1ra-509/2019 — art. 324 alin.3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 324 alin.3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-509/2019 — art. 324 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1ra-509/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
29 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti
Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Burduh,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2018, în cauza
penală privindu-i pe
Teslaru Radu xxxx, născut la xx xxxx xxxx,
originar și domiciliat în xxxx xxxx;
Pușca Andrian xxxx, născut la xx xxxx xxxx,
originar și domiciliat în xxxx xxxx;
Verebcean Eugeniu xxxx, născut la xx xxxx
xxxx, originar și domiciliat în xxxx xxxx
și
Verebcian Alexei xxxx, născut la xx xxxx xxxx,
originar și domiciliat în xxxx xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.04.2011 – 11.10.2013;
Instanța de apel: 03.10.2014 – 22.04.2016;
Instanța de recurs: 05.09.2016 – 24.01.2017;
Instanța de apel: 21.02.2017 – 05.11.2018;
Instanța de recurs: 28.01.2019– 29.10.2019.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Slobozia din 11 octombrie 2013, a fost încetat procesul
penal în legătură cu existența circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, în
privința lui:
1
- Teslaru Radu, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(3) lit.
b) Cod penal (pe capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la Revenco
Constantin și Chirchilanov Oleg);
- Pușca Andrian, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324
alin.(2) lit. b), c), d), art.290 alin.(1) Cod penal;
- Verebcean Eugeniu, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324
alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal (pe capătul de învinuire privind pretinderea și primirea
banilor de la Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg) și art.217 alin.(2) Cod penal;
- Verebcian Alexei, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2)
lit. b), c), d) și art.217 alin.(2) Cod penal.
La fel, prin aceiași sentința au fost achitați, pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunilor:
- Teslaru Radu, pe art.324 alin.(3) lit. b) și art.327 alin.(1) Cod penal Cod penal
(capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la Iepuraș Petru);
- Verebcean Eugeniu pe art.42, 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (capătul de învinuire
privind complicitatea la pretinderea și primirea banilor de la Iepuraș Petru).
Acțiunea civilă înaintată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
De către organul de urmărire penală, a fost pus sub învinuire Teslaru Radu, pentru
faptul că, deținând funcția de ofițer de urmărire penală al SUP a CPR Ștefan Vodă,
împreună cu inspectorul superior al grupului antidrog al secției poliției criminale în cadrul
CPR Ștefan Vodă, Verebcean Eugeniu, inspectorul grupului de autorizații și licențe din
cadrul CPR Ștefan Vodă, Pușca Andrian și alți colaboratori de politie, în perioada 26
februarie - 04 martie 2010, a realizat depistarea și documentarea faptului de transportare la
26.02.2010 de către Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg a unei pungi din polietilenă
cu substanță de proveniență vegetală presupusă a fi marijuană, primind în gestiune
materialele pe acest fapt și cercetând cazul în ordinea art.274 Cod de procedură penală, în
scopul primirii ilicite a banilor, ce nu i se cuvin, de comun acord și prin participație,
aflându-se în incinta CPR Ștefan Vodă, au pretins de la Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg bani în mărime de 5000 euro pentru a nu-i reține și a nu porni urmărirea
penală în privința acestora, pe faptul păstrării și transportării substanțelor narcotice sub
formă de marijuană, constatat de polițiștii Verebcean Eugeniu, Pușca Andrian și Teslaru
Radu la 26.02.2010, acțiuni în exercitarea funcției lor.
Pentru realizarea intențiilor infracționale, de intrare ilicită în posesia banilor, ce nu li
se cuvin, Teslaru Radu, Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian, au organizat deplasarea lui
Pușca Andrian cu Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg în mun. Chișinău pentru
primirea mijloacelor bănești de la ultimii, bani în mărime de 800 euro, echivalentul a 13
816 lei și 100 dolari SUA, echivalentul a 1 280 lei, ce au fost transmiși lui Pușca Andrian,
pentru el și pentru Teslaru Radu și Verebcean Eugeniu, ca ei să nu-i rețină și să nu
pornească urmărirea penală în privința lor, pe faptul păstrării și transportării substanțelor
narcotice sub formă de marijuană, constatate de către aceștia la 26.02.2010.
Prin urmare, ca rezultat al extorcării banilor de către Teslaru Radu și Verebcean
Eugeniu, la 03 martie 2010, ora 20.50, Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg, la
2
indicația lui Teslaru Radu, Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian s-au întâlnit în mun.
Chișinău la intersecția xxxx cu str. xxxx, cu o persoană neidentificată pe nume „Fedea”,
căruia i-au transmis suma de 300 euro echivalentul a 5190 lei, ca fiind bani în contul sumei
de 3 000 euro extorcați de Teslaru Radu, Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian, pentru a nu
porni urmărirea penală în privința acestora, pe faptul de păstrare și transportare a
substanțelor narcotice sub formă de marijuană.
La 04.03.2010, urmare a presiunilor din partea polițiștilor Teslaru Radu, Verebcean
Eugeniu și Pușca Andrian și cerințelor acestora de transmitere a banilor, aproximativ la ora
17.20, Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg s-au întâlnit cu Pușca Andrian și
Verebcean Eugeniu în mun. Chișinău or. Xxxx, unde, după discuția cu Verebcean Eugeniu
și primirea indicației de transmitere a banilor extorcați unei altei persoane aflate la volanul
automobilului parcat pe marginea drumului, Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg, au
transmis lui Verebcian Alexei, care era la volanul autoturismului de model ”VW Golf n/î
xxxx”, parcat în apropiere pe xxxx, în or. Xxxx, mun. Xxxx, suma de 2 700 euro,
echivalentul a 47 088 lei, ca fiind bani pentru Teslaru Radu, Verebcean Eugeniu și Pușca
Andrian, ca aceștia să nu pornească urmărirea penală în privința lor, pe faptul păstrării și
transportării a substanțelor narcotice sub formă de marijuană, constatat de polițiștii
Verebcean Eugeniu, Pușca Andrian și Teslaru Radu la 26.02.2010.
Tot el, Teslaru Radu, este pus sub învinuire pentru faptul că, fiind persoană publică,
deținând funcția de ofițer de urmărire penală al SUP a CPR Ștefan Vodă, continuându-și
acțiunile cu caracter infracțional, în perioada 06 - 23 februarie 2011, după ce împreună cu
inspectorul superior al grupului antidrog al secției poliției criminale din cadrul CPR Ștefan
Vodă, Verebcean Eugeniu și alți colaboratori de poliție, a realizat depistarea și
documentarea faptului de transportare de către Iepuraș Petru a unei pungi din polietilenă
cu substanță de proveniență vegetală, presupusă a fi marijuană, primind în gestiune
materialele pe acest fapt și pornind urmărirea penală în cauza nr.2011340052 pe faptul
păstrării și transportării substanțelor narcotice de către Iepuraș Petru și la 09.02.2011, cauza
nr.2011340057 pe faptul conducerii unității de transport în stare de ebrietate narcotică de
către ultimul, în scopul primirii ilicite a banilor, ce nu i se cuvin, de comun acord și prin
participație, aflându-se în incinta CPR Ștefan Vodă, din or. xxxx, au pretins de la Iepuraș
Petru bani în mărime de 2 000 euro, ce nu li se cuvin, pentru a grăbi îndeplinirea unor
acțiuni ce țin de obligațiile de serviciu ale lui Teslaru Radu, și anume eliberarea
automobilului de model „Wolkswagen Transporter”, cu n/î xxxx, ce aparține lui Iepuraș
Petru, ridicat de Teslaru Radu la 06.02.2011 și pentru realizarea acțiunilor procesuale ce ar
favoriza poziția lui Iepuraș Petru, ce ar duce la ușurarea răspunderii penale a acestuia.
Pentru realizarea intențiilor sale infracționale de intrare ilicită în posesia banilor, ce
nu li se cuvin, în perioada 06 - 23.02.2011, pe parcursul efectuării urmăririi penale în
cauzele nr.2011340052 și 2011340057, Teslaru Radu în calitate de ofițer de urmărire
penală, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Verebcean Eugeniu, ce activa în calitate
de inspector superior al Poliției criminale al CPR Ștefan Vodă, l-au invitat pe Iepuraș Petru
în CPR Ștefan Vodă pentru data de 23.02.2011.
3
Astfel, la 23.02.2011, aproximativ ora 14.00, aflându-se în biroul de serviciu nr.14 în
CPR Ștefan Vodă, Teslaru Radu din nou a extorcat de la Iepuraș Petru bani, ce nu i se cuvin
și, ieșind cu Iepuraș Petru din comisariat, în apropierea porții de ieșire din ograda
comisariatului, împreună cu Verebcean Eugeniu au primit de la Iepuraș Petru bani ce nu li
se cuvin, în mărime de 2 000 euro, echivalentul a 33 020 lei, pentru a grăbi îndeplinirea
unor acțiuni ce țin de obligațiile de serviciu ale lui Teslaru Radu, și anume eliberarea
automobilului de model Wolkswagen Transporter, cu n/î xxxx, ce aparține lui Iepuraș
Petru, ridicat de Teslaru Radu la 06.02.2011 în cadrul cauzei penale nr.2011340052 și
pentru efectuarea urmăririi penale în favoarea bănuitului Iepuraș Petru ce ar duce la
ușurarea răspunderii penale a acestuia.
După primirea banilor de la Iepuraș Petru, ce nu li se cuvin, Teslaru Radu s-a deplasat
cu acesta la Procuratura Ștefan Vodă, iar Verebcean Eugeniu, în calitate de complice, a
asigurat tăinuirea banilor în mărime de 2 000 euro primiți de la Iepuraș Petru.
Prin totalitatea faptelor sale intenționate, în circumstanțele descrise, Teslaru Radu,
prin participație cu Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian, au primit ilegal de la Revenco
Constantin și Iepuraș Petru bani, ce nu i se cuvin, în sume de 5 800 euro și 100 dolari SUA,
ce echivalau conform cursului BNM cu 100 394 lei, ce constituie proporții deosebit de
mari, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale.
