1ra-1257/2019 — art. 206 alin. 3 lit. e/1, f, art. 171 alin. 3 lit a, b, art. 166 alin. 2 lit. c CP

1ra-1257/2019 — art. 206 alin. 3 lit. e/1, f, art. 171 alin. 3 lit a, b, art. 166 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1257/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Catan Liliana, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu Lilia, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 27

februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Crețu Ion Xxxx, născut la xxxx, originar din s.

xxx, r-nul xxx și domiciliat în or. xxx, str-la xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Crețu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 206 alin. (3) lit. e1), f) Cod penal, la 17 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor, pe un termen de 4 ani;

- art. 171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, la 14 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis;

- art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Crețu Ion i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 24 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

1

activitate de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor pe un termen

de 4 ani.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:

1.1.1. Crețu Ion, începând cu anul 2015 și până la 22.09.2016, inclusiv,

urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a fiicei sale minore xxxxx, născută

la 15.07.2002, care la acel moment nu a împlinit vârsta de 14 ani, a adăpostit-o pe

fiica sa minoră Xxxxx xxx la domiciliul său situat pe stradela xxx din or. xxx.

Ulterior, Crețu Ion, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei, manifestată

prin situația precară a acesteia din punct de vedere a vârstei și supraviețuirii

sociale, în schimbul diferitor foloase materiale, periodic, prin înțelegere cu diferiți

clienți beneficiari, a impus-o pe Xxxxx xxx să presteze servicii sexuale contra plată

lui Cuțitoi Vasili și altor persoane de gen masculin, până în prezent neidentificate

de organul de urmărire penală.

Astfel, în perioada menționată de timp, Crețu Ion, urmărind scopul

exploatării sexuale comerciale a copilului său minor Xxxxx xxx, abuzând de

poziție de vulnerabilitate a victimei, manifestată prin situația condiționată de

vârstă, și situație precară a acesteia din punct de vedere al supraviețuirii sociale și

pe faptul că se află în îngrijirea, sub ocrotirea și educarea sa, a transportat-o de mai

multe ori la domiciliul lui Cuțitoi Vasili, amplasat pe str. xxxx xxx din or. xxx,

unde în urma înțelegerii prealabile cu diferiți clienți beneficiari, în schimbul unor

foloase materiale, a impus-o pe minora Xxxxx xxx, să presteze servicii sexuale

contra plată lui Cuțitoi Vasili și altor persoane de gen masculin neidentificate de

organul de urmărire penală.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Crețu Ion în baza art.

206 alin. (3) lit. e1), f) Cod penal - traficul de copii, adică transportarea și

adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale, săvârșit asupra

copilului care se află în îngrijirea, sub ocrotirea, sub protecția și la educarea

făptuitorului, săvârșite asupra unui copil în vârstă de până la 14 ani.

1.1.2. Tot el, Crețu Ion, începând cu anul 2015 până în luna august 2016

inclusiv, aflându-se la domiciliul său situat pe str-la xxx din or. xxxx, din motivul

satisfacerii poftei sexuale cu un copil care nu a atins vârsta de 14 ani, urmărind

scopul violului, din intenție directă, folosindu-se de faptul aflării victimei în grijă,

sub ocrotirea, protecția, la educarea sa, aplicând constrângerea fizică și psihică

manifestată prin lovituri cu palma și amenințarea cu moartea cu un cuțit, în privința

fiicei minore Xxxxx xxx, pentru refuzul de a întreține raportul sexual, prin ce a

suprimat posibilitatea minorei Xxxxx xxx de a se apăra și de a opune rezistență

acțiunilor ilegale, precum și de a-și exprima voința contra acestora, a săvârșit cu

ultima mai multe rapoarte sexuale în perioada indicată.

2

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Crețu Ion în baza art.

171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal - violul, adică raportul sexual săvârșit prin

constrângerea fizică sau psihică a persoanei profitând de imposibilitatea acesteia de

a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit cu bunăștiință asupra unui minor,

săvârșit asupra unui membru de familie, asupra persoanei care se află în grija, sub

ocrotirea, sub protecția și la educarea făptuitorului, săvârșite asupra unei persoane

minore în vârstă de până la 14 ani.

1.1.3. Tot el, Crețu Ion în perioada lunii iulie a anului 2016, urmărind scopul

privațiunii ilegale de libertate a fiicei sale minore Xxxxx xxx, născută la

15.07.2002, din motivul pedepsirii acesteia pentru refuzul de a întreține rapoarte

sexuale cu ultimul precum și contra plată cu alte persoane de gen masculin, până la

moment neidentificate de către organul de urmărire penală, folosind forța fizică, a

închis-o pe ea, pentru o perioadă de două săptămâni, în beciul casei amplasat pe

str-la de xxx din or. xxxx.

În așa mod, Crețu Ion a privat ilegal de libertate pe fiica sa minoră Xxxxx

xxx, în condiții inumane, limitându-i dreptul de a se deplasa liber, până nu a

obținut consimțământul acesteia la întreținerea rapoartelor sexuale atât cu el cât și

cu alte persoane.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Crețu Ion în baza art.

166 alin. (2) lit. c) Cod penal, - privarea ilegală de libertate a unei persoane, dacă

acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, cu bună știință asupra unui minor.

Petru în numele inculpatului Crețu Ion, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Crețu Ion de

sub învinuirea imputată.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- declarațiile părții vătămate minore Xxxxx xxx cercetate în prima instanță

sunt neconcrete, neclare, contradictorii și se combat prin alte probe examinate,

urmând a fi apreciate critic de către instanța de apel;

- reprezentantul legal al părții vătămate minore Radu Nadejda și martorul

Gorceag Lidia au depus instanței declarații din spusele lui Xxxxx xxx și nu au fost

martori oculari asupra circumstanțelor cauzei;

- prin încheierea judecătorului din Judecătoria Chișinău sediul Central din

22.11.2016 a fost dispusă audierea părții vătămate minore. Xxxxx xxx în condițiile

art. 1101 Cod de procedură penală. Prin aceeași încheiere a fost dispusă

înregistrarea audio a declarațiilor lui Xxxxx xxx, iar participanților la proces să

pregătească și să prezinte instanței de judecată întrebările către Xxxxx xxx pe

suport scris. (vol. 1, f.d. 70-71). La 05.12.2016 de către instanța de judecată a fost

audiată partea vătămată minoră Xxxxx xxx fiind întocmit un proces-verbal de

3

audiere. În cadrul procesului-verbal nominalizat nu se cunoaște care judecător a

participat la audierea părții vătămate Costiuc Elena sau Munteanu Dorin, astfel la

începutul procesului-verbal este indicat că a participat judecătorul Costiuc Elena,

iar la sfirșit este indicat că a participat Munteanu Dorin;

- potrivit art. 336 alin. (3) pct. 2) din Codul de procedură penală procesul-

verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă numele și prenumele

judecătorilor, grefierului și interpretului, dacă acesta participă. La materialele

cauzei deja după cererea avocatului au apărut actele procedurale întocmite conform

art. 249 privind corectarea erorilor materiale;

