1ra-1608/2019 — art.42 alin.2, 217 1 alin.4 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.42 alin.2, 217 1 alin.4 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6, 12 CPP
1ra-1608/2019 — art.42 alin.2, 217 1 alin.4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1ra-1608/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
05 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti
Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,
judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Zmeu
Alexandru în numele inculpatului Galben Florin, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019, în cauza penală privindu-i
pe
Galben Florin xxxx, născut la xx xxxx xxxx, originar și
domiciliat xxxx xxxx
și
Gunea Mihai xxxx, născut la xx xxxx xxxx, originar și
domiciliat xxxx xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 24.02.2017 – 23.05.2019;
Instanța de apel: 21.06.2018 – 21.05.2019;
Instanța de recurs: 02.07.2019 – 05.11.2019.
Asupra recursurilor ordinare menționate, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23 mai 2018, adoptată în
conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, Galben Florin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42
alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip
închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul
circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.
Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171
1
alin.(4) lit. d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal
al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Galben Florin acționând
împreună și de comun acord cu Gunea Mihai, și alte persoane identificate și neidentificate
de către organul de urmărire penală, printr-o înțelegere prealabilă, neavând autorizația
corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și
punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope
și analogilor acestora în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, conform înțelegerii prealabile Galben Florin, Gunea Mihai și alte persoane
identificate de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza a fost disjungată într-o
procedură separată și într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală,
ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în
circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice,
psihotrope și analogi ai acestora în proporții deosebit de mari, pe care până la 29.09.2016
o distribuiau, pentru comercializare diferitor persoane.
Galben Florin având intenția punerii în circulație a substanțelor narcotice și
psihotrope, o perioadă nedeterminată de timp primea de la o persoană, cauza în privința
căruia a fost disjungată într-o procedură separată, substanțe narcotice, psihotrope și
analogi ai acestora, pe care până la 04.09.2016, le comercializa diferitor persoane.
Astfel, la 02.09.2016 Galben Florin primind de la aceiași persoană identificată de
către organul de urmărire penală, cauza în privința căruia a fost disjungată într-o
procedură separată, având intenția punerii în circulație a drogurilor și analogilor acestora,
aflând-se la intersecția str-lor Grenoble și Traian din mun. Chișinău, i-a comercializat
altei persoane, identificată de către organul de urmărire penală, cauza în privința căruia la
fel a fost disjungată în procedură separată, 30 gr de substanță PVT, care reprezintă analog
al substanței narcotice - PVP.
Gunea Mihai acționând împreună și de comun acord cu Galben Florin, și alte
persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza în privința cărora a fost
disjungată într-o procedură separată și persoanelor neidentificate de către organul de
urmărire penală, printr-o înțelegere prealabilă, neavând autorizația corespunzătoare,
asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în
circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și
analogilor acestora în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, Gunea Mihai, conform înțelegerii prealabile cu Galben Florin și alte persoane
identificate de către organul de urmărire penală, cauza în privința cărora a fost disjungată
într-o procedură separată, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire
penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea
în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice,
psihotrope și analogi ai acestora în proporții deosebit de mari, pe care până la 29.09.2016
o distribuiau, pentru comercializare diferitor persoane.
2
Fiind efectuată percheziția în automobilul de marcă „Dacia Logan” cu n/î xxxx, aflat
în posesia persoanei identificată de organul de urmărire penală, cauza fiind disjungată
într-o procedură separată, în care, în momentul reținerii de către colaboratorii de politie,
se afla persoana identificată de organul de urmărire penală, adică posesorul automobilului
menționat la care au fost depistate substanțe narcotice și la Gunea Mihai fiind depistat un
pachet din polimer cu 22 pastile de culoare verde constituie substanță psihotropă MDMA
cu cantitatea de 9,791 grame.
Conform raportului de expertiză nr.5478 din 29.09.2016, substanța sub aspect de
praf din pachețelul din polimer ziplock reprezintă substanță narcotică PVP, cantitatea
căreia constituie 2,566 grame, iar cele 22 pastile de culoare verde constituie substanță
psihotropă MDMA cu cantitatea de 9,791 grame.
La 04.09.2016 ora 02.40, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet. Gunea
Mlihai, amplasat pe adresa - mun. Chișinău str. xxxx ap. xx, a fost depistat și ridicat
un pachețel din folie de staniol cu substanță, care conform raportului de expertiză
nr.5480 din 29.09.2016, reprezintă substanță narcotică marijuana, cantitatea căreia
constituie 0,21 grame. Cantitatea substanțelor narcotice și psihotrope menționate, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă
proporții deosebit de mari.
La 04.09.2016 ora 22.20, Gunea Mihai conform înțelegerii prealabile cu o altă
persoană identificată de organul de urmărire penală, cauza în privința acestuia la fel
fiind disjungată într-o procedură separată, ultimii, sa-u întâlnit în r-nul Nisporeni s.
Bălăurești, unde Gunea Mihai a procurat de la această persoană, 50 pastile de culoare
verde cu inscripția „100$” contra sumei de 2 000 lei, care conform raportului de
expertiză nr.5400 din 26.09.2016, reprezintă substanță psihotropă MDMA, cantitatea
căreia constituie 22,04 gr. Substanța psihotropă a fost predată benevol de către Gunea
Mihai organului de urmărire penală.