Tot el, Teslaru Radu, este pus sub învinuire pentru faptul că, fiind persoană publică,
deținând aceiași funcție de ofițer de urmărire penală al SUP a CPR Ștefan Vodă, efectuând
urmărirea penală în cauza nr.2011340052, având scopul creării condițiilor pentru obținerea
ilegală, prin extorcare, de la Iepuraș Petru a banilor, ce nu i se cuvin, folosind intenționat
situația de serviciu, în interes material, contrar ordinii stabilite de Codul de procedură
penală, în baza procesului verbal de reținere a unității de transport din 06.02.2011, a realizat
reținerea automobilului ce aparține lui Iepuraș Petru de model Wolkswagen Transporter,
n/î xxxx și l-a transmis sub pază la SRL „Prot-CV” din or. Ștefan Vodă, astfel, privîndu-1
pe Iepuraș Petru de posibilitatea de a-și întreține familia și determinîndu-1 să împrumute
suma de 300 euro, pentru satisfacerea necesităților de zi cu zi a familiei sale, prin ce a
cauzat lui Iepuraș Petru o daună în proporții considerabile în mărime de 300 euro,
echivalentul a 4 937,46 lei.
Ulterior, în perioada 06-23.02.2011, pe parcursul efectuării urmăririi penale în cauza
nr.2011340052, Teslaru Radu în calitate de ofițer de urmărire penală, împreună și prin
înțelegere prealabilă cu Verebcean Eugeniu, ce activa în calitate de inspector superior al
poliției criminale al CPR Ștefan Vodă, având scopul primirii ilegale a banilor, ce nu li se
cuvin, au extorcat de la Iepuraș Petru, bănuit pe cauzele penale nominalizate, bani în
valoare totală de 2000 euro, ce nu li se cuvin, pentru a grăbi îndeplinirea unor acțiuni ce
țin de obligațiile de serviciu ale lui Teslaru Radu, și anume eliberarea automobilului ce
aparține cet. Iepuraș Petru de model Wolkswagen Transporter, n/î xxxx.
Verebcean Eugeniu, este învinuit pentru faptul că, deținând funcția de inspector
superior al grupului antidrog a secției poliției criminale în cadrul Comisariatului de poliție
al r-lui Ștefan Vodă, al MAI, fiind persoană cu funcție de răspundere, având în virtutea
acestei funcții drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind
4
obligat în conformitate cu fișa de post privind obligațiunile funcționale, contrar obligațiilor
și interdicțiilor impuse de funcția deținută, fiind în înțelegere prealabilă cu ofițerul de
urmărire penală al CPR Ștefan Vodă, Teslaru Radu, inspectorii de poliție Pușca Andrian și
Pavlov Andrei, precum și Verebcian Alexei și o persoană neidentificată pe nume „Fedea”
și în coparticipație cu aceste persoane având calitate de complice, a extorcat și primit
mijloace bănești de la Revenco Constantin pentru a nu porni urmărirea penală în privința
ultimului și a păstrat substanțe narcotice în proporții mari fără scop de înstrăinare.
Astfel, Verebcean Eugeniu, deținând funcția de inspector superior al grupului antidrog
a secției poliției criminale în cadrul CPR Ștefan Vodă al MAI, la 26.02.2010, împreună cu
inspectorul Pușca Andrian și ofițerul de urmărire penală al CPR Ștefan Vodă, Teslaru Radu
pe traseul Ștefan Vodă - Chișinău în apropierea stației de alimentare Lukoil au reținut
automobilul de model Wolkswagen Golf în care se aflau Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg. Tot atunci, în rezultatul cercetării la fața locului, în automobilul
menționat pe bancheta din spate, a fost depistată o pungă de polietilenă cu substanță de
proveniență vegetală asemănătoare cu marijuana.
În aceiași seară, Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian fiind în incinta CPR Ștefan
Vodă, au extorcat de la Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg inițial suma de 5 000
euro, pentru a nu-i reține și a nu pornii urmărirea penală în privința lor.
În scopul obținerii rezultatului criminal solicitat, Pușca Andrian împreună cu Revenco
Constantin și Chirchilanov Oleg și un cunoscut de al său neidentificat pe nume „Fedea”, s-
au deplasat împreună în mun. Chișinău pentru primirea mijloacelor extorcate. În mun.
Chișinău, Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg de la diferiți cunoscuți de ai săi au
făcut rost de suma de 800 euro și 100 dolari SUA. Tot atunci, Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg i-a transmis lui Pușca Adrian suma de 800 euro echivalentul a 13 816
lei și 100 dolari SUA și 100 dolari echivalentul a 1 280 lei, astfel primind în total suma de
15 096 lei. Pușca Andrian le-a comunicat lui Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg că
restul sumei extorcate de ultimii urmează să o transmită a doua zi.
Materialele pe faptul depistării la cet. Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg a
pungii de polietilenă cu substanță de proveniență vegetală asemănătoare cu marijuana, au
fost transmise spre examinare potrivit prevederilor art.274 Cod de procedură penală,
ofițerului de urmărire penală al CPR Ștefan Vodă, Teslaru Radu.
Pe parcursul perioadei de 27 februarie - 04 martie 2010, Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg, au convenit cu Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian să le transmită
suma de 3 000 euro, pentru soluționarea cazului în favoarea lor, bani care au fost transmiși
pe tranșe. Astfel, la 03 martie 2010 a fost transmisă suma de 300 euro, iar la 04 martie 2010
– 2 700 euro.
La transmiterea sumei de 2 700 euro, Verebcian Alexei se afla pe bd. xxxx din or.
Xxxx mun. xxxx, în autoturismul de model Wolkswagen Golf, n/î xxxx, în continuare,
Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg s-au apropiat de automobil și l-au întrebat pe
A.Verebcian dacă acestuia urmează să-i transmită banii, la care ultimul a indicat locul de
pe bancheta din față dreapta, unde a și fost pusă suma de 2 700 euro, echivalentul a 47 088
lei.
5
În timpul reținerii în flagrant, Verebcean Eugeniu, Verebcian Alexei și Pușca Andrian
au fugit de la fața locului în automobile diferite.
În continuare, întru camuflarea acțiunilor sale criminale, conștientizând că sânt
urmăriți de către colaboratorii CCCEC pentru acțiunile prejudiciabile pe care le-au comis,
Verebcean Eugeniu, Verebcian Alexei și Pușca Andrian au întreținut convorbiri telefonice
între ei și ulterior cu alte persoane, inclusiv Comisarul raionului Ștefan Vodă, în care au
invocat o legendă despre urmărirea acestora, de către persoane necunoscute care vor să-i
deposedeze de bunuri.
În total, Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian în calitate de coautori, cu complicitatea
lui Verebcian Alexei și persoana neidentificată de organul de urmărire penală cu nume
„Fedea”, au extorcat și primit de la Chirchilanov Oleg și Revenco Constantin suma de 67
374 lei, ceea ce în conformitate cu prevederile art.126 din Codul penal, constituie proporții
mari.
Tot el, Verebcean Eugeniu, este învinuit pentru faptul că, activând în baza ordinului
Ministrului Afacerilor Interne nr.346 EF din 03.08.2007 și Legii nr.416 din 18.12.1990 cu
privire la poliție, în calitate de inspector superior al secției antidrog a poliției criminale a
CPR Ștefan Vodă, la 06 februarie 2011, în s. xxxx r-nul xxxx, în rezultatul cercetării de
către colaboratorii Comisariatului raional de poliție Ștefan Vodă a automobilului de model
Wolkswagen Transporter, cu n/î xxxx, ce aparține lui Iepuraș Petru, a fost depistat un
pachet cu substanță vegetală, presupunându-se a fi marijuană. În baza acestei informații, la
fața locului s-a deplasat inspectorul superior al secției antidrog a poliției criminale a CPR
Ștefan Vodă, Verebcean Eugeniu.
Materialele în privința lui Iepuraș Petru au fost repartizate pentru examinare în ordinea
art.274 Cod de procedură penală, ofițerului de urmărire penală, Teslaru Radu care, la
06.02.2011 a pornit urmărirea penală în cauza nr.2011340052 pe faptul păstrării și
transportării substanțelor narcotice de către Iepuraș Petru.
Totodată, în baza materialelor din gestiune, la 09.02.2011, Teslaru Radu a pornit
urmărirea penală în cauza nr.2011340057, pe faptul conducerii unității de transport în stare
de ebrietate narcotică de către Iepuraș Petru.
Ulterior, în perioada 06 - 23.02.2011, pe parcursul efectuării urmăririi penale în
cauzele nr.2011340052 și 2011340057, Teslaru Radu, în calitate de ofițer de urmărire
penală, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Verebcean Eugeniu, în calitate de
complice, având scopul primirii ilegale a banilor, ce nu li se cuvin, au extorcat de la Iepuraș
Petru, bănuit pe cauzele penale nominalizate, bani în valoare totală de 2 000 euro, ce nu li
se cuvin, pentru a grăbi îndeplinirea unor acțiuni ce țin de obligațiile de serviciu ale lui
Teslaru Radu, și anume eliberarea automobilului de model Wolkswagen Transporter, cu
n/î xxxx, ce aparținea lui Iepuraș Petru, ridicat la 06.02.2011 de Teslaru Radu în cadrul
cauzei penale nr.2011340052 și pentru efectuarea urmăririi penale în favoarea bănuitului
Iepuraș Petru ce ar duce la ușurarea răspunderii penale a acestuia.
La 23 februarie 2011, ora 14.00, aflându-se în biroul de serviciu nr.14 din CPR Ștefan
Vodă, Teslaru Radu, din nou a extorcat de la Iepuraș Petru bani, ce nu i se cuvin și, ieșind
cu Iepuraș Petru din comisariat, în apropierea porții de ieșire din ograda comisariatului,
6
împreună cu Verebcean Eugeniu au primit de la Iepuraș Petru bani ce nu li se cuvin, în
mărime de 2 000 euro, echivalentul a 33 020 lei, pentru a grăbi îndeplinirea unor acțiuni ce
țin de obligațiile de serviciu ale lui Teslaru Radu și anume eliberarea automobilului.
După primirea de la Iepuraș Petru a banilor, ce nu li se cuvin, Teslaru Radu s-a
deplasat cu acesta la Procuratura Ștefan Vodă, iar Verebcean Eugeniu, în calitate de
complice a asigurat tăinuirea banilor în mărime de 2 000 euro primiți de la P. Iepuraș.
Astfel, este învinuit, de comiterea coruperii pasive, adică fapta persoanei cu funcție
de răspundere care pretinde și primește bani, ce nu i se cuvin, pentru a grăbi îndeplinirea
unor acțiuni ce țin de obligațiile ei de serviciu, faptă săvârșită prin extorcare, de două sau
mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, Verebcean Eugeniu a comis infracțiunea
prevăzută de art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal.
