1ra-1992/2019 — art. 190 alin. 1 Cp

1ra-1992/2019 — art. 190 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1992/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din

07 martie 2019 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 26 iunie 2019,

declarat de avocatul Meșca Emilian și de inculpatul

Pălii Veaceslav XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-

nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 10.01.2018 - 27.04.2018,

instanța de apel: 06.06.2018 - 30.10.2018,

instanța de recurs: 08.02.2019 - 13.03.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 550

unități convenționale, echivalente cu 27.500,00 lei.

De la Pălii Veaceslav s-a încasat în beneficiul lui XXXXX XXXXX

prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 35.121,09 lei.

A fost menținut sechestrul pe autoturismul de marca/model ,,Nissan

Primera”, n/î XXXXX, anul fabricării 1994, aplicat prin încheierea judecătorului

din 21.05.2018, până la executarea acțiunii civile.

2013 până în luna octombrie 2015 având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale, inducând-o

în eroare pe victima XXXXX XXXXX, prin prezentarea ca adevărată a unei

faptei mincinoase privitor la unele situații născocite din viața sa, precum că ar

avea unele probleme cu organele de ocrotire a normelor de drept și că are nevoie

1

de bani, având un comportament dolosiv și viclean față de victimă, punând în

bază relațiile personale stabilite între el personal și victimă, care, la rândul lor, au

avut în suport de relații de prietenie și concubinaj, având amprenta încrederii,

inducând-o în eroare pe XXXXX XXXXX locuitoare al or. Glodeni, str.

Bănulescu Bodoni, creându-i o falsă a realității, realizând transmiterea voită, a

dobândit de la ultima bani 88.117 ruble rusești (de către partea vătămată au fost

indicate doar 100.000 ruble rusești), și anume: la data de 08.07.2015 -3027 ruble

rusești echivalent, care conform cursului valutar al BNM cu 1005,27 lei, la

18.06.2015- 10.000 ruble rusești echivalent, care conform cursului valutar al

BNM cu 3426,0 lei, la data de 23.06.2015- 23.000 ruble rusești, echivalent, care

conform cursului valutar al BNM cu 8144,30 lei, la 04.09.2015 – 10.090 ruble

rusești, echivalent, care conform cursului valutar al BNM cu 2962,42 lei, în

decembrie anului 2013 - 6000 ruble rusești, echivalent, care conform cursului

valutar al BNM cu 2379,0 lei, în anul 2014 – 20.000 ruble rusești, echivalent,

care conform cursului valutar al BNM cu 7418,0 lei, în decembrie 2015 – 10.000

ruble rusești, echivalent, care conform cursului valutar al BNM cu 2844,0 lei și

la 01.08.2015 - 6000 ruble rusești, echivalent, care conform cursului valutar al

BNM cu 1761,60 lei, și în anul 2015 - 200 euro, echivalent, care conform cursului

valutar al BNM cu 4180,50 lei și 1000 lei, iar în total banii în suma de 35121,09

lei, care i-au fost transmiși atât prin intermediul serviciilor bancare, cât și

înmânați personal, pe care Pălii V. i-a însușit și s-a eschivat de la achitarea acestor

bani, prin ce i-a cauzat părții vătămate o daună material considerabilă în suma de

35.121,09 lei.

Instanța a reținut că inculpatul a pledat nevinovat negând comiterea

faptelor imputate, și a declarat că pe XXXXX XXXXX o cunoaște din anul 2013,

ultima inițial se afla la domiciliul, iar apoi a plecat la Moscova. Banii transmiși

de ea erau transferați pe numele lui și erau folosiți în scopurile lui XXXXX

XXXXX, așa cum erau: achitarea serviciilor comunale pentru apartamentul său

de pe adresa or. Glodeni, str. Bodoni, 8/1, revizia tehnică a automobilului

marca/model ,,Școda Superb”, care îi aparținea lui XXXXX XXXXX Când

ultima revenea în țară, el îi transmitea restul. A declarat, că îi transmitea lui

XXXXX XXXXX banii rămași și facturile, bonurile de plată. Din banii dați

transferați de XXXXX XXXXX nu a folosit nimic în scopurile personale. Lui i-

au fost transferați 20.000 ruble rusești, 10.000 ruble rusești, 10.000 ruble rusești,

3000 ruble rusești, suma concretă nu o ține minte. Nu au purtat discuție cu

XXXXX XXXXX privind restituirea sumei de 41.000 lei.

