1ra-1608/2019 — art.42 alin.2, 217 1 alin.4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23 mai 2018, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Galben Florin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 1 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Galben Florin acționând împreună și de comun acord cu Gunea Mihai, și alte persoane identificate și neidentificate de către organul de urmărire penală, printr-o înțelegere prealabilă, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și analogilor acestora în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform înțelegerii prealabile Galben Florin, Gunea Mihai și alte persoane identificate de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza a fost disjungată într-o procedură separată și într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice, psihotrope și analogi ai acestora în proporții deosebit de mari, pe care până la 29.09.2016 o distribuiau, pentru comercializare diferitor persoane. Galben Florin având intenția punerii în circulație a substanțelor narcotice și psihotrope, o perioadă nedeterminată de timp primea de la o persoană, cauza în privința căruia a fost disjungată într-o procedură separată, substanțe narcotice, psihotrope și analogi ai acestora, pe care până la 04.09.2016, le comercializa diferitor persoane. Astfel, la 02.09.2016 Galben Florin primind de la aceiași persoană identificată de către organul de urmărire penală, cauza în privința căruia a fost disjungată într-o procedură separată, având intenția punerii în circulație a drogurilor și analogilor acestora, aflând-se la intersecția str-lor Grenoble și Traian din mun. Chișinău, i-a comercializat altei persoane, identificată de către organul de urmărire penală, cauza în privința căruia la fel a fost disjungată în procedură separată, 30 gr de substanță PVT, care reprezintă analog al substanței narcotice - PVP. Gunea Mihai acționând împreună și de comun acord cu Galben Florin, și alte persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza în privința cărora a fost disjungată într-o procedură separată și persoanelor neidentificate de către organul de urmărire penală, printr-o înțelegere prealabilă, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și analogilor acestora în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, Gunea Mihai, conform înțelegerii prealabile cu Galben Florin și alte persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza în privința cărora a fost disjungată într-o procedură separată, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice, psihotrope și analogi ai acestora în proporții deosebit de mari, pe care până la 29.09.2016 o distribuiau, pentru comercializare diferitor persoane. 2 Fiind efectuată percheziția în automobilul de marcă „Dacia Logan” cu n/î xxxx, aflat în posesia persoanei identificată de organul de urmărire penală, cauza fiind disjungată într-o procedură separată, în care, în momentul reținerii de către colaboratorii de politie, se afla persoana identificată de organul de urmărire penală, adică posesorul automobilului menționat la care au fost depistate substanțe narcotice și la Gunea Mihai fiind depistat un pachet din polimer cu 22 pastile de culoare verde constituie substanță psihotropă MDMA cu cantitatea de 9,791 grame. Conform raportului de expertiză nr.5478 din 29.09.2016, substanța sub aspect de praf din pachețelul din polimer ziplock reprezintă substanță narcotică PVP, cantitatea căreia constituie 2,566 grame, iar cele 22 pastile de culoare verde constituie substanță psihotropă MDMA cu cantitatea de 9,791 grame. La 04.09.2016 ora 02.40, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet. Gunea Mlihai, amplasat pe adresa - mun. Chișinău str. xxxx ap. xx, a fost depistat și ridicat un pachețel din folie de staniol cu substanță, care conform raportului de expertiză nr.5480 din 29.09.2016, reprezintă substanță narcotică marijuana, cantitatea căreia constituie 0,21 grame. Cantitatea substanțelor narcotice și psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 04.09.2016 ora 22.20, Gunea Mihai conform înțelegerii prealabile cu o altă persoană identificată de organul de urmărire penală, cauza în privința acestuia la fel fiind disjungată într-o procedură separată, ultimii, sa-u întâlnit în r-nul Nisporeni s. Bălăurești, unde Gunea Mihai a procurat de la această persoană, 50 pastile de culoare verde cu inscripția „100$” contra sumei de 2 000 lei, care conform raportului de expertiză nr.5400 din 26.09.2016, reprezintă substanță psihotropă MDMA, cantitatea căreia constituie 22,04 gr. Substanța psihotropă a fost predată benevol de către Gunea Mihai organului de urmărire penală. Astfel, la 04.09.2016, în urma percheziției corporale a aceleiași persoane identificată de organul de urmărire penală, cu care s-a întâlnit Gunea Mihai și de la care a procurat substanțele narcotice în r-nul xxxx s. xxxx, a fost depistat și ridicat un pachețel din folie de staniol cu un fragment de pastilă, care conform raportului de expertiză nr.5217 din 16.09.2016, reprezintă substanță psihotropă MDMA, cantitatea căreia constituie 0,21 gr și banii în sumă de 2 000 lei, primiți de la Gunea Mihai.