Tot el, este învinuit pentru faptul că, începând cu o perioada de timp nedeterminată,
însă până la 04 martie 2010, a păstrat în biroul de serviciu nr.22 din Comisariatul de Politie
raionul Ștefan Vodă, fără scop de însușire, marijuană uscată în proporții de 110,21 grame,
ceea ce conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în
trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, reprezintă substanțe narcotice în proporții
mari, infracțiunea prevăzută la art.217 alin.(2) Cod penal.
Pușca Andrian, este învinuit pentru faptul că, deținând funcția de inspector al grupului
de autorizări și licențe din cadrul CPR Ștefan Vodă, al MAI, fiind persoană cu funcție de
răspundere, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat în conformitate cu fișa de post privind
obligațiunile funcționale de a dirija în cunoștință de cauză sectorul de muncă încredințat,
să manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce stau
în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectiv
și imparțial, având obligații în vederea soluționării materialelor repartizate spre examinare,
contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a participat în calitate de
coautor cu inspectorul de poliție Verebcean Eugeniu, cu Verebcian Alexei și o persoană
neidentificată pe nume „Fedea”, la extorcarea și primirea mijloacelor bănești de la Revenco
Constantin și Chirchilanov Oleg, pentru a nu porni urmărirea penală în privința ultimilor
și a păstrat fără autorizația corespunzătoare muniție.
La 26 februarie 2010, inspectorul Pușca Andrian, împreună cu ofițerul de urmărire
penală al CPR Ștefan Vodă, Teslaru Radu și Verebcean Eugeniu, care, deținând funcția de
inspector superior al grupului antidrog a secției poliției criminale în cadrul CPR Ștefan
Vodă al MAI, pe traseul Ștefan Vodă - Chișinău, în apropierea stației de alimentare Lukoil,
au reținut automobilul de model Wolkswagen Golf, în care se aflau Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg. Tot atunci, în rezultatul cercetării la fața locului, în automobilul
menționat pe bancheta din spate a fost depistată o pungă de polietilenă cu substanță de
proveniență vegetală, asemănătoare cu marijuana.
În aceiași seară, Pușca Andrian și Verebcean Eugeniu, fiind în incinta CPR Ștefan
Vodă, au extorcat de la Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg, inițial suma de 5 000
euro, pentru a nu-i reține pe ultimii și nu porni urmărirea penală în privința acestora. În
7
scopul obținerii rezultatului criminal solicitat, Pușca Andrian împreună cu Revenco
Constantin și Chirchilanov Oleg și un cunoscut de al său neidentificat pe nume „Fedea”, s-
au deplasat împreună în mun. Chișinău pentru primirea mijloacelor extorcate. În mun.
Chișinău, Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg de la diferiți cunoscuți de ai săi, au
făcut rost de suma de 800 euro și 100 dolari SUA. Tot atunci, Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg i-au transmis lui Pușca Andrian suma de 800 euro, echivalentul a 13
816 lei și 100 dolari SUA, echivalentul a 1 280 lei, astfel primind în total suma de15 096
lei. Pușca Andrian i-a comunicat lui Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg că restul
sumei extorcate ultimii urmează să o transmită a doua zi.
Materialele pe faptul depistării la Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg a pungii
de polietilenă cu substanță de proveniență vegetală asemănătoare cu marijuana, au fost
transmise spre examinare potrivit prevederilor art.274 Cod de procedură penală ofițerului
de urmărire penală al CPR Ștefan Vodă, Teslaru Radu.
Pe parcursul perioadei 27 februarie - 04 martie 2010, Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg, din discuții cu inspectorii Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian au
convenit să le transmită ultimilor suma de 3 000 Euro.
În continuare, la 03 martie 2010, ora 20.50, Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg
la indicația inspectorului Pușca Andrian, s-au întâlnit cu persoana neidentificată pe nume
„Fedea”, căruia i-a transmis suma de 300 euro echivalentul a 5 190 lei.
Ulterior, la 04 martie 2010, ora 17.20, Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg s-au
întâlnit cu inspectorii Pușca Andrian și Verebcean Eugeniu în mun. Chișinău or. Xxxx. În
rezultatul discuțiilor purtate între Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg pe de o parte,
și inspectorul Verebcean Eugeniu pe de altă parte ultimul a comunicat că acest caz se va
soluționa în favoarea lor și aceștia nu vor mai fi deranjați, indicându-le să transmită suma
de 2 700 euro lui Verebcian Alexei, care se afla în apropiere pe bd. xxxx, din or. Xxxx
mun. xxxx în autoturismul de model „Wolkswagen Golf”, n/î xxxx.
Astfel, Pușca Andrian, a fost învinuit pentru ceea că a săvârșit ca coautor în
participație complexă corupere pasivă, adică fapta persoanei cu funcție de răspundere care
pretinde și primește bani ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile de
serviciu, ori pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, acțiuni săvârșite de mai
multe persoane, cu extorcare de bunuri în proporții mari, infracțiune prevăzută de art.42,
45, 324 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal.
Totodată, Pușca Andrian a fost învinuit pentru faptul că, începând cu o perioadă
nedeterminată de timp și până în data de 04 martie 2010, a păstrat fără autorizația
corespunzătoare muniție.
Astfel, în cadrul efectuării perchiziției la 04 martie 2010 în biroul de serviciu al lui
Pușca Andrian nr.14 din CPR Ștefan Vodă, s-a stabilit că acesta deținea fără autorizație
corespunzătoare 61 cartușe, și anume: 46 cartușe care fac parte din categoria muniție -
cartușe militare calibru 7.62 mm (7,62X39) cu lovitura centrală, din care patru având
gloanțe trasoare cu miez de oțel, confecționate în condiții de uzină, destinate pentru
efectuarea tragerilor din mai multe tipuri de arme cu țeava ghintuită, cum ar fi AK 47,
AKM, AKMS, din puști mitraliere, cum ar fi RPK, RPKS ș.a.; 12 cartușe care fac parte din
8
categoria muniții - cartușe calibru 9 mm Luger (9X19) cu lovitura centrală având glonț cu
miez de plumb, confecționate industrial, destinate pentru efectuarea tragerilor din mai
multe tipuri de arme cu țeava ghintuită cum ar fi Borchard Luger Parabellum P-08, Mauser
m.1902, Walther P-38 ș.a.; 3 cartușe care fac parte din categoria muniții - cartușe militare
calibru 5,45 mm (5,45X39) cu lovitura centrală având glonț cu miez de oțel, destinate
pentru efectuarea tragerilor din mai multe tipuri de arme pistol - mitralieră Kalașnicov
calibru 5,45 mm, cum ar fi AK 74, AK 105, AKC – 74.
Verebcian Alexei, este învinuit pentru faptul că, fiind în înțelegere prealabilă cu
inspectorii de poliție Pușca Andrian și Verebcean Eugeniu, precum și cu o persoană
neidentificată pe nume „Fedea”, a coparticipat cu aceste persoane având calitate de
complice, la extorcarea și primirea mijloacelor bănești de la Revenco Constantin și
Chirchilanov Oleg pentru a nu porni urmărirea penală în privința ultimului și a păstrat
substanțe narcotice în proporții mari fără scop de înstrăinare.
La 04 martie 2010, ora 17.20, Verebcian Alexei se afla pe bd. xxxx din or. Xxxx mun.
Chișinău în autoturismul de model Wolkswagen Golf, n/î xxxx, fiind în complicitate cu
inspectorii Pușca Andrian și Verebcean Eugeniu, la indicația ultimilor, de dânsul s-au
apropiat Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg și l-au întrebat dacă acestuia urmează
să-i transmită banii, la care ultimul a indicat locul de pe bancheta din față dreapta, unde a
și fost pusă suma de 2 700 euro echivalentul a 47 088 lei.
În timpul reținerii în flagrant, Verebcean Eugeniu, Verebcian Alexei și Pușca Andrian
au fugit de la fața locului în automobile diferite.
În continuare, întru camuflarea acțiunilor sale criminale, conștientizând că sunt
urmăriți de către colaboratorii CCCEC pentru acțiunile prejudiciabile pe care le-au comis,
Verebcean Eugeniu, Verebcian Alexei și Pușca Andrian au avut convorbiri telefonice între
ei și ulterior cu alte persoane, inclusiv Comisarul raionului Stefan Vodă, în care au invocat
o legendă despre urmărirea acestora de către persoane necunoscute care vor să îi
deposedeze de bunuri.
În total, Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian în calitate de coautori, cu complicitatea
lui Verebcian Alexei și persoana neidentificată de organul de urmărire penală cu nume
„Fedea”, au extorcat și primit de la Chirchilanov Oleg și Revenco Constantin suma de 67
374 lei, ceea ce în conformitate cu prevederile art.126 Cod penal constituie proporții mari.
În așa mod, prin acțiunile sale intenționate de acordare a ajutorului în vederea primirii
de către Verebcean Eugeniu și Pușca Andrian a mijloacelor bănești extorcate, care nu li se
cuveneau, de la Chirchilanov Oleg și Revenco Constantin, Verebcian Alexei este învinuit
că, a săvârșit în calitate de complice în participație complexă - corupere pasivă, adică a
facilitat fapta unei persoane cu funcție de răspundere care pretinde și primește bani ce nu i
se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile de serviciu, or, pentru a îndeplini o
acțiune contrar acestor obligații, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, cu extorcare de
bunuri în proporții mari, infracțiune prevăzută de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod
penal.
Tot el, Verebcian Alexei, este învinuit pentru faptul că, în perioada de timp de până la
04 martie 2010, a păstrat la domiciliul său din or. xxxx str. xxxx, fără scop de însușire
9
marijuană uscată în proporții de 91,98 grame, pai de mac uscat în proporții de 145,98
grame, ceea ce reprezintă substanțe narcotice în proporții mari.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:
- Teslaru Radu, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.327 alin.(1) Cod
penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de
3 ani și în baza art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu amendă în mărime
de 3 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un
termen de 4 ani. În temeiul art.84 Cod penal, de stabilit pedeapsa definitivă de 14 ani
închisoare, în penitenciar de tip închis, cu amendă în mărime de 3 000 unități
convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani;
- Pușca Andrian, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.290 alin.(1) Cod
penal la 2 ani închisoare și în baza art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, la 7 ani
închisoare, cu amendă în mărime de 3 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 Cod penal de stabilit
pedeapsa definitivă de 7 ani și 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă
în mărime de 3 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice
pe un termen de 5 ani;
- Verebcean Eugeniu, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2)
Cod penal la 1 an închisoare și în baza art.42, 324 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 12 ani
închisoare, și amendă în mărime de 3 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 Cod penal de stabilit
pedeapsa definitivă de 12 ani și 6 luni închisoare în penitenciar de tip închis, cu amendă în
mărime de 3 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice
pe un termen de 5 ani;
- Verebcean Alexei, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2)
Cod penal la 1 an închisoare și în baza art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, la 6
ani închisoare, cu amendă în mărime de 3 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul
de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 Cod penal de stabilit
pedeapsa definitivă de 6 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă
în mărime de 3 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice
pe un termen de 5 ani.