- audierea părții vătămate minore Xxxxx xxx a fost efectuată cu încălcări

flagrante a prevederilor art. 110 din Codul de procedură penală și altor prevederi

ale legislației penale. Astfel, procesul-verbal al ședinței de judecată diferă complet

de înregistrarea audio ascultată, nefiind incluse chiar și unele dialoguri între partea

vătămată și persoanele participate. Înregistrarea video nu a fost efectuată;

- audierea s-a petrecut contrar art. 1101 din Codul de procedură penală, nu de

către un intervievator, ci direct de către procuror și avocatul părții vătămate,

întrebările înaintate de către aceste părți au fost unele sugestive, iar la unele

întrebări de câteva ori a răspuns chiar procurorul în locul părții vătămate;

- nici apărătorul inculpatului, nici inculpatul Crețu Ion nu au fost prezenți la

audierea părții vătămate Xxxxx xxx și nu aveau posibilitate de a da întrebări părții

vătămate minore Xxxxx xxx;

- la audierea părții vătămate minore Xxxxx xxx nu a participat translatorul,

însă unele întrebări au fost date în limba rusă, iar unele în limba română, însă la

începutul audierii a fost comunicat că Xxxxx xxx va depune declarații în limba

rusă;

- partea acuzării în cadrul judecării cauzei nu a prezentat instanței de

judecată careva probe directe, care ar confirma vinovăția lui Crețu Ion în comiterea

infracțiunilor incriminate;

- probele prezentate în cadrul ședinței de judecată de către acuzator nu conțin

informații certe și veridice despre vinovăția inculpatului, în baza acestora pot fi

trase mai multe concluzii opuse, fapt ce denotă imposibilitatea punerii acestora în

baza unei sentințe de condamnare;

- prima instanță în sentința sa nu a verificat probele, nu le-a dat o apreciere

corespunzătoare, acestea nu au fost analizate complet, sub toate aspectele, cu o

argumentare desfășurată a concluziilor sale, prin prisma coroborării, întru a

confirma sau infirma o circumstanță, întru a exclude neconcordanțele între ele;

- prin omiterea primei instanțe de a se expune asupra tuturor motivelor

invocate în pledoariile apărării, instanța a pronunțat o hotărâre nemotivată și

4

neargumentată, prin ce a încălcat flagrant dreptul inculpatului la un proces

echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

2019, a fost admis apelul declarat, casată total sentința primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care inculpatul Crețu Ion a fost achitat de sub

învinuirea de săvârșire a infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. e1), f), art.

171 alin. (3) lit. a), b) și art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece nu s-a

constatat fapta infracțiunii.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

neîntemeiat a pronunțat în privința inculpatului Crețu Ion sentința de condamnare

și incorect a ajuns la concluzia că inculpatul Crețu Ion este vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. e1), f), art. 171 alin. (3) lit. a), b) și

art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a notat că în urma reluării cercetării judecătoreți, în ședința

instanței de apel, la demersul apărătorului inculpatului, au fost cercetate

următoarele probe și acte procesuale anexate la materialele cauzei:

- declarațiile din prima instanță a martorilor Topalov Maria (f.d. 50-53, vol.

IV), Costru Alexandru (f.d. 72-73, vol. IV), Terzi Anastasia (f.d. 74, vol. IV),

Stoianov Serghei (f.d. 75, vol. IV), Crețu Galina (f.d. 76-77, vol. IV), Enache

Liubovi (f.d. 84, vol. IV), Petrițcaia Maria (f.d. 85, vol. IV), Korsakova Inna (f.d.

86-87, vol. IV), Eremeev Eduard (f.d. 88, vol. IV), Terzinova Olga (f.d. 98-99, vol.

IV), Răilean Victoria (f.d. 100-101, vol. IV), Railean Alexei (f.d. 102-103, vol.

IV), Brudari Elizaveta (f.d. 104, vol. IV), Stancu Gheorghe (f.d. 105, vol. IV),

Fărîma Florica (f.d. 106-107, vol. IV), Podgurschii Andrei (f.d. 117, vol. IV),

Nichita Liudmila (f.d. 118-120, vol. IV);

- caracteristica eliberată lui Crețu Ion din 12.02.2016, potrivit căreia Crețu

Ion este caracterizat pozitiv, muncitor, disciplinat și nu are încălcări ale disciplinei

muncii (f.d. 165, vol. I);

- caracteristica în privința minorei Xxxxx xxx, potrivit căreia minora suferă

de o boală psihică gravă și deține grad de invaliditate. Este educată de către tatăl

său care permanent sună și vine la școală. Locuiește în condiții bune, foarte des

pleacă de acasă. Deseori este neadecvată și agresivă, iar în clasă nu prietenește cu

nimeni, este îngrijită și curată (f.d. 166, vol. 1);

- răspunsul la cererea cu nr. 398 din 02.02.2017, potrivit căruia avocatului

Răileanu Petru i s-a comunicat că a fost dispusă efectuarea expertizei medico-

legale în privința cetățeanului Crețu Ion (f.d. 186-187, vol. 1);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 3374/D din 23.11.2016, potrivit

căruia în rezultatul examinării medico-legale a minorei Xxxxx xxx careva leziuni

corporale vechi sau recente nu au fost depistate, nu au fost constatate careva

5

intervenții chirurgicale la examinarea obiectivă a lui Xxxxx xxx, s-a constatat o

ruptură veche a himenului, însă de apreciat timpul producerii acesteia nu este

posibil din motivul adresării târzii la examinarea medico-legală, la studierea

datelor medicale prezentate s-a depistat infecție sexual transmisibilă, fapt

confirmat prin aspectul la obiectiva examinare ginecologică și conform datelor

antropometrice, datelor din pașaport, examinata nu are aspect de persoană care a

atins vârsta de 18 ani (f.d. 198-200, vol. 1);

- procesul-verbal nr. 99 din 09.02.2017, potrivit căruia s-a dispus că este

necesar ca Xxxxx xxx să fie internată în IMSP SCP MS RM pentru efectuarea

expertizei psihiatrico-legală staționară (f.d. 206, vol. 1);

- demersul cu nr. 4478 din 09.09.2016, potrivit căruia interimarul

directorului gimnaziului nr. 22 din or. xxxxx, Poleșciuc T. solicită șefului

Inspectoratului de poliție Basarabeasca să întreprindă măsuri față de eleva Xxxxx

xxx, care în luna august a fugit de acasă și nu frecventează orele la gimnaziu. Din

spusele vecinilor copilul nu găsește limbă comună cu tatăl și mama vitregă (f.d. 37,

vol. II);

- informația nr. 1526 din 10.09.2016, potrivit căreia la data de 10.09.2016,

ora 17:48, o minoră pe nume xxxxx, care are aproximativ 15 ani, a fost depistată

într-un local public servind băuturi alcoolice în anturajul unui grup de persoane de

origine romă (f.d. 39, vol. II);

- informația cu nr. 1514 din 08.09.2016, potrivit căreia prin telefon

cetățeanca Topalov Maria locuitoare a or. xxxxx, a comunicat că la data de

08.09.2016, ora 19:15 fostul ei concubin Crețu Ion a solicitat intervenția poliției

pentru a lua fiica minoră Xxxxx xxx acasă de la o familie de romi de pe strada xxx,

or. xxxx (f.d. 42, vol. II);