Împotriva sentinței au declarat apel: 3.1. Avocatul Lozan Oleg în numele inculpatului Galben Florin, solicitând casarea sentinței, anularea încheierii judecătorului V. Garabagiu prin care s-a dispus examinarea cauzei penale de învinuire a lui Galben Florin în baza art.art.42 alin. (2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, în procedură simplificată, conform art.3641 Cod de procedură penală, examinarea cauzei în fond cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care Galben Florin să fie achitat deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului declarat a invocat că: 3 - la examinarea cauzei penale în procedură simplificată au fost admise erori procesuale: instanța de fond a admis cererea inculpatului Galben Florin privind examinarea cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală, de două ori - la 10.03.2017 și la 31.05.2017, nefiind în nici unul din cazuri cercetate materialele cauzei, fapt ce este contrar prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, care prevede că, instanța admite, prin încheiere, cererea dacă din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sânt stabilite si dacă sânt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Astfel, din procesul-verbal nu rezultă cercetarea materialelor cauzei de către instanță, or, acestea nu sunt detaliate în textul procesului-verbal; - conform alin.(4) al art.3641 Cod de procedură penală, respectarea prevederilor expuse mai sus, instanța procedează la audierea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorului. La verificarea declarațiilor inculpatului Galben Florin făcute în cadrul cercetării judecătorești, care sunt parte integrantă a procesului-verbal, se observă că acesta nu a rostit jurământul martorului și nu a fost avertizat de răspundere penală conform art.art.312, 313 Cod penal, ultimul semnând doar pentru declarațiile făcute; - apărarea consideră că admiterea cererii inculpatului privind examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală este una viciată și ilegală, iar dacă instanță de fond respecta rigorile art.3641 Cod de procedură penală și anume cerceta materiale cauzei și actul de învinuire, aceasta ajungea la concluzia că, cererea inculpatului este una negândită. Mai mult, după audierea inculpatului, instanță de fond, în procesul deliberării urma să pronunțe încheiere privind respingerea cererii inculpatului și examinarea cauzei în procedură generală conform pct. 15-18, 25, 26 ale Hotărârii Plenului CSJ cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești; - astfel, inculpatul Galben Florin, la momentul încheierii contractului de asistentă juridică cu noul avocat a menționat că, nu a înțeles ce este procedură simplificată, avocatul precedent neexplicând-i esența respectivei proceduri și efectele aplicării acesteia, cererea privind examinarea cauzei în baza probelor administrate la urmărire penală fiindu-i dictată de către apărător, ducîndu-1 în eroare că - dacă va recunoaște vina, cauza va fi finisată rapid și va fi încetată, cu aplicarea prevederilor alin.(5) art.217 Cod penal pentru colaborarea cu organele de anchetă; - din declarațiile inculpatului din cadrul cercetării judecătorești, se observă că acestea nu confirmă fără echivoc faptele descrise în rechizitoriu. Astfel, Galben Florin declară în audierea sa că, pe Gunea Mihai până la reținere nu l-a cunoscut, fapt confirmat și prin declarațiile lui Gunea Mihai, pe când în actul de învinuire este menționat că, conform înțelegerii prealabile Galben Florin, Gunea Mihai și alții ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere transportare, etc. substanțe narcotice, psihotrope și analogi. La fel, în declarații, Galben Florin menționează că a primit de la Tudos Alexandru 20 grame de așa-zisa ,,sare”, pe când în actul de învinuire este 4 indicată cantitatea de 30 grame de substanță PVT. La fel, Galben Florin declară că i-a înstrăinat lui Tabun Eugeniu 3 grame de ,,sare”, pe când în sentința este menționat că a comercializat 30 grame de substanță PVT. Astfel, sunt evidente divergențele dintre declarațiile inculpatului Galben Florin și detaliile incluse în actul de învinuire. Mai mult, declarațiile ultimului nu confirmă faptele imputate conform rechizitoriului, iar instanță de fond urma să sesizeze acest aspect, care nefiind înlăturat prin întrebări de concretizare, a dus nemijlocit la vicierea procedurii de examinare a cauzei; - apărarea subliniază că, Galben Florin este învinuit de către organul de urmărire penală și condamnat pentru că la 02.09.2016 i-a înstrăinat lui Tabun Eugeniu 3 gr. de PVT, pe care acuzatorul de stat o califică în actul de învinuire ca fiind analogul substanței PVP, iar la reținere la Galben Florin careva substanță nu a fost găsită, fapt confirmat și prin procesul-verbal de percheziție. Respectiv, un careva înscris sau raport de expertiză care să demonstreze ce substanță a transmis Galben Florin lui Tabun Eugeniu nu există la materialele cauzei. Galben Florin în declarațiile sale menționează că a luat de la Tudos Alexandru și a transmis lui Tabun Eugeniu „sare”; - în Raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5834 din 18.10.2016, fiind avertizat de răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a unei concluzii false, expertul Herghelegiu Viorel, a concluzionat că: substanța cristalină cu aspect de praf și bulgări de culoare albă, cu nuanță gălbuie, în cantitate de 324,87 gr (84,90+77,68+78,24+84, Olgrame), din cele 4 pachete din polimer, prezentată la examinare, depistată și ridicată în cadrul percheziției la domiciliul cet. Crețu Igor, conține componentul activ cu efect narcotic a-PVT, [...] obținut artizanal, care nu face parte din categoria substanțelor narcotice, psihotrope sau precursori, în Tabelele și Listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, precum și în Lista substanțelor narcotice, psihotrope si