1ra-392/2019 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-392/2019 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-392/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Florean Alexandru Xxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în mun. xxxx, s. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Florean Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, și cu aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de

probațiune de 2 ani, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Popescu Boris a fost

admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Florean Alexandru în beneficul

succesorului părții vătămate Popescu Boris suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Totodată, acțiunea civilă înaintată de Popescu Ioana în partea prejudiciului

material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să se pronunțe instanța civilă, iar în partea prejudiciului moral a fost respinsă ca

nefondată.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Florean

Alexandru, la 26 noiembrie 2017, aproximativ la ora 15:15, conducând mijlocul de

1

transport de model „Mercedes Sprinter” n/î xxxxx, pe traseul R3 Hîncești -

Cimișlia, la ieșirea din s. Bozieni, în direcția or. Cimișlia, ignorând prevederile pct.

11 lit. f) al Regulamentului circulației rutiere, care stipulează că ”Conducătorul de

vehicul, este obligat la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată să cedeze

trecerea pietonilor aflați în traversarea drumului pe partea carosabilului în

direcția de mers a vehiculului”, precum și punctului 45 subpunctul 1) lit. d) și

subpunctul 2) al Regulamentului circulației rutiere, potrivit căruia „Conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de situația rutieră; În cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de către conducător, el trebuie să reducă viteza sau

chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, nu a cedat

trecerea pietonului Popescu Constantin, născut la xxxxxx, care era angajat în

traversarea drumului pe trecerea pentru pietoni, prin ce a încălcat regulile de

securitate a circulației și din imprudență a tamponat victima, cauzându-i conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 175 din 20 ianuarie 2018, leziuni sub

formă de plagă contuză, excoriații și echimoze pe cap, revărsate sangvine în

țesuturile moi a capului, revărsate sangvine în țesuturile moi a toracelui, fracturi

costale directe și indirecte, bilaterale, pe una și mai multe linii anatomice, cu și fără

lezarea pleurilor, rupturi și contuzii a pulmonului stâng, la nivelul fracturilor, fisuri

superficiale a capsulei splinei, revărsate sangvine în țesuturile moi paravertebrale,

ruptura joncțiunii atlanto-occipitale, cu ruptura completă a aparatului ligamentar,

ruptură completă a măduvei la nivelul dat, ruptura completă a discului

intervertebral la nivelul cervical și toracal al coloanei vertebrale C-7-Th-1, cu

ruptura completă a măduvei, revărsate sangvine intramedulare și învelișurile

măduvei la nivelul dat, ruptură completă a discului intervertebral la nivelul toracal

Th-2-Th-3, cu revărsate sangvine intramedulare și învelișurile măduvei la nivelul

dat, multiple excoriații pe corp și membre, care se califică drept vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață, care au avut ca consecință decesul victimei.

Prima instanță a calificat acțiunile lui Florean Alexandru în baza art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii de calificare: încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

solicitat casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care lui Florean Alexandru recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă de 4 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a

2

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu menținerea în rest a

dispozițiilor sentinței.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță la stabilirea pedepsei cu închisoarea, fără aplicarea pedepsei

complementare - privarea de dreptul de a coduce mijloace de transport și

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, s-a bazat doar pe

faptul că există circumstanțele atenuante - căința sinceră și săvârșirea pentru prima

dată a unei infracțiuni din imprudență;

- prima instanță a constatat existența unor circumstanțe excepționale, ce țin

de personalitatea făptuitorului, că a fost activ în cadrul urmăririi penale, a ajutat la

înmormântarea defunctului, este administrator la GȚ ”Florean Alexandru”, este

antrenat zilnic în deplasare la serviciu, permisul de conducere este singura sursă de

existență, are 3 copii la întreținere, fără însă a fi apreciate circumstanțele comiterii

infracțiunii și persoana inculpatului;

- prima instanță nu a reținut că inculpatul Florean Alexandru, potrivit

cazierului contravențional, a fost tras de mai multe ori la răspundere

contravențională, incluisv de 7 ori pentru încălcarea limitei de viteză și de 2 ori

pentru comiterea unui accident rutier, or fapta pentru care a fost învinuit, la fel

presupune încălcarea regulilor de securitate a circulației, prin ce rezultă

comportamentul social-periculos al inculpatului și lipsa de conștientizare și

reeducare în acțiunile inculpatului;

- pe parcursul urmăririi penale, inculpatul Florean Alexandru nu și-a

recunoscut vinovăția, înaintând diferite versiuni care au fost combătute prin

probele prezentate de partea acuzării, și doar în instanța de judecată a recunoscut

săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu;

- în speță, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea

și neaplicarea pedepsei complementare, se influențează negativ felul în care

societatea percepe gradul de restabilire a echității sociale prin actul de justiție, iar

reacția coercitivă a statului fiind una defectuoasă și ineficientă.