- raportul dirigintei de clasă a minorei Xxxxx xxx, Terzinova L. din

01.09.2016, potrivit căruia directorului gimnaziului i s-a adus la cunoștință că

eleva clasei a 8-a Xxxxx xxx nu s-a prezentat la 01 septembrie la școală, iar tatăl i-

a comunicat că ea nu se află acasă deja a cincea zi și el nu cunoaște unde se află ea

(f.d. 48, vol. II);

- raportul dirigintei de clasă a minorei Xxxxx xxx, Terzinova L. din

06.09.2016, potrivit căruia directorului gimnaziului i s-a adus la cunoștință că

eleva clasei a 8-a Xxxxx xxx nu s-a prezentat la școală, tatăl nu poate să o găsească

și s-a adresat la poliție (f.d. 49, vol. II);

- procesul-verbal de ridicare din 19.09.2016, în baza căruia au fost ridicate

actele de constatare a rezultatelor la învățătură a lui Xxxxx xxx (f.d. 69-81, vol. II);

- solicitarea din 12.09.2016 cu nr. 3836, potrivit căreia locotenentul-colonel

de poliție Mînăscurtă Ion s-a adresat Șefului ÎMSP CS xxxxx privind furnizarea

informației dacă se află sau nu la evidența mediciului psihiatru Xxxxx xxx și dacă

6

se află sau s-a aflat cândva cu indicarea perioadei de când până când și cu ce

diagnoză (f.d. 84, vol. II);

- copia certificatului de dezabilitate cu nr. 004231 din 26.03.2013, potrivit

căruia Xxxxx xxx a fost încadrată în gradul de dizabilitate mediu, dizabilitatea

fiind stabilită pentru perioada din 26.03.2013 (f.d. 87, vol. II);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 366 din 29.09.2016, potrivit căruia

s-a stabilit că la Xxxxx xxx careva leziuni corporale în timpul examinării ei în

SMLP Cimișlia, nu s-au stabilit, himenul s-a dovedit a fi deflorat demult, fapt care

se confirmă prin prezența unei rupturi vechi la cifra 7 după cadranul ceasornicului,

care a putut fi cauzată prin acțiunea traumatică a unui corp dur, contondent, posibil

și cu membrul sexual în stare de erecție la primul raport sexual avut din cuvintele

ei în vara anului 2015 (f.d. 104-105, vol. II);

- procesul-verbal nr. 1046 din 24.11.2016, potrivit căruia s-a dispus că este

necesar ca Xxxxx xxx să fie internată în IMSP SCP MS RM pentru efectuarea

expertizei psihiatrico-legală staționară (f.d. 120, vol. II);

- extrasul din Registrul de Stat al Populației (copia) care conține datele

personale de bază a lui Crețu Galina (f.d. 146, vol. II);

- copia Avizului eliberată de IMS, potrivit căruia Crețu Ion nu se află la

evidența dispensară a medicului psihiatru a Centrului Comunitar în Sănătate

Mintală (f.d. 172, vol. II);

- copia Avizului eliberată de Inspectoratul de poliție xxxxă din conținutul

căreia rezultă că Crețu Ion nu se află la evidența dispensară a medicului narcolog

(f.d. 174, vol. II);

- scrisoare din 17.02.2017 cu nr. 9/R-87/17 potrivit căruia avocatului

Răileanu Petru i-a fost remis extrasul medical (f.d. 212, vol. III);

- extrasul din fișa medicală de ambulatoriu a deținutului Crețu I. (copia) (f.d.

213, vol. III);

- cererea nr. 165/2016 - 906 din 13.02.2017 (copia), potrivit căruia

apărătorul inculpatului Crețu Ion, avocatul Răileanu Petru a solicitat expedierea

informației privind adresările lui Crețu Ion sau a altor persoane la Inspectoratul de

Poliție xxxx cu referire la fiica sa minoră Xxxxx xxx (f.d. 214, vol. III);

- informația din 22.02.2017 cu nr. 917 (copia), potrivit căreia în registrul nr.

1 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni al Inspectoratului de poliție

Basarabească a fost înregistrat procesul penal nr. 250 din 28.10.2016 și procesul

penal nr. 255 din 04.11.2016 ambele cu privire la abandonarea domiciliului. La fel,

a fost înregistrat și procesul penal nr. 199 din 13.09.2016 find examinat în baza

art.274 CPP și la data de 05.10.2016 a fost începută cauza penală nr.2016450158 în

baza art. 171 alin. 3) din Codul penal. La fel în Registrul nr.2 de evidență a

înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de poliție xxxx,

7

au fost înregistrate următorele procese: procesul contravențional nr. 1625 din

24.09.16 în legătură cu apariția unui conflict în familie și procesele

contravenționale nr. 1648 din 28.09.2016 și nr. 1737 din 13.10.2016 în legătură cu

abandonarea domiciliului (f.d. 215, vol. III);

- certificatul de la Centrul Sănătății Galaxia, din conținutul căruia rezultă că

lui Crețu Ion la 14.09.2010 i-a fost implantat intramuscular preparatul ESPIRALI

pe termen de 5 ani și în această perioadă este strict interzis consumul de băuturi

spirtoase (copia) (f.d. 216, vol. III);

- copia certificatului de înmatriculare a automobilului care aparține lui Crețu

Ion, din care rezultă că Crețu Ion este proprietarul autoturismului de model VAZ

xxxx Sedan de culoare verde deschisă (f.d. 92, vol. V).

Totodată, instanța de apel a menționat că la demersul procurorului, în cadrul

ședinței de judecată a instanței de apel, au mai fost cercetate următoarele probe:

- raportul de evaluare psihologică a lui Xxxxx xxx (copia) din conținutul

căruia rezultă că pe parcursul ședințelor de consiliere psihologică Xxxxx a relatat

despre incidentele de viol, descriind emoțiile și sentimentele de frică, durere,

neputință, vulnerabilitate, pe care le-a trăit ori de câte ori tatăl sau prietenii lui au

abuzat-o sexual (f.d. 94-95, vol. I);

- raportul de evaluare psihologică a lui xxxxxx. din 21.11.2016 (copia) din

conținutul căruia rezultă că pe parcursul ședințelor de consiliere psihologică xxx a

relatat despre incidentele de molestare sexuală din partea bunelului și despre

pedepsele fizice și muncile casnice pe care trebuia să le realizeze și care erau peste

puterile ei. S-a constatat un comportament caracterizat de o stare de neliniște, cu

prezența sentimentelor de vină, rușine, frică de stigmă, jenă autoizolare și

neîncredere în forțele proprii (f.d. 127-128, vol. I);

- procesul-verbal din 02.02.2017 privind confruntarea dintre martorul xxx și

învinuitul Crețu Ion, din conținutul căruia s-a stabilit că matorul xxxx a confirmat

că a fost molestată sexual de către Crețu Ion la vârsta de nouă ani și 11 ani. Crețu

Ion a declarat că nu au avut loc așa acțiuni din partea lui (copia) (f.d. 152-156, vol.

I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 3374/D din 23.11.2016 în concluzia

căruia este indicat că la Crețu Ion nu au fost depistate infecții sexual transmisibile

(copia) (f.d. 198-200, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 19.09.2016 (copia), în baza căruia au fost

ridicate actele de constatare a rezultatelor la învățătură a lui Xxxxx xxx (f.d. 69-70,

vol. II);

- copia agendei și Registrului de note în privința minorei Xxxx xxxx. (f.d.