a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate in trafic ilicit precum si cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 - nu este inclus. Similar, în Raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5460 din 28.09.2016, expertul Gribiniuc Igor, fiind avertizat de răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a unei concluzii false, a concluzionat că: substanța alb cristalină cu aspect de bulgări ridicată de la Tudos Alexandru reprezintă a-PVT care în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope, precursorilor acestora supuse controlului nu este inclusă. Prin urmare, avem la materialele cauzei rapoarte de expertiză care stabilesc clar că a-PVT nu este inclusă în Tabelele și Listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului și nu avem careva rapoarte sau confirmări că a-PVT este analog al PVP, contrar celor expuse de procuror în rechizitoriu. Nici la moment nu se cunoaște ce substanța a comercializat Galben Florin, și dacă substanța era în general PVT, or, asupra ultimului nu s-a depistat careva substanță, ce este acest PVT, dacă este această 5 substanță narcotic, psihotrop sau precursor. Produsul comercializat de către Galben Florin ar putea fi într-adevăr sare, sau orice altă substanță care nu se află în trafic ilicit, or, Galben Florin a comunicat că a luat sare de la Tudos Alexandru; - nu este clar cum a stabilit acuzarea că Galben Florin a comercializat substanță narcotică și cum au fost calculate proporțiile ca fiind deosebit de mari, în cazul în care această substanță nu este inclusă în Tabelele și Listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului; - conform normelor legale, în cazul în care vinovăția inculpatului nu a fost demonstrată cu probe concludente și pertinente, acesta nu poate fi condamnat. 3.2. Avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Gunea Mihai, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu aplicarea prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal, încetarea procesului penal în privința lui Gunea Mihai și liberarea de răspundere penală în baza art.391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală. În motivarea apelului declarat a invocat că: - cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, instanță a lăsat fără examinare și răspuns temeiurile de încetare a procesului penal și de liberare de răspundere penală în baza art.217 alin.(5) Cod penal, fapt inadmisibil; - Gunea Mihai în cadrul urmăririi penale, cât și pe tot parcursul examinării cauzei penale în fond a colaborat activ de la bun început cu organul de urmărire penală, indicând cu lux de amănunte circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea. Gunea Mihai a fost reținut la data de 03.09.2016, iar la data de 04.09.2016, ora 22-20 colaborând cu organul de urmărire penală a participat la achiziția de control, unde s-a întâlnit cu Solonari Anatolie în s. xxxx, r. xxxx, și a comercializat de la acesta contra sumei de 2000 lei, 50 pastile de culoare verde cu inscripția „100$”; - potrivit declarațiilor date la data de 09.09.2016, cât și declarațiilor date personal de Gunea Mihai în cadrul ședinței de judecată, acesta a participat la deconspirarea altor persoane și a indicat direct sursa de procurare a substanțelor narcotice. Mai mult ca atât, acesta a recunoscut vinovăția în faptul păstrării substanțelor narcotice care erau procurate de la Tudos Alexandru și Solonari Anataolie cu care se cunoșteau de mai mult timp; - la momentul reținerii, la învinuitul Gunea Mihai au fost găsite 22 pastile, care urmau a fi consumate în zilele de odihnă. Gunea Mihai a declarat că zilnic consuma 2-3 pastile, iar dat fiind faptul că erau zile de odihnă și-a procurat cu rezervă pentru 3 zile, fapt declarat la data de 16.02.2019; - este de menționat că, din toate persoanele învinuite pe acesta cauză penală, Gunea Mihai se cunoaște doar cu Tudos Alexandru și cu Solonari Anatolie, persoane care au fost divulgate de primul; - norma juridică din art.217 alin.(5) Cod penal, prevede în mod exhaustiv temeiurile și condițiile eliberării de răspundere penală, iar pentru aplicarea acestei norme legale, persoana este necesar să întrunească cel puțin una condițiile si temeiurile enumerate; - în această ordine de idei, este relevant de accentuat, că conform prevederilor pct. 12 6 al Hotărârii explicative al Plenului Curții Suprem Justiție nr.2 din 26.11.2011, Cu privire la practica judiciară de aplica legislației penale ce reglementează circulația ilegală a substanțelor narcotice psihotrope sau analoagelor lor și a precursorilor - „Instanțele judecată urmează să țină seama că, în baza art.217 alin.(5) Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute la art.art.217, 2171 Cod penal este posibilă în cazul care există una din două condiții: predarea benevolă de către persoană a substanței narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora; acțiunile active ale persoanei care contribuie descoperirea sau curmarea infracțiunilor legate de circulat unor astfel de substanțe: autodenunțare, divulgarea persoanei care a contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurile sau a veniturilor dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii; - la caz, este de menționat că, Gunea Mihai întrunește condițiile de aplicare prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal, specificate la pct.12 lit. b) al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție și anume: acordul de colaborare cu organul de urmărire penală; contribuirea activă la descoperirea infracțiunii ce tine de