2018, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Florean Alexandru, recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea

art. 3641 Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsa de 3 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal pe o

perioadă de probațiune de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani, în rest sentința contestată a fost menținută fără

modificări.

3

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată

de către prima instanță, fără a stabili temeiuri de casare a sentinței, deoarece prima

instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale,

examinând probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor,

sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege și a încadrat

just acțiunile inculpatului Florean Alexandru în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal.

Totodată, instanța de apel a stabilit că deși pedeapsa principală aplicată

inculpatului Florean Alexandru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal sub formă de închisoare, cu suspendare condiționată pe o

perioadă de probațiune este legală, echitabilă și justificată, termenul acestei

pedepse nu este proporțional cu circumstanțele de fapt constatate în cadrul

cercetării judecătorești.

Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Florean Alexandru, a conchis că prima instanță a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal, la stabilirea categoriei

pedepsei, însă la stabilirea mărimii pedepsei nu a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de

viață ale acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că la individualizarea pedepsei,

prima instanță a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza

individualizării pedepsei, însă termenul pedepsei aplicate inculpatului Florean

Alexandru este neîntemeiat, având în vedere că prima instanță nejustificat a aplicat

inculpatului pedeapsa închisorii pe un termen de 4 ani, acest termen fiind prea

mare în raport cu circumstanțele cauzei, precum și cu personalitatea inculpatului.

Astfel, instanța de apel apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei, prin

prisma scopului pedepsei penale, ținând cont de personalitatea inculpatului, de

prevederile legale, a considerat că corect și legal este de a numi inculpatului

Florean Alexandru pedeapsa în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de 3 ani

închisoare, or anterior acesta nu a fost tras la răspundere penală, se caracterizează

satisfăcător la locul de trai (f.d. 61), are la întreținere 3 copii minori (f.d. 79), la

medicul narcolog și psihiatru nu se află, a comis o infracțiune gravă, din

imprudență, a recunoscut vinovăția incriminată.

Totodată, instanța de apel a indicat că nu aplică față de inculpatul Florean

Alexandru sancțiunea privativă de libertate, având în vedere cumulul de

4

circumstanțe descrise supra, dar și faptul că această sancțiune penală este

inoportună și neproporțională infracțiunii comise, cât și urmărilor prejudiciabile

survenite, în raport cu circumstanțele atenuante și personalitatea inculpatului, astfel

că alegațiile acuzatorului de stat precum că pedeapsa neprivativă de libertate nu-și

va atinge scopul prestabilit, nu au suport faptic.

La același capitol, instanța de apel a menționat că aplicarea față de inculpat a

unei pedepse privative de libertate, ar constitui o încălcare a principiului

proporționalității pedepsei penale și cu atât mai mult, având în vedere caracterul

acțiunilor infracționale, dar și urmările acestora, precum și sancțiunea penală

neprivativă ce va fi aplicată, nu sunt de natura de a crea o impresie de evitare

ușoară a pedepsei pentru inculpat, ci au tendința de a-l trece pe calea corijării și

reeducării.

În acest sens, instanța de apel a conchis că scopul prestabilit al legii penale

privind corectarea și reeducarea inculpatului Florean Alexandru va fi pe deplin

atins, prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, cu suspendarea executării

acesteia în baza art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani, or,

aplicarea unei alte pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor

comise de către aceasta.

Totodată, instanța de apel a atestat necesitatea de a interveni în sentința

primei instanțe în partea neaplicării pedepsei complementare, deoacere dispozițiile

infracțiunii comise de către inculpatul Florean Alexandru prevăd în mod

obligatoriu privarea de dreptul de a ocupa funcții, sau de a desfășura o anumită

activitate, motiv din care instanța de apel a considerat oportun de a aplica pedeapsa

complementară în formă de privare de dreptul de a conduce mijlocul de transport

pe un termen de 3 ani.

Mai mult, instanța de apel a reținut că prima instanță neîntemeiat a aplicat

prevederile art. 79 Cod penal, or pedeapsa complementară în speță este obligatorie,

este proporțională urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii, dar și are scopul de a

priva inculpatul de dreptul de a conduce mijloace de transport, în situația în care

anume prin intermediul utilizării mijlocului de transport a fost comisă infracțiunea,

pedeapsa ce nu ar admite alte încălcări din partea inculpatului cât și a altor

persoane.