Acțiunile civile înaintate de partea vătămată P. Iepuraș față de R. Teslaru, în mărime
de 300 euro, de partea vătămată C. Revenco față de R. Teslaru, E. Verebcean și A. Pușca,
în mărime de 800 euro și 100 dolari SUA, urmează a fi admise integral.
De încasat în beneficiu statului proporțional de la R. Teslaru, E. Verebcean, A. Pușca
și A. Verebcian suma de 3 000 euro.
De încasat în beneficiu statului proporțional de la R. Teslaru și E. Verebcean suma de
2 000 euro.
În susținerea argumentelor sale procurorul a invocat că, instanța, în partea ce tine de
încetarea procesului penal în legătură cu existența circumstanțelor care exclud tragerea la
răspundere penală, eronat a constatat că punerea inculpaților sub învinuire, informarea
10
inculpaților despre terminarea urmăririi penale, prezentarea materialelor cauzei penale
acestora, cât și întocmirea rechizitoriului, au avut loc după expirarea termenului urmăririi
penale, deoarece cum este specificat însăși în sentința „la 15 februarie 2011 termenul de
urmărire penală a fost prelungit prin ordonanța procurorului până la 30 aprilie 2011”, adică
toate acțiunile de urmărire penală cum ar fi înaintarea învinuirii, informarea despre
terminarea urmăririi penale, prezentarea materialelor cauzei penale, întocmirea și
înmânarea rechizitoriului, au fost efectuate în interiorul termenului de urmărire penală;
- prin ordonanța din 18.02.2011 de restituire a cauzei penale, procurorul nu și-a anulat
ordonanța din 15.02.2011, deoarece dreptul de anulare a actelor procedurale revenind
procurorului ierarhic superior, mai mult neidentificarea termenului de urmărire penală nu
echivalează cu nulitatea absolută, excluzând din proces ca probe acte importante în cauză,
astfel ele nu pot fi excluse și, în cazul respectiv, instanța eronat a constatat că erorile admise
de către procuror în momentul stabilirii termenului de urmărire penală este un temei de
încetare a procesului, deoarece eroarea dată este una mecanică și nu materială;
- procurorul a anulat ordonanța de scoatere de sub urmărire penală în privința lui R.
Teslaru în temeiul prevederilor art.287 alin.(1) Cod de procedură penală, care nu prevede
vreo limită în termeni de anulare a ordonanței, dacă se constată că nu a existat în fapt cauza
care a determinat luarea acestor măsuri;
- probele administrate în cauză confirmă integral vinovăția inculpaților în săvârșirea
infracțiunilor incriminate;
- declarațiile inculpaților care au fost puse la baza sentinței de achitare urmau a fi
apreciate critic, ele fiind în contradicție cu celelalte probe ale acuzării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, a fost
respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea hotărârii atacate.
Instanța de apel a statuat că, prima instanță corect a considerat că, probele
administrate nu sunt suficiente pentru a stabili vinovăția inculpaților în comiterea
infracțiunilor incriminate.
Astfel, prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură
penală, apreciind probele acuzării și ale apărării din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al
coroborării lor, a conchis că acuzarea nu a administrat probe pertinente și concludente prin
care să confirme că inculpații ar fi comis infracțiunile incriminate.
Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță întemeiat nu a reținut ca probă
procesul-verbal de cercetare a telefonul mobil a lui P. Iepuraș în care a fost depistată o
înscriere audio a convorbirii între două persoane care, la părerea părții acuzării, sunt R.
Teslaru și P. Iepuraș, în cadrul căreia o persoană solicită de la alta transmiterea a două mii
de euro, deoarece nu a fost prezentată vreo dovadă că proba în cauză ar fi fost dobândită în
cadrul procesului penal, conform prevederilor legale.
Instanța de apel a apreciat critic declarațiile date de partea vătămată P. Iepuraș privind
coparticiparea inculpatului E. Verebcean, deoarece procurorul nu a prezentat instanței nici
o probă în acest sens, eliberarea automobilului fiind deja dispusă de către procuror, care la
moment verifica cauza penală.
11
Instanța de apel a menționat că, prin acțiunile inculpatului R. Teslaru, care potrivit
procesului-verbal din 06.02.2011 a dispus reținerea automobilului, nu s-au încălcat nici
într-un mod drepturile proprietarului, aceste acțiuni nefiind comise din interes material.
Automobilul a fost eliberat la prima solicitare a lui P. Iepuraș, s-a aflat la parcare cu plată
în urma acțiunilor ilegale însuși a proprietarului, iar termenul de aflare a automobilului la
parcare cu plată a fost unul scurt. Mai mult, decizia de a elibera mijlocul de transport era
în competenta procurorului ceea ce s-a confirmat de toate probele administrate, inclusiv și
faptul că de fapt cauza penală era deja în gestiunea procurorului, astfel că de acțiunile
inculpaților nu depindea nimic, acțiunile lor au fost perfect legale și ulterior cauza a fost
transmisă procurorului.
Referitor la episodul în privința lui R. Teslaru, învinuit de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal (pe capătul de învinuire privind pretinderea
și primirea banilor de la C. Revenco și O. Chirchilanov); E. Verebcean învinuit de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal (pe
capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la C. Revenco și O.
Chirchilanov) și art.217 alin.(2) Cod penal; A. Pușca învinuit de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) și art.290 alin.(1) Cod penal și, A.
Verebcian învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b),
c), d), art.217 alin.(2) Cod penal, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect
a dispus încetarea procesului penal în legătură cu existența circumstanțelor care exclud
tragerea la răspundere penală.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, prezenta cauză penală nr.2010036117,
a fost pornită la 02.03.2010 în temeiul art.324 alin.(2) lit. b) Cod penal, ulterior fiind
conexate cauzele penale pornite în baza art.217 și 290 Cod penal. La 15.02.2011, termenul
de urmărire penală a fost prelungit până la 30.04.2011.
La 18.02.2011, în urma neacceptării raportului organului de urmărire penală cu
propunerea de a înainta învinuirea lui A. Verebcian și A. Pușca, cu întocmirea
rechizitoriului și trimiterea cauzei în instanță de judecată, procurorul, prin ordonanța sa, a
dispus restituirea cauzei penale pentru efectuarea urmăririi penale suplimentare,
instantaneu, procurorul a dispus și fixarea termenului de urmărire penală până la
18.03.2011 (f.d.238- 239 vol. 4).
Astfel, inculpații A. Verebcean și A. Pușca, au fost puși sub învinuire la 08.04.2011
(f.d.240-245 vol. 4) și tot atunci au fost informați despre terminarea urmăririi penale,
fiindu-le prezentate și materialele cauzei penale (f.d.248-252 vol. 4). Iar la 11.04.2011,
procurorul a întocmit rechizitoriul (f.d.254-263 vol. 4).
Prin urmare, instanță de apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit că punerea
inculpaților sub învinuire, informarea inculpaților despre terminarea urmăririi penale,
prezentarea materialelor cauzei penale, cât și întocmirea rechizitoriului au avut loc după
expirarea termenului de urmărire penală, respectiv, actele procesuale sus indicate sunt
lovite de nulitate, fiind efectuate în afara termenului stabilit.
Instanța a indicat că, prin ordonanța procurorului din 10.09.2010 inculpatul R. Teslaru
a fost scos de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii care,
12
la 07.02.2013, a fost anulată pe motivul descoperirii viciului fundamental, care ar fi afectat
ordonanța precedentă, însă aceasta contravine prevederilor art.287 alin.(4) Cod de
procedură penală, astfel că ordonanța de punere sub învinuire a lui R. Teslaru din
27.02.2013 (f.d.88-92 vol. 8) și rechizitoriu din 15.03.2013 (f.d.101-127 vol. 8), conform
prevederilor art.art.94 și 251 Cod de procedură penală, sunt nule.
La fel, instanța de apel a conchis că, prima instanță și-a motivat soluția menționată,
având în vedere că, în cadrul cercetării judecătorești cu certitudine s-a stabilit că, punerea
inculpaților sub învinuire, informarea inculpaților despre terminarea urmăririi penale,
prezentarea materialelor cauzei penale acestora, cât și întocmirea rechizitoriului, au avut
loc după expirarea termenului urmăririi penale, iar în prezența acestor circumstanțe,
relevant s-a considerat justificată aplicarea prevederilor art.251 Cod de procedură penală.
Ca finalitate, s-a constatat că, actele procesuale indicate sunt lovite de nulitate, fiind
efectuate în afara termenului stabilit și întemeiat a dispus încetarea procesului penal în
privința inculpaților R. Teslaru în baza art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal, A. Pușca în baza
art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.290 alin.(1) Cod penal, E. Verebcean în baza art.42,
45, art.324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2) Cod penal și A. Verebcian în baza art.42,
45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2) Cod penal, în conformitate cu prevederile
art.art.8, 390 alin.(l) pct.3), 391 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală.
Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele acuzării privind
aprecierea probelor, deoarece nici la urmărirea penală și nici în instanța de judecată nu au
fost prezentate probe care ar confirma vina inculpaților.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care a
solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a invocat următoarele argumente:
- instanța a încălcat prevederile art.114, 117 Cod de procedură penală, nu a dat probelor
o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității;
- declarațiile părților vătămate și a martorilor neîntemeiat au fost apreciate critic, la
baza hotărârii fiind puse doar declarațiile inculpaților;
- vinovăția inculpaților se dovedește prin declarațiile părților vătămate C.Revenco,
P.Iepuraș, a martorilor, rapoartele de expertiză, procesele-verbale de percheziție, de
interceptare a convorbirilor telefonice între inculpați și părțile vătămate și alte probe, pe
care instanța nici nu le-a enumerat și nici nu a apreciat acest cumul de probe la justa lor
valoare;
- instanța neîntemeiat a constatat că, punerea inculpaților sub învinuire, informarea
acestora despre terminarea urmăririi penale, prezentarea materialelor, cât și întocmirea
rechizitoriului, au avut loc după expirarea termenului urmăririi penale, deoarece urmărirea
penală a fost prelungită până la 30.04.2011, fapt indicat și în decizia instanței de apel, astfel
toate acțiunile de urmărire penală au avut loc în interiorul acestui termen;
- prin ordonanța din 18.02.2011 de restituire a cauzei penale, procurorul nu și-a anulat
ordonanța din 15.02.2011, deoarece dreptul de anulare a actelor procedurale revine
procurorului ierarhic superior, mai mult neidentificarea termenului de urmărire penală nu
13
echivalează cu nulitatea absolută, excluzând din proces ca probe acte importante în cauză,
astfel ele nu pot fi excluse;
- ordonanța din 07.02.2013, a fost emisă conform prevederilor art.287 alin.(4) Cod de
procedură penală, anulând legal ordonanța din 10.09.2010 de scoatere a învinuitului R.
Teslaru de sub urmărire penală, deoarece art.287 alin.(1) Cod de procedură penală, nu
prevedea vreo limită în termenii de anulare a ordonanței.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 ianuarie
2017, recursul ordinar declarat a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă
rejudecarea cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.
În argumentarea deciziei pronunțate, instanța de recurs a statuat că, analizând
materialele cauzei și, în mod special, procesul-verbal al ședinței instanței de apel și decizia
instanței, instanța de apel în hotărârea pronunțată făcând trimitere la probele administrate
în cauză nici nu le-a cercetat, dar a redat în decizia sa declarațiile inculpaților R. Teslaru,
A. Pușca, E. Verebcean și A. Verebcian date la urmărirea penală și în instanța de fond.
La fel, instanța de apel a descris în decizie declarațiile părții vătămate P. Iepuraș, deși
nu le-a cercetat în ședința de judecată, le-a dat o apreciere critică, inclusiv și a martorilor
G. Bîrcă, A. Vartic, date la urmărirea penală și în instanța de fond.
Totodată, în ședință instanței de apel au fost audiați partea vătămată C. Revenco,
martorii S. Tostogan, V. Adașan, F. Zaițev și O. Cherchelan, declarațiile cărora nu au fost
descrise în decizia instanței și nici nu li s-a dat o careva apreciere.
De asemenea, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel rezultă că, instanța și-
a bazat concluziile sale și pe alte probe prezentate de partea acuzării în confirmarea
vinovăției inculpaților, care au fost apreciate critic, însă aceste probe, la fel, nu au fost
cercetate în ordinea prevăzută de lege, precum sunt: procesele-verbale de interceptare a
convorbirilor telefonice între R. Teslaru și P. Iepuraș, descifrările convorbirilor telefonice,
de cercetare, de percheziție, de marcare și examinare a bancnotelor, cererea lui P. Iepuraș
de eliberare a automobilului, ordonanțele procurorului de scoatere de sub urmărirea penală,
de anulare a acestei ordonanțe, de prelungire a termenului de urmărire penală, de restituire
a cauzei penale pentru efectuarea urmăririi penale suplimentare, de punere sub învinuire
din 10.10.2010, 07.02.2013, 15.02.2011, 18.02.2011, 08.04.2011 și 27.02.2013.
Astfel, instanța de apel în hotărârea pronunțată a reținut probe, fără a le verifica în
ședință, sub aspectul cercetării nemijlocite, prin citirea lor în ședința de judecată și
consemnarea acestora în procesul-verbal, adică în conformitate cu prevederile art.414
alin.(1), (2) și (6) Cod de procedură penală, nu le-a apreciat separat, în coroborare din punct
de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității.
Totodată, instanța urma să aprecieze ordonanțele susmenționate prin prisma
prevederilor art.52 alin.(2) pct.2, 8, art.20, art.287 alin.(1), (4) Cod de procedură penală.
Instanța de recurs a considerat că concluzia instanței de apel este pripită și nu
corespunde materialelor cauzei, nefiind date răspunsuri și argumentări clare asupra
probelor acuzării, instanța nepronunțând-u-se asupra lor în modul cuvenit, astfel probele
administrate în cauză nu au fost apreciate în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și coroborării lor.
14
Circumstanțele expuse atestă că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile
legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază
soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că
recursul ordinar este întemeiat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2018, a
fost respins, ca nefondat, apelul acuzatorului de stat, cu menținerea sentinței fără
modificări.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, nici una din probele
administrate prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, nu confirmă vina
inculpaților R. Teslaru, E. Verebcean, A. Pușca și A. Verebcian în săvârșirea infracțiunilor
imputate.
Astfel, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei
penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor,
sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, a conchis că procesul penal în privința lui
Teslarul Radu, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(3) lit. b) Cod
penal (pe capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la Revenco
Constantin și Chirchilanov Oleg); Verebcean Eugeniu învinuit de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal (pe capătul de învinuire privind
pretinderea și primirea banilor de la Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg) și art.217
alin.(2) Cod penal; Pușcă Andrian, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42,
45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) și art.290 alin.(1) Cod penal; și, Verebcian Alexei, de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2)
Cod penal, a fost încetat, în legătură cu existența circumstanțelor care exclud tragerea la
răspundere penală.
Totodată, Teslaru Radu, pe art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal (pe capătul de învinuire
privind pretinderea și primirea banilor de la Iepuraș Petru), și art.327 alin.(1) Cod penal și
Verebcean Eugen pe art.42, 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (pe capătul de învinuire privind
complicitatea la pretinderea și primirea banilor de la Iepuraș Petru), au fost achitați,
deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunilor.
Instanța de apel, a menționat că, verificând suplimentar probele prezentate de către
părți și anume: declarațiile părților vătămate Iepuraș Petru, Revenco Constantin,
declarațiile martorilor S. Balîc, S. Durguz, Gr. Bârcă și A. Vartic, precum și probele scrise:
acuzatorul de stat solicitând cercetarea suplimentară a următoarelor probe: declarațiile
părții vătămate Revenco Constantin, declarațiile martorilor S. Tostogan, V. Adașanu, F.
Zaițev și O. Cherchelanov; raportul de expertiză nr.59 din 18.03.2010; raportul de expertiză
nr.679 din 24.03.2010; raport de expertiză nr.884 din 25.03.2010; procesul - verbal de
percheziție efectuat în automobilul deținut de Alexei Verebcian din 04.03.2010; procesul -
verbal de percheziție efectuat la domiciliu lui Verebcian Alexei din 04.03.2019; procesul -
verbal de percheziție efectuat la biroul lui Verebcian Alexei din 05.03.2010; procesul -
verbal de percheziție efectuat la biroul lui Teslaru Radu din 04.03.2010; procesul - verbal
de cercetare; procesul - verbal de examinare a CD cu înregistrări de imagini din
10.03.2010; procesul - verbal de interceptare a convorbirilor telefonice din 09.03.2010 și
15
stenograma; procesul - verbal de interceptare a convorbirilor telefonice între Cherchelanov,
Revenco și Pușca din 09.03.2010 și stenograma; procesul - verbal de interceptare a
convorbirilor telefonice între Cherchelanov, Verebcean Eugeniu și Verebcian Alexei și
stenograma din 05.03.2010; scrisoarea eliberată de către comisariatul de poliție Ștefan
Vodă; descifrările convorbirilor telefonice; avocatul Ceachir Anatolie a solicitat cercetarea
suplimentară a următoarelor probe: ordonanța de pornire a urmăririi penale din 18.02.2011;
ordonanța de prelungire a urmăririi penale din 15.02.2011; ordonanța de fixare a
termenului de urmărire penală până la 18 martie 2011; ordonanța de punere sub învinuire
din 08 aprilie 2011; rechizitoriul din 11 aprilie 2011; ordonanța scoatere de sub urmărire
penală din 10 septembrie 2010 în privința lui Teslaru Radu; ordonanța procurorului
interimar a procuraturii Anticorupție din 07 februarie 2013; ordonanța de punere sub
învinuire a lui Teslaru Radu din 27 februarie 2013; cererea de eliberare a mijlocului de
transport; ordonanța procurorului din procuratura Ștefan Vodă de eliberarea mijlocului de
transport – conchide despre necesitatea menținerii soluțiilor adoptate de către prima
instanță.
Prin urmare, instanța de apel a susținut concluziile primei instanțe, considerând că,
aceasta just a statuat asupra netemeiniciei învinuirii, totodată considerând că argumentele
apelantului erau fondate pe presupuneri, lipsite de careva suport probatoriu întru
demonstrarea vinovăției inculpaților.
Totodată, instanța de apel a conchis că, nu sunt suficiente probe pentru a stabili vina
inculpaților R. Teslaru și E. Verebcean în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.324
alin.(3) lit. b) Cod penal (capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la
P. Iepuraș) și art.327 alin.(1) Cod penal și, respectiv, art.42, 324 alin.(2) lit. b), c) Cod
penal (capătul de învinuire privind complicitatea la pretinderea și primirea banilor de la P.
Iepuraș) și întemeiat prima instanță a dispus achitarea lor, pe motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii.
Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță întemeiat nu a reținut ca probă
procesul-verbal de cercetare a telefonul mobil a lui P. Iepuraș în care a fost depistată o
înscriere audio a convorbirii între două persoane care, la părerea părții acuzării, sunt R.
Teslaru și P. Iepuraș, în cadrul căreia o persoană solicită de la alta transmiterea a două mii
de euro, deoarece nu a fost prezentată vreo dovadă că proba în cauză ar fi fost dobândită în
cadrul procesului penal, conform prevederilor legale. Discuția în cauză a avut loc la
17.02.2011, pe când urmărirea penală a fost pornită ulterior convorbirii în cauză și din
procesul verbal de efectuare a interceptării convorbirilor telefonice nu urmează că R.
Teslaru ar fi estorcat careva mijloace bănești de la P. Iepuraș, precum fiind ascultate aceste
interceptări în ședința de judecată nu au fost auzite fraze, prin care R. Teslaru ar fi cerut
punerea cărorva obiecte într-o sacoșă și ulterior a solicitat ca sacoșa să fie aruncată într-un
loc anume.