Ca probe de confirmare a faptelor și vinovăției inculpatului, procurorul a

invocat declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX, declarațiile martorului

Tașciuc D., Tașciuc V., Tărîță E., Ceaica L., Ceaica S., documentele dosarului.

Astfel, fiind audiat în ședința de judecată partea vătămată XXXXX

XXXXX, a declarat că, cu Pălii V. care este din s. Hijdieni, r-nul Glodeni se

cunoaște din anul 2013. A fost o înțelegere între ei sa creeze o familie împreună,

dar au fost minciuni, nu a fost o realitate. În luna august 2013, Pălii V. a sunat-o

pe la orele 0600 dimineața si i-a cerut 1000 de lei pentru jocuri de aparat. Apoi

2

iarna, în luna decembrie, când venise de la Moscova peste 3 luni acasă, a mai

cerut o suma de 6000 ruble rusești. În anul 2014 ea a venit acasă și, iară Păli V. s-

a apropiat de dânsa și a cerut banii în sumă de 20000 ruble rusești, pe care le-a

dat lui în or. Glodeni, în centru, in fața la ,,Tavira”. I-a invocat faptul ca are datorii.

A mai cerut încă 10000 ruble pentru ca să facă mașina moșului. Ultima suma pe

care a luat-o, a fost în luna decembrie 2015. Tot în 2014 a cumpărat automobilul

de marca/model ,,Skoda Superb”. În anul 2014-2015 a nimerit în accident rutier

cu Pălii V., care era ca pasager, și el a tras frâna, de la ce a pălit mașina, reparația

mașinii a costat-o 3400 euro. El a spus ca sa nu-l dea în judecată deoarece el

pleacă peste hotare și a promis să-i restituie banii. Ea din nou a plecat la Moscova

și a venit peste 4 luni, în primăvara 2015, a luat mașina de la reparație și i-a dat

încă o sumă de bani nu ține minte cât. Pe urma, fiind la Moscova a transferat banii

lui Pălii V., care spunea că a fost prins beat la volan și profitând de încrederea sa

care avea fata de el, tot afirma că va fi arestat și are nevoie de bani. Atunci eu i-

am dat suma de bani de 20000 și 30000 ruble prin transfer, pentru ca să facă

curățirea mașinii, și care nu a fost făcută. Ulterior, de la fiul ei Tașciuc V., Pălii V.

a luat 200 euro spunând ca ea cunoaște pentru ce, însă ea nu știa de acest fapt. A

mai luat de la fiul ei și 6000 de ruble rusești, pe cuvântul lui. A cerut banii,

spunând că ii trebuie urgent, deoarece a lovit pe un băiat și i-a rupt mâna. Anterior

aceasta sumă, Pălii V. a cerut-o de la dânsa și ea nu i-a dat acestea bani, iar fiul ei

ia dat acești bani lui Pălii V. La 01.08.2015 i-a împrumutat bani lui Pălii V. să-și

scoată aurul lui din lombard. A întrebat când o să-i întoarcă banii iar el spunea că

o să plece la Moscova și o să-i întoarcă banii. Când ea îl telefona, el nu răspundea

la telefon, dintre care toate cheltuielile erau după dânsa. Ultima dată a fost în

noiembrie 2015, când i-a dat banii. Banii care i-a dat lui Pălii V. îi aparțineau ei

și fiului ei, din businessul lor comun, ultima data când a fost la Pălii V., în luna

mai anului 2016, la serviciu, ea l-a preîntâmpinat că ,,îl dă în judecată pentru banii

datori”, el i-a răspuns, daca ea a scriu plângere, el este fost polițist, că ea cunoaște

reputația lui și de acea, a spus, ca o sa pună capătul zilelor sale. Banul ei era jucat

în cazinoul, despre ce știa, deoarece ea îl scotea din cazinou. În total a împrumutat

lui Pălii V. banii în sumă de 6400 lei, 200 euro și 100 000 ruble rusești. După ce

a scris plângerea a venit sectoristul, care l-a chemat pe Pălii V. Ultimul a telefonat-

o și a rugat-o să-și retragă plângerea, a impus-o sa retragă plângerea și îi promitea

să-i întoarcă banii. Promisiuni erau și în privința mașinii ca o să repare. A fost

umilita la politie deoarece Pălii V. avea cunoscuți la poliție. I-a venit răspunsul de

la poliție că sunt relații civile și să se adreseze în instanța de judecată, însă ea nu

era de acord si, din nou, s-a adresat cu o plângere. A solicitat ca Pălii V. să-i

întoarcă toți banii, suma prejudiciului cauzat este pentru dânsa o pagubă

considerabilă.