71-81, vol. II);

8

- raportul de expertiză medico-legală nr. 366 din 29.09.2016 (f.d. 104-105,

vol. II);

- declarațiile părții vătămate-minore Xxxxx xxx (f.d. 75-91, vol. I, f.d. 12-

14, vol. V), a martorului xxxxxxx (f.d. 115-124, vol. I, f.d. 68-69, vol. V),

reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx xxx (f.d. 234-237, vol. III),

martorilor Diacenco T. (f.d. 30-32, vol. IV), Dimova M. (f.d. 33-34, vol. IV),

Ciacoi A. (f.d. 209-211, vol. IV).

Instanța de apel, analizând probele administrate la materialele cauzei a

concluzionat că prima instanță incorect a adoptat o sentință de condamnare în

privința inculpatului Crețu Ion pe motivul că fapta lui întrunește elementele

infracțiunilor, apreciind greșit probele.

De asemenea, instanța de apel a indicat că în cadrul urmăririi penale nu au

fost respectate pe deplin prevederile art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală.

Referitor la învinuirea pe art. 206 alin. (3) lit. e1), f) Cod penal:

Instanța de apel a reținut că conform rechizitoriului Crețu Ion a fost învinuit

că începând cu anul 2015 și până la 22.09.2016, inclusiv, urmărind scopul

exploatării sexuale comerciale a fiicei sale minore Xxxxx xxx, născută la

15.07.2002, care la acel moment nu a împlinit vârsta de 14 ani, a adăpostit-o pe

fiica sa minoră Xxxxx xxx la domiciliul său situat pe stradela de xxx din or. xxxx.

Ulterior, Crețu Ion, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei,

manifestată prin situația precară a acesteia din punct de vedere a vârstei și

supraviețuirii sociale, în schimbul diferitor foloase materiale, periodic, prin

înțelegere cu diferiți clienți beneficiari, a impus-o pe Xxxxx xxx să presteze

servicii sexuale contra plată lui Cuțitoi Vasili și altor persoane de gen masculin,

până în prezent neidentificate de organul de urmărire penală.

Astfel, în perioada menționată, Crețu Ion, urmărind scopul exploatării

sexuale comerciale a copilului său minor Xxxxx xxx, abuzând de poziție de

vulnerabilitate a victimei, manifestată prin situația condiționată de vârstă, și

situație precară a acesteia din punct de vedere al supraviețuirii sociale și pe faptul

că se află în îngrijirea, sub ocrotirea și educarea sa, a transportat-o de mai multe ori

la domiciliul lui Cuțitoi Vasili, amplasat pe str. xxxxx din or. xxxxx, unde în urma

înțelegerii prealabile cu diferiți clienți beneficiari, în schimbul unor foloase

materiale, a impus-o pe minora Xxxxx xxx, să presteze servicii sexuale contra

plată lui Cuțitoi Vasili și altor persoane de gen masculin neidentificate de organul

de urmărire penală.

Instanța de apel a notat că acțiunile inculpatului Crețu Ion, au fost calificate

în baza art. 206 alin. (3) lit. e1), f) Cod penal, după indicii calificativi -

transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale,

9

săvârșit asupra copilului care se află în îngrijirea, sub ocrotirea, sub protecția și la

educarea făptuitorului, săvârșite asupra unui copil în vârstă de până la 14 ani.

Instanța de apel a atestat că din probatoriul anexat la materialele cauzei, și

anume, declarațiile inculpatului și părților audiate în instanța de apel și în prima

instanță rezultă că în acțiunile inculpatului lipesc indicii infracțiunii prevăzute de

art. 206 alin. (3) lit. e1), f) Cod penal, nefiind demonstrați indicii acestei infracțiuni,

adăpostirea vicitimei, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a copilului

său minor, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei, și impunerea minorei

să presteze servicii sexuale contra plată.

Instanța de apel a notat că din materialele cauzei a fost stabilit că la

05.12.2016 de către instanța de judecată în condiții speciale conform art. 1101 Cod

de procedură penală, a fost audiată partea vătămată minoră Xxxxx xxx fiind

întocmit un proces-verbal de audiere.

Ulterior, în cadrul judecării cauzei în ședința de judecată din 25.07.2017 de

către partea acuzării în cadrul ședinței de judecată au fost citite declarațiile părții

vătămate minore Xxxxx xxx, audiată în condițiile art. 1101 Cod de procedură

penală (vol. 1, f.d. 75-91), iar în cadrul ședinței de judecată din 01.08.2017 au fost

ascultate înregistrările audio a audierii părții vătămate minore Xxxxx xxx.

Instanța de apel, a menționat că în rezultatul acestor acțiuni a fost stabilit că

audierea părții vătămate minore Xxxxx xxx a fost efectuată cu încălcări flagrante a

prevederilor art. 110 din Codul de procedură penală și altor prevederi ale legislației

penale.

Astfel, s-a specificat că procesul-verbal al ședinței de judecată diferă

complet de înregistrarea audio ascultată, nefiind incluse chiar și unele dialoguri

între partea vătămată și persoanele participate, iar înregistrarea video nici nu a fost

efectuată.

La fel, instanța de apel a notat că din cele constatate rezultă că audierea s-a

petrecut contrar prevederilor art. 1101 Cod de procedură penală, nu de către un

intervievator, ci direct de către procuror și avocatul părții vătămate, întrebările

înaintate de către aceste părți au fost unele sugestive, iar la unele întrebări de

câteva ori a răspuns chiar procurorul în locul părții vătămate.

Mai mult, s-a stabilit că nici apărătorul inculpatului și nici inculpatul Crețu

Ion nu au fost prezenți la audierea părții vătămate Xxxxx xxx și nu aveau

posibilitate de a da întrebări părții vătămate minore Xxxxx xxx. La audierea părții

vătămate minore Xxxxx xxx nu a participat translatorul, însă unele întrebări au fost

date în limba rusă, iar unele în limba română, însă la începutul audierii a fost

comunicat că Xxxxx xxx va depune declarații în limba rusă.

În acest sens, instanța de apel a indicat că potrivit art. 251 Cod de procedură

penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului

10

penal atrage nulitatea actului procedural în cazul în care s-a comis o încălcare a

normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după

calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea

ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența

interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea

actului procedural. Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod,

poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de

instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru

aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Prin urmare, instanța de apel a constatat nulitatea procesului-verbal de

audiere a părții vătămate minore, Xxxxx xxx de la (f.d. 75-91, vol. I).

În acest context, instanța de apel a relevat că nu a fost constatată

administrarea cărorva probe veridice și concludente care în coroborare cu alte

probe să deovedească vinovăția inculpatului Crețu Ion în comiterea infracțiunilor

imputate.

În ce privește declarațiile celorlalți martori, și anume a martorilor Radu N.,

Diacenco T., Cecoi A. și Domnica M., instanța de apel a stabilit că ei au relatat

despre faptele imputate lui Crețu I. din spusele părții vătămate Xxxxx xxx, motiv

din care declarațiile lor pot fi considerate ca fiind veridice doar în cazul în care vor

corabora cu alte declarații, ceia ce în speța dată lipsește.

