1ra-635/2021 — Art. 190 alin. 1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 7 octombrie 2019, Vovc Ion a fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 10.000 lei. De la Vovc Ion s-a încasat în beneficiul lui Focșa Maria prejudiciu material în sumă de 35.000. Cererea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Instanța de fond a constatat că, inculpatul Vovc I., în perioada lunilor ianuarie - august a anului 2016, neavând intenția de a executa obligațiile asumate, dând dovadă de un comportament viclean și dolosiv, intenționat, având drept scop dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin escrocherie și abuz de încredere, a dus-o în eroare pe Focșa M., a.n. XXXXX, care este în vârstă înaintată, prin fapte mincinoase, precum că va acorda servicii pentru perfectarea actelor pentru dobândirea moștenirii după decesul lui Marin V., care este fratele ultimei, și anume a terenului agricol cu nr. cadastral 1 XXXXX și XXXXX, situate în s. XXXXX, r-nul XXXXX, și va înstrăina aceste terenuri, iar banii obținuți de la realizare lor îi va restitui lui Focșa M. În acest scop a fost perfectat procura din 28.01.2016. Ca urmare, la 26.08.2017, prin contractul de vânzare a bunului imobil, Vovc I. a înstrăinat terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 1,489 ha la preț de 35.000 lei lui Palii I., a.n.XXXXX, însușind ilegal banii și refuzând categoric restituirea banilor obținuți prin tranzacția menționată mai sus părții-vătămate. Astfel, ultimul a dus-o în eroare pe Focșa M. prin prezentarea unei fapte mincinoase ca adevărată, însușind banii sus-indicați, neavând din start intenția de ași onora obligațiile. Astfel, prin acțiunile sale a cauzat părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 35.000 lei. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, declarând că a înstrăinat cota de teren lui Palii I., la prețul de 35.000 lei și nu a dat nimic lui Focșa M., deoarece a avut mari cheltuieli, iar atunci când ultima i-a înaintat pretenții, i-a explicat că poate să se adreseze unde dorește, este dreptul ei. Totodată, vina acestuia a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate. Astfel, instanța a încadrat juridic acțiunile inculpatului în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința părților actului juridic anulabil, încheierea căruia a fost determinată de comportamentul dolosiv și viclean care a produs daune considerabile. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 Cod penal.

Avocatul Grosu Igor a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie redus cuantumul prejudiciului cauzat cu 17.428 lei. Apelantul a invocat că, sentința este ilegală în latura civilă, deoarece instanța incorect a constatat suma prejudiciului cauzat. Atât în cadrul urmării penale cât și în cadrul cercetării judecătorești s-au constatat cu certitudine circumstanțele cauzei, însă nu s-au lua în considerație înscrisurile prezentate de inculpat ce se referă la cheltuielile suportate de el în procesul de înregistrare a terenului ce a aparținut defunctei Marin V., ce constituie 17.428 lei.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2020, pronunțată integral la 14 octombrie 2020, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de recurs a statuat că, soluția instanței de fond este legală, bazată pe împrejurările de fapt și aspectele de drept a speței. Totodată, potrivit art. 1998 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune Astfel, în lipsa de dovezi privind pretinsa suportare de către Vovc I. a cheltuielilor de înmormântare a lui Marin V. și pentru perfectarea documentelor de moștenire pe numele victimei, instanța corect a încasat de la inculpat dauna prejudiciabilă reținută prin actul de învinuire în sumă de 35.000 lei, dobândită în rezultatul înstrăinări cotei de teren ce-i aparține Mariei F., motiv ce denotă netemeinicia apelului formulat în latura civilă a sentinței.

La 19 noiembrie 2020, avocata Cepoi Ina a declarat recurs ordinar, solicitând: „casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 23.09.2020 și hotărâri primei instanțe cu remiterea spre rejudecare în prima instanță”. 2 Recurenta a invocat că, decizia instanței de apel a fost recepționată prin intermediul Poșta Moldovei de către Vovc I. la 20.10.2020. Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normelor de drept ce reglementează acest aspect. În drept, recursul este întemeiat pe art. 432 al.1; 2; 3 și al. 4; 445 al.1 lit. c/1 CPP.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într- o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. În corespundere cu art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 14 octombrie 2020, în prezența avocatei Cepoi Ina, fiindu-i înmânată o copie de pe decizie, iar părților care nu s-au prezentat în ședința de judecată le-a fost expediată copia deciziei (f.d. 237, 246, 247, vol. I). Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 14 octombrie 2020, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 16 noiembrie 2020. Totodată, potrivit ștampilei de pe plic, recursul ordinar a fost semnat și depus la oficiul poștal la 17 noiembrie 2020, fiind înregistrate la Curtea Supremă de Justiție pe 19 noiembrie 2020, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 8, 3, pct. 4., 6. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita 3 calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce este depus peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cepoi Ina, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2020, în privința inculpatului Vovc Ion XXXXX, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 19 martie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 4