1ra-1091/2019 — art. 326 alin.1/1 CP

1ra-1091/2019 — art. 326 alin.1/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-1091/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Vladimir Timofti

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către inculpata Toderașco

Tatiana, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08

septembrie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie

2019, în cauza penală privind-o pe

Toderașco Tatiana xxxx, născută la xx xxxx xxxx, originară

din xxxx, domiciliată în xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.01.2018 – 08.09.2018;

Instanța de apel: 04.10.2018 – 15.01.2019;

Instanța de recurs: 19.04.2019 – 29.10.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă:

2018 și 17.09.2018 adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, Toderașco Tatiana a fost recunoscută

vinovată și condamnată în baza art.326 alin.(11) Cod penal, la amendă în mărime de 1 500

unități convenționale, echivalentul a sumei de 30 000 lei.

S-a dispus confiscarea de la Toderașco Tatiana în folosul statului contravaloarea în lei

MD a sumei de 2 300 euro, utilizați pentru săvârșirea infracțiunii.

doua decadă a lunii iunie a anului 2016, aflându-se în mun. Chișinău a promis unei

persoanei că-i va oferi și da 2 300 euro (sumă de bani care potrivit ratei medii oficiale de

schimb pentru perioada lunii iunie constituia 51 167, 87 lei) pentru ca ultima, în participație

cu o altă persoană care activa în calitate de șef-adjunct al Centrului studii și asigurarea

1

calității al Academiei „Stefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, să influențeze

persoane publice din cadrul Inspectoratului National de Patrulare și Inspectoratului General

al Poliției să o angajeze pe Tatiana Toderașco, în funcția de inspector în cadrul INP al IGP

al MAI.

În continuare, a doua zi, Toderașco Tatiana, aflându-se în mun. Chișinău pe adresa str.

Gh. Asachi 21 i-a oferit și dat unei persoane suma de 2 300 euro (sumă de bani care potrivit

ratei medii oficiale de schimb pentru perioada lunii iunie constituia 51 167, 87 lei) pentru

ca ultima, în participație cu o altă persoană care activa în calitate de șef-adjunct al Centrului

studii și asigurarea calității al Academiei ”Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor

Interne, să influențeze persoane publice din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare și

Inspectoratului General al Poliției să o angajeze pe Toderașco Tatiana, în funcția de

inspector în cadrul INP al IGP al MAI.

Ulterior, în aceeași zi după primirea banilor de la Toderașco Tatiana, persoanele

identificate de organul de urmărire penală au efectuat o tranzacție cu suma de 2 000 euro

din suma de bani primită de la Toderașco Tatiana, cât și cu suma de 200 euro, din 2 000

euro primiți.

numele inculpatei a declarat apel, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea

ce ține de confiscarea specială, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă

confiscarea de la Tatiana Toderașco în folosul statului contravaloarea în lei moldovenești

doar a sumei de 500 euro.

În argumentarea apelului a invocat că, prin ordonanța din 21 noiembrie 2017, emisă

de procurorul în Procuratura Anticorupție Octavian Iachimovschi, învinuita Toderașco

Tatiana a fost recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă, deoarece suma de

500 euro, ce i-a fost restituită este parte componentă a sumei de 2 300 euro acceptată și

primită în luna iunie 2016 de către V. Cebotari.

Ținând cont de acel fapt că la săvârșirea infracțiunii a fost utilizată suma de 2 300 euro,

care a fost transmisă lui V. Cebotari, iar acesta a transmis lui R. Condrat 2 000 euro, iar în

final din această sumă lui Toderașco T. i s-a restituit doar suma de 500 euro, rezultă că de

la inculpată urma a fi dispusă confiscarea sumei de 500 euro, iar de la V. Cebotari suma de

1 800 euro.

Prin urmare, confiscarea sumei în mărime de 2 300 euro de la T. Toderașco, este

contrară art.106 Cod penal, având în vedere că din probatoriul cauzei penale s-a confirmat

că suma de 1 800 euro a rămas în posesia și folosința lui R. Condrat și V. Cebotari. Mai

mult, în ședința de judecată acuzatorul de stat a solicitat confiscarea doar a sumei de 500

euro de la Toderașco Tatiana.