circulația ilegală a drogurilor; indicarea sursei de procurarea substanțelor narcotice (de la Tudos Alexandru și Solonari Anatolie); participarea la achiziția de control din data de 04.09.2016. pentru deconspirarea și reținerea în flagrant a lui Solonari Anatolie; divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii (Tudos Alexandru și Solonari Anatolie), fapt confirmat prin procesul - verbal de audiere a învinuitului din 09.09.2016, 12.01.2017, 16.02.2017 și audierea în cadrul ședințelor de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019 a fost: - respins apelul declarat de către avocatul Lozan Oleg în numele inculpatului Galben Florin, ca nefondat; - admis apelul avocatului Spoială Vladimir în numele inculpatului Gunea Mihai, casată sentința parțial, în partea tragerii la răspundere penală a lui Gunea Mihai și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și liberat de răspundere penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. În cadrul ședinței de judecată din data 16.03.2017 de inculpatul Gunea Mihai a declarat personal prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de 7 urmărire penală și nu solicită administrarea de noi probe, potrivit prevederilor art.3641 Cod de procedură penală (f.d.70 vol. 12), cerere care a fost contrasemnată de către avocatul Spoială Vladimir. Totodată, conform prevederilor legale prima instanță a acordat inculpatului întrebarea dacă își susține cererea sus menționată, inculpatul menționând că cererea este scrisă personal și își recunoaștem vina, fapt cosemnat în procesul-verbal (f.d.98). Astfel, instanță prin încheierea inclusă în procesul-verbal al ședinței de judecată a dispus examinarea cauzei în procedură simplificată, prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală (f.d.87 vol. 12). Instanța de apel a menționat că, din momentul pronunțării încheierii, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate. Dacă inculpatul ori apărătorul lui, după adoptarea încheierii privind admiterea cererii de judecare în ordinea art.3641 Cod de procedură penală, în timpul audierii ori după aceasta, renunță la procedura simplificată, instanță prin încheiere protocolară, va indica că renunțarea nu poate fi admisă. Prin urmare, având în vedere că inculpatul Galben Florin a recunoscut vinovăția sa cât și probele administrate de către acuzare, se constată că în prezenta cauză penală au fost corect aplicate prevederile art.3641 Cod de procedură penală și nu sunt evidențiate careva circumstanțe ce ar exclude aplicarea acestei proceduri speciale. Instanța de apel a reținut că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a fost viciată, nefiind constatat că în cadrul urmării penale au fost încălcate grav normele imperative din codul de procedură penală, iar în cadrul procedurii precedente nefiind afectată hotărârea atacată. Totodată, instanța de apel a reținut că împotriva sentinței adoptate în prima instanță în urma judecării în procedură simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. Urmare a celor relatate supra, instanța de apel nu se va expune asupra argumentelor avocatului în numele inculpatului Galben Florin, ce vizează achitarea acestuia. Verificând legalitatea sentinței, se atestă că, instanță de fond la stabilirea pedepsei inculpatului Galben Florin a respectat principiile de individualizare a pedepsei prevăzute de art.art.61, 76, 77 Cod penal, aplicându-i acesteia o pedeapsă echitabilă, și în limitele stabilite de sancțiunea normei de incriminare. Totodată, instanța de apel a menționat că conform art.217 alin.(5) Cod penal, persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art.217 sau 2171 Cod penal ,este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce tine de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a 8 drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor. Instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpatul Gunea Mihai a contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor prin indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, or, Gunea Mihai fiind audiat în calitate de bănuit, a indicat sursa de procurare a acestor substanțe și a divulgat persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii, l-a numit pe Solonari Anatolie și a declarat că este gata să colaboreze cu organul de urmărire penală pentru a contribui la descoperirea și divulgarea persoanelor ce au contribuit la săvârșirea infracțiunii, inclusiv prin efectuarea unor achiziții de droguri de la Solonari Anatolie. Potrivit ordonanței procurorului din 04 septembrie 2016, a fost dispusă efectuarea măsurii speciale de investigație pe cauza penală nr.2016420844 și anume achiziția de control, de către Gunea Mihail, a unei cantități de cincizeci de pastile cu conținut de substanță psihotropă contra sumei de 2 000 lei de la Solonari Anatolie, la 04.09.2016 (f.d.189 vol. V). Potrivit rechizitoriului Solonari Anatolie (persoana care a fost divulgată de către Gunea Mihail), a fost pus sub învinuire precum că (...) La 04.09.2016 ora. 22.020, având intenția punerii în circulație a substanțelor „ psihotrope, conform înțelegerii prealabile cu Gunea Mihail, s-a întâlnit cu acesta în r-nul xxxx, s. xxxx, unde i-a comercializat contra sumei de 2 000 lei, 50 de pastile de culoare verde cu inscripția „100$”, care conform raportului de expertiză nr.5400 din 26.09.2016, reprezintă substanță psihotropă MDMA, cantitatea căreia constituie 22,04 gr. Substanța psihotropă a fost predată benevol de către Gunea Mihail organului de urmărire penală”, cu care Gunea