Referitor la faptul că inculpatul a fost tras la răspundere contravențională de

nenumărate ori, inclusiv de 7 ori pentru încălcarea limitei de viteză și de 2 ori

pentru comiterea accidentelor rutiere, în acest sens, instanța de apel a reținut că

faptul constatat nu poate fi pus la baza aplicării unei pedepse cu închisoare cu

executare, or, în speță, a fost ținut cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune

din imprudență și are la întreținere 3 copii minori, precum și faptul că acesta a

recunoscut săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu.

5

În privința acțiunii civile, instanța de apel a menționat că având în vedere

caracterul vătămărilor corporale suportate de către victimă, fapt ce a dus la decesul

acesteia, suferințele morale ale succesorului părții vătămate, rudelor, durerile și

retrăirile sale, dar și ținând cont de posibilitățile materiale reale ale inculpatului

Florean Alexandru, suma de 50 000 lei este pe deplin justificată pentru recuperarea

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

Referitor la încasarea cheltuielilor de asistență juridică din contul

inculpatului Florean Alexandru instanța de apel a atestat că în cadrul cercetării

judecătorești a fost prezentat bonul de plată seria PL nr.164111 din 21 mai 2018, în

sumă de 3100 lei, însă această suma este prea exagerată și neproporțională cu

serviciile juridice acordate, deoarece avocatul Dubceac Radu, a participat doar în

câteva ședințe de judecată, iar prima instanță justificat a ținut cont de

complexitatea cauzei, aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca

depusă de avocat în cadrul ședințelor de judecată.

Ce ține de acțiunea civilă a părții civile, Popescu Ioana, instanța de apel a

notat că prima instanță corect a reținut și necesitatea de a lăsa spre examinare în

ordinea acțiunii civile, deoarece cerința părții civile Popescu Ioana, privind

recuperarea prejudiciului material, suportat în urma serviciilor funerare, nu poate fi

admisă în cadrul cauzei penale, or, nu au fost prezentate careva acte confirmative

prin care să fie confirmate cheltuielile solicitate.

care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării de către

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale;

- la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului Florean

Alexandru, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă,

instanța i-a stabilit o pedeapsă prea blândă, aplicând prevederile art. 90 Cod penal;

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Florean

Alexandru, prima instanță și instanța de apel nu au ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia, considerând eronat că îndreptarea și corectarea lui Florean

Alexandru e posibilă fără izolare de societate, în conformitate cu cerințele art. art.

75-78 Cod penal, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

6

trei ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de

probațiune de doi ani;

- instanțele de judecată la stabilirea pedepsei nu au luat în considerare faptul

că inculpatul Florean Alexandru, prin comportamentul său în cadrul cercetării

judecătorești a dat dovadă că nu a perceput gravitatea faptelor sale, nefiind dată

suficientă valoare securității traficului rutier, fiind ignorate și prevederile art. 2

alin. (2) Cod penal;

- instanța de apel nu a reținut că inculpatul Florean Alexandru, potrivit

cazierului contravențional (f.d. 59), a fost tras de nenumărate ori la răspundere

contravențională, inclusiv de 7 ori pentru încălcarea limitei de viteză și de 2 ori

pentru comiterea unui accident rutier, ori fapta pentru care este învinuit, la fel

presupune încălcarea regulilor de securitate a circulației, drept urmare se atestă

comportamentul social-periculos al inculpatului și lipsă de conștientizare în

acțiunile acestuia;

- este neîntemeiată concluzia instanței de apel, precum că, corijarea

inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal. Modalitatea de

executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală,

este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și

urmările excepțional de grave produse - decesul unei persoane, cât și

comportamentul său post infracțional, care până la începerea cercetării

judecătorești nu a recunoscut vina, a înaintat versiuni false, care au fost combătute

prin probele prezentate de partea acuzării;

- pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții

vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune;

- inculpatului Florean Alexandru urmează, în vederea corectării și reeducării,

precum și ca măsură de pedeapsă, a-i fi aplicată o pedeapsă reală cu închisoare în

limitele sancțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, or instanța de

apel greșit și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința

inculpatului și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, pripit ajungând

la concluzia că scopul pedepsei penale poate fi atins prin aplicarea față de inculpat

a dispoziției art. 90 Cod penal.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să

caseze parțial hotărârea, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu

se agravează situația condamnatului.