Astfel, la 04.09.2016, în urma percheziției corporale a aceleiași persoane
identificată de organul de urmărire penală, cu care s-a întâlnit Gunea Mihai și de la
care a procurat substanțele narcotice în r-nul xxxx s. xxxx, a fost depistat și ridicat un
pachețel din folie de staniol cu un fragment de pastilă, care conform raportului de
expertiză nr.5217 din 16.09.2016, reprezintă substanță psihotropă MDMA, cantitatea
căreia constituie 0,21 gr și banii în sumă de 2 000 lei, primiți de la Gunea Mihai.
Împotriva sentinței au declarat apel:
3.1. Avocatul Lozan Oleg în numele inculpatului Galben Florin, solicitând
casarea sentinței, anularea încheierii judecătorului V. Garabagiu prin care s-a dispus
examinarea cauzei penale de învinuire a lui Galben Florin în baza art.art.42 alin. (2),
2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, în procedură simplificată, conform art.3641 Cod de
procedură penală, examinarea cauzei în fond cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit, pentru prima instanță prin care Galben Florin să fie achitat deoarece
fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
În motivarea apelului declarat a invocat că:
3
- la examinarea cauzei penale în procedură simplificată au fost admise erori
procesuale: instanța de fond a admis cererea inculpatului Galben Florin privind
examinarea cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală, de două ori - la
10.03.2017 și la 31.05.2017, nefiind în nici unul din cazuri cercetate materialele
cauzei, fapt ce este contrar prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, care
prevede că, instanța admite, prin încheiere, cererea dacă din probele administrate
rezultă că faptele inculpatului sânt stabilite si dacă sânt suficiente date cu privire la
persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Astfel, din procesul-verbal nu
rezultă cercetarea materialelor cauzei de către instanță, or, acestea nu sunt detaliate în
textul procesului-verbal;
- conform alin.(4) al art.3641 Cod de procedură penală, respectarea prevederilor
expuse mai sus, instanța procedează la audierea inculpatului potrivit regulilor de
audiere a martorului. La verificarea declarațiilor inculpatului Galben Florin făcute în
cadrul cercetării judecătorești, care sunt parte integrantă a procesului-verbal, se
observă că acesta nu a rostit jurământul martorului și nu a fost avertizat de
răspundere penală conform art.art.312, 313 Cod penal, ultimul semnând doar pentru
declarațiile făcute;
- apărarea consideră că admiterea cererii inculpatului privind examinarea cauzei
în baza probelor administrate la faza de urmărire penală este una viciată și ilegală, iar
dacă instanță de fond respecta rigorile art.3641 Cod de procedură penală și anume
cerceta materiale cauzei și actul de învinuire, aceasta ajungea la concluzia că, cererea
inculpatului este una negândită. Mai mult, după audierea inculpatului, instanță de
fond, în procesul deliberării urma să pronunțe încheiere privind respingerea cererii
inculpatului și examinarea cauzei în procedură generală conform pct. 15-18, 25, 26
ale Hotărârii Plenului CSJ cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de
procedură penală de către instanțele judecătorești;
- astfel, inculpatul Galben Florin, la momentul încheierii contractului de asistentă
juridică cu noul avocat a menționat că, nu a înțeles ce este procedură simplificată,
avocatul precedent neexplicând-i esența respectivei proceduri și efectele aplicării
acesteia, cererea privind examinarea cauzei în baza probelor administrate la urmărire
penală fiindu-i dictată de către apărător, ducîndu-1 în eroare că - dacă va recunoaște
vina, cauza va fi finisată rapid și va fi încetată, cu aplicarea prevederilor alin.(5)
art.217 Cod penal pentru colaborarea cu organele de anchetă;
- din declarațiile inculpatului din cadrul cercetării judecătorești, se observă că
acestea nu confirmă fără echivoc faptele descrise în rechizitoriu. Astfel, Galben
Florin declară în audierea sa că, pe Gunea Mihai până la reținere nu l-a cunoscut, fapt
confirmat și prin declarațiile lui Gunea Mihai, pe când în actul de învinuire este
menționat că, conform înțelegerii prealabile Galben Florin, Gunea Mihai și alții ilegal
a dobândit pentru păstrare, expediere transportare, etc. substanțe narcotice,
psihotrope și analogi. La fel, în declarații, Galben Florin menționează că a primit de
la Tudos Alexandru 20 grame de așa-zisa ,,sare”, pe când în actul de învinuire este
4
indicată cantitatea de 30 grame de substanță PVT. La fel, Galben Florin declară că i-a
înstrăinat lui Tabun Eugeniu 3 grame de ,,sare”, pe când în sentința este menționat că
a comercializat 30 grame de substanță PVT.