Mihai a încheiat acord de colaborare, participând la achiziția de control. Potrivit răspunsului parvenit din partea ofițerului superior de urmărire penală al SUP a IP Botanica, mun. Chișinău, Godonoagă Victor, în adresa avocatului Zmeu Alexandru, se indică că, la 03 septembrie 2016 Gunea Mihai a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar în urma acțiunilor de urmărire penală de la acesta au fost ridicate 22 pastile cu conținut de substanță psihotropă „MDMA”. În aceeași zi, ultimul a data acordul privind conlucrarea cu organul de urmărire penală, participarea la efectuarea măsurii speciale de investigații achiziția de control, comunicând despre sursa de proveniență a drogurilor depistate la el. Astfel, cu participarea lui Gunea Mihai, la 05 septembrie 2016, în baza ordonanței de efectuare a achiziției de control, cu participarea lui Gunea Mihai a fost efectuată măsura specială de investigație menționată, ca urmare fiind procurate pastile cu conținut de substanță psihotropă „MDMA”, iar Solonari Anatolie a fost reținut și recunoscut în calitate de bănuit. În acest context, Gunea Mihai a contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor și analogii acestora, prin indicare a sursei de procurare a acestor substanțe și divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea 9 infracțiunii (f.d.53 vol. XIII). Astfel, instanța de apel a concluzionat că, prin acțiunile de colaborarea a inculpatului Gunea Mihai, s-a stabilit sursa de procurare a drogurilor și a fost divulgată persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii și anume acesta s-a dovedit a fi Solonari Anatolie. Din considerentele expuse, având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că, inculpatul Gunea Mihai a contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor prin predare benevolă a drogurilor, indicarea sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, astfel instanța de apel a considerat necesar de a-l libera pe inculpatul Gunea Mihai de răspundere penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal. La fel, instanța de apel a reținut că, prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, în privința lui Galben Florin nu pot fi aplicate, deoarece inculpatul Galben Florin fiind reținut în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea substanțelor narcotice, fiind recunoscut si audiat în calitate de bănuit/învinuit a declarat că recunoaște parțial vina și dorește să acorde ajutor organului de urmărire penală în vederea documentării și reținerii persoanelor care practică așa tip de activitate ilegală, însă la materialele cauzei nu este prezent nici un raport sau acord de colaborare cu organul de urmărire penală care ar confirma cele invocate de inculpat.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, au declarat recursuri ordinare: 6.1. Procurorul, indicând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, în privința inculpatului Gunea Mihai, cu menținerea în privința acestuia sentința primei instanței, conform căreia, Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. În susținerea solicitării, recurentul a invocat că decizia instanței de apel în partea ce ține de soluția dispusă în privința inculpatului Gunea Mihai este neîntemeiată și contrară normelor procesuale, instanța în mod incorect aplicând prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, fără aține cont atât de norma materială cât și procesuală ce vizează aceasta. În cazul în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către acuzare și a ajuns la concluzia liberării inculpatului Gunea Mihai de răspunderea penală, urma să dezvăluie această concluzie expunând punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei adoptate, fapt care pe caz a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a motivelor invocate, raportate la circumstanțele cauzei penale cercetate. Instanța de apel a acționat în derogarea de la prevederile procesual-penale precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție expuse în pct.14 al Hotărârii nr.22 din 12.12.20105 cu privire la practica judecătorii cauzelor penale în ordine de apel, conform căreia - nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu 10 nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei. Prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, impun respectarea unor anumite condiții expres prevăzute în dispoziția sa, condiții care urmează cumulativ a fi întrunite de subiectul infracțiunii ce ține de circulația substanțelor narcotice. Este de reținut și a doua parte a dispoziției art.217 alin.(5) Cod penal conform căreia ”nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, botanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor”, prevedere legală care vine să concretizeze modul de aplicare a normei și limitele de constatate a acelei contribuții a subiectului infracțiunii ce ține de circulația substanțelor narcotice. Acuzarea atestă că, instanța de apel nu a ținut cont anume de aceste vederi legale sus enunțate și fără a constata și aprecia cumulul de circumstanțe în care a fost depistată infracțiunea, documentate acțiunile inculpatului Gunea Mihai, în mod greșit a considerat contrariul. Astfel, acuzarea atestă că instanța de apel a omis din vedere procesul-verbal de percheziție din 03.09.2016 ora 20.45, conform căruia a fost efectuată percheziția automobilul de marcă „Dacia Logan” număr de înmatriculare xxxx (f.d.42-47 vol. II), aflat în posesia persoanei identificate de organul de urmărire penală și în care, în momentul reținerii de către