Mai mult, instanța de apel a indicat că însăși partea vătămată Xxxxx xxx,

fiind audiată în instanța în ședința de judecată a instanței de apel la data de 27

februarie 2019, a negat declarațiile date anterior, privind abuzurile comise în

privința sa de tatăl său, declarând că cele declarate anterior nu corespund realității,

ea nu a fost bătută și cu ea nu s-a întâmplat nimic, iar în cadrul audierilor aterioare

a dat declarații contradictorii, deoarece dorea să-l pedepsească pe tatăl său, care

nu-i permitea să se plimbe și o obliga să învețe.

În privința acestor declarații, instanța de apel a menționat că nu are temeiuri

de a pune la îndoială veridicitatea lor, deoarece acestea coraborează cu declarațiile

mai multor martori care au fost audiați în prima instanță.

Totodată, instanța de apel a specificat că analiza declarațiilor martorilor

indică la contradicții esențiale dintre declarațiile părții vătămate Xxxxx xxx date în

ședința primei instanțe, dar coraborează cu cele date în instanța de apel, iar alte

probe care să confirme circumstanțele expuse de către partea vătămată pe cauză

lipsesc, respectiv analiza și aprecierea lor urmează a fi efectuată prin prisma

respectării principiului prezumției nevinovăției.

Cu referire la declarațiile martorului xxxxx, instanța de apel a considerat că

se referă doar la constatarea coraborării lor cu declarațiile părții vătămate și

11

nicidecum la aprecierea acțiunilor persoanelor descrise care nu au statut de

inculpați pe prezenta cauză penală, declarații din care rezultă că automobilul din

care a coborât Xxxxx xxx nu aparține inculpatului Crețu Ion și acesta nu era

prezent printre persoanele descrise de minora Xxxxx xxx, iar alte probe lispesc.

Astfel, instanța de apel a concluzionat reieșind din probatoriul prezent pe

cauză privind comiterea de către Crețu Ion a infracțiunii prevăzute de art. 206 alin.

(3) lit. e1), f) Cod penal că învinuirea este bazată pe niște presupuneri vagi, iar în

instanța de apel a fost stabilit că declarațiile părții vătămate Xxxxx xxx nu pot fi

recunoscute drept probe, așa cum audierea părții vătămate Xxxxx xxx în cadrul

urmăririi penale și în prima instanță a fost efectuată cu încălcarea prevederilor

legale în vigoare, iar încălcarea prevederilor legale care reglementează

desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural.

Referitor la învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171

alin. (3) lit. a), b) Cod penal:

Instanța de apel a indicat că conform rechizitoriului lui Crețu Ion i s-a

incriminat că începând cu anul 2015 pînă în luna august 2016 inclusiv, aflându-se

la domiciliul său situat pe str-la de xxxx din or. xxxxx, din motivul satisfacerii

poftei sexuale cu un copil care nu a atins vârsta de 14 ani, urmărind scopul

violului, din intenție directă, folosindu-se de faptul aflării victimei în grijă, sub

ocrotirea, protecția, la educarea sa, aplicând constrângerea fizică și psihică

manifestată prin lovituri cu palma și amenințarea cu moartea cu un cuțit, în privința

fiicei minore Xxxxx xxx, pentru refuzul de a întreține raportul sexual, prin ce a

suprimat posibilitatea minorei Xxxxx xxx de a se apăra și de a opune rezistență

acțiunilor ilegale, precum și de a-și exprima voința contra acestora, a săvârșit cu

ultima mai multe rapoarte sexuale în perioada indicată.

Instanța de apel a reținut că aceste acțiuni ale inculpatului Crețu Ion au fost

calificate în baza art. 171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal - violul, adică raportul

sexual săvârșit prin constrângerea fizică sau psihică a persoanei profitând de

imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit cu

bunăștiință asupra unui minor, săvârșit asupra unui membru de familie, asupra

persoanei care se află în grija, sub ocrotirea, sub protecția și la educarea

făptuitorului, săvârșite asupra unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani.

Instanța de apel a specificat că în acțiunile inculpatului Crețu Ion nu sunt

întrunite toate elementele componenței de infracțiune constatate în ședința de

judecată și care nu au fost probate de partea acuzării potrivit principiului „in dubio

pro reo”, ținînd cont de caracterul faptei și specificul administrării probotariului pe

aceste categorii de infracțiuni, iar declarațiile inculpatului precum că el nu a comis

infracțiunea prevăzută la art. 171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal și poziția

inculpatului de nerecunoaștere a vinovăției, urmează a fi apreciată ca una veridică,

12

deoarece nu este combătută prin probe pertinente și concludente prezentate și

cercetate în cadrul ședințelor de judecată.

Instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat aprecierea

corespunzătoare materialelor și probelor prezentate de către partea acuzării pe

cauza dată, menționând că după cum a fost deja stabilit în partea ce ține de

acuzarea lui Crețu Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit.

e1), f) Cod penal, procesele-verbale de audiere a părții vătămate Xxxxx xxx cad

sub incidența nulității procesuale, motiv din care nu pot fi reținute drept probe

veridice și concludente care ar dovedi vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, iar careva alte probe

care ar indica direct la faptul că Crețu Ion a întreținut raport sexual săvârșit prin

constrângere fizică sau psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de

a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit cu bună știință asupra unui minor, în

vârstă de până la 14 ani, și anume Xxxxx xxx, la caz nu au fost constatate.

Mai mult, în privința raportului de expertiză medico-legală nr. 3374, instanța

de apel a atestat că nici această probă nu poate fi reținută drept dovadă a vinovăției

lui Crețu Ion, deoarece prin raportul dat a fost constatat doar faptul existenței unei

rupturi vechi a himenului, nefiind posibil de apreciat timpul producerii acesteia din

motivul adresării târzii la examinarea medico-legală, iar faptul constatat nicidecum

nu dovedește vinovăția lui Crețu Ion în acest sens.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că în cadrul examinării cauzei în

instanța de apel nu au fost prezentate și constatate careva alte probe, care în

coroborare cu raportul de expertiză medico-legală, care este o probă foarte

importanță în acțiunile de viol, ar dovedi vinovăția făptuitorului, așa cum o cer

prevederile legislației procesual penale în vigoare.

În același sens, instanța de apel a indicat că nici unul dintre martorii audiați

pe cauză nu au confirmat și nici nu au făcut vre-o careva aluzie asupra faptului că

Crețu Ion ar fi putut întreține relații sexuale cu Xxxxx xxx, iar la ultima audiere a

lui Xxxxx xxx în ședința de judecată a instanței de apel partea vătămată Xxxxx xxx

a confirmat că cele declarate de ea în cadrul urmăririi penale, în instanța de fond și

în ședințele de judecată anterioare ale instanței de apel, ea a spus minciuni din

motivul că și-a dorit ca tatăl ei să fie pedepsit pentru că nu-i permitea să se plimbe

și o obliga să învețe.