Nu vrea banii lui Pălii V., vrea doar banii munciți de ea, banii care i-a

împrumutat lui Pălii V., care plângând a rugat-o să-i împrumute. Susține cererea

de chemare în judecată în sumă de 41690 lei. Să fie pedepsit Pălii V. conform

legii și banii să-i fie întorși, pedeapsa la discreția instanței. Cunoaște materialele

cauzei din spusele anchetatorului Russu. Nu a făcut cunoștință cu dosarul

3

deoarece nu are nevoie deoarece a spus adevărul. Fiindu-i prezentat ei ordin de

eliberare a numerarului cu nr. 100363010011 din 03.06.2015 la (f.d. 40, 41), a

explicat, că suma de 23000 lei ea i-a transferat-o lui Pălii V. pentru faptul că

ultimul a sunat-o și i-a spus, că ,,a căzut la poliție fiind în stare de ebrietate la

volan”. El a cerut suma mai mare dar ea nu a avut de unde. La f.d. 42 - ordin de

eliberare numerarului nr. 100363010011 din 18.06.2015, sânt transferați bani pe

numele lui Pălii V. în sumă de 10000 ruble tot pentru același caz. La f.d. 39 este

asigurarea tehnică, aceasta sumă nu era inclusă în suma prejudiciului. Banii în

sumă de 57000 ruble i-a dat în mână lui Pălii V. Nu are recipisă, deoarece Pălii V.

niciodată nu i-a spus că suma nu va fi întoarsă. A dat la poliție deoarece nu-i

restituia banii. Prejudiciul pentru dânsa este unul considerabil, deoarece este

banul muncit de ea.

Fiind audiată în ședința de judecată martorul Tașciuc D., aceasta a declarat

că în timpul când Tașciuc C. se afla la Moscova Pălii V. nu locuia în apartamentul

ei. De fiecare dată ea avea grijă de apartament său feciorul mai mic și totodată

achita și servicii comunale.

Martorul Tașciuc V., a declarat, că nu este în relații de rudenie cu Pălii V.,

iar partea vătămată îi este mamă. Cunoaște că Pălii V. a făcut cunoștință cu mama

lui, că sunt în relații apropiate. Cu 3-4 ani în urmă el i-a văzut mai des împreună,

vorbeau mai des că Pălii V. venea la ei acasă în or. Glodeni, str. Bodoni, 8, ap. 1.

Pălii V. rămânea pe noapte, după care mama pleca peste hotare, Pălii V. nu venea

în apartamentul dat. Au fost cazuri când Pălii V. personal de la dânsul cerea bani

în noiembrie-decembrie 2013-2014 în centrul or. Glodeni. Așa, Pălii V. s-a

apropiat de dânsul și a cerut în împrumut 600 lei spunând că are nevoie să achite

amenda pentru încălcarea, regulilor circulației rutiere, și el i-a dat acești bani. A

două oară i-a dat 5000 ruble rusești tot în centru or. Glodeni, i-a împrumutat lui

Pălii V., spunând că are nevoie de bani care la fel el i-a dat acești bani. Un pic mai

târziu mai erau 2 cazuri când inculpatul a împrumutat bani de la mama și

deoarece, aceasta era peste hotare acești bani i-a dat odată 50 euro și odată 100

euro în două bancnote a câte 50 euro, l-a sunat mama prima dată și i-a spus să-i

transmită inculpatului 100 euro. A două oară când Pălii V. s-a apropiat de el și a

cerut 50 euro, el i-a spus că a vorbit cu mama și ea a spus că este de acord să-i

dea acești bani, el a telefonat-o pe mama, dar ea nu a răspuns și el l-a crezut pe

Pălii V. și i-a dat acești bani, apoi când a discutat cu mama a înțeles că ea nu este

de acord. El i-a spus că deja din banii ei i-a dat 50 de euro și mama la sunat pe

Pălii V. La anul nou 2013-2014 mama a venit acasă, au sărbătorit și apoi ei au

plecat împreună peste hotare. Apoi el i-a spus lui mama că banii i-au fost

împrumutați lui Pălii V. și el nu i-a restituit banii.