colaboratorii de politie, se aflau Gunea Mihai și o persoană identificată de organul de urmărire penală, au fost depistate și ridicate un pachet de tip zip-lock cu praf de culoare albă, un pachet din polimer cu 22 pastile de culoare verde, mijloace bănești în sumă de 1 186 lei, un telefon de marcă ”Samsung”, un telefon de model Samsung”, un telefon de marcă „Nokia,, deteriorat. Acest act procesual dovedește modul în care au fost documentate acțiunile inculpatului Gunea Mihai și care dovedește că acele substanțe depistate la ultimul nu au fost predate la inițiativa inculpatului, ci au fost ridicate în cadrul acțiunilor procesuale de reținere a acestuia. Circumstanțele descrise dovedesc că, inculpatul Gunea Mihai nu avea careva intenție a colabora cu organele de urmărire penală din proprie inițiativă, ci a fost forțat sub presiunea circumstanțelor în care a fost implicat, să accepte antrenarea în acțiunile procesuale ulterioare și doar cu scopul de a-și atenua eventuala situație și a nu fi pedepsit pentru faptele sale. Potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.09.2016 ora 02.40, în rezultatul percheziției efectuată la domiciliul cet. Gunea Mihai pe adresa - xxxx str. xxxx ap.xx (f.d.178-83 vol. II), a fost depistat și ridicat un pachețel din folie de staniol cu masă vegetală de culoare verde care de asemenea s-a dovedit a fi substanță narcotică sub formă de marijuană conform raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5480 din 29.09.2016 (f.d.200- 203 vol. II) și care a fost ridicată anume urmare a acțiunilor procesuale. În context, sunt de reținut declarațiile însuși ale inculpatului Gunea Mihai care a indicat că ”de mult timp se păstra acea marijuană la el acasă”, declarații care dovedesc că inculpatul a avut timp suficient a preda substanța narcotică organelor de drept și a întreprinde acțiuni de 11 contribuire activă la descoperirea infracțiunii și contracarare a acestor infracțiuni, acțiuni care nu au fost realizate benevol de inculpat în perioada de timp disponibilă. 6.2. Avocatul Zmeu Alexandru în numele inculpatului Galben Florin, indicând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanța de apel s-a limitat doar la enunțarea concluziilor lipsite de o motivare suficientă. Din cuprinsul deciziei contestate rezultă că instanța de apel evaluând probele cercetate, nu a acordat deplină eficientă prevederilor art.101 Cod de procedură penală. Remarcă recurentul, că inculpatul Florin Galben în urma colaborării cu organul de urmărire penală, din partea OUP au fost efectuate un șir de măsuri speciale de investigații, pentru depistarea și ridicarea drogurilor. Deși în dosar sunt probe despre colaborarea lui Galben Florin, instanțele în mod abstract s-au expus în privința acestor probe, chiar și în cazul în care au considerat că urmează a fi respinse, în situația în care apărarea a insistat pe aprecierea lor, și-a motivat argumentele pe baza acestora. Apărarea, a făcut referire la prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, care prevede în mod exhaustiv temeiurile și condițiile eliberării de la răspunderea penală, iar pentru aplicarea acestei norme legale, făptuitorul care a comis infracțiunea prevăzută de art.217 sau 2171 Cod penal, trebuie să întrunească cel puțin una din următoarele condiții: contribuirea activă la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora prin autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicarea sursei de procurare a acestor substanțe, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. În această ordine de idei, relevă apărarea că, conform prevederilor pct.12 al Hotărârii explicative al Plenului Curții Supreme Justiție nr.2 din 26.11.2011, Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația ilegală a substanțelor narcotice psihotrope sau analoagelor lor și a precursorilor - „Instanțele de judecată urmează să țină seama că, în baza art.217 alin.(5) Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute la art.art.217, 2171 Cod penal este posibilă în cazul care există una din două condiții: predarea benevolă de către persoană a substanței narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora; acțiunile active ale persoanei care contribuie descoperirea sau curmarea infracțiunilor legate de circulat unor astfel de substanțe: autodenunțare, divulgarea persoanei care au contribuit la săvârșirea infracțiuni, indicarea sursei de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii. Consideră apărarea că, Galben Florin întrunește condițiile de aplicare prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal, specificate la pct.12 lit. b) al Hotărârii Plenului Curții Supreme 12 de Justiție și anume: acordul de colaborare cu organul de urmărire penală; contribuirea activă la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor; indicarea sursei de procurarea substanțelor narcotice (de la Tudos Alexandru și Solonari Anatolie); participarea la achiziția de control din data de 04.09.2016, pentru deconspirarea și reținerea în flagrant a lui Solonari Anatolie; divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii (Tudos Alexandru și Solonari Anatolie), fapt confirmat prin procesul-verbal de audiere a învinuitului din 09.09.2016, 12.01.2017, 16.02.2017 și audierea în cadrul ședințelor de judecată.