Astfel, sunt evidente divergențele dintre declarațiile inculpatului Galben Florin și
detaliile incluse în actul de învinuire. Mai mult, declarațiile ultimului nu confirmă
faptele imputate conform rechizitoriului, iar instanță de fond urma să sesizeze acest
aspect, care nefiind înlăturat prin întrebări de concretizare, a dus nemijlocit la
vicierea procedurii de examinare a cauzei;
- apărarea subliniază că, Galben Florin este învinuit de către organul de urmărire
penală și condamnat pentru că la 02.09.2016 i-a înstrăinat lui Tabun Eugeniu 3 gr. de
PVT, pe care acuzatorul de stat o califică în actul de învinuire ca fiind analogul
substanței PVP, iar la reținere la Galben Florin careva substanță nu a fost găsită, fapt
confirmat și prin procesul-verbal de percheziție. Respectiv, un careva înscris sau
raport de expertiză care să demonstreze ce substanță a transmis Galben Florin lui
Tabun Eugeniu nu există la materialele cauzei. Galben Florin în declarațiile sale
menționează că a luat de la Tudos Alexandru și a transmis lui Tabun Eugeniu „sare”;
- în Raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5834 din 18.10.2016, fiind avertizat de
răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a unei concluzii false, expertul
Herghelegiu Viorel, a concluzionat că: substanța cristalină cu aspect de praf și
bulgări de culoare albă, cu nuanță gălbuie, în cantitate de 324,87 gr
(84,90+77,68+78,24+84, Olgrame), din cele 4 pachete din polimer, prezentată la
examinare, depistată și ridicată în cadrul percheziției la domiciliul cet. Crețu Igor,
conține componentul activ cu efect narcotic a-PVT, [...] obținut artizanal, care nu
face parte din categoria substanțelor narcotice, psihotrope sau precursori, în Tabelele
și Listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse
controlului aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, precum și în
Lista substanțelor narcotice, psihotrope si a plantelor care conțin astfel de substanțe
depistate in trafic ilicit precum si cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 - nu este inclus. Similar, în Raportul de expertiză
nr. 34/12/1-R-5460 din 28.09.2016, expertul Gribiniuc Igor, fiind avertizat de
răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a unei concluzii false, a
concluzionat că: substanța alb cristalină cu aspect de bulgări ridicată de la Tudos
Alexandru reprezintă a-PVT care în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu
privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope,
precursorilor acestora supuse controlului nu este inclusă. Prin urmare, avem la
materialele cauzei rapoarte de expertiză care stabilesc clar că a-PVT nu este inclusă
în Tabelele și Listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora,
supuse controlului și nu avem careva rapoarte sau confirmări că a-PVT este analog al
PVP, contrar celor expuse de procuror în rechizitoriu. Nici la moment nu se cunoaște
ce substanța a comercializat Galben Florin, și dacă substanța era în general PVT, or,
asupra ultimului nu s-a depistat careva substanță, ce este acest PVT, dacă este această
5
substanță narcotic, psihotrop sau precursor. Produsul comercializat de către Galben
Florin ar putea fi într-adevăr sare, sau orice altă substanță care nu se află în trafic
ilicit, or, Galben Florin a comunicat că a luat sare de la Tudos Alexandru;
- nu este clar cum a stabilit acuzarea că Galben Florin a comercializat substanță
narcotică și cum au fost calculate proporțiile ca fiind deosebit de mari, în cazul în
care această substanță nu este inclusă în Tabelele și Listele substanțelor narcotice,
psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului;
- conform normelor legale, în cazul în care vinovăția inculpatului nu a fost
demonstrată cu probe concludente și pertinente, acesta nu poate fi condamnat.
3.2. Avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Gunea Mihai, solicitând
casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu aplicarea prevederilor art.217
alin.(5) Cod penal, încetarea procesului penal în privința lui Gunea Mihai și liberarea
de răspundere penală în baza art.391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.
În motivarea apelului declarat a invocat că:
- cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire
penală conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, instanță a lăsat fără
examinare și răspuns temeiurile de încetare a procesului penal și de liberare de răspundere
penală în baza art.217 alin.(5) Cod penal, fapt inadmisibil;
- Gunea Mihai în cadrul urmăririi penale, cât și pe tot parcursul examinării cauzei
penale în fond a colaborat activ de la bun început cu organul de urmărire penală, indicând
cu lux de amănunte circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea. Gunea Mihai a fost
reținut la data de 03.09.2016, iar la data de 04.09.2016, ora 22-20 colaborând cu organul
de urmărire penală a participat la achiziția de control, unde s-a întâlnit cu Solonari
Anatolie în s. xxxx, r. xxxx, și a comercializat de la acesta contra sumei de 2000 lei, 50
pastile de culoare verde cu inscripția „100$”;
- potrivit declarațiilor date la data de 09.09.2016, cât și declarațiilor date personal de
Gunea Mihai în cadrul ședinței de judecată, acesta a participat la deconspirarea altor
persoane și a indicat direct sursa de procurare a substanțelor narcotice. Mai mult ca atât,
acesta a recunoscut vinovăția în faptul păstrării substanțelor narcotice care erau procurate
de la Tudos Alexandru și Solonari Anataolie cu care se cunoșteau de mai mult timp;
- la momentul reținerii, la învinuitul Gunea Mihai au fost găsite 22 pastile, care
urmau a fi consumate în zilele de odihnă. Gunea Mihai a declarat că zilnic consuma 2-3
pastile, iar dat fiind faptul că erau zile de odihnă și-a procurat cu rezervă pentru 3 zile,
fapt declarat la data de 16.02.2019;
- este de menționat că, din toate persoanele învinuite pe acesta cauză penală, Gunea
Mihai se cunoaște doar cu Tudos Alexandru și cu Solonari Anatolie, persoane care au fost
divulgate de primul;
- norma juridică din art.217 alin.(5) Cod penal, prevede în mod exhaustiv temeiurile
și condițiile eliberării de răspundere penală, iar pentru aplicarea acestei norme legale,
persoana este necesar să întrunească cel puțin una condițiile si temeiurile enumerate;
- în această ordine de idei, este relevant de accentuat, că conform prevederilor pct. 12
6
al Hotărârii explicative al Plenului Curții Suprem Justiție nr.2 din 26.11.2011, Cu privire
la practica judiciară de aplica legislației penale ce reglementează circulația ilegală a
substanțelor narcotice psihotrope sau analoagelor lor și a precursorilor - „Instanțele