În ședința de judecată Tărîță E., fiind audiata în calitate de martor, a

declarat că a auzit cum XXXXX XXXXX vorbea la telefon, care i-a spus că

vorbea cu Pălii V. Discutau despre bani, XXXXX XXXXX a început să plângă,

ea nu ține minte evenimentul care a avut loc cu mulți ani în urmă în privința

banilor. XXXXX XXXXX plângea, spunând că a dat banii lui, făcând un bine.

4

Martorul Ceaica L., în ședința de judecată a declarat că, cu XXXXX

XXXXX este relație de rudenie, este mătușa lui. Pe Pălii V. îl cunoaște că era

cunoscut cu ea XXXXX XXXXX Cunoaște faptul că Pălii V. este dator cu bani

lui XXXXX XXXXX Aproximativ, primăvara anului 2014, s-a întâlnit în centru

or. Glodeni în fața farmaciei ,,Familia” la care au întrebat-o dacă are să-i schimbe

20000 ruble rusești. A spus că nu are, apoi a întrebat-o pe XXXXX XXXXX, ea

i-a răspuns că trebuie să-i împrumute lui Pălii V. însă pentru ce nu știe. S-a întâlnit

în centru or. Glodeni cu Pălii V., în fața barului ,,Tavira”, s-a salutat cu el și Pălii

V. l-a întrebat dacă l-a văzut pe Tașciuc V. și i-a spus că a plecat cu motocicleta

în vale și l-a întrebat de ce s-a întâmplat la care Pălii V. i-a spus că el trebuie să-i

transmită 200 euro. Pe Pălii V. îl cunoaște de aproximativ 5-6 luni și 6 ani. Pălii

V. era permanent cu XXXXX XXXXX, o petrecea și o întâlnea la serviciu,

permanent vorbeau la telefon. Mai multe ori a fost la odihnă cu ei, la volanul

automobilului ce aparține lui XXXXX XXXXX, era mereu ultima. Peste câteva

zile a telefonat-o pe XXXXX XXXXX și ea era mâhnită, spunându-i că nu poate

scoate banii de la Pălii V. El i-a spus să nu-i dă banii deoarece el joacă la aparatele

de noroc. Ea i-a spus că Pălii V. îi este dator cu 100000 ruble rusești, 6000 lei și

200 euro. Din cuvintele lui XXXXX XXXXX și Tașciuc V., 200 euro a transmis

în aceiași zi, deoarece a vorbit ulterior cu XXXXX XXXXX și Tașciuc V. i-a

comunicat personal.

Fiind audiată în ședința de judecată martorul Ceaica S. acesta a declarat că

XXXXX XXXXX a venit la ei acasă și a povestit că ea s-a dus la Pălii V. pentru

a lua bani în sat. Hîjdieni și a înțeles că suma era mare, suma de peste 100000 lei.

Soțul ei, i-a propus lui XXXXX XXXXX ca finul ei, Tașciuc S. să vorbească cu

Pălii V. ca ultimul să-i întoarcă banii lui XXXXX XXXXX și ultima a refuzat de

la această propunere spunând că va scoate banii în conformitate cu rigorile

legislației în vigoare.

Potrivit procesului-verbal de ridicare din 04.08.2016 prin care au fost

ridicate da la partea vătămată copile tichetelor de transfer, potrivit cărora se

constată faptul, că XXXXX XXXXX a transferat iar Pălii V. a primit la

08.07.2015 - 3000 ruble rusești, la data de 09.01.2014 - 10090 ruble rusești, la

23.06.2015 - 23000 ruble rusești, la 18.06.2015 - 10000 ruble rusești, (f.d. 21-

23);

- copia explicației precum că XXXXX XXXXX a împrumutat lui Pălii V.

în anul 2014 - 5000 lei, 27000 ruble rusești și 100 euro, în anul 2015- 100 euro și

73000 ruble rusești și 1400 lei;

- procesul-verbal de ridicare din 12.08.2016 prin care au fost ridicate de la

învinuit ordinele de eliberare a numerarului (23000 ruble = 8144,30 lei și 10000

ruble = 3426 lei) (f.d. 36-43);

- ordonanță de recunoaștere în calitate de parte civilă 41690,00 lei (f.d.60);

- extras din informația financiar-valutară de pe pagina web al Băncii

Naționale a Moldovei (f.d. 61,62);

5

- la fel, de către partea vătămată, în cadrul procesului penal a fost depusă

cerere de chemare în judecată, la care au fost anexate originalele ordinelor de

transfer efectuate de către XXXXX XXXXX, primite de către Pălii V.:

- nr. 1003630100113372 din 08.07.15 (3027 ruble rusești) nr.