Pe marginea recursului declarat de procuror a prezentat referință avocatul Zmeu Alexandru în numele inculpatului Gunea Mihail, care a pledat pentru respingerea argumentelor invocate în recurs, ca fiind neîntemeiate.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul procurorului urmează a fi admis, iar cel al avocatului Zmeu Alexandru în numele inculpatului Galben Florin urmează a fi respins, din următoarele considerente. Cu referire la recursul avocatului Zmeu Alexandru în numele inculpatului Galben Florin. Potrivit art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța respinge recursul ca inadmisibil. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal atestă, că recursul apărării se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și anume hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel în cazurile când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că 13 instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Instanța de recurs apreciază ca fiind declarativă alegația recurentului prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în cererea de apel. Verificând minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apelurile apărării, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel a dat răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Totodată, instanța de recurs atestă că recursul apărării se axează preponderent pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării, ca fiind ilegală a hotărârilor contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal lărgit consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate la prezenta cauză. Nu pot fi reținute argumentele recurentului prin care se invocă că instanța de apel a examinat selectiv probele, deoarece din conținutul deciziei atacate rezultă, că instanța de apel a respectat inclusiv și prevederile art.101 alin.(3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a examinat toate probele din dosar, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului Galben Florin. Cu referire la temeiul invocat în recursul ordinar în baza pct. 12) alin.(1) a art.427 14 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că, o astfel de eroare în speța dată nu se constată. Potrivit art.113 alin.(1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru verificarea existenței temeiului, prevăzut în art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au fost încadrate corect potrivit normei penale. În speță, inculpatul Galben Florin a fost condamnat, de către instanța de fond, soluție menținută și de către instanța de apel, în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal – procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinare ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel, analizând și apreciind probele examinate în cadrul ședinței de judecată, corect a ajuns la concluzia, că inculpatul Galben Florin prin acțiunile sale a realizat totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Colegiul penal lărgit reține că, sunt neîntemeiate argumentele expuse de către partea apărării în recursul declarat privind aplicarea prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal inculpatului Galben Florin, în acest sens instanța de apel analizând și apreciind probele examinate în cadrul ședinței de judecată, stabilind cu certitudine că inculpatul Galben Florin fiind reținut în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea substanțelor narcotice, fiind recunoscut și audiat în calitate de bănuit/învinuit a declarat că recunoaște parțial vina și dorește să acorde ajutor organului de urmărire penală în vederea documentării și reținerii persoanelor care practică așa tip de activitate ilegală, or, potrivit constatărilor instanței de apel la materialele cauzei nu este prezent nici un raport sau acord de colaborare cu organul de urmărire penală care ar confirma cele invocate de inculpat. Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel în mod întemeiat și corect a ajuns la concluzia că, în cazul reținerii persoanei, precum și al desfășurării acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora, predarea acestor substanțe la solicitarea persoanei responsabile, care desfășoară acțiunile menționate, nu poate servi drept temei pentru aplicarea prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal. Așadar, Colegiul penal lărgit a constată că, la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Galben Florin în săvârșirea 15 infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Totodată, respectând prevederile art.414 alin.(1), (5) și art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, decizia contestată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Având în vedere cele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, iar din acest considerent recursul urmează a fi respins ca inadmisibil. Cu referire la recursul declarat de către procuror. Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat. Având în vedere esența erorilor invocate de recurent și constatând că, instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale și cele jurisprudențiale la rejudecarea cauzei penale și la adoptarea soluției sale, Colegiul penal lărgit se va expune asupra erorilor admise. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. 16 Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct.5 al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra, interpretându-le eronat. Instanța de recurs consideră că, soluția instanței de apel privind liberarea de răspunderea penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal a inculpatului Gunea Mihai, este prematură și afectată de eroarea de drept prescrisă în pct. 6) alin.