, din motiv că nu constituie temei de a întrerupe examinarea cauzei. Dreptul la un proces echitabil, i-a fost încălcat inculpatului V. Platon și la etapa examinării cauzei în instanța de apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 14.12.2018 în cadrul dezbaterilor judiciare, instanța de apel a dispus îndepărtarea acestuia din sala de judecată în timpul cuvântării sale, din motiv că a încălcat ordinea în ședința de judecată. Ca urmare, inculpatul V. Platon a fost lipsit, atât de dreptul de a da replică cuvântările participanților, cât și de dreptul la ultimul cuvânt. De asemenea, inculpatului V. Platon i-a fost încălcat dreptul la apărare și prin admiterea în calitate de apărători a avocaților desemnați de către CNAJGS, or, inculpatul a comunicat instanței de apel că acesta are apărători aleși în bază de contract și nu dorește să fie admiși în proces apărătorii desemnați de către CNAJGS, iar instanța a refuzat eliberarea acestora de la examinarea cauzei. În aceste condiții avocații desemnați de către CNAJGS au solicitat amânarea ședinței de judecată și termen pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, deoarece este o cauză penală voluminoasă, la care instanța a respins și acest demers, continuînd examinarea cauzei. Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, prin extindere și în privința inculpatului Capanji Maxim, conform prevederilor art. 426 Cod de procedură penală, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, pentru adoptarea unei soluții corecte. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 148 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apeluri și recursuri; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 8. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Mazniuc Victor în numele inculpatului Bahcivanji Andrei și ultimul, avocații Isac Igor, Căpățînă Ion, Bodnariuc Alexandr și Bernaz Alexandru în numele inculpatului Platon Veaceslav, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Platon Veaceslav Xxxxx, Bahcivanji Andrei Xxxxx și Capanji Maxim Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2019. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Mardari Dumitru Ghervas Maria 149