Deși a fost demonstrat faptul transmiterii banilor de la colaboratorii CCCEC lui P.
Iepuraș, nu a fost demonstrat faptul recepționării banilor de către inculpați. Or, nici în
cadrul cercetării efectuate, nici în cadrul perchezițiilor efectuate, nu au fost depistați bani
16
care ar fi fost aruncați de către P. Iepuraș, iar pe mâinile lui R. Teslaru nu au fost depistate
fragmente de vopsea fluorescentă cu care au fost marcați banii.
Referitor la presupusa coparticipare a inculpatului E. Verebcean la pretinderea și
primirea banilor de la partea vătămată, instanța a reținut că procurorul nu a prezentat
instanței nici o probă în acest sens și declarațiile părții vătămate P. Iepuraș, au fost
apreciate critic. Partea vătămată, abia la 23.02.2011 a depus procuraturii raionului Ștefan
Vodă cererea privind eliberarea automobilului (f.d.69 vol. VI), această cerere a fost
depusă încă la 18.02.2011, când procurorul a emis ordonanță de eliberare a mijlocului de
transport.
Prin urmare, depunerea plângerii la CCCEC de către P. Iepuraș și provocarea
ulterioară a inculpatului Teslaru Radu la mai multe discuții, nu urmăreau un scop legal,
eliberarea automobilului, fiind deja dispusă de către procuror, care la moment verifica
cauza penală.
Instanța de apel a menționat că, inculpatul R. Teslaru exercitând funcția de ofițer de
urmărire penală, constatând că, conform procesului-verbal de examinare medicală nr.25
din 06.02.2011, P. Iepuraș conducea automobilul în stare de ebrietate narcotică, corect, l-a
înlăturat de la conducerea automobilului. Astfel, prin acțiunile inculpatului R. Teslaru, care
potrivit procesului-verbal din 06.02.2011 a dispus reținerea automobilului, nu s-au încălcat
nici într-un mod drepturile proprietarului, aceste acțiuni nefiind comise din interes
material. Automobilul a fost eliberat la prima solicitare a lui P. Iepuraș, s-a aflat la parcare
cu plată în urma acțiunilor sale ilegale, iar termenul de aflare a automobilului la parcare cu
plată a fost unul scurt.
În prezența circumstanțelor analizate supra, instanța de apel a considerat că prima
instanță corect a concluzionat că, R. Tesalru și E. Verbecean nu au comis infracțiunile
imputate lor , urmând a fi achitați pe episodul lui P. Iepuraș, din motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii și anume - lipsește latura obiectivă și cea subiectivă a infracțiunilor
imputate.
De asemenea, instanța de apel a reținut că în ambele cauze de corupere nu au fost
depistați banii presupuși marcați la persoanele suspecte, atât și în alte locuri, ceea ce denotă
că, colaboratorii CCCEC au înscenat transmiterea banilor și au întreprins măsuri de
provocare, confirmate prin înscrisurile audio-video, ce au fost exprimate prin acțiunile
active de a transmite cu orice preț unele sume bănești la insistența CCCEC.
Referitor la episodul în privința lui R. Teslaru, învinuit de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal (pe capătul de învinuire privind pretinderea
și primirea banilor de la C. Revenco și O. Chirchilanov); E. Verebcean învinuit de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal (pe
capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la C. Revenco și O.
Chirchilanov) și art.217 alin.(2) Cod penal; A. Pușca învinuit de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) și art.290 alin.(1) Cod penal și, A.
Verebcian învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b),
c), d), art.217 alin.(2) Cod penal, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect
17
a dispus încetarea procesului penal în legătură cu existența circumstanțelor care exclud
tragerea la răspundere penală.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, prezenta cauză penală nr.2010036117,
a fost pornită la 02.03.2010 în temeiul art.324 alin.(2) lit. b) Cod penal, ulterior fiind
conexate cauzele penale pornite în baza art.217 și 290 Cod penal. La 15.02.2011, termenul
de urmărire penală a fost prelungit, prin ordonanța procurorului până la 30.04.2011.
La 18.02.2011, în urma neacceptării raportului organului de urmărire penală cu
propunerea de a înainta învinuirea lui A. Verebcian și A. Pușca, cu întocmirea
rechizitoriului și trimiterea cauzei în instanța de judecată, procurorul, prin ordonanța sa, a
dispus restituirea cauzei penale pentru efectuarea urmăririi penale suplimentare,
instantaneu, procurorul a dispus și fixarea termenului de urmărire penală până la
18.03.2011 (f.d.238- 239 vol. IV).
Astfel, inculpații A. Verebcean și A. Pușca, au fost puși sub învinuire la 08.04.2011
(f.d.240-245 vol. IV) și tot atunci au fost informați despre terminarea urmăririi penale,
fiindu-le prezentate și materialele cauzei penale (f.d.248-252 vol. IV), iar la 11.04.2011,
procurorul D. Compan a întocmit rechizitoriul pe cauza penală nr.2010036117 (f.d.254-
263 vol. IV).
Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit că punerea
inculpaților sub învinuire, informarea inculpaților despre terminarea urmăririi penale,
prezentarea materialelor cauzei penale, cât și întocmirea rechizitoriului au avut loc după
expirarea termenului de urmărire penală, respectiv, actele procesuale sus indicate sunt
lovite de nulitate, fiind efectuate în afara termenului stabilit.
În privința inculpatului R. Teslaru, instanța a reținut că, prin ordonanța procurorului
din 10.09.2010, inculpatul a fost scos de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui a
elementelor infracțiunii care, la 07.02.2013, a fost anulată pe motivul descoperirii viciului
fundamental, care ar fi afectat ordonanța precedentă, însă aceasta contravine prevederilor
art.287 alin.(4) Cod de procedură penală, astfel că ordonanța de punere sub învinuire a lui
R. Teslaru din 27.02.2013 (f.d.88-92 vol. VIII) și rechizitoriul din 15.03.2013 (f.d.101-127
vol. VIII), conform prevederilor art.94, 251 Cod de procedură penală, sunt nule.
La fel, instanța de apel a conchis că, prima instanță și-a motivat soluția menționată,
având în vedere că, în cadrul cercetării judecătorești cu certitudine s-a stabilit că, punerea
inculpaților sub învinuire, informarea inculpaților despre terminarea urmăririi penale,
prezentarea materialelor cauzei penale acestora, cât și întocmirea rechizitoriului, au avut
loc după expirarea termenului urmăririi penale, iar în prezența acestor circumstanțe,
relevant s-a considerat justificată aplicarea prevederilor art.251 Cod de procedură penală
și, ca finalitate, s-a constatat că, actele procesuale indicate sunt lovite de nulitate, fiind
efectuate în afara termenului stabilit și întemeiat a dispus încetarea procesului penal în
privința inculpaților R. Teslaru în baza art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal, A. Pușca în baza
art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.290 alin.(1) Cod penal, E. Verebcean în baza art.42,
45, art.324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2) Cod penal și A. Verebcian în baza art.42,
45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2) Cod penal, în conformitate cu prevederile
art.art.8, 390 alin.(l) pct.3), 391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.
18
Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele acuzării privind
aprecierea probelor, deoarece nici la urmărirea penală și nici în instanța de judecată nu au
fost prezentate probe care ar confirma vina inculpaților.
În consecință, reieșind din cele expuse instanța de apel a conchis că motivele indicate
în apelul procurorului nu pot servi drept temei de admitere a cererii, motiv pentru care
urmează a fi respinsă ca nefondată.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, procurorul a declarat
recurs ordinar, indicând temeiul prevăzut la art.427 alin.1) pct.6) Cod de procedură penală,
solicitând casarea totală a deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în
instanța de apel, într-un alt complet de judecată.
Recurentul face trimitere la temeiurile de casare stipulate în art.427 alin.(1) pct.6) Cod
de procedură penală și susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
ori motivarea soluției este expusă neclar, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului
apelului.
Recurentul consideră că, vinovăția inculpaților este probată prin probele acumulate la
cauza penală și cercetate în ședințele de judecată, or, aceste probe fiind examinate, au fost
apreciate unilateral, neobiectiv și incomplet fără coroborare cu alte probe, astfel fiind
apreciate eronat de instanța de apel, în situația în care învinuirea este bazată exclusiv pe
declarațiile părții vătămate Iepuraș Petru, procesul – verbal de cercetare a obiectului, în
cadrul căreia a fost cercetat telefonul mobil a lui Iepuraș Petru.
Recurentul menționează că instanțele ierarhic inferioare eronat au pus la îndoială
credibilitatea declarațiilor părții vătămate Iepuraș Petru, devreme ce acesta la toate etapele
procesului penal a relatat că, la 06.02.2011 împreună cu Dragancea Andrei se deplasau cu
automobilul și în s. Carahasani a fost stopat de către colaboratorii poliției, iar automobilul
a fost supus controlului, în cadrul controlului a fost depistată o pungă cu substanță
presupusă a fi marijuană. A fost condus la Comisariatul de Poliție Ștefan Vodă, unde
automobilul a fost reținut. Tot atunci Teslaru Radu a cerut de la el 2 000 euro, pentru
eliberarea automobilului. La 23.02.2011 s-a prezentat la CPR Ștefan Vodă, unde în
coridor a pus banii într-o sacoșă, care la indicația ultimului a aruncat-o în ograda CPR
Ștefan Vodă. Ulterior, în cadrul audierii a concretizat că, banii, în sumă de 2 000 euro
au fost ceruți de către Verebcean Eugeniu, iar Teslaru Radu doar i-a spus să facă ceea
ce spune Verebcean și totul va fi bine, îl va ajuta să soluționeze problema.
Recurentul susține că odată ce ambele instanțe de fond au ajuns la concluzia că totul
a constituit o provocare, nu au indicat concret la persoana presupus provocator și dacă
acțiunile provocatorului au avut efectul provocării și dacă infracțiunea putea fi comisă, fără
intervenția provocatorului.