(1) din art.427 Cod de procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, asupra căreia atrage atenția și procurorul. Colegiul penal lărgit menționează că, prin sentința primei instanțe, Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. Ulterior, instanța de apel a decis asupra admiterii apelului declarat de avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului, casând parțial sentința și pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, iar în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal, s-a dispus liberarea de răspunderea penală. Reieșind din motivarea hotărârii recurate, se reține că unul dintre motivele care a stat la baza soluției privind casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, este faptul că instanța de apel a constatat că inculpatul Gunea Mihai a contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor prin indicare a sursei de procurare a acestor substanțe și divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii. În această ordine de idei, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art.217 alin.(5) Cod penal conform căreia ”nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, botanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor”, prevedere legală care vine să concretizeze modul de aplicare a normei și limitele de constatate a acelei contribuții a subiectului infracțiunii ce ține de circulația substanțelor narcotice. De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel a omis din vedere procesul-verbal de percheziție din 03.09.2016, conform căruia a fost efectuată percheziția automobilul de marcă „Dacia Logan” număr de înmatriculare xxxx (f.d.42-47 vol. II), aflat în posesia persoanei identificate de organul de urmărire penală și în care, în momentul reținerii de către colaboratorii de politie, se aflau Gunea Mihai și o persoană identificată de organul de urmărire penală, au fost depistate și ridicate un pachet de tip zip-lock cu praf de culoare albă, un pachet din polimer cu 22 pastile de culoare verde, mijloace bănești în sumă de 1 186 lei, un telefon de marcă ”Samsung”, un telefon de model Samsung”, un telefon de marcă „Nokia,, deteriorat. Prin urmare, acest act procesual dovedește modul în care au fost documentate acțiunile inculpatului Gunea Mihai și substanțele depistate la ultimul nu au fost predate la 17 inițiativa inculpatului, ci au fost ridicate în cadrul acțiunilor procesuale de reținere a acestuia. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, inculpatul Gunea Mihai nu avea careva intenție de a colabora cu organele de urmărire penală din proprie inițiativă, ci a fost forțat sub presiunea circumstanțelor în care a fost implicat, să accepte antrenarea în acțiunile procesuale ulterioare și doar cu scopul de a-și atenua eventuala situație de a nu fi pedepsit pentru faptele sale. Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a omis faptul că din actele cauzei, se constată că potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.09.2016 ora 02.40, în rezultatul percheziției efectuată la domiciliul cet. Gunea Mihai pe adresa xxxx str. xxxx ap. xx (f.d.178-83 vol. II), a fost depistat și ridicat un pachețel din folie de staniol cu masă vegetală de culoare verde care de asemenea s-a dovedit a fi substanță narcotică sub formă de marijuană conform raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5480 din 29.09.2016 (f.d.200-203 vol. II) și care a fost ridicată anume urmare a acțiunilor procesuale. Prin urmare, instanța de apel urma să țină cont și de declarațiile inculpatului Gunea Mihai care a indicat că ”de mult timp se păstra acea marijuană la el acasă”, declarații care dovedesc că inculpatul a avut timp suficient a preda substanța narcotică organelor de drept și a întreprinde acțiuni de contribuire activă la descoperirea infracțiunii și contracarare a acestor infracțiuni, acțiuni care nu au fost realizate benevol de inculpat în perioada de timp disponibilă. Reieșind din cumulul de probe administrate în cauza penală în coraport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit reține ca fiind eronată concluzia privind liberarea de răspunderea penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal a inculpatului Gunea Mihai, or, împrejurările enunțate relevă, în mod evident că, instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, analizând superficial circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și nu a pătruns în esență, formulând niște concluzii neîntemeiate cu privire la casarea soluției instanței de fond. În atare situație, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, soluția instanței de fond prin care Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa prevăzută de sancțiunea incriminată, în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței, este întemeiată. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiul invocat de procuror, și-a găsit confirmare la judecarea recursului, prin urmare, recursul urmează a fi admis, hotărârea atacată casată parțial ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1), 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : 18 Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Zmeu Alexandru în numele inculpatului Galben Florin. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019, în cauza penală în privința lui Gunea Mihai xxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23 mai 2018, prin care lui Gunea Mihai xxxx, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. În rest, dispozițiile hotărârii contestate se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 decembrie 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Elena Cobzac Victor Boico 19