1ra-1754/2019 — art. 264 al. 4 CP

1ra-1754/2019 — art. 264 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1754/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Goncear Ion în numele inculpatului Melnic Nicolai, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2019, în

cauza penală privindu-l pe

Melnic Nicolai Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Melnic Nicolai

a fost declarat vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(4) Cod

penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Conform art. 901 alin.(l) Cod penal, pedeapsa stabilită lui Melnic Nicolai s-a

suspendat parțial, urmând ca acesta să execute prima parte a pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani în penitenciar de tip deschis, iar restul

pedepsei sub formă de închisoare s-a suspendat, și i s-a stabilit o perioadă de

probațiune pe un termen de 2 (doi) ani cu obligarea de a nu-și schimba domiciliul

fără consimțământul organului competent.

Solicitarea procurorului privind încasarea de la Melnic Nicolai suma în mărime

de 372 (trei sute șaptezeci și doi) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, s-a respins ca

neîntemeiată.

1

2018, aproximativ la ora 2330, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,03 mgl, provocată în urma

consumului de alcool, conducând motocicleta cu ataș de model „MT/Днепр II” cu

numărul de înmatriculare XXXXX, pe drumul public situat în extravilanul satului

Pohorniceni, raionul Orhei, cu o viteză sporită de circa 30 km/oră, avîndu-1 în

calitate de pasager în ataș pe cet. Pereteatcu Nicolae, în timpul deplasării,

manifestând imprudență în traficul rutier, nedădîndu-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, deși trebuia și putea să le prevadă, nu a ținut cont de

starea sa psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și nu a redus viteza de deplasare

până la limita care i-ar garanta siguranța traficului, nu a manifestat prudență sporită

și nu a ținut seama de situația rutieră existentă la momentul deplasării - timp de

noapte, sector de traseu cu vizibilitatea redusă, drum în pantă, la determinarea vitezei

de circulație și modalității de conducere a motocicletei pentru a garanta siguranța

traficului, deci nu a luat măsurile corespunzătoare situației rutiere la deplasarea pe

acest sector de drum, încălcând cerințele pct. 14 lit. a). 45 alin (1) lit. a), b), d), al

Regulamentului circulației rutiere, care prevăd că: „conducătorului de vehicul îi este

interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate; conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de

următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, situația

rutieră”, ca urmare, având afectată capacitatea de conducere a motocicletei în urma

consumului de alcool, a efectuat manevra de intrare de pe drumul de țară pe traseul

amplasat perpendicular cu o viteză excesiv de mare în raport cu situația rutieră, în

consecință, în timpul efectuării acestei manevre nu s-a isprăvit cu conducerea

motocicletei și, în rezultat, motocicleta condusă de el a derapat de pe carosabil într-

un șanț și s-a inversat.

În rezultatul accidentului rutier, pasagerului Pereteatcu Nicolae i-au fost cauzate

vătămări corporale grave periculoase pentru viață sub formă de: traumatism cranio-

cerebral manifestat prin contuzie cerebrală: fractură liniară a piramidei temporale

din dreapta: mic hematom epidural parietal pe stânga: focare contuziv hemoragice

intracerebrale frontal baza interemisferial; fractura margini infraorbitale stîngi;

fracturi ale pereților sinusului maxilar stâng; fracturi ale arcadei zigomatice stângi;

fracturi ale corpului mandibulei; fractura condilului ramurii stângi a mandibulei cu

deplasare de fragmente; plăgi contuze pe cap; otoragie pe dreapta; edem și

echimozele față.

inculpatului Melnic Nicolai, fără a contesta vinovăția, prin care a solicitat aplicarea

unei pedepse mai blânde în privința inculpatului, non privativă de libertate.

2

Astfel, apelantul, a invocat faptul că, la stabilirea pedepsei inculpatului Melnic

Nicolai, instanța de fond, contrar prevederilor art. 61, art. 75 Cod penal, incorect a

individualizat pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind prea aspră și nu a ținut

cont de faptul că anterior Melnic Nicolai nu a fost condamnat; a avut un

comportament pozitiv în timpul urmăririi penale cât și în timpul cercetării

judecătorești; inculpatul și-a recunoscut vina în cadrul urmăririi penale întocmind și

declarație conform art. 3641 Cod de procedură penală; prejudiciul material cauzat a

fost recuperat integral, încă la etapa urmăririi penale, fapt confirmat de partea

vătămată în cadrul examinării cauzei; partea vătămată nu a înaintat careva acțiuni

civile în cadrul procesului nominalizat, nu are pretenții materiale sau morale față de

inculpat.

De asemenea, apelantul a indicat că, instanța de fond nu s-a expus referitor la

posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului, iar

atitudinea indolentă față de criteriile de individualizare la stabilirea pedepsei,

constituie temei pentru casarea sentinței de către instanța ierarhic superioară în

procedura prevăzută de legea procesual-penală pentru căile de atac, iar aplicarea unei

pedepse inechitabile poate avea drept consecință și violarea drepturilor omului

protejate de CEDO.