Instanța de apel nu a apreciat și evaluat următoarele probe ca: procesul-verbal din
19.02.2011, privind marcarea și examinarea bancnotelor, în scopul documentării faptului
extorcării sumei de 2 000 Euro, de către R. Teslaru și E. Verevceanu; de interceptare a
comunicărilor purtate între R. Teslaru și P. Iepuraș, prin care se constată că la 19.02.2011,
ora.13.00, între R. Teslaru și P. Iepuraș a avut loc o convorbire, în cadrul căreia R. Teslaru
19
a estorcat bani, pentru eliberarea automobilului reținut și a hotărî pozitiv problema cu
dosarele penale; procesul verbal din 23.02.2011, de interceptare a comunicărilor purtate
între R. Teslaru și P. Iepuraș, E. Verebcenau și P. Iepuraș, între procuror și P. Iepuraș, prin
care se constată faptul că, între persoanele respective la 23.02.2011, ora 13.50-15.00, au
avut loc convorbiri telefonice, subiectul acestor discuții fiind eliberarea automobilului ce-
i aparținea lui P. Iepuraș; modalitatea extorcării banilor de la P. Iepuraș de către ambii
inculpați, de unde rezultă că R. Teslaru estorcă bani de la P. Iepuraș, iar primirea banilor
de către R. Teslaru se realizează prin faptul că, la indicația acestuia, P. Iepuraș pune banii
într-o sacoșă și la ieșirea din curtea Comisariatului, i-a aruncat în momentul și locul indicat
de R. Teslaru și că partea vătămată solicită eliberarea automobilului și a pașaportului
tehnic; procesul verbal din 25.02.2011 de examinare a materialelor cauzei penale
nr.2011340052, prin care se constată că la 06.02.2011, de către ofițerul de urmărire penală
R. Teslaru a fost întocmit procesul-verbal de reținere a unității de transport a cet. Iepuraș
P., precum și faptul că, în cadrul înaintării de către acesta a raportului cu propunere de
punere sub învinuire a lui P. Iepuraș, fără a specifica faptul reținerii mijlocului de transport,
inclusiv și procesele verbale de examinare a materialelor cauzei penale nr.2011340057, de
confruntare dintre martorul P. Iepuraș și învinuitul R. Teslaru, precum și E. Verebcean, de
examinare a registrului de intrări în CPR Ștefan Vodă, de reconstituire a faptei cu
participarea lui P. Iepuraș.
Incorect instanța a declarat nulă proba ce ține de procesul verbal de cercetare a
obiectului, în cadrul căreia a fost cercetat telefonul mobil a lui P. Iepuraș, la care a fost
depistată o înscriere audio a convorbirii între R. Teslaru și P. Iepuraș, or, nici partea apărării
și nici inculpații nu au invocat nulitatea probei după finisarea urmăririi penale, astfel că
sunt decăzuți din dreptul de a invoca nulitatea probelor.
Eronat instanța de apel a dedus că este justă soluția primei instanțe în partea încetării
procesului penal privința inculpaților R. Teslaru în baza art.324 alin.(3) lit. b) Cod penal,
A. Pușca în baza art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.290 alin.(1) Cod penal, E.
Verebcean în baza art.42, 45, art.324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2) Cod penal și A.
Verebcian în baza art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2) Cod penal, în
legătură cu existența circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, deoarece
punerea făptașilor sub învinuire, informarea inculpaților despre terminarea urmăririi
penale, prezentarea lor a materialelor cauzei penale, cât și întocmirea rechizitoriului, au
avut loc după expirarea termenului urmăririi penale, deoarece la 15.02.2011 termenul de
urmărire penală a fost prelungit prin ordonanța procurorului din 30.04.2011, astfel că
aceste acțiuni au fost efectuate în interiorul termenului de urmărire penală.
Acel fapt că la emiterea ordonanței de restituire a cauzei penale din 18.02.2011, în
dispozitiv eronat sa indicat „fixarea termenului de urmărire penală până la 18.03.2011”, nu
reprezintă o încălcare ce atrage nulitatea actelor procedurale îndeplinite ulterior, aceasta
fiind o greșeală mecanică, ce nu afectează valabilitatea activităților procesuale efectuate
înăuntrul acestui termen.
Prin ordonanța din 18.02.2011 de restituire a cauzei penale, procurorul nu și-a anulat
ordonanța din 15.02.2011, or dreptul de anulare a actelor procedurale conform prevederilor
20
art.52 alin.(2) Cod de procedură penală, îi revine procurorului ierarhic superior, dar nu
aceluiași procuror, care în conformitate cu prevederile pct.8) alin. (1) art.52 Cod de
procedură penală este în drept să anuleze ordonanțele organului de urmărire penală și doar
cele ilegale și neîntemeiate, dar nu și propriile ordonanțe.
În privința lui R. Teslaru procurorul a anulat ordonanța de scoatere de sub urmărire
penală, în temeiul art.287 alin.(1) Cod de procedură penală, care nu prevede limită în
termeni de anulare a ordonanței, dar nu precum a invocat instanța de apel, făcând trimitere
la prevederile art.287 alin.(4) Cod de procedură penală.
Instanța de apel la pronunțarea deciziei din 05.11.2018, nu a ținut cont de prevederile
art.436 alin.(2) Cod de procedură penală și de decizia instanței de recurs din 24.01.2017,
pentru care cauza sa remis la rejudecare.
Referință pe marginea recursului ordinar declarat, a depus avocatul Ceachir
Anatolie în numele inculpatului Teslaru Radu, exprimându-și dezacordul cu cererea de
recurs înaintată și solicitând ca acesta să fie respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei
atacate.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate,
Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele
considerente.
Conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau
cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond fiind obligată să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Conform art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel
trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau
admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
La chestiuni de fapt se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta reținută ori numai
imputată s-a săvârșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a
comis; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de
prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101
Cod de procedură penală.
Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au
fost corect aplicate. Însă, în tot cazul instanța de apel trebuie în mod obligatoriu să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, prin argumentarea și cu trimitere la
probe, la documente, concluzia de respingere ori admitere a căruiva din motivele invocate.
Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal
constată că prevederile legale menționate, deșii sunt obligatorii, nu au fost întocmai
respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel.
După cum rezultă din actele cauzei, prima instanță cercetând și apreciind probele
administrate, a conchis că urmează a fi încetat procesul penal în privința lui
21
Teslaru Radu, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(3) lit. b) Cod
penal (pe capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la Revenco
Constantin și Chirchilanov Oleg); Pușca Andrian, învinuit de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d), art.290 alin.(1) Cod penal; Verebcean
Eugeniu, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b),
c), d) Cod penal (pe capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor de la
Revenco Constantin și Chirchilanov Oleg) și art.217 alin.(2) Cod penal; Verebcian Alexei,
de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 45, 324 alin.(2) lit. b), c), d) și art.217
alin.(2) Cod penal, în legătură cu existența circumstanțelor care exclud tragerea la răspunde
penală, și respectiv urmează a fi achitați Teslaru Radu, pe art.324 alin.(3) lit. b) și art.327
alin.(1) Cod penal Cod penal (capătul de învinuire privind pretinderea și primirea banilor
de la Iepuraș Petru) și Verebcean Eugeniu pe art.42, 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal
(capătul de învinuire privind complicitatea la pretinderea și primirea banilor de la Iepuraș
Petru), pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Instanța de apel, respingând apelul procurorului, a concluzionat că soluția pronunțată
de prima instanță este una justă și motivată și anume în partea în care procesul penal a
fost încetat în privința lui A. Pușca, E. Verebcean și A. Verebcian, deoarece punerea
inculpaților sub învinuire, informarea inculpaților despre terminarea urmăririi penale,
prezentarea materialelor cauzei penale acestora, cât și întocmirea rechizitoriului, au avut
loc după expirarea termenului urmăririi penale, iar în prezența acestor circumstanțe,
relevant s-a considerat justificată aplicarea prevederilor art.251 Cod de procedură penală
și, ca finalitate, s-a constatat că, actele procesuale indicate sunt lovite de nulitate, fiind
efectuate în afara termenului stabilit, precum și în privința lui R. Teslaru în baza art.324
alin.(3) lit. b) Cod penal, deoarece prin ordonanța procurorului din 10.09.2010 inculpatul
a fost scos de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii care,
la 07.02.2013, a fost anulată pe motivul descoperirii viciului fundamental, care ar fi afectat
ordonanța precedentă, însă aceasta contravine prevederilor art.287 alin.(4) Cod de
procedură penală, astfel că ordonanța de punere sub învinuire a lui R. Teslaru din
27.02.2013 (f.d.88-92 vol. VIII) și rechizitoriul din 15.03.2013 (f.d.101-127 vol. VIII),
conform prevederilor art.94, 251 Cod de procedură penală, sunt nule.
De asemenea, instanța de apel a concluzionat că este motivată soluția primei instanțe
și în partea achitării inculpaților R. Teslaru și E. Verebceanu, pe motiv că fapta lor nu
întrunește elementele infracțiunii, deoarece întemeiat nu a reținut ca probă procesul-verbal
de cercetare a telefonul mobil a lui P. Iepuraș în care a fost depistată o înscriere audio a
convorbirii între două persoane care, la părerea părții acuzării, sunt R. Teslaru și P. Iepuraș,
în cadrul căreia o persoană solicită de la alta transmiterea a două mii de euro, deoarece nu
a fost prezentată vreo dovadă că proba în cauză ar fi fost dobândită în cadrul procesului
penal, conform prevederilor legale. Discuția în cauză a avut loc la 17.02.2011, pe când
urmărirea penală a fost pornită ulterior convorbirii în cauză și din procesul verbal de
efectuare a interceptării convorbirilor telefonice nu urmează că R. Teslaru ar fi estorcat
careva mijloace bănești de la P. Iepuraș, precum fiind ascultate aceste interceptări în
ședința de judecată, nu au fost auzite fraze, prin care R. Teslaru ar fi cerut punerea cărorva
22
obiecte într-o sacoșă și ulterior a solicitat ca sacoșa să fie aruncată într-un loc anume.
Deși a fost demonstrat faptul transmiterii banilor de la colaboratorii CCCEC lui P.
Iepuraș, nu a fost demonstrat faptul recepționării banilor de către inculpați. Or, nici în
cadrul cercetării efectuate, nici în cadrul perchezițiilor, nu au fost depistați bani care ar fi
fost aruncați de către P. Iepuraș, iar pe mâinile lui R. Teslaru nu au fost depistate fragmente
de vopsea fluorescentă cu care au fost marcați banii.