judecată urmează să țină seama că, în baza art.217 alin.(5) Cod penal, liberarea de
răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute la art.art.217, 2171 Cod penal este
posibilă în cazul care există una din două condiții: predarea benevolă de către persoană a
substanței narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora; acțiunile active ale persoanei
care contribuie descoperirea sau curmarea infracțiunilor legate de circulat unor astfel de
substanțe: autodenunțare, divulgarea persoanei care a contribuit la săvârșirea infracțiunii,
indicarea sursei de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor,
participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurile sau a veniturilor dobândite în
rezultatul comiterii infracțiunii;
- la caz, este de menționat că, Gunea Mihai întrunește condițiile de aplicare
prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal, specificate la pct.12 lit. b) al Hotărârii Plenului
Curții Supreme de Justiție și anume: acordul de colaborare cu organul de urmărire penală;
contribuirea activă la descoperirea infracțiunii ce tine de circulația ilegală a drogurilor;
indicarea sursei de procurarea substanțelor narcotice (de la Tudos Alexandru și Solonari
Anatolie); participarea la achiziția de control din data de 04.09.2016. pentru
deconspirarea și reținerea în flagrant a lui Solonari Anatolie; divulgarea persoanelor care
au contribuit la săvârșirea infracțiunii (Tudos Alexandru și Solonari Anatolie), fapt
confirmat prin procesul - verbal de audiere a învinuitului din 09.09.2016, 12.01.2017,
16.02.2017 și audierea în cadrul ședințelor de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019 a fost:
- respins apelul declarat de către avocatul Lozan Oleg în numele inculpatului Galben
Florin, ca nefondat;
- admis apelul avocatului Spoială Vladimir în numele inculpatului Gunea Mihai,
casată sentința parțial, în partea tragerii la răspundere penală a lui Gunea Mihai și
pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171
alin.(4) lit. d) Cod penal și liberat de răspundere penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod
penal.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, judecarea cauzei în
instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în
corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate
corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra
vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171
alin.(4) lit. d) Cod penal.
În cadrul ședinței de judecată din data 16.03.2017 de inculpatul Gunea Mihai a
declarat personal prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în
rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de
7
urmărire penală și nu solicită administrarea de noi probe, potrivit prevederilor art.3641
Cod de procedură penală (f.d.70 vol. 12), cerere care a fost contrasemnată de către
avocatul Spoială Vladimir.
Totodată, conform prevederilor legale prima instanță a acordat inculpatului
întrebarea dacă își susține cererea sus menționată, inculpatul menționând că cererea este
scrisă personal și își recunoaștem vina, fapt cosemnat în procesul-verbal (f.d.98).
Astfel, instanță prin încheierea inclusă în procesul-verbal al ședinței de judecată a
dispus examinarea cauzei în procedură simplificată, prevăzută de art.3641 Cod de
procedură penală (f.d.87 vol. 12).
Instanța de apel a menționat că, din momentul pronunțării încheierii, inculpatul și
apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi
judecată cauza potrivit procedurii simplificate. Dacă inculpatul ori apărătorul lui, după
adoptarea încheierii privind admiterea cererii de judecare în ordinea art.3641 Cod de
procedură penală, în timpul audierii ori după aceasta, renunță la procedura simplificată,
instanță prin încheiere protocolară, va indica că renunțarea nu poate fi admisă.
Prin urmare, având în vedere că inculpatul Galben Florin a recunoscut vinovăția sa
cât și probele administrate de către acuzare, se constată că în prezenta cauză penală au
fost corect aplicate prevederile art.3641 Cod de procedură penală și nu sunt evidențiate
careva circumstanțe ce ar exclude aplicarea acestei proceduri speciale.
Instanța de apel a reținut că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit
procedurii simplificate nu a fost viciată, nefiind constatat că în cadrul urmării penale au
fost încălcate grav normele imperative din codul de procedură penală, iar în cadrul
procedurii precedente nefiind afectată hotărârea atacată.
Totodată, instanța de apel a reținut că împotriva sentinței adoptate în prima instanță
în urma judecării în procedură simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelului, de
regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a
fi judecat potrivit procedurii simplificate.
Urmare a celor relatate supra, instanța de apel nu se va expune asupra argumentelor
avocatului în numele inculpatului Galben Florin, ce vizează achitarea acestuia.
Verificând legalitatea sentinței, se atestă că, instanță de fond la stabilirea pedepsei
inculpatului Galben Florin a respectat principiile de individualizare a pedepsei prevăzute
de art.art.61, 76, 77 Cod penal, aplicându-i acesteia o pedeapsă echitabilă, și în limitele
stabilite de sancțiunea normei de incriminare.
Totodată, instanța de apel a menționat că conform art.217 alin.(5) Cod penal,
persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art.217 sau 2171 Cod penal ,este liberată de
răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce
tine de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz,
prin autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor
acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care
au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a
veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a
8
drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea
persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și
ridicarea lor.
Instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpatul Gunea Mihai a contribuit
activ la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor prin indicare a
sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la
săvârșirea infracțiunii, or, Gunea Mihai fiind audiat în calitate de bănuit, a indicat sursa
de procurare a acestor substanțe și a divulgat persoana care a contribuit la săvârșirea
infracțiunii, l-a numit pe Solonari Anatolie și a declarat că este gata să colaboreze cu
organul de urmărire penală pentru a contribui la descoperirea și divulgarea persoanelor
ce au contribuit la săvârșirea infracțiunii, inclusiv prin efectuarea unor achiziții de droguri
de la Solonari Anatolie.