Deci, instanța urma să aplice dispozițiile legale privitoare la confiscarea averii reieșind

din prevederile art.46 alin.(3), (4) din Constituție, care stipulează că averea dobândită licit

nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii ei se prezumă și doar bunurile destinate,

folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate în condițiile legii.

2

respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.

instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate

corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra

vinovăției inculpatei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal.

Verificând legalitatea sentinței, se atestă că instanța de fond la stabilirea pedepsei

inculpatei a respectat principiile de individualizare a pedepsei prevăzute de art.art.61, 76,

77 Cod penal, aplicându-i acesteia o pedeapsă echitabilă, și în limitele stabilite de

sancțiunea normei de incriminare.

Concomitent, instanța de apel a considerat neîntemeiată cerința din apelul declarat de

partea apărării privind confiscarea de la Tatiana Toderașco în folosul statului

contravaloarea în lei MD doar a sumei de 500 euro, reiterând că potrivit art.106 Cod penal,

confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor

indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot

fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Conform alin.(2) al normei precitate,

sunt supuse confiscării speciale (inclusiv valorile valutare): rezultate din infracțiuni,

precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri.

Așa dar, prin confiscare se înțelege acțiunea de a confisca și rezultatul ei, adică

presupune trecerea gratuită (ca măsură de siguranța sau ca sancțiune) în patrimoniul statului

în temeiul unei hotărâri judecătorești, a unui bun sau a tuturor bunurilor care aparțin unei

persoane. Pot fi confiscate numai în condițiile legii bunurile destinate, folosite sau rezultate

din infracțiuni.

Confiscarea specială ca măsură de siguranța, spre deosebire de pedeapsa penală, nu

constituie o consecință a răspunderii penale, nu depinde de gravitatea prejudiciabilă a faptei

comise, ea poate fi aplicată chiar dacă făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă penală. Este

menită să înlăture starea de pericol pusă în evidență prin săvârșirea faptei prevăzute de

legea penală și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni.

Spre deosebire de celelalte măsuri de siguranța: îndreptate împotriva stării de pericol

pentru societate al unor persoane, măsura confiscării speciale este destinată să înlăture o

stare de pericol produsă de anumite „bunuri”.

Astfel, confiscarea specială este o măsură de siguranța de drept penal cu caracter

patrimonial care constă în trecerea în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au

servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute

contrar legii.

Prin urmare, pentru a aplica confiscarea specială: este necesar a se constata că: 1)

făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală: indiferent dacă el a fost pedepsit

penal sau absolvit de răspunderea penală în condițiile legii (în cazul minorilor: persoanelor

incapabile etc.); 2) făptuitorul a utilizat obiecte, lucruri pentru săvârșirea infracțiunii

(unelte: mecanisme, mașini, nave acvatice, arme etc.) care aparțin lui sau complicilor la

3

infracțiune; 3) făptuitorul a dobândit produse prin fapta penală săvârșea, realizând latura

obiectivă a infracțiunii (monede false, cecuri, titluri de credit și alte documente false, arme

confecționate ilicit, materiale explozive, alimente și băuturi contrafăcute, medicamente,

schițe, fotografii: stupefiante etc.). În acest caz pot fi confiscate bunurile dobândite în urma

activității criminale și a spălării banilor (obiecte, clădiri, mașini, bani etc.).

În ipoteza celor descrise, instanța de apel a notat că conform materialelor cauzei

penale, prin acțiunile sale infracționale, Toderașco Tatiana i-a oferit și dat unei persoanei 2

300 euro ((sumă de bani care potrivit ratei medii oficiale de schimb pentru perioada lunii

iunie constituia 51 167, 87 lei moldovenești) pentru ca ultima, în participație cu o altă

persoană care activa în calitate de șef-adjunct al Centrului studii și asigurarea calității al

Academiei ”Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, să influențeze persoane

publice din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare și Inspectoratului General al

Poliției să o angajeze, în funcția de inspector în cadrul INP al IGP al MAI.

