Nural împotriva Turciei

Publicat la 20 februarie 2023

A DOUA SECȚIE

Cererea nr. 38929/19 İsmail Ferit NURAL împotriva Türkiye introdusă la 9 iulie 2019 comunicată la 31 ianuarie 2023

OBIECTUL CAUZEI

Cererea se referă la alegații de rele tratamente suferite de reclamant pe durata reținerii sale din 1 august 2015 la secția de poliție din Gazipașa (Antalya). Reclamantul a fost arestat împreună cu o altă persoană, ambii fiind în stare de ebrietate. Ei au fost reținuți. Reclamantul a fost transportat la spital din cauza unei fracturi a nasului. Raportul medical întocmit la 1 august 2015 de serviciul de urgență al spitalului a indicat că reclamantul avea o alcoolemie de 2,72 la litru de sânge. El avea pe nas zgârieturi superficiale, edeme și o hemoragie. Radiografia a permis să se constate că avea o fractură a nasului. Avea o umflătură pe obrazul drept, urme vinete care mergeau de la cotul stâng la umăr, sângerări subcutanate și vânătăi pe cotul drept.

La 11 martie 2016, procurorul Republicii a pronunțat o decizie de neîncepere a urmăririi penale împotriva forțelor de ordine care îl arestaseră și îl reținuseră pe reclamant. El a remarcat în special că reclamantul, aflat în stare de ebrietate, căzuse pe scări în timp ce se afla în incinta secției de poliție, provocându-și astfel o fractură a nasului. La 19 martie 2019, o comisie a Curții Constituționale – compusă din doi judecători – a respins capătul de cerere al reclamantului întemeiat pe articolul 3 din Convenție ca vădit nefondat. Reclamantul susține o încălcare a aspectelor materiale și procedurale ale articolului 3 din Convenție. El se plânge de faptul că funcționarii de poliție au utilizat o forță disproporționată împotriva sa, lovindu-l pe durata reținerii sale, în timp ce el era în stare de ebrietate.

El susține că ancheta penală desfășurată în speță nu a permis să se determine modul în care i-a fost fracturat nasul.

ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR

1. A fost reclamantul supus, cu încălcarea articolului 3 din Convenție, unor tratamente inumane sau degradante (a se compara cu P.M. și F.F. c. Franței, nr. 60324/15 și 60335/15, §§ 86-88, 18 februarie 2021)? 2. În lumina raportului medical din 1 august 2015 eliberat de serviciul de urgență al spitalului din Gazipașa (Antalya), ancheta desfășurată de procurorul Republicii competent a oferit o explicație plauzibilă, și anume că tratamentul denunțat a fost făcut necesar de comportamentul reclamantului (Bouyid c. Belgiei [MC], nr. 23380/09, § 101, CEDO 2015, și Kop c. Turciei, nr. 12728/05, §§ 39-41, 20 octombrie 2009), în sensul articolului 3 din Convenție? 3. Având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (Labita c. Italiei [MC], nr. 26772/95, § 131, CEDO 2000-IV, și Bouyid, citat anterior, §§ 114-123), ancheta desfășurată în speță de autoritățile interne a îndeplinit cerințele articolului 3 din Convenție?

Publié le 20 février 2023

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 38929/19 İsmail Ferit NURAL contre la Türkiye introduite le 9 juillet 2019 communiquée le 31 janvier 2023

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne des allégations de mauvais traitements subis par le requérant pendant sa garde à vue du 1 er août 2015 au commissariat de police de Gazipașa (Antalya). Le requérant fut arrêté avec un autre individu, tous les deux en état d’ébriété. Ils furent placés en garde à vue. Le requérant fut transporté à l’hôpital en raison d’une fracture du nez. Le rapport médical établi le 1 er août 2015 par le service des urgences de l’hôpital indiqua que le requérant avait un taux d’alcool de 2,72 par litre dans le sang. Il avait sur le nez des égratignures superficielles, des œdèmes et une hémorragie. La radio permit de constater qu’il avait une fracture du nez. Il avait une enflure sur la joue droite, des traces mauves allant du coude gauche à l’épaule, des saignements sous-cutanées et des bleus sur le coude droit.

Le 11 mars 2016, le procureur de la République rendit une décision de non-lieu à poursuivre les forces de l’ordre qui avaient arrêté et placé en garde à vue le requérant. Il releva en particulier que le requérant, en état d’ébriété, était tombé dans les escaliers alors qu’il se trouvait dans les locaux du commissariat de police causant ainsi une fracture de son nez. Le 19 mars 2019, une commission de la Cour constitutionnelle – composé de deux juges – rejeta le grief du requérant tiré de l’article 3 de la Convention pour défaut manifeste de fondement. Le requérant allègue une violation des volets matériel et procédural de l’article 3 de la Convention. Il se plaint de ce que les fonctionnaires de police ont utilisé une force disproportionnée à son encontre en le frappant pendant sa garde à vue alors qu’il était en état d’ébriété.

Il allègue que l’enquête pénale menée en l’espèce n’a pas permis de déterminer comment son nez avait été fracturé.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il été soumis, en violation de l’article 3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants (comparer avec P.M. et F.F.

c. France , n os 60324/15 et 60335/15, §§ 86-88, 18 février 2021) ? 2. À la lumière du rapport médical du 1 er août 2015 délivré par le service des urgences de l’hôpital de Gazipașa (Antalya), l’enquête menée par le procureur de la République compétent a-t-elle donnée une explication plausible, c’est-à-dire que le traitement dénoncé était rendu nécessaire par le comportement du requérant ( Bouyid c. Belgique [GC], n o 23380/09, § 101, CEDH 2015, et Kop c. Turquie , n o 12728/05, §§ 39-41, 20 octobre 2009), au sens de l’article 3 de la Convention ? 3. Eu égard à la protection procédurale contre des traitements inhumains ou dégradants ( Labita c. Italie [GC], n o 26772/95, § 131, CEDH 2000-IV, et Bouyid , précité, §§ 114-123), l’enquête menée en l’espèce par les autorités internes a-t-elle satisfait aux exigences de l’article 3 de la Convention ?