1003630100112464 din 23.06.2015 (23000 ruble rusești), nr. 1003630100116610

din 04.09.2015 (10090 ruble rusești) și nr. 1003630100112023 (10000 ruble

rusești).

Aceștia dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Pălii V. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase și comportament

dolosiv, acțiuni care au produs daune considerabile.

Din probele prezentate instanței și cercetate în cadrul ședinței de judecată,

instanța nu a constatat existenta relațiilor de concubinaj între Pălii V. și XXXXX

XXXXX, or relațiile de concubinaj urmează a fi relații asemănătoare cu cele

familial și prezumă ducerea unei gospodări comune, conlocuirea persoanelor

împreună, or, din probele cercetate reiese că între Pălii V. și XXXXX XXXXX

existau relații armonioase, relații intime, care nu pot fi asimilate cu cele familial,

atunci, când din declarațiile martorilor reies că Pălii V. nu locuia în apartamentul

lui XXXXX XXXXX, venea în ospeție și uneori rămânea pe noapte când

XXXXX XXXXX venea din Moscova. La fel, din declarațiile marmorului

Tașciuc V. se confirm că Pălii V. cerea banii pentru rezolvarea întrebărilor la

organele de drept, pentru reparația automobilelor, indicând că XXXXX XXXXX

este de acord să-i împrumute acești bani, pe când în realitate, acesta având

discuția anterioara cunoștea că XXXXX XXXXX nu a fost de acord să transmită

acești bani. Prin declarațiile martorului Tașciuc D. se confirmă declarația părții

vătămate, precum că aceasta împrumutat toamna anului 2014 banii în sumă 3000

- 5000 ruble rusești, cum XXXXX XXXXX transfera din Moscova lui Pălii V.

banii, că serviciile comunale achita feciorul mai mic a lui XXXXX XXXXX -

Stanislav. Martorul Ceaica S. a comunicat că XXXXX XXXXX i-a comunicat că

a împrumutat banii în sumă de 100000 ruble rusești lui Pălii V. crezând că îl ajută,

însă acesta nu dorea să-i întoarcă banii. Din declarațiile martorilor s-a confirmat

faptul că l-au văzut de mai multe ori pe Pălii V. în incinta cazinoului, inclusive și

la aparate de jocuri de noroc. La fel, martorul Ceaica L. a confirmat că în

primăvara anului 2014 XXXXX XXXXX l-a întrebat dacă acesta are bani să-i

schimbe 20000 ruble rusești, că urma să împrumute lui Pălii V. Martorul Tărîța

E. a declarat că personal a văzut-o pe XXXXX XXXXX plângând după discuția

la telefon cu Pălii V., discuția fiind cu referire la bani, la ce XXXXX XXXXX i-

a spus că cere banii de la Pălii V. și acesta nu-i întoarce.

Astfel, prin ansamblul de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată,

vinovăția inculpatului a fost dovedită integral, ori, din cumulul probelor cercetate

în ședința de judecată reiese că banii au fost ceruți de către Pălii V. sub diferite

pretexte inventate, precum că acesta are probleme cu organele de drept, are nevoie

să repară automobilul, etc.

6

La aplicarea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75 - 88

Cod penal, și anume: de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul comiterii

acesteia, de personalitatea inculpatului, precum și de circumstanțele cauzei, care

atenuează ori agravează răspunderea.

Instanța a luat în considerație că inculpatul a fost găsit vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, pentru care legea penală

prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale

sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 3 ani.

Potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea comisă de către inculpatul

este calificată ca mai puțin gravă.

casarea sentinței.