Potrivit ordonanței procurorului din 04 septembrie 2016, a fost dispusă efectuarea
măsurii speciale de investigație pe cauza penală nr.2016420844 și anume achiziția de
control, de către Gunea Mihail, a unei cantități de cincizeci de pastile cu conținut de
substanță psihotropă contra sumei de 2 000 lei de la Solonari Anatolie, la 04.09.2016
(f.d.189 vol. V).
Potrivit rechizitoriului Solonari Anatolie (persoana care a fost divulgată de către
Gunea Mihail), a fost pus sub învinuire precum că (...) La 04.09.2016 ora. 22.020, având
intenția punerii în circulație a substanțelor „ psihotrope, conform înțelegerii prealabile cu
Gunea Mihail, s-a întâlnit cu acesta în r-nul xxxx, s. xxxx, unde i-a comercializat contra
sumei de 2 000 lei, 50 de pastile de culoare verde cu inscripția „100$”, care conform
raportului de expertiză nr.5400 din 26.09.2016, reprezintă substanță psihotropă MDMA,
cantitatea căreia constituie 22,04 gr. Substanța psihotropă a fost predată benevol de către
Gunea Mihail organului de urmărire penală”, cu care Gunea Mihai a încheiat acord de
colaborare, participând la achiziția de control.
Potrivit răspunsului parvenit din partea ofițerului superior de urmărire penală al SUP
a IP Botanica, mun. Chișinău, Godonoagă Victor, în adresa avocatului Zmeu Alexandru,
se indică că, la 03 septembrie 2016 Gunea Mihai a fost recunoscut în calitate de bănuit,
iar în urma acțiunilor de urmărire penală de la acesta au fost ridicate 22 pastile cu conținut
de substanță psihotropă „MDMA”. În aceeași zi, ultimul a data acordul privind
conlucrarea cu organul de urmărire penală, participarea la efectuarea măsurii speciale de
investigații achiziția de control, comunicând despre sursa de proveniență a drogurilor
depistate la el. Astfel, cu participarea lui Gunea Mihai, la 05 septembrie 2016, în baza
ordonanței de efectuare a achiziției de control, cu participarea lui Gunea Mihai a fost
efectuată măsura specială de investigație menționată, ca urmare fiind procurate pastile cu
conținut de substanță psihotropă „MDMA”, iar Solonari Anatolie a fost reținut și
recunoscut în calitate de bănuit.
În acest context, Gunea Mihai a contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce ține de
circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor și analogii acestora, prin indicare a sursei
de procurare a acestor substanțe și divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea
9
infracțiunii (f.d.53 vol. XIII).
Astfel, instanța de apel a concluzionat că, prin acțiunile de colaborarea a inculpatului
Gunea Mihai, s-a stabilit sursa de procurare a drogurilor și a fost divulgată persoana care
a contribuit la săvârșirea infracțiunii și anume acesta s-a dovedit a fi Solonari Anatolie.
Din considerentele expuse, având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de
faptul că, inculpatul Gunea Mihai a contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce ține de
circulația ilegală a drogurilor prin predare benevolă a drogurilor, indicarea sursei de
procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea
infracțiunii, astfel instanța de apel a considerat necesar de a-l libera pe inculpatul Gunea
Mihai de răspundere penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal.
La fel, instanța de apel a reținut că, prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, în privința
lui Galben Florin nu pot fi aplicate, deoarece inculpatul Galben Florin fiind reținut în
urma efectuării acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea substanțelor
narcotice, fiind recunoscut si audiat în calitate de bănuit/învinuit a declarat că recunoaște
parțial vina și dorește să acorde ajutor organului de urmărire penală în vederea
documentării și reținerii persoanelor care practică așa tip de activitate ilegală, însă la
materialele cauzei nu este prezent nici un raport sau acord de colaborare cu organul de
urmărire penală care ar confirma cele invocate de inculpat.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, au declarat recursuri
ordinare:
6.1. Procurorul, indicând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de
procedură penală, solicitând casarea acesteia, în privința inculpatului Gunea Mihai, cu
menținerea în privința acestuia sentința primei instanței, conform căreia, Gunea Mihai a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod
penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice
pe un termen de 3 ani.
În susținerea solicitării, recurentul a invocat că decizia instanței de apel în partea ce
ține de soluția dispusă în privința inculpatului Gunea Mihai este neîntemeiată și contrară
normelor procesuale, instanța în mod incorect aplicând prevederile art.217 alin.(5) Cod
penal, fără aține cont atât de norma materială cât și procesuală ce vizează aceasta.
În cazul în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către
acuzare și a ajuns la concluzia liberării inculpatului Gunea Mihai de răspunderea penală,
urma să dezvăluie această concluzie expunând punctul său de vedere asupra fiecărei
probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei adoptate, fapt care pe caz a avut
loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a motivelor invocate,
raportate la circumstanțele cauzei penale cercetate.
Instanța de apel a acționat în derogarea de la prevederile procesual-penale precum și
nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție expuse în pct.14 al
Hotărârii nr.22 din 12.12.20105 cu privire la practica judecătorii cauzelor penale în ordine
de apel, conform căreia - nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu
10
nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei.
Prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, impun respectarea unor anumite condiții
expres prevăzute în dispoziția sa, condiții care urmează cumulativ a fi întrunite de
subiectul infracțiunii ce ține de circulația substanțelor narcotice.
Este de reținut și a doua parte a dispoziției art.217 alin.(5) Cod penal conform căreia
”nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, botanicelor sau analogilor
acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de
urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor”, prevedere legală care vine să
concretizeze modul de aplicare a normei și limitele de constatate a acelei contribuții a
subiectului infracțiunii ce ține de circulația substanțelor narcotice.