Astfel, apelantul a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului ca fiind una prea

aspră, nu corespunde pe deplin scopului pedepsei penale, nu s-a ținut cont de motivul

comiterii faptei, forma de vinovăție, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei, care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale inculpatului.

fost respins ca nefondat apelul avocatului Goncear Ion în numele inculpatului

Melnic Nicolai și menținută sentința primei instanțe fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Colegiul penal a constatat cu certitudine că Melnic Nicolai a comis infracțiunea

prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, după semnele - încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a

sănătății, acțiune săvârșită în stare de ebrietate.

Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond inculpatul

Melnic Nicolai, pînă la începerea cercetării judecătorești, a declarat personal, prin

3

înscris autentic, că recunoaște faptele invocate în rechizitoriu și că solicită ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu

solicită administrarea de noi probe (f. d. 69), iar instanța de fond, prin încheierea

protocolară din 26 februarie 2019 a admis cererea inculpatului Melnic Nicolai,

dispunînd examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Colegiul penal a considerat că instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea

categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Melnic Nicolai, de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de

caracterul prejudiciabil al infracțiunii - că este gravă, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării lui, de persoana inculpatului, de comportamentul

acestuia de până la comiterea infracțiunii și după aceea.

Reieșind din aceste împrejurări, Colegiul penal a reținut și alte împrejurări care

influențează asupra numirii pedepsei precum și gravității acesteia, or, pe lîngă

circumstanțele atenuante stabilite în cauză, se reține și faptul că urmările

prejudiciabile ale faptei comise de către Melnic Nicolai prevalează circumstanțele

atenuante constatate la caz, or, în urma accidentului rutier, partea vătămată

Pereteatcu Nicolae, fiind în calitate de pasager al motocicletei, s-a ales cu o dereglare

a sănătății de lungă durată și care se califică ca vătămare gravă și acest accident

Melnic Nicolai l-a săvârșit aflându-se în stare de ebrietate.

În atare situație, instanța de fond corect a ajuns la convingerea că este oportun și

corect a dispune aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, cu condamnarea cu

suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare or, în cele din urmă, s-a

constatat corectitudinea și legalitatea aplicării față de inculpat a unei pedepse cu

condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare, avînd în

vedere că accidentul rutier petrecut din imprudența și sine încrederea sporită a

inculpatului a dus la provocarea unor vătămări corporale grave părții vătămate, iar

faptul că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, precum și alte

circumstanțe atenuante, nu pot constitui temei de a considera posibilă corectarea și

reeducarea inculpatului Melnic Nicolai în urma numirii unei pedepse neprivative de

libertate, astfel că în viziunea instanței, față de inculpat nu este rațională aplicarea

unei pedepse neprivative de libertate.

Reieșind din circumstanțele constatate pe parcursul cercetării judecătorești, cît

și reieșind din raportul de cauzalitate dintre gravitatea infracțiunii și urmările

prejudiciabile survenite, aplicarea pedepsei cu condamnarea cu suspendarea parțială

a executării pedepsei cu închisoare în temeiul art. 901 din Codul penal este unica

sancțiune penală proporțională faptei comise de inculpat, iar argumentul avocatului

Goncear Ion potrivit căruia, instanța de fond nu s-a expus referitor la posibilitatea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului, Colegiul penal l-a

considerat neîntemeiat pe motiv că, inculpatul Melnic Nicolai a comis fapta în stare

4

de ebrietate, iar consecințele accidentului rutier sunt cele mai grave: părții vătămate

i-au fost cauzate vătămări grave.

De asemenea, Colegiul penal a considerat că, instanța de fond a ținut cont și de

prevederile art. 61 alin.(2) Cod penal potrivit căruia pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

În astfel de circumstanțe, Colegiul penal a considerat că argumentele apelantului

de a-i aplica o pedeapsă non privativă de libertate nu sunt fondate și dacă vor fi

acceptate asemenea argumente, pedeapsa aplicată nu-și v-a atinge scopurile de

îndreptare și reeducare a persoanei condamnate.

Astfel, Colegiul penal a conchis că pedeapsa numită lui Melnic Nicolai este

legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și

personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința fiind legală și

întemeiată.