Așadar, cu certitudine, că au fost întrunite integral condițiile prevăzute supra pentru a

supune confiscării speciale contravalorii banilor oferiți, în situația în care mijloacele

bănești în sumă de 2 300 euro, au fost folosiți ca obiect în obținerea a unui beneficiu, în

urma comiterii infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel reținut că către inculpata prin oferire și dare a

mijloacelor bănești, a urmărit survenirea consecințelor prejudiciabile, realizând latura

obiectivă a infracțiunii, realizată prin acțiune de promisiune, oferire și dare a unei persoane

identificate de organul de urmărire penală a banilor ce nu i se cuveneau în sumă de 2300

euro, pentru ca ultimul să influențeze persoane publice din cadrul Inspectoratului Național

de Patrulare și Inspectoratului General al Poliției.

Astfel, instanța de apel, având în vedere întrunirea cumulativă a acestora, dar și

nemijlocit natura infracțiunii comise de către inculpată, caracterul acestora și urmările

prejudiciabile, a considerat justificată soluția primei instanțe privind aplicarea în calitate de

măsură de siguranță de drept penal, confiscarea contravalorii, în beneficiului statului a

sumei de 2 300 euro , care conform cursului oficial de schimb al BNM în perioada săvârșirii

infracțiunii constituia suma de 51 167, 87 lei moldovenești.

a contestat cu recurs ordinar, invocând temeiul de drept prevăzut în art.427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală. Solicită casarea acestora în partea dispunerii confiscării speciale,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă spre confiscare

de la dânsa în folosul statului contravaloarea doar a sumei de 500 euro.

În motivarea cererii de recurs a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și anume că instanța urma să aplice dispozițiile legale

privitoare la confiscarea averii reieșind din prevederile art.46 alin. (3), (4) din Constituție,

care stipulează că averea dobândită licit nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii

ei se prezumă și doar bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori

contravenții pot fi confiscate în condițiile legii.

Instanțele de fond au conchis despre necesitatea confiscării în folosul statului

4

contravaloarea în lei a sumei de 2 300 euro, or, potrivit rechizitoriului prejudiciul stabilit

de procuror și solicitat de către acesta în cadrul ședinței de judecată a fost doar confiscarea

a sumei de 500 de euro.

La săvârșirea infracțiunii a fost utilizată suma de 2 300 euro, care a fost transmisă lui

V. Cebotari. Acesta a transmis lui R. Condrat 2 000 euro, iar în final din această sumă ei i

s-a restituit doar suma de 500 euro, de unde rezultă că de la dânsa urma a fi dispusă spre

confiscare suma de 500 euro, iar de la V. Cebotari urma a fi dispusă spre confiscare suma

de 1 800 euro, deoarece suma dată a rămas în posesia și folosința lui R. Condrat și V.

Cebotari. Consideră confiscarea sumei de 2 300 euro de la dânsa contrară cerințelor art.106

Cod penal.

penal consideră că recursul ordinar urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit textului recursului, inculpata a invocat ca temei de casare a hotărârii

judecătorești art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.

Potrivit conținutului recursului, recurenta consideră că, hotărârea primei instanței, care a

fost menținută de instanța de apel, prin care s-a dispus confiscarea contravalorii sumei de

2 300 euro în lei de la dânsa în folosul statului - este contrară cerințelor art.106 Cod penal,

deoarece potrivit rechizitoriului prejudiciul stabilit de procuror și solicitat de către acesta

în cadrul ședinței de judecată este de 500 de euro. Acesta sumă rezultă din faptul că, din

suma utilizată la săvârșirea infracțiunii - 2 300 euro, ei i s-a restituit doar suma de 500 de

euro.