Acuzarea atestă că, instanța de apel nu a ținut cont anume de aceste vederi legale sus
enunțate și fără a constata și aprecia cumulul de circumstanțe în care a fost depistată
infracțiunea, documentate acțiunile inculpatului Gunea Mihai, în mod greșit a considerat
contrariul.
Astfel, acuzarea atestă că instanța de apel a omis din vedere procesul-verbal de
percheziție din 03.09.2016 ora 20.45, conform căruia a fost efectuată percheziția
automobilul de marcă „Dacia Logan” număr de înmatriculare xxxx (f.d.42-47 vol. II),
aflat în posesia persoanei identificate de organul de urmărire penală și în care, în
momentul reținerii de către colaboratorii de politie, se aflau Gunea Mihai și o persoană
identificată de organul de urmărire penală, au fost depistate și ridicate un pachet de tip
zip-lock cu praf de culoare albă, un pachet din polimer cu 22 pastile de culoare verde,
mijloace bănești în sumă de 1 186 lei, un telefon de marcă ”Samsung”, un telefon de
model Samsung”, un telefon de marcă „Nokia,, deteriorat.
Acest act procesual dovedește modul în care au fost documentate acțiunile
inculpatului Gunea Mihai și care dovedește că acele substanțe depistate la ultimul nu au
fost predate la inițiativa inculpatului, ci au fost ridicate în cadrul acțiunilor procesuale de
reținere a acestuia.
Circumstanțele descrise dovedesc că, inculpatul Gunea Mihai nu avea careva intenție
a colabora cu organele de urmărire penală din proprie inițiativă, ci a fost forțat sub
presiunea circumstanțelor în care a fost implicat, să accepte antrenarea în acțiunile
procesuale ulterioare și doar cu scopul de a-și atenua eventuala situație și a nu fi pedepsit
pentru faptele sale.
Potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.09.2016 ora 02.40, în rezultatul
percheziției efectuată la domiciliul cet. Gunea Mihai pe adresa - xxxx str. xxxx ap.xx
(f.d.178-83 vol. II), a fost depistat și ridicat un pachețel din folie de staniol cu masă
vegetală de culoare verde care de asemenea s-a dovedit a fi substanță narcotică sub formă
de marijuană conform raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5480 din 29.09.2016 (f.d.200-
203 vol. II) și care a fost ridicată anume urmare a acțiunilor procesuale. În context, sunt
de reținut declarațiile însuși ale inculpatului Gunea Mihai care a indicat că ”de mult timp
se păstra acea marijuană la el acasă”, declarații care dovedesc că inculpatul a avut timp
suficient a preda substanța narcotică organelor de drept și a întreprinde acțiuni de
11
contribuire activă la descoperirea infracțiunii și contracarare a acestor infracțiuni, acțiuni
care nu au fost realizate benevol de inculpat în perioada de timp disponibilă.
6.2. Avocatul Zmeu Alexandru în numele inculpatului Galben Florin, indicând
temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând
casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel, într-un alt complet
de judecată.
În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanța de apel s-a limitat doar la
enunțarea concluziilor lipsite de o motivare suficientă. Din cuprinsul deciziei contestate
rezultă că instanța de apel evaluând probele cercetate, nu a acordat deplină eficientă
prevederilor art.101 Cod de procedură penală.
Remarcă recurentul, că inculpatul Florin Galben în urma colaborării cu organul de
urmărire penală, din partea OUP au fost efectuate un șir de măsuri speciale de
investigații, pentru depistarea și ridicarea drogurilor. Deși în dosar sunt probe despre
colaborarea lui Galben Florin, instanțele în mod abstract s-au expus în privința acestor
probe, chiar și în cazul în care au considerat că urmează a fi respinse, în situația în care
apărarea a insistat pe aprecierea lor, și-a motivat argumentele pe baza acestora.
Apărarea, a făcut referire la prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, care prevede în
mod exhaustiv temeiurile și condițiile eliberării de la răspunderea penală, iar pentru
aplicarea acestei norme legale, făptuitorul care a comis infracțiunea prevăzută de art.217
sau 2171 Cod penal, trebuie să întrunească cel puțin una din următoarele condiții:
contribuirea activă la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația
ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora prin autodenunțare, predare
benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicarea sursei de
procurare a acestor substanțe, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea
infracțiunii, indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din
infracțiune.
În această ordine de idei, relevă apărarea că, conform prevederilor pct.12 al Hotărârii
explicative al Plenului Curții Supreme Justiție nr.2 din 26.11.2011, Cu privire la practica
judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația ilegală a substanțelor
narcotice psihotrope sau analoagelor lor și a precursorilor - „Instanțele de judecată
urmează să țină seama că, în baza art.217 alin.(5) Cod penal, liberarea de răspundere
penală pentru infracțiunile prevăzute la art.art.217, 2171 Cod penal este posibilă în cazul
care există una din două condiții: predarea benevolă de către persoană a substanței
narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora; acțiunile active ale persoanei care
contribuie descoperirea sau curmarea infracțiunilor legate de circulat unor astfel de
substanțe: autodenunțare, divulgarea persoanei care au contribuit la săvârșirea infracțiuni,
indicarea sursei de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor,
participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în
rezultatul comiterii infracțiunii.