Referitor la presupusa coparticipare a inculpatului E. Verebcean la pretinderea și
primirea banilor de la partea vătămată, instanța a reținut că procurorul nu a prezentat
instanței nici o probă în acest sens și declarațiile părții vătămate P. Iepuraș, au fost apreciate
critic. Partea vătămată, abia la 23.02.2011 a depus procuraturii raionului Ștefan Vodă
cererea privind eliberarea automobilului, în conformitate cu cererea lui (f.d.69 vol. VI),
această cerere a fost depusă încă la 18.02.2011, când procurorul a emis ordonanță de
eliberare a mijlocului de transport.
Colegiul penal lărgit atestă că, soluția instanței de apel este una pripită, or, instanța nu
a verificat dacă normele de drept au fost corect aplicate, în partea încetării procesului penal
în privința lui R. Teslaru, A. Pușca, E. Verebcean și A. Verebcian.
Potrivit materialelor cauzei prin ordonanța din 22.09.2010, A. Verebcian, a fost pus
sub învinuire în baza art.42 ,45, 324 alin. (2) lit. b), c), d) și art.217 alin. (2) Cod penal
(f.d.181-182 vol. IV), iar prin ordonanțele din 10.09.2010 A. Verebcian și A. Pușca, au
fost puși sub învinuire în baza art.42,45, 324 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (f.d.160-161,
167-168 vol. IV), a fost întocmit rechizitoriul și înaintat procurorului ierarhic superior
pentru confirmare.
Prin ordonanța din 02.11.2010 s-a reluat urmărirea penală în cauza nr.2010036117
(f.d.201-202 vol. IV), cu fixarea termenului până la data de 02.12.2010, termen ce a fost
prelungit prin ordonanțele din 01.12.2010, până la 15.01.2011 (f.d.203 vol. IV) și din
14.01.2011 până la 15.02.2011 (f.d.208 vol. IV).
Prin ordonanța din 18.02.2011, s-a dispus neacceptarea raportului OUP a CCEC
privind înaintarea învinuirii lui E. Verebcean și A. Pușca, cu întocmirea rechizitorului,
cauza fiind restituită cu fixarea termenului urmăririi penale până la 18.03.2011, nu după
cum este reținut de instanțe 18.03.2013 (f.d.238-239 vol. IV).
Prin ordonanța din 15.02.2011 s-a dispus prelungirea termenului urmăririi penale până
la 30.04.2011 (f.d.237 vol. IV).
Prin ordonanțele din 08.04.2011 A. Pușca a fost pus sub învinuire în baza aart.42,45
324 alin.(2) lit. b), c), d), art.290 alin.(1) Cod penal, iar E. Verebcean în baza art.42, 45
324 alin.(2) lit. b), c), d), art.217 alin.(2) Cod penal, cu audierea și informarea acestora,
respectiv cu prezentarea materialelor cauzei și întocmirea rechizitoriului la 11.04.2011
(f.d.243, 247-267 vol. IV).
Prin urmare, instanța de apel urmează a verifica încă o dată, dacă punerea inculpaților
sub învinuire, informarea inculpaților despre terminarea urmăririi penale, prezentarea lor
materialelor cauzei, cât și întocmirea rechizitoriului a avut loc ori nu a avut loc după
expirarea termenului urmării penale, de rând ce s-a fixat termenul urmăririi penale până la
18.03.2011, acesta a fost prelungit prin ordonanța din 15.02.2011 până la 30.04.2011,
23
perioada în care inculpații au fost puși sub învinuire și întocmit rechizitoriul.
Referitor la soluția instanței de apel privind menținerea încetării procesului în privința
lui R. Teslaru, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(3) lit. b) Cod
penal, pe acest capăt de învinuire, just instanța de apel face trimitere la ordonanța din
10.09.2010, prin care a fost scos de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui a
elementelor infracțiunii și la ordonanța din 07.02.2013, în temeiul art.287 alin.(1), (4) Cod
de procedură penală, prin care a fost anulată ordonanța din 10.09.2010, cu reluarea
urmăririi penale (f.d.85-86 vol. VIII), făcând referire la prevederile art.22, 287 alin.(4) Cod
de procedură penală, adică că a fost reluată urmărirea penală peste termenul de un an,
prevăzut de lege, deci neîntemeiat juridic, și în lipsa unui viciu fundamental legal motivat.
Însă, în partea dată, în cazul constatării că, există o hotărâre a organului de urmărire
penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub
urmărire penală, urmează ca instanța de apel să verifice corectitudinea temeiului încetării
procesului penal în baza art.391 alin.(1) Cod de procedură penală.
De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că, sunt întemeiate criticele invocate de
partea acuzării în recurs, pe capătul de învinuire adus lui V. Teslaru (pe capătul de învinuire
privind pretinderea și primirea banilor de la P. Iepuraș) și E. Verebcean (pe capătul de
învinuire privind complicitatea la pretinderea și primirea banilor de la P. Iepuraș), instanța
de apel a diminuat valoarea probantă a probelor examinate, și deșii într-adevăr a supus
unei analize probele enumerate în partea descriptivă a deciziei (f.d.115-116 vol. XII), și a
exclus procesul verbal de cercetare a obiectului, a telefonului lui P. Iepuraș, în care a fost
depistată o înscriere audio a convorbirii între două persoane, din motiv că nu a fost
prezentată vreo dovadă că proba în cauză ar fi fost dobândită în cadrul procesului penal,
asupra căruia părțile la finisarea urmăririi penale nu au invocat nulitatea probei în cauză,
în partea dată instanța urmează a se expuse asupra circumstanței date și că prin procesele
verbale de efectuare a interceptării convorbirilor telefonice (f.d.26-24, 45-52 vol. V) deși
se constată că R. Teslaru ar fi cerut punerea cărora obiecte într-o sacoșă și ulterior a
solicitat ca sacoșa să fie aruncată într-un loc anume, în urma ascultării acestor interceptări
în ședința de judecată astfel de fraze nu au fost auzite, fără a da apreciere la restul probelor.
Deci, instanța a aplicat discriminatoriu modalități de apreciere a probelor în detrimentul
uneia din părți, prin ce s-a încălcat principiul contradictorialității și imparțialității.
Or, instanța de apel nu a analizat, nu a dat apreciere procesului-verbal din 19.02.2011,
privind marcarea și examinarea bancnotelor, în scopul documentării faptului extorcării
sumei de 2 000 euro, de către R. Teslaru și E. Verebcean, procesului verbal privind
interceptarea și înregistrarea convorbirii, cu stenograma comunicărilor avute loc la
19.02.2011 între R. Teslaru, P. Iepuraș și persoana necunoscută și anume „ ... ai hotărât
întrebarea..”, „eu hotărăsc întrebarea aici cu omu și trebui este, da tu?”, „marți ai să vii
și gata”, „ uăi pe marți înseamnă că pe marți, marți hotărâm, iaca eu am scris tăt și așela
o scris”, procesului verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirii, cu stenograma
comunicărilor avute loc la 23.02.2011 între R. Teslaru și P. Iepuraș, E. Verebcean și
procuror și anume „măi așteaptă în coridor na aestea le pui iși și în pachet le pui bun”,
„le pui în pachet”, „vină încoașe, așteaptă acolo afară”, „m-o scos în ograda asta din
24
dos, de transmis încă nu am transmis nică”, aruncă pachetu aișea, aruncă acolo”, „Radu
dă-mi tehpasportu în mîini, cheile”, „ ele îs la mine , nu-ți bate capu uăi omule, aruncă
acolo jos”, „îmi dai vremenîi așela să mă duc acasă”, „ ai făcut așa cum ți-am supus eu,
ești acolo o să-ți deea o hârtie”, „semnează scrie 18.02”, ”18.02 dapu azi îi douăzeci și
cât la noi îi azi?” (f.d.25-27, 45-52 vol. VII), procesului-verbal din 25.02.2011, de
examinarea a materialelor cauzei penale nr.2011340052, potrivit căruia se constată că la
06.02.2011, de către ofițerul de urmărire penală R. Teslaru, a fost întocmit procesul-verbal
de reținere a unității de transport a lui P. Iepuraș, iar în raportul cu propunerea de punere
sub învinuire nu specifică faptul reținerii mijlocului dat, respectiv și procesele verbale de
examinare a materialelor cauzei penale nr.2011340057, de confruntare din 03.03.2011
dintre martorul P. Iepuraș și învinuitul R. Teslaru, precum și E. Verebcean, de examinare
a registrului de intrări în CPR Ștefan Vodă din 02.03.2011, de reconstituire a faptei din
02.03.2011, care în opinia părții acuzării face probată fapta săvârșită de inculpați.
Pe motivele supra enunțate se face prematură concluzia trasă de instanța de apel că
declarațiile părții vătămate P. Iepuraș, urmează a fi apreciate critic, ori acestea nu au fost
verificate în coroborare cu alte probe.
La fel, instanța de apel, reținând că depunere plângerii la CCCEC de către partea
vătămată și ulterioară provocare a inculpatului R. Teslaru la mai multe discuții nu
urmăreau un scop legal, eliberarea automobilului fiind deja dispusă de către procuror, care
verifica cauza penală, nu a indicat la persoana presupusă provocator, nu a evaluat dacă
acțiunile așa zisului provocator au avut efectul provocării și dacă infracțiunea putea fi
comisă, fără intervenția provocatorului.
Totodată, instanța de recurs constată că, instanța de apel nu a îndeplinit indicațiile
Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24.01.2017, nu a motivat
convingător concluzia privind lipsa în acțiunile inculpaților a infracțiunilor imputate și
încetării procesului.
Prin urmare, instanța de apel a încălcat prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură
penală, care stipulează că, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt
obligatorii în măsură în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea
recursului.
Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la judecarea apelului, a
comis erori de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care se
referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.
Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărârea atacată și
dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.
La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile
menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției
adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice
legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate
în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală.
Totodată, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
25
invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,
întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală,
concomitent verificându-se și motivele invocate în recursul ordinar în limita competenței,
precum să analizeze la modul cuvenit acțiunile inculpaților, să cerceteze amănunțit
aspectele învinuirii înaintate și, ca urmare, să constate prezența sau lipsa în acțiunile
incriminate a elementelor infracțiunii și să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia
adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.13 al prezentei decizii.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 05 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Teslaru Radu xxxx, Pușca
Andrian xxxx, Verebcean Eugeniu xxxx și Verebcian Alexei, cu dispunerea rejudecării
cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 28 noiembrie 2019.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Nadejda Toma
Elena Cobzac
Victor Burduh
26