Instanța de recurs conchide că este justă soluția instanțelor ierarhic inferioare, care au

dispus spre confiscare contravaloarea în lei a sumei de 2 300 euro, în folosul statului de la

inculpată.

Alin.(2) al art.106 Cod penal, enunță că sunt supuse confiscării speciale bunurile

(inclusiv valorile valutare) - utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, adică

lucrurile folosite efectiv de către făptuitor, la comiterea contravenției sau infracțiunii, care

ar facilita executarea faptei.

Confiscarea reprezintă o sancțiune aplicată proprietarului pentru săvârșirea unei

infracțiuni penale în conformitate cu normele Codului penal sau a unei contravenții

administrative. Măsura de siguranță a confiscării speciale, se dispune, numai în cazul în

care se dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a infracțiunii

incriminate.

5

La caz, din materialele dosarului s-a constatat cu certitudine vina inculpatei în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal, fapt recunoscut de însuși

inculpata, că dânsa a oferit și a dat suma de 2 300 euro acelei persoanei, care în participație

cu o altă persoană care activa în calitate de șef-adjunct al Centrului studii și asigurarea

calității al Academiei ”Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, să influențeze

persoane publice din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare și Inspectoratului General

al Poliției să o angajeze în funcția de inspector în cadrul INP al IGP al MAI. Or, bunul

adică suma de 2 300 euro, a fost destinată pentru săvârșirea infracțiunii, de care a fost

recunoscută vinovată inculpata, realizând-u-se latura obiectivă a infracțiunii.

Referitor la argumentele invocate de către inculpată că, instanțele de fond urmau a

dispune de la ea confiscarea doar a sumei de 500 de euro, fiindcă, potrivit rechizitoriului

prejudiciul stabilit de procuror și solicitat de către acesta în cadrul ședinței de judecată a

fost doar confiscarea a sumei de 500 de euro și că din suma utilizată la săvârșirea

infracțiunii ei i s-au restituit 500 de euro, astfel că suma restantă de 1 800 euro urma a fi

dispusă spre confiscare de la V. Cebotari, urmează a fi respinse, pe motiv că obiectul

infracțiunii a constituit suma de 2 300 euro.

Având în vedere toate considerațiile de mai sus , în special, modul în care instanțele

de fond și-au argumentat soluția, în partea confiscării speciale, instanța de recurs

concluzionează că ingerința la respectarea bunurilor nu a fost disproporțională în raport

cu scopul legitim urmărit. Măsura confiscării în cauza de față a fost efectuată în

conformitate cu interesul general de a asigura că utilizarea bunurilor în cauză să nu ofere

un avantaj inculpatei în detrimentul comunității, pentru a combate corupția, fiind

proporțională și în corespundere cu cerințele art.106 Cod penal și art.46 alin.(4) din

Constituție.

Trimiterea recurentei la hotărârea CEDO din 05.02.2009 în cauza Gabric V. vs.

Croația, prin care s-a reținut încălcarea art.1 din protocolul 1 la Convenție, nu are relevanță

speței în cauză. În cauza respectivă reclamantul a fost condamnat pentru contrabandă și

ulterior, în cadrul unei proceduri administrative, deschise ca urmare a condamnării

anterioare, s-a dispus confiscarea sumei de 20 000 de mărci. Confiscarea a fost dispusă,

drept consecință a refuzului reclamantului de a declara suma de bani în vamă, în condițiile

în care acesta fusese deja sancționat pentru refuz, prin aplicarea unei amenzi administrative.

Totodată, se evidențiază faptul că, argumentele expuse de recurentă au fost anterior

invocate în apel de către partea apărării, iar instanța de apel le-a examinat minuțioși,

pronunțând-u-se argumentat și motivate asupra lor. Decizia instanței de apel cuprinde

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum

și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură

penală.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecind recursul, instanța de

recurs respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide că nu există

temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de inculpata Toderașco Tatiana și

6

se impune respingerea recursului ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpata Toderașco

Tatiana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie

2019, în cauză penală privind-o pe Toderașco Tatiana xxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 noiembrie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

7