La acest aspect, instanța de apel a mai menționat că careva probe care ar

confirma contrariul de către partea acuzării nu au fost prezentate, acuzarea

limitându-se doar la simpla expunere precum că partea vătămată a fost influențată

de către rudele inculpatului Crețu Ion, însă declarațiile date în ședința de judecată a

instanței de apel coraborează cu declarațiile martorilor care au confirmat că Xxxxx

xxx mințea, avea un comportament neadecvat, nu asculta de tatăl său, iar

13

comportamentul ei și starea psihico-emoțională în perioada când conform învinuirii

au a avut loc infracțiunea de viol săvârșită de Crețu Ion nu indică că ea ar fi fost

abuzată sexual.

De asemenea, instanța de apel a considerat că prima instanță a luat ca

veridice declarațiile părții vătămate, fără a le da analiza și aprecierea

corespunzătoare, coroborarea lor cu alte probe și respingerea argumentelor expuse

de partea apărării.

La fel, s-a notat că deși prima instanță face trimitere la sentința Judecătoriei

Căușeni din 06.06.2016 în privința lui Terzi Alexandru și Gherbalî Mihail, ca

probă, nu a dat aprecierea corespunzătoare privind circumstanțele cauzei date

raportate învinuirea adusă inculpatului.

Mai mult, s-a indicat că prima instanță face referire la expertiza psihiatrică-

legală (raportul nr. 663a-2015) conform căruia Xxxxx xxx în anul 2015 nu a

manifestat tulburări psihice, care i-ar afecta discernământul și a înțeles corect

acțiunile întreprinse împotriva ei doar pentru a face o concluzie controversată

bazată pe presupuneri, precum că careva date că până în prezent partea vătămată

minoră a avut careva dereglări psihice sau s-a agravat starea sănătății minorei, nu

sunt, or această concluzie trebuia să fie efectuată de către expertul judiciar în

domeniu în urma expertizării minorei asupra circumstanțelor cazului dat nu prin

analogie la alte circumstanțe ale acestei cauze penale.

Referitor la învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 166

alin. (2) lit. c) Cod penal:

Instanța de apel a reținut că conform rechizitoriului, Crețu Ion a fost învinuit

că în perioada lunii iulie a anului 2016, urmărind scopul privațiunii ilegale de

libertate a fiicei sale minore Xxxxx xxx, născută la 15.07.2002, din motivul

pedepsirii acesteia pentru refuzul de a întreține rapoarte sexuale cu ultimul, precum

și contra plată cu alte persoane de gen masculin, până la moment neidentificate de

către organul de urmărire penală, folosind forța fizică, a închis-o pe ea, pentru o

perioadă de două săptămâni, în beciul casei amplasat pe str-la de xxxx din or. xxx.

În așa mod, Crețu Ion a privat ilegal de libertate pe fiica sa minoră Xxxxx

xxx, în condiții inumane, limitându-i dreptul de a se deplasa liber, până nu a

obținut consimțământul acesteia la întreținerea rapoartelor sexuale atât cu el cât și

cu alte persoane.

Instanța de apel a reținut că aceste acțiuni ale inculpatului Crețu Ion au fost

calificate în baza art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi -

privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu

răpirea acesteia, cu bună știință asupra unui minor.

Pe acest capăt de învinuire, instanța de apel a conchis că din probatoriul

anexat la materialele cauzei, și anume, declarațiile inculpatului și părților audiate în

14

instanța de apel și în prima instanță, rezultă că în acțiunile inculpatului lipsesc și

indicii infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar de către

partea acuzării nu au fost prezentate probe suficiente și veridice privind existența

în acțiunile inculpatului Crețu Ion a componenței acestei infracțiuni.

De asemenea, s-a stabilit că ansamblul probatoriu cercetat și apreciat

corespunde listei probelor propuse de către părți, iar în cadrul cercetării

judecătorești în instanța de apel au fost cercetate și alte probe materiale anexate la

materialele cauzei, cât și acte procesuale, care nu necesită o apreciere separată, or

în ansamblu și în coraborare cu probele cercetate și apreciate separat - declarațiile

părții vătămate și martorilor, nu confirmă circumstanțele de fapt ale cauzei.

Mai mult, instanța de apel a relevat că însăși partea vătămată Xxxxx xxx în

instanța de apel a menționat că nu corespunde adevărului faptul că ea a fost ținută

închisă în beci de către tatăl ei, invocând că ea a declarat astfel anterior din motivul

că a dorit să se răzbune pe tatăl ei, care nu-i permitea să se plimbe și o obliga să-și

facă lecțiile.

Totodată, instanța de apel a stabilit că alte materiale ale cauzei citite în

ședință de judecată și consemnate în procesul-verbal sunt acte procesuale care

confirmă acțiuni de urmărire penală și instanța de apel supra s-a expus asupra

nulității unora dintre actele procesuale în baza cărora s-a constatat vinovăția lui

Crețu Ion de faptele imputate, și anume procesul-verbal de audiere a părții

vătămate Xxxxx xxx în cadrul urmăririi penale.

De asemenea, instanța de apel a reținut că organul de urmărire penală,

contrar prevederilor art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, care prevede că

organul de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege

pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor

cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului,

învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și

circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea, nu a întreprins toate

măsurile pentru a verifica declarațiile părții vătămate și persoanei bănuite,

învinuite, de a cerceta pretinsul loc al faptei pentru a confirma cele expuse de

minoră.

Mai mult, instanța de apel a concluzionat că în speță nu poate să bazeze

hotărârea de condamnare doar pe presupuneri sau exclusiv să presupună vinovăția

inculpatului, care ar fi fost implicat în derularea evenimentelor conform

circumstanțelor de fapt descrise în rechizitoriu, deoarece vinovăția inculpatului

Crețu Ion în cadrul cercetării judecătorești efectuată în instanța de apel, nu a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, așa cum o cer

prevederile legislației procesual penale în vigoare.

15

Astfel, s-a conchis că prima instanță incorect a constatat, că Crețu Ion este

vinovat de comiterea infracțiunilor imputate și că vina lui a fost dovedită prin

cumulul de porbe acumulate pe cauză și cercetate în prima instanță, deoarece

aceste concluzii nu au fost motivate pe careva probe.

Subsidiar, instanța de apel a menționat că inculpatul Crețu Ion a aplicat față

de fiica sa minoră măsuri de constrângere psihică sau fizică, în scopul de a o

pedepsi pentru comportamentul său inadecvat, însă acestea nu au înglobat în sine

acțiuni care să însumeze elementele componenței de infracțiune sau cel puțin

ansamblu probator de către partea acuzării nu a fost administrat.

care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța

de recurs.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- instanța de apel nu a dat o analiză a fiecărei probe prezentate de către

acuzare, nu le-a apreciat, conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare

separat și toate probele în coroborare, așa cum a făcut prima instanță, atât a

probelor cercetate în cadrul cercetării judecătorești, cât și cele administrate în

cadrul urmăririi penale;

- instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat în mod cuvenit declarațiile

părții vătămate minore Xxxxx xxx, așa cum a făcut prima instanța. Astfel, partea

vătămată Xxxxx xxx, fiind audiată în cadrul urmăririi penale în condițiile

prevăzute de art. 1101 Cod de procedură penală a relatat cu lux de amănunte despre

cele întâmplate cu dânsa, și anume despre faptul că a fost violată de mai multe ori

de către tatăl său Crețu Ion, când nici nu avea vârsta de 14 ani, că a fost transmisă

de către tatăl său altor bărbați pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată și că

a fost închisă de către dânsul în beci când refuza să întrețină relații sexuale atât cu

el cât și cu alte persoane;