Apelanții au invocat că, instanța de fond s-a bazat doar pe latura subiectivă

a faptelor (mărturii ale persoanelor terțe cointeresate în răzbunarea pretinsei

victime asupra inculpatului) în examinarea cauzei, neavând material probatoriu

obiectiv, decât chitanțe recepționării unor sume de bani de către inculpat, ceea ce

poate fi calificat ca raporturi civile. În plus, nu există dovadă că inculpatul s-a

obligat, în schimbul banilor, să se căsătorească cu pretinsa victimă, care în

disperare, încearcă să se căsătorească cu cineva, având deja o vârstă înaintată

pentru statutul de ,,mireasă”, fapt dovedit prin mărturii care reiese că aceasta avea

multiple relații cu bărbații.

apelul a fost admis din alte motive, casat sentința în latura pedepsei și pronunțată

în această parte a unei noi hotărâri.

Pălii V. a fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la amendă în

mărime de 500 unități convenționale, adică 10.000 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a apreciat obiectiv aspectele

de fapt și de drept ale cauzei prin prisma probelor acumulate și cercetate în cadrul

ședinței de judecată.

Deși inculpatul nu a recunoscut faptul escrocheriei comise față de XXXXX

XXXXX, totuși în confirmarea acuzațiilor aduse acestuia în baza ordonanței de

punere sub învinuire din 01.11.2018, de către instanța de fond întemeiat au fost

plasate declarațiile părții vătămate, care pe parcursul procesului penal a

menționat, că cu Pălii V. se cunoaște din anul 2013, cu acesta s-au înțeles de forma

o familie, concubina din 2013 până în anul 2015. În cadrul acestei relații de mai

multe ori Pălii V. îi cerea sume de bani sub diferite pretexte, pentru stingerea

datoriilor, pentru reparația automobilului ce aparține moșului, pentru procurarea

automobilului de marca/model ,,Skoda Superb”, pentru reparația acestuia ca

urmare a accidentului rutier, pentru achitarea serviciilor comunale, pentru

rezolvarea chestiunilor de genul: să nu fie arestat, să nu-i fie pornit dosar penal,

pentru răscumpărarea bijuteriilor din aur amanetate, etc, însă banii luați Pălii V.

de fapt le juca în cazinouri, în total a împrumutat lui Pălii V. banii în suma de

7

6400 lei, 200 euro și 100000 ruble rusești. Transmitea personal sau prin transfer

bancar lui Pălii V. sumele de bani, în alte cazuri ultimul lua banii de la feciorul

său, Tașciuc V.. în toate cazurile profita de încrederea sa pe care o avea față de el.

Careva recipisă nu a întocmit, or, avea încredere în el. Pălii V. promitea că banii

o să-i întoarcă îndată ce va pleca peste hotare și se va angaja la serviciu, însă când

îi telefona acesta nu răspundea la apelurile sale. Ulterior, a aflat, că în tot acest

timp Pălii V. se folosea de încrederea sa bazată pe relație de concubinaj, pe când

de fapt ultimul avea relație cu o altă femeie. Când l-a preîntâmpinat despre

depunerea plângerii la organele competente,

Pălii V. a amenințat-o, ulterior solicitând să retragă plângerea sub

promisiunea că îi va întoarce toți banii și îi va repara automobilul.

Instanța de apel a reținut, că cele declarate de partea vătămată XXXXX

XXXXX vin în coroborare cu textul plângerii din 11.07.2016 înaintată de ultima

către organele de drept, solicitând luarea măsurilor conform legii cu Pălii V., care

în perioada anilor 2014-2015, prin diferite motive inventate de el, profitând de

relațiile apropiate, ducând-o în eroare și mințind-o, a primit de la ea suma de

100.000 lei rusești, 6400 lei, 3600 euro. O parte din bani i-a transmis prin

intermediul transferurilor bancare, altă parte i-a transmis personal, iar la

solicitarea ei de a-i restitui banii Pălii V. inițial amâna restituirea, ulterior

nerecunoscând sumele luate.

Instanța de fond întemeiat la baza sentinței a plasat copiile tichetelor de

transfer ridicate de la XXXXX XXXXX în baza procesului- verbal din

04.08.2016, potrivit cărora s-a constatat că XXXXX XXXXX a transferat, iar

Pălii V. a primit la 08.07.2015 - 3000 ruble rusești, la 09.01.2014 – 10.090 ruble

rusești, la 23.06.2015 – 23.000 ruble rusești, la 18.06.2015 – 10.000 ruble rusești.

De asemenea, în sensul confirmării acuzațiilor aduse lui Pălii V. servesc și

ordinele de eliberare a numerarului – 23.000 ruble = 8144,30 lei și 10.000 ruble

= 3426 lei, ridicate de la Pălii V. prin procesul-verbal din 12.08.2015.