Consideră apărarea că, Galben Florin întrunește condițiile de aplicare prevederilor
art.217 alin.(5) Cod penal, specificate la pct.12 lit. b) al Hotărârii Plenului Curții Supreme
12
de Justiție și anume: acordul de colaborare cu organul de urmărire penală; contribuirea
activă la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor; indicarea sursei
de procurarea substanțelor narcotice (de la Tudos Alexandru și Solonari Anatolie);
participarea la achiziția de control din data de 04.09.2016, pentru deconspirarea și
reținerea în flagrant a lui Solonari Anatolie; divulgarea persoanelor care au contribuit la
săvârșirea infracțiunii (Tudos Alexandru și Solonari Anatolie), fapt confirmat prin
procesul-verbal de audiere a învinuitului din 09.09.2016, 12.01.2017, 16.02.2017 și
audierea în cadrul ședințelor de judecată.
Pe marginea recursului declarat de procuror a prezentat referință avocatul Zmeu
Alexandru în numele inculpatului Gunea Mihail, care a pledat pentru respingerea
argumentelor invocate în recurs, ca fiind neîntemeiate.
Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul procurorului
urmează a fi admis, iar cel al avocatului Zmeu Alexandru în numele inculpatului Galben
Florin urmează a fi respins, din următoarele considerente.
Cu referire la recursul avocatului Zmeu Alexandru în numele inculpatului Galben
Florin.
Potrivit art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța
respinge recursul ca inadmisibil.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427
alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu
recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la
judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau
procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Colegiul penal atestă, că recursul apărării se întemeiază pe temeiurile pentru recurs
prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și anume hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanța de apel în cazurile când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i
s-a dat o încadrare juridică greșită.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427
alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, astfel de erori
de drept nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că
13
instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417
alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apelurile apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se
întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror
probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel se
pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea
sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Instanța de recurs apreciază ca fiind declarativă alegația recurentului prin care se
susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în
cererea de apel.
Verificând minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apelurile
apărării, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel a dat răspuns la
argumentele înaintate, iar simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie
temei de admitere a recursului în sensul formulat.
Totodată, instanța de recurs atestă că recursul apărării se axează preponderent pe
dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă
motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427
Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării, ca
fiind ilegală a hotărârilor contestate.
Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează
în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au
fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin
continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.
Colegiul penal lărgit consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere
corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate la
prezenta cauză.
Nu pot fi reținute argumentele recurentului prin care se invocă că instanța de apel a
examinat selectiv probele, deoarece din conținutul deciziei atacate rezultă, că instanța de
apel a respectat inclusiv și prevederile art.101 alin.(3) Cod de procedură penală, unde este
stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a examinat toate
probele din dosar, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la
concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința
inculpatului Galben Florin.
Cu referire la temeiul invocat în recursul ordinar în baza pct. 12) alin.(1) a art.427
14
Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că, o astfel de eroare în speța dată
nu se constată.
Potrivit art.113 alin.(1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea
și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite
și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru verificarea
existenței temeiului, prevăzut în art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală,
instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, așa cum aceasta a fost stabilită
de către instanța de apel, dar va supune unui control riguros încadrarea juridică a faptelor
stabilite, verificând dacă acestea au fost încadrate corect potrivit normei penale.
În speță, inculpatul Galben Florin a fost condamnat, de către instanța de fond, soluție
menținută și de către instanța de apel, în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod
penal – procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu
analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinare ilegală a drogurilor și
analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.
Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel, analizând și apreciind
probele examinate în cadrul ședinței de judecată, corect a ajuns la concluzia, că inculpatul
Galben Florin prin acțiunile sale a realizat totalitatea semnelor obiective și subiective,
stabilite de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.
Colegiul penal lărgit reține că, sunt neîntemeiate argumentele expuse de către partea
apărării în recursul declarat privind aplicarea prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal
inculpatului Galben Florin, în acest sens instanța de apel analizând și apreciind probele
examinate în cadrul ședinței de judecată, stabilind cu certitudine că inculpatul Galben
Florin fiind reținut în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și
ridicarea substanțelor narcotice, fiind recunoscut și audiat în calitate de bănuit/învinuit a
declarat că recunoaște parțial vina și dorește să acorde ajutor organului de urmărire penală
în vederea documentării și reținerii persoanelor care practică așa tip de activitate ilegală,
or, potrivit constatărilor instanței de apel la materialele cauzei nu este prezent nici un
raport sau acord de colaborare cu organul de urmărire penală care ar confirma cele
invocate de inculpat.
Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel în mod întemeiat și corect a
ajuns la concluzia că, în cazul reținerii persoanei, precum și al desfășurării acțiunilor de
urmărire penală pentru depistarea și ridicarea drogurilor, etnobotanice sau analoagelor
acestora, predarea acestor substanțe la solicitarea persoanei responsabile, care desfășoară
acțiunile menționate, nu poate servi drept temei pentru aplicarea prevederilor art.217
alin.(5) Cod penal.
Așadar, Colegiul penal lărgit a constată că, la soluționarea cauzei instanța de apel a
ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele
sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,
întemeiat ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Galben Florin în săvârșirea
15
infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.
Totodată, respectând prevederile art.414 alin.(1), (5) și art.417 alin.(8) Cod de
procedură penală, în hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apeluri, decizia contestată cuprinzând motivele pe care se
întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.5 din prezenta decizie, soluție
pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a
conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de
instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată,
arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală,
pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de
recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor
instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Având în vedere cele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că
argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, iar din acest considerent
recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
Cu referire la recursul declarat de către procuror.
Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial
hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.
Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o
caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei
hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării
cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată
exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral
atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat.
Având în vedere esența erorilor invocate de recurent și constatând că, instanța de apel
a interpretat eronat prevederile legale și cele jurisprudențiale la rejudecarea cauzei penale
și la adoptarea soluției sale, Colegiul penal lărgit se va expune asupra erorilor admise.
Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform
art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori
trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt
următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a
fost comisă de inculpat și dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă
participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe
atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au
fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în
conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.
16
Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal
lărgit constată că, instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct.5 al prezentei
decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra, interpretându-le eronat.
Instanța de recurs consideră că, soluția instanței de apel privind liberarea de
răspunderea penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal a inculpatului Gunea Mihai, este
prematură și afectată de eroarea de drept prescrisă în pct. 6) alin.(1) din art.427 Cod de
procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, asupra căreia atrage atenția și procurorul.
Colegiul penal lărgit menționează că, prin sentința primei instanțe, Gunea Mihai a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod
penal, la 4 ani 8 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice
pe un termen de 3 ani.
Ulterior, instanța de apel a decis asupra admiterii apelului declarat de avocatul
Spoială Vladimir în numele inculpatului, casând parțial sentința și pronunțând o nouă
hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gunea Mihai a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,
iar în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal, s-a dispus liberarea de răspunderea penală.
Reieșind din motivarea hotărârii recurate, se reține că unul dintre motivele care a stat
la baza soluției privind casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, este faptul că
instanța de apel a constatat că inculpatul Gunea Mihai a contribuit activ la descoperirea
infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor prin indicare a sursei de procurare a
acestor substanțe și divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii.
În această ordine de idei, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art.217
alin.(5) Cod penal conform căreia ”nu poate fi considerată predare benevolă a
drogurilor, botanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea
persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și
ridicarea lor”, prevedere legală care vine să concretizeze modul de aplicare a normei și
limitele de constatate a acelei contribuții a subiectului infracțiunii ce ține de circulația
substanțelor narcotice.
De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel a omis din
vedere procesul-verbal de percheziție din 03.09.2016, conform căruia a fost efectuată
percheziția automobilul de marcă „Dacia Logan” număr de înmatriculare xxxx (f.d.42-47
vol. II), aflat în posesia persoanei identificate de organul de urmărire penală și în care, în
momentul reținerii de către colaboratorii de politie, se aflau Gunea Mihai și o persoană
identificată de organul de urmărire penală, au fost depistate și ridicate un pachet de tip
zip-lock cu praf de culoare albă, un pachet din polimer cu 22 pastile de culoare verde,
mijloace bănești în sumă de 1 186 lei, un telefon de marcă ”Samsung”, un telefon de
model Samsung”, un telefon de marcă „Nokia,, deteriorat.
Prin urmare, acest act procesual dovedește modul în care au fost documentate
acțiunile inculpatului Gunea Mihai și substanțele depistate la ultimul nu au fost predate la
17
inițiativa inculpatului, ci au fost ridicate în cadrul acțiunilor procesuale de reținere a
acestuia.
Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, inculpatul Gunea Mihai nu avea careva intenție
de a colabora cu organele de urmărire penală din proprie inițiativă, ci a fost forțat sub
presiunea circumstanțelor în care a fost implicat, să accepte antrenarea în acțiunile
procesuale ulterioare și doar cu scopul de a-și atenua eventuala situație de a nu fi pedepsit
pentru faptele sale.
Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a omis faptul că din actele cauzei,
se constată că potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.09.2016 ora 02.40, în
rezultatul percheziției efectuată la domiciliul cet. Gunea Mihai pe adresa xxxx str. xxxx
ap. xx (f.d.178-83 vol. II), a fost depistat și ridicat un pachețel din folie de staniol cu
masă vegetală de culoare verde care de asemenea s-a dovedit a fi substanță narcotică sub
formă de marijuană conform raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5480 din 29.09.2016
(f.d.200-203 vol. II) și care a fost ridicată anume urmare a acțiunilor procesuale.
Prin urmare, instanța de apel urma să țină cont și de declarațiile inculpatului Gunea
Mihai care a indicat că ”de mult timp se păstra acea marijuană la el acasă”, declarații
care dovedesc că inculpatul a avut timp suficient a preda substanța narcotică organelor de
drept și a întreprinde acțiuni de contribuire activă la descoperirea infracțiunii și
contracarare a acestor infracțiuni, acțiuni care nu au fost realizate benevol de inculpat în
perioada de timp disponibilă.
Reieșind din cumulul de probe administrate în cauza penală în coraport cu
circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit reține ca fiind eronată concluzia privind
liberarea de răspunderea penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal a inculpatului Gunea
Mihai, or, împrejurările enunțate relevă, în mod evident că, instanța de apel nu a judecat
fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu
cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, analizând superficial circumstanțele
de fapt și de drept ale cauzei și nu a pătruns în esență, formulând niște concluzii
neîntemeiate cu privire la casarea soluției instanței de fond.
În atare situație, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, soluția instanței de fond
prin care Gunea Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2),
2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa prevăzută de
sancțiunea incriminată, în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței, este
întemeiată.
Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiul invocat de procuror, și-a găsit
confirmare la judecarea recursului, prin urmare, recursul urmează a fi admis, hotărârea
atacată casată parțial ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței primei instanțe.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1), 2) lit. a) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
18
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Zmeu Alexandru
în numele inculpatului Galben Florin.
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 21 mai 2019, în cauza penală în privința lui Gunea Mihai xxxx, cu
menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23 mai 2018, prin care lui
Gunea Mihai xxxx, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42
alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare,
în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități
în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.
În rest, dispozițiile hotărârii contestate se mențin.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 decembrie 2019.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Nadejda Toma
Elena Cobzac
Victor Boico
19