- ulterior, deja la data 27.02.2019, fiind audiată la instanța de apel partea

vătămată și-a schimbat declarațiile, relatând că precum că faptele despre care ea a

povestit anterior nu corespund realității. Totodată, conform concluziei psihologului

Moraru Chilimar R., care a asistat la audierea părții vătămate Xxxxx xxx în

instanța de apel, se simțea că unele răspunsuri sunt învățate de către partea

16

vătămată. La anumite întrebări nici nu aștepta să fie formulate până la sfârșit și

răspunsul venea la jumătate de întrebare, (vol. 6, f.d. 122);

- în susținerea faptului că, partea vătămată a fost și continuă să fie influențată

în vederea schimbării declarațiilor în favoarea inculpatului, de către acuzator de

stat a fost prezentată copia ordonanței privind începerea urmăririi penale conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal. Conform

ordonanței nominalizate persoane nestabilite au contactat partea vătămată minoră

Xxxxx xxx, după care au convins-o pe Xxxxx xxx să fugă de la Centrul de

asistență și protecției a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe

umane și în cadrul discuțiilor i-au solicitat că ea să depună instanței de judecată

declarații mincinoase privind implicarea lui Pitul Rustam, Cuțitari Vasile, Cuțitoi

Vasile și alții. În comiterea infracțiunii incriminate care are tangența directă cu

cauza examinată în privința lui Crețu Ion, și anume pe episodul ce ține de

transmiterea de către inculpat Crețu Ion a părții vătămate Xxxx Xxxx. altor

persoane (Pitul Rustam, Cuțitari Vasile, Cuțitoi Vasile și etc.) pentru prestarea

serviciilor sexuale contra plată (vol.6, f.d. l19), însă instanța de apel nu s-a expus

pe acest argument;

- nu este argumentată soluția instanței de apel privind reținerea ca fiind

veridice a declarațiilor depuse de partea vătămată în instanța de apel și nu a celor

din cadrul urmăririi penale și examinării cauzei de către prima instanță;

- declarațiile părții vătămate minore depuse la urmărire penală și în prima

instanță sunt confirmate și de declarațiile martorilor audiați pe prezenta cauza și

anume: martorului minor Xxx Xxx, reprezentantul legal, Radu Nadejda, martorilor

Gorceag Lidia, Ciocoi Alina, Diacenco Tatiana, Dimova Maria;

- conform raportului de evaluare psihologică a minorei Xxxxx xxx efectuată

la data de 18.11.2016 (vol. I, f.d. 94-95). pe parcursul ședințelor de consiliere

psihologică Xxxx a relatat despre incidentele de viol, descriind emoțiile și

sentimentele de frică, durere, neputință, vulnerabilitate, pe care le-a trăit atunci

când tata sau prietenii lui au abuzat-o sexual. Suferința morală a xxxxxx constă în

aceea că tata considera că trebuie să-și câștige existența și când au venit prietenii

lui el le-a propus să facă orice cu ea;

- aceste declarații nu au fost examinate în mod corespunzător și nu au fost

apreciate de către instanța de apel conform art. 101 Cod de procedură penală;

- instanța de apel supune analizei numai declarațiile martorilor, care au fost

audiați în prima instanța la demersul părții apărării în susținerea poziției sale, și

anume Costru Alexandru, Terzi Anastasia, Crețu Galina, Railean Alexei, Nichita

Ludmila și alții, fără a se expune asupra declarațiilor martorilor și a probelor

prezentate de către partea acuzării, adică instanța a avut o poziție unilaterală,

nemotivată și tendențioasă;

17

- instanța de apel eronat a ajuns la concluzia privind nulitatea procesului-

verbal de audiere a părții vătămate minore Xxxxx xxx în cadrul urmăririi penale în

condițiile art. 1101 din Codul de procedură penală, reținând că unul din temeiurile

pentru anularea procesului-verbal menționat că, la audierea părții vătămate nu era

prezent traducătorul. La acest argument al instanței e de menționat că, înainte de a

începe audierea partea vătămată ea a comunicat că știe, înțelege limba de stat, dar

îi este mai ușor să expună în limba rusă. În timpul audierii toate întrebările au fost

înaintate părții vătămate în limba rusă la care ea răspundea singură, fără să fie

efectuată presiunea asupra ei. Cu atât mai mult, procesul-verbal al audierii părții

vătămate a fost întocmit în limba rusă, adică nicidecum nu a fost lezat dreptul

părților în proces.

- nu este clar dacă anularea acestui procesul verbal era necesar pentru aflarea

adevărului și justa soluționare a cauzei, conform cerințelor din art. 251 alin. (3)

Cod de procedură penală;

- partea vătămată încă odată a fost audiată în prima instanță și declarațiile ei

au fost similare celor declarate la urmărire penală. În pofida faptului că la

urmărirea penală nu a participat traducătorul, așa cum menționează instanța de

apel, declarațiile ei au rămas aceleași. Inculpatul și apărătorul acestuia au avut

dreptul și au înaintat întrebări, la care partea vătămată a dat răspunsuri clare și a

susținut poziția sa pe care o avea pe parcursul efectuării urmării penale, respectiv

decizia instanței de apel privind anularea procesului-verbal de audiere a părții

vătămate la urmărirea penală este pripită și una neîntemeiată;

- instanța de apel superficial s-a expus asupra declarațiilor părții vătămate

depuse la prima instanță, cu toate că nu le-a anulat, fără a efectua o analiză

cuvenită și profundă, luând în considerare complexitatea cauzei, vârsta părții

vătămate, presiunile asupra ei și specificul infracțiunilor comise;

- apărătorul inculpatului Răileanu Petru, care 1-a apărat la urmărirea penală,

prima instanța și instanța de apel, precum și inculpatul Crețu Ion după finisarea

urmăririi penale și luare de cunoștință cu materialele cauzei penale nu au înaintat

careva cereri privind admiterea încălcărilor la audierea părții vătămate minore la

urmărire penală în condițiile art.1101 Cod de procedură penală, totodată instanța de

apel din oficiu a constatat precum că au fost admise un șir de încălcări care au pus

în baza anulării procesului -verbal nominalizat, în pofida faptului că partea apărării

nici nu a evidențiat aceste presupuse încălcări la finisarea urmăririi penale.

- instanța de apel greșit și selectiv a apreciat declarațiile martorilor Nichita

Liudmila și Ciocoi Alina, fără a aprecia toate aspectele declarate de acestea;

- soluția achitării lui Crețu Ion a reieșit din respingerea majorității probelor

administrate pe caz fără o motivație legală, astfel, achitându-1 pe inculpat, instanța

de apel nu a luat în considerare toate probele administrate la caz, fapt ce duce la

18

concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța

fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, prematur le-a respins.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Răileanu Petru în

numele inculpatului Crețu Ion, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia,

argumentând că temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele menționate de acesta, nu și-a găsit

confirmare, deoarece instanța de apel la judecarea apelului a respectat prevederile

art. 402-403 Cod de procedură penală, și s-a expus detaliat și argumentat asupra

motivelor relevante, fiind redate clar motivele pe care se întemeiază soluția,

aceasta nefiind afectată de o eroare de fapt sau de drept, sub aspectul indicat de

recurent.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temei de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și sub aspectele că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă

incidența temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

19

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții descriptive a

deciziei atacate (f.d. 156-176, vol. VI), rezultă că instanța de apel contrar

prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și nu

a întreprins toate măsurile de a elucida toate circumstanțele esențiale și a omis să

se expună pe următoarele chestiuni evidențiate în cadrul judecării cauzei în ordine

de apel.