Vinovăția inculpatului a fost confirmată și de martorul Ceaica L., care a

declarat, că cunoaște despre faptul că Pălii V. îi este dator cu ceva bani mătușii

sale XXXXX XXXXX Despre relațiile între XXXXX XXXXX și Pălii V. a

comunicat, că ultimul mereu o telefona, o petrecea și o întâlnea de la serviciu,

împreună plecau la odihnă. Cunoaște că Pălii V. juca în cazinouri, însă cunoscând

că este ruda XXXXX XXXXX mereu se ascundea de el, chipurile nu juca la

aparatele de noroc.

Martorul Ceaica S. a relatat că între XXXXX XXXXX și Pălii V. au avut

loc relații ca între soți. Cunoaște, că XXXXX XXXXX i-a împrumutat mulți bani

lui Pălii V., inclusiv îi transfera de la Moscova prin intermediul lui Tașciuc V.

Deseori îl vedea pe Pălii V. lângă localurile de jocuri de noroc. Referitor la

relațiile între XXXXX XXXXX și Pălii V., a relatat în prima instanță și martorul

Ceaica N.., menționând că între acestea a avut loc relație de concubinaj.

Martorul Tărîță E. a declarat, că a fost martora unei discuții telefonice între

XXXXX XXXXX și Pălii V. Discuția viza suma de bani, pe care ultima chipurile

i-a împrumutat-o lui Pălii V.

8

Martorul Tașciuc D. a relatat, că cunoaște despre faptul, că Pălii V.

datorează bani lui XXXXX XXXXX În luna decembrie a anului 2014 era la

Moscova, când XXXXX XXXXX a expediat prin transfer bani iui Pălii V., suma

și scopul transferului nu cunoaște. Erau mai multe situații de acest gen. Referitor

la relațiile acestor doi poate comunica că XXXXX XXXXX dorea să creeze cu

Pălii V. o familie.

Martorul Tașciuc V. a declarat că Pălii V. și mama sa XXXXX XXXXX au

fost în relație apropiată. Cunoaște că ultimul de mai multe ori împrumuta de la

mama sa bani, promițându-i că va restitui banii împrumutați îndată după ce se va

angaja la muncă. Personal de mai multe ori l-a văzut pe Palii V. în localurile cu

jocuri de noroc.

Astfel, solicitarea apărării privind achitarea lui Pălii V. de sub învinuirea

formulată, nu și-a găsit confirmare la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri

de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea

constatării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii.

Din declarațiile anterior analizate s-a constatat, că Pălii V., punând la bază

relațiile de prietenie și concubinaj stabilite între el și XXXXX XXXXX, având

amprenta încrederii, inducând-o în eroare pe ultima, creându-i o falsă

reprezentare a realității, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase

privitor la unele situații născocite din viața sa, precum că ar avea unele probleme

cu organele de ocrotire a normelor de drept și că are nevoie de bani, a dobândit

de la XXXXX XXXXX bani, pe care ultima le-a transmis personal, alteori prin

intermediul serviciilor bancare. După însușirea acestor sume, Pălii V. s-a eschivat

de la restituirea lor.

Ori, instanța ierarhic inferioară, întemeiat a ajuns la concluzia, că în

acțiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal și nu poate fi reținută poziția părții

apărării precum că, inculpatul și partea vătămată sunt în prezența relațiilor civile

și nu penale, instanța de apel a considerat, că instanța corect a stabilit situația de

fapt și a calificat infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, constatarea juridică

corespunzând faptei prejudiciabile săvârșite de acesta și semnelor componenței

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, ori, limita între un acord

civil și escrocherie este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este

caracterizată prin buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei, prin intenția

inducerii în eroare și prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase.

Este confirmată latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, or, la caz

aceasta se manifestă prin intenția directă a inculpatului, care dorea și admitea

obținerea mijloacelor bănești de la XXXXX XXXXX, prin inducerea în eroare a

ultimei și prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase privitor la unele situații

născocite din viața sa, cunoscând cu certitudine că nu-i va restitui banii ultimei.

Cele analizate denotă, că prima instanță în baza probelor administrate just

a stabilit circumstanțele de fapt ale cauzei, întemeiat a ajuns la concluzia

vinovăției lui Pălii V. în comiterea escrocheriei în privința lui XXXXX XXXXX,

9

corect a calificat fapta infracțională a inculpatului conform semnelor constitutive

ale infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal.