7

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate. Or, art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate

cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, care stipulează că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale”, confirmându-se în urma cercetării materialelor cauzei

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

reținând în acest sens următoarele argumente.

În atare circumstanțe, luând în considerare că recurentul nu contestă starea

de fapt stabilită de prima instanță și menținută de instanța de apel și nici încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului, Colegiul penal lărgit nu se va expune referitor la

aceste aspecte, dar va analiza motivele recurentului referitor la chestiunea motivării

individualizării și aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei în

temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 3 ani a pedepsei de 3 ani

închisoare stabilite inculpatului Florean Alexandru pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, și anume - încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, prin prisma temeiurilor

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

Astfel, cu privire la constatările instanței de apel din decizia sa (f.d. 175-

177), în care aceasta menționează că „ […] instanța de apel ține cont de faptul că

acesta nu a fost tras la răspundere penală, se caracterizează satisfăcător la locul

de trai, are la întreținere 3 copii minori, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, a comis o infracțiune gravă, din imprudență, a recunoscut

vinvovăția […]având în vedere conglomeratul de circumstanțe descrise, nu

consideră de cuviință a aplica inculpatului Florean Alexandru, sancțiunea

privativă de libertate, deoarece această sancțiune penală este inoportună și

8

neproporțională infracțiunii comise, cât și urmărilor prejudiciabile survenite, în

raport cu circumstanțele atenuante și personalitatea inculpatului [...], […] scopul

prestabilit a legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Florean

Alexandru, va fi pe deplin atins prin aplicarea pedepsei cu închisoarea, cu

suspendarea executării acesteia în baza art. 90 Cod penal,”, Colegiul penal lărgit

atestă că este una generală, fără a fi luate în considerare toate circumstanțele

cauzei, fiind pus accentul primordial pe personalitatea inculpatului și

circumstanțele atenuante, dar omise circumstanțele în care a fost săvârșită

infracțiunea și urmările prejudiciabile, survenite în urma încălcării regulilor de

securitate a circulației rutiere, prin tamponarea din imprudență pe trecerea de

pietoni a pietonului, cu cauzarea decesului ultimului, precum și că inculpatul

Florean Alexandru pe parcursul urmăriri penale nega vinovăția sa în comiterea

accidentului rutier, recunoscând-o doar în prima instanță.

Analizând cele expuse, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel a

pus accentul pe persoana inculpatului Florean Alexandru și nu a luat în considerare

alte criterii de individualizare a executării pedepsei penale, cum ar fi gravitatea

infracțiunii săvârșite și urmările prejudiciabile.

Așadar, instanța de recurs consideră, că prima instanță și instanța de apel

neîntemeiat au conchis că circumstanțele prezentei cauze penale, îndeosebi cele

reținute ce vizează persoana inculpatului Florean Alexandru sunt suficiente pentru

a aplica prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, or fapta comisă de inculpat,

prezintă un pericol sporit pentru societate, având în vedere frecvența ridicată a

infracțiunilor similare care atentează la securitatea participanților la traficul rutier.

Respectiv, în asemenea situații pentru a fi atins scopul legii penale, urmează

a se interveni mai prompt, cu aplicarea unor pedepse reale cu executare, pentru ca

inculpatul, precum și alte persoane să-și facă concluziile de rigoare, pentru a nu fi

admise pe viitor săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

În acest context, instanța de recurs ordinar atestă că contrar prevederilor art.

61 alin. (2), 75 Cod penal, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul

că infracțiunea comisă de inculpat este o infracțiune gravă, iar în rezultatul

săvârșirii infracțiunii ca urmare a survenit decesul unei persoane, ce denotă că

eronat au concluzionat că scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale,

corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui

cât și a altor persoane, se va atinge fără executarea reală a pedepsei cu închisoarea.

Mai mult, Colegiul penal lărgit notează că pedeapsa și modul de executare a

acesteia sunt echitabile când impun infractorului lipsuri și restricții drepturilor lui,

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și sunt suficiente pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate sau a

succesorilor acesteia, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

9

Totodată, Colegiul penal lărgit mai statuează că în cadrul condițiilor

suspendării, persoana inculpatului interesează sub raportul periculozității sale,

decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost

săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată

pentru a se putea constata dacă acesta se poate corecta fără executarea pedepsei.