În acest sens, deși instanța de apel la adoptarea hotărârii de achitare a

inculpatului Crețu Ion de sub toate capetele de învinuire a luat în considerare

primordial declarațiile părții vătămate minore din instanța de apel din ședința din

27.02.2019, prin care aceasta a negat comiterea de către inculpatul Crețu Ion în

privința sa a infracțiunilor incriminate, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de

apel în decizia adoptată, nu a examinat și a omis să se expună asupra declarațiilor

părții vătămate minore din instanța de apel din 19.12.2018 (f.d. 83, vol. VI), unde a

declarat că susține declarațiile din prima instanță, în care aceasta a declarat despre

acțiunile inculpatului Crețu Ion îndreptate spre comiterea infracțiunilor incriminate

acestuia, precum și a lăsat fără vreo examinare concluzia psihologului Moraru

20

Chilimar, care a asistat la audierea părții vătămate în instanța de apel din

27.02.2019 și a declarat că în timpul audierii părții vătămate minore - „se simțea că

unele răspunsuri sunt învățate de către partea vătămată, la anumite întrebări nici

nu aștepta să fie formulate până la sfârșit și răspunsul venea la jumătate de

întrebare” (f.d. 122, vol. VI). De asemenea, se reține că de către instanța de apel

nici nu a fost dezbătută ipoteza că partea vătămată minoră, în perioada dintre

ședințele de judecată putea să fie influențată să-și schimbe declarațiile, or în

ședința de judecată din instanța de apel, din 04.02.2019, având în vedere că aceasta

nu se prezenta în ședința instanței de apel, prin informațiile oferite de participanții

la proces s-a constatat că locul de aflare a acesteia nu era cunoscut.

Totodată, sub acest aspect, de către instanța de apel nu s-a luat în considerare

nici raportul de evaluare psihologică a minorei Xxxxx xxx, efectuat la 18.11.2016

(f.d. 94-95, vol. I), în care s-a constatat că: „pe parcursul ședințelor de consiliere

psihologică, minora a relatat despre incidentele de viol, descriind emoțiile și

sentimentele de frică, durere, neputință, vulnerabilitate, pe care le-a trăit atunci

când tata sau prietenii lui au abuzat-o sexual”.

Astfel, chiar dacă aceaste chestiuni esențiale au fost supuse atenției sale,

instanța de apel nu a întreprins nici o măsură pentru a elucida posibila influențare a

părții vătămate minore ce e determinată de vulnerabilitatea ei în legătură cu vârsta

fragedă, precum și caracterul social-periculos al infracțiunilor din prezenta speță,

de a-și schimba declarațiile de la urmărirea penală, din prima instanță și din

instanța de apel din 19.12.2018, fapt ce în viziunea Colegiului penal lărgit a viciat

justa soluționare a cauzei.

Totodată, Colegiul penal lărgit mai invocă că instanța de apel pe capătul de

învinuire a inculpatului Crețu Ion în baza art. 206 alin. (3) lit. e1), f) Cod penal, a

menționat că nu sunt probe care confirmă comiterea de către inculpatul Crețu Ion a

acestei infracțiuni, dar a lăsat fără o apreciere și nu a coroborat declarațiile părții

vătămate de la urmărirea penală și din prima instanță (f.d. 78-91, vol. I), f.d. (12-

14, vol. V), în care a declarat că: „Tatăl a dus-o cu mașina la bunelul xxxx…pentru

recompensă bănească”, „Când a dus-o pentru a doua oară, a ieșit bunelul xxxx,

care a dus-o în casă, tata plecase și a spus că revine în curând…apoi au venit alte

persoane care după ce au consumat alcool au început să o violeze…”, „Dimineața

când s-a trezit era murdară de sânge și nu știa ce e cu ea…”, cu declarațiile

martorului Xxxx xxxx (f.d. 115-124, vol. I), (f.d. 68, vol. III), care a declarat că:

„Într-o zi în luna septembrie 2016, la ei la domiciliu a fost adusă Xxxxx xxx….”,

„În acel moment în casă erau mai mulți bărbați și bunelul său…” În acea noapte

Adelina a dormit cu bărbații menționați….”, „dimineață a văzut-o pe partea

vătămată minoră cum dormea la podea plină de sânge, iar acei bărbați erau pe

pat. De cele întâmplate nu a povestit la nimeni”, precum și cu declarațiile

21

reprezentantului legal a părții vătămate minore, Radu Nadejda (f.d. 96-98, vol. I,

234-237, vol. III), a martorului Gorceag Lidia (f.d. 99-101, vol. I), Ciocoi Alina

(f.d. 209, vol. IV), ce au confirmat declarațiile părții vătămate minore și a

martorului menționat.

În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO,

expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c.

Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că CtEDO în cauza C.A.S. și C.S.

împotriva României din 20.03.2012, a recunoscut în mod clar că statele au o

obligație pozitivă în temeiul art. 3 și 8 din Convenție să asigure o anchetă penală

efectivă a cazurilor de violență împotriva copiilor și a considerat în pct. 81, că

„având în vedere importanță acordată reacției victimei, autoritățile nu au fost

conștiente de vulnerabilitatea deosebită a tinerilor și de factorii psihologici

speciali implicați în cazurile privind abuzul sexual comis cu violență asupra

minorilor, particularități care ar fi putut explica ezitările victimei în reclamarea

abuzului și în descrierea faptelor”.

Totodată, Colegiul penal lărgit ținând cont de circumstanțele speciale ale

cauzei – învinuirea de săvârșire a infracțiunilor cu caracter sexual asupra unei

minore de vârsta de 13 ani la momentul comiterii faptelor (conform actului de

învinuire), instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de principiile stipulate în

Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării

sexuale și a abuzurilor sexuale de la Lanzarote, din 25 octombrie 2007, ratificată

de către Republica Moldova prin Legea nr. 263 din 19.12.2011, în art. 30, care

prevede că toate cercetările și procedurile penale se desfășoară în interesul superior

al copilului și cu respectarea drepturilor acestuia.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie de achitare a inculpatului Crețu Ion de sub învinuirea de comitere a

infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. e1), f), 171 alin. (3) lit. a), b), 166

alin. (2) lit. c) Cod penal, printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele

esențiale descrise supra, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or aceasta nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și astfel recursul declarat de

procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

22

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica

relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

de Apel Comrat în prezent activează 5 judecători, dintre care 3 deja au participat la

examinarea prezentei cauze în ordine de apel și astfel în Curtea de Apel Comrat nu

este posibil de format un complet din 3 judecători pentru rejudecarea prezentei

cauze, în vederea respectării termenului rezonabil de judecare a cauzei, se va

dispune rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Cahul, care se află în apropiere.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu Lilia, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 27 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Crețu

Ion Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 12 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Catan Liliana

Boico Victor

23