Totodată, în procesul de stabilire a pedepsei instanța de judecată s-a condus

de limitele sancțiunii amenzii, prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod penal, în vigoare

la momentul pronunțării sentinței - de la 550 la 850 unități convenționale, în acest

sens ignorând prevederile art. 8-10 Cod penal și neținând cont, că față de Pălii V.

urma a fi stabilită pedeapsa în limitele sancțiunii legii mai blânde, în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii.

Astfel, inculpatul Pălii V. a fost găsit vinovat de comiterea escrocheriei în

privința lui XXXXX XXXXX, respectiva infracțiune fiind comisă în perioada de

timp - luna mai 2013 până în luna octombrie 2015. Respectiv, sancțiunea amenzii

prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod penal (în redacția legii de până la 07.11.2016)

stabilește limitele de la 200 la 500 unități convenționale.

Totodată, la aplicarea față de de Pălii V. a pedepsei sub formă de amendă,

la stabilirea cuantumului acesteia în lei instanța greșit a produs calculele conform

formulei 50 lei per o unitate convențională. Ori, potrivit art. 64 alin. (2) Cod penal

în vigoare de până la 07.11.2016, stipulează, că amenda se stabilește în unități

convenționale. Unitatea convențională de amendă este egală cu 20 de lei, abia la

07.11.2016 au intrat în vigoare modificările introduse la acest alineat prin Legea

nr. 207 din 29.07.2016, fiind substituit textul ,,20 de lei” cu textul ,,50 de lei”.

Respectiv, reținând principiile legii penale expuse la art. 8-10 Cod penal, la

stabilirea echivalentului unităților convenționale de amendă în lei, instanța urma

să se conducă de legea în vigoare de până la modificările operate în art. 64 alin.

(2) Cod penal, intrate în vigoare la 07.11.2016.

Prin urmare, este oportun de a corecta eroarea admisă de către instanța de

fond la aplicarea pedepsei față de Pălii V., numindu-i pedeapsa sub formă de

amendă în cuantumul de 500 unități convenționale, echivalentul a 10.000 lei.

Dispozițiile sentinței ce vizează acțiunea civilă și bunul aflat sub sechestru

- autoturismul de marca/model ,,Nissan Primera”, n/î XXXXX, urmează a fi

menținute fără modificări, neconstatând temei pentru intervenire în conținutul

acestora, apelanții necriticând dispozițiile în cauză.

solicitând casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu achitarea inculpatului.

Apelații au invocat că, instanța de fond s-a bazat doar pe latura subiectivă

a faptelor (mărturii ale persoanelor terțe cointeresate în răzbunarea pretinsei

victime asupra inculpatului) în examinarea cauzei, neavând material probatoriu

obiectiv, decât chitanțe - dovadă a recepționării unor sume de bani de către

inculpat, ceea ce poate fi calificat ca raporturi civile.

În dovedire, se invocă textul sentinței din 07.03.2019, în care la pct. 16 se

invocă materialul probatoriu, insuficient (fără probe concludente și obiective)

pentru a demonstra vinovăția lui Pălii V.

Astfel, instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că încadrarea

raporturilor juridice dintre ,,Pălii V. care datorează lui XXXXX XXXXX 100.000

10

ruble + 200 euro + 6400 Lei și care se află în relații de concubinaj = sunt raporturi

civile și acestea nu se încadrează în prevederile legii penale.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar,

în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din

decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și

încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv

declarațiile inculpatului și a părții vătămate, martorilor Tașciuc D., Tașciuc V.,

Tărîță E., Ceaica L. și Ceaica S., procesului-verbal de ridicare din 04.08.2016,

procesului-verbal de ridicare din 12.08.2016 de la învinuit a ordinelor de eliberare

a numerarului, ordinelor de transfer efectuate de către XXXXX XXXXX, primite

de către Pălii V., toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.

101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând motivele

pentru care au respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz

demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”,

obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor

11

propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși

este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din

CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la

fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor

de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului

în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțele de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât

cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect

de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate

în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei

(hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția,

că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii, și că recursul de

pe rol este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

12

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Meșca Emilian

și inculpatului Pălii Veaceslav XXXXX, împotriva deciziei Colegiul penal al

Curții de Apel Bălți din 26 iunie 2019, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 decembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

13