Ion în numele inculpatului Melnic Nicolai, în termen la data de 15 iulie 2019, prin

care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea deciziei atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului prevăzut pentru prima instanță prin care să-i fie aplicată

inculpatului Melnic Nicolai o pedeapsă neprivativă de libertate.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- atât instanța de apel, cât și instanța de fond au dat o apreciere juridică corectă

probelor acumulate în dosar, calificând acțiunile inculpatului Melnic Nicolai

conform prevederilor art.264 alin.(4) Cod penal;

- astfel, atît instanța de fond cît și instanța de apel, fără a motiva care este

necesitatea aplicării unei pedepse reale pe un termen de 2 (doi) ani în penitenciar de

tip deschis, a decis izolarea inculpatului;

- recurentul consideră că instanța incorect a ajuns la concluzia că doar pedeapsa

sub formă de închisoare va atinge scopul pedepsei penale. În acest sens apărarea

susține că instanța nu a reținut în seama inculpatului circumstanțele atenuante -

recunoașterea vinovăției, căința sinceră de cele comise, caracteristica lui pozitivă,

circumstanțe ce ar fi permis instanței de a-i aplica o pedeapsă mai blîndă, neprivativă

de libertate;

- instanța nu și-a motivat soluția de ce în privința inculpatului urmează a fi

aplicată cea mai aspră pedeapsă, de rînd ce sancțiunile normelor penale prevăd și

alte pedepse alternative, iar inculpatul nu prezintă pericol pentru societate, astfel că

instanța poate să dispună aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 13 martie 2019;

- suplimentar, specifică că Melnic Nicolai nu are careva antecedente penale și

se caracterizează pozitiv la locul de trai, iar din hotărârea contestată, din contra reiese

5

că aceste circumstanțe, ca și cum pentru instanța de fond nu au nici o valență și legea

nu o obligă să țină cont de ele;

- prin urmare recurentul susține că la soluționarea chestiunii cu privire la

pedeapsa penală aplicată inculpatului, instanța de fond cît și instanța de apel n-a

acordat deplină eficientă prevederilor art. 7, 61, 70, 75, 79 Cod penal;

- astfel, pedeapsa aplicată atît de instanța de fond cît și menținerea acesteia de

către instanța de apel este prea aspră și, drept temei de declarare a prezentului recurs,

servesc prevederile art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală.

solicitat inadmisibilitatea acestuia, din motiv că pedeapsa stabilită inculpatului

Melnic Nicolai este legală și întemeiată, proporțională faptei comise, cît și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de instanța de fond și menținută

de instanța de apel.

cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă

în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temei de casare a hotărîrii

instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă

fără a fi descrise pe larg și la concret cu ce anume nu este de acord.

Colegiul penal constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă

că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența

temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Totodată, din textul recursului rezultă că acesta critică pedeapsa, temei ce se

încadrează la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul

că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

6

În acest sens, Colegiul penal menționează că temeiul de recurs prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în prezenta cauză,

întrucît instanța de apel i-a aplicat inculpatului Melnic Nicolai în baza art. 264 alin.

(4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

o pedeapsă echitabilă și în limitele Legii penale.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și

respectiv la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea

condamnaților, cît și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai

aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului

Melnic Nicolai pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținînd cont de personalitatea

inculpatului, anterior nu a fost judecat, săvîrșirea din imprudență a unei infracțiuni

grave, de persoana inculpatului, a comis infracțiunea fiind în stare de ebrietate, de

comportamentul acestuia de pînă la comiterea infracțiunii și după aceea, a

recunoscut vinovăția integral și sincer s-a căit în cele săvârșite, cauza fiind

examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, astfel,

corect a ajuns la concluzia, că scopul restabilirii echității sociale, educativ și

preventiv al pedepsei în cazul lui Melnic Nicolai poate fi atins prin stabilirea

pedepsei, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, cu

aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, iar în conformitate cu art. 901 alin.(l) Cod

penal, pedeapsa stabilită lui Melnic Nicolai s-a suspendat parțial, urmând ca acesta

să execute prima parte a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi)

ani în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei sub formă de închisoare s-a

suspendat, și i s-a stabilit o perioadă de probațiune pe un termen de 2 (doi) ani cu

obligarea de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului competent,

aceasta fiind una în măsură să asigure realizarea scopului legii penale, și anume

7

restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane, luîndu-se în considerație toate circumstanțele pe caz.

Prin urmare, instanța de apel just a reținut că instanța de fond corect a ajuns la

convingerea că este oportun și corect a dispune aplicarea prevederilor art. 901 Cod

penal, cu condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare

or, în cele din urmă, se constată corectitudinea și legalitatea aplicării față de inculpat

a unei pedepse cu condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu

închisoare, avînd în vedere că accidentul rutier petrecut din imprudența și sine

încrederea sporită a inculpatului a dus la provocarea unor vătămări corporale grave

părții vătămate, iar faptul că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele

comise, precum și alte circumstanțe atenuante, nu pot constitui temei de a considera

posibilă corectarea și reeducarea inculpatului Melnic Nicolai în urma stabilirii unei

pedepse neprivative de libertate, astfel că în viziunea instanței, față de inculpat nu

este rațională aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

În concluzie, Colegiul penal conchide că temeiurile indicate de avocatul Goncear

Ion în numele inculpatului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor

de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Goncear Ion în

numele inculpatului Melnic Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe Melnic Nicolai

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 noiembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

8