Pentru ași formula o astfel de convingere, instanța trebuie să efectueze o

analiză completă a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportarea

sa în viața socială, la locul de muncă, înainte și după săvârșirea faptei, în timpul

judecății etc.

Astfel, se reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au ținut cont

nici de comportamentul inculpatului după săvârșirea infracțiunii, și anume pe

parcursul urmării penale inculpatul Florean Alexandru și-a negat vinovăția (f.d. 49,

79), și doar în instanța de judecată (f.d. 105) a depus cerere prin care a solicitat

examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, iar potrivit cazierului contravențional (f.d. 59), a fost tras de 22

ori la răspundere contravențională pentru încălcarea regulilor de securitate a

circulației rutiere, prin ce se atestă o conduită social-periculoasă a inculpatului și

lipsa de conștientizare a acțiunilor sale, ce îl caracterizează negativ pe inculpat.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit indică că potrivit prevederilor art. 61 Cod

penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai

aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Ulterior, după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului

acesteia, în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare, continuă

operațiunea de individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja

stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă

pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie executată real ori, sub raportul

10

personalității acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că

scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea suspendării executării pedepsei în

privința vinovatului pe un termen de probațiune stabilit de instanța de judecată.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă că aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege

de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

La caz, potrivit materialelor cauzei, rezultă că ambele instanțe ierarhic

inferioare au dispus în temeiul art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului Florean Alexandru. În

virtutea celor menționate, Colegiul penal lărgit reține că această concluzie este

greșită și nemotivată, or în rezultatul săvârșirii de către inculpatul Florean

Alexandru a unei infracțiuni grave, din imprudență, a survenit decesul unei

persoane, iar aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia nu va duce la realizarea scopului preventiv-

educativ a legii penale.

Astfel, rejudecând cauza, ținând cont de circumstanțele cauzei, gravitatea

infracțiunii săvârșite, care se califică ca una gravă, săvârșită din imprudență,

urmarea prejudiciabilă - decesul unei persoane, precum și faptul că inculpatul a

recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată

pevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, se caracterizează satisfăcător (f.d.

61), are cazier contravențional cu 22 încălcări a Regulamentului circulației rutiere

(f.d. 59-60), are la întreținere 3 copii minori (f.d. 79), la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, instanța de recurs ordinar conchide că urmează a fi

casată sentința primei instanțe și decizia instanței de apel în partea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, și urmează a fi stabilită lui Florean Alexandru

executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip deschis, cu excluderea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece doar prin executarea reală a

pedepsei, inculpatul va conștientiza gravitatea acțiunilor sale, precum și va fi atins

scopul legii penale de restabilire a echității sociale, de corectare a inculpatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane.

Totodată, Colegiul penal lărgit specifică că, în speță, sunt respectate

exigențele art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, privitor la neagravarea

situației condamnatului, or urmează a fi diferențiată noțiunea de individualizare a

pedepsei de noțiunea de individualizare a executării pedepsei. Prin actul de

individualizare a executării pedepsei cu suspendarea executării instanța pune pe cel

condamnat în situația de „condamnat cu executarea pedepsei condiționat

suspendată”. În acest mod, suspendarea condiționată a executării pedepsei se arată

11

a fi o problemă privind executarea pedepsei dat fiind faptul că obiectul suspendării

este executarea pedepsei. Astfel, se suspendă executarea pedepsei și nu aplicarea

pedepsei.

Subsidiar, se menționează că agravare a situației condamnatului se înțeleg

situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică

la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii

cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în

închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa

principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care

nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului

de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial,

după circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a

învinuirii, care afectează dreptul inculpatului la apărare.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit invocă că excluderea aplicării prevederilor

art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală, care stipulează că judecând recursul, instanța admite

recursul, casează hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre,

dacă nu se agravează situația condamnatului, nu poate fi considerată o agravare a

situației acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă reîncadrare a faptei în sensul

agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare a pedepsei stabilite în același sens.

procuror urmează a fi admis, în speță confirmându-se temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea

aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea, cu

rejudecarea cauzei în această parte.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, casează în partea aplicării prevederilor

art. 90 Cod penal decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

septembrie 2018 și sentința Judecătoriei Hîncești /sediul Central/ din 21 iunie

2018, în cauza penală privindu-l pe Florean Alexandru Xxxxx, rejudecă cauza în

această parte, pronunțând următoarea hotărâre.

Florean Alexandru Xxxx se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei

închisoarea - în penitenciar de tip deschis.

12

În rest se menține decizia atacată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

13