1ra-1896-2019 — art.187 alin.2, 152 alin.2, 192-1 alin.2 CP

Dosarul nr. 1ra-1896/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 mai 2019, declarat de avocatul Ion Căpățînă în numele inculpatului

Ciorici Nicolae

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.01.2018 – 15.03.2018,

instanța de apel: 20.03.2019 – 23.05.2019,

instanța de recurs: 13.08.2019 – 30.10.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Ciorici

Nicolae a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 1 an

închisoare, în baza art.152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 2 ani și 4 luni închisoare și

în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal la 2 ani și 4 luni închisoare.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost

stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumulul parțial al sentințelor, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar

pentru minori, începând din 15.03.2018, cu includerea termenului aflării în stare

de arest de la 22.11.2017 până la 15.03.2018.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Batîru Daniel, dar în privința lui

hotărârile judecătorești nu se contestă.

1

2017, orele 01:00, urmărind scopul răpirii unui mijloc de transport, acționând în

complicitate cu Batîru Daniel, au răpit automobilul „Volkswagen-Golf”, n/î xx, care

aparținea lui Tertiuc Petru, fiind staționat pe str. Codrilor nr. 1, or. Nisporeni, și s-

au deplasat cu mijlocul de transport spre s. Bălănești, r-nul Nisporeni, unde, în

apropierea acestuia, a fost abandonat din motivul că s-a terminat combustibilul.

Tot el, la 16 noiembrie 2017, în jurul orei 23.00, acționând în complicitate cu

Batîru Daniel, urmărind scopul cauzării vătămărilor corporale a pătruns în domiciliul

lui Vrînceanu Vasile din s. xx, r-nul xx, și din motive huliganice i-au aplicat multiple

lovituri în regiunea capului și diferite părți ale corpului cu niște bucăți de lemn,

cauzându-i conform raportului dc expertiză nr. 169 D din 13.12.2017 vătămare

corporală medie sub formă de fractura osului V metacarpian a mînii drepte.

Tot el, la 16 noiembrie 2017, în jurul orelor 21:00. aflându-se pe str. xx din

or. xx, în apropiere de localul „Trio Club”, de comun acord cu Batîru Daniel,

intenționat, urmărind scopul de sustragere a bunurilor altei persoane, a sustras în

mod deschis de la Cucerescu Maria o geantă, în care se aflau bani in suma de 600

lei, după care a aplicat violenta nepericuloasa asupra persoanei, exprimată prin

aplicarea de lovituri în regiunea capului victimei, cauzând ultimei leziuni corporale

și un prejudiciu în proporții considerabile în mărime de 600 lei.

În ședința judiciară inculpatul a recunoscut vina și a solicitat judecare cauzei

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 1921 alin. (2), lit.

a) Cod penal, ca răpirea mijlocului de transport, săvărșită de două persoane, în baza

art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a integrilății

corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și a provocat urmările

prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății,

fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de

muncă acțiune săvărșită de două persoane, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, ca sustragerea deschisa a bunurilor altei persoane, săvârșită de doua persoane,

cu aplicarea violentei asupra victimei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri.

Apelantul a invocat că nu este de acord cu termenul de pedeapsa stabilit.

apelul a fost respins, ca depus peste termen.

Instanța de apel a statuat că conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură

penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.

Astfel, în speță, dreptul de a ataca sentința cu apel decurge din data pronunțării

- 15 martie 2018, iar termenul limită de declarare a apelului împotriva sentintei fiind

30 martie 2018.

Din conținutul apelului, acest act procesual a fost înaintat la 08.02.2019, după

11 luni de la data expirării termenului prevăzut de lege – 15.03.2018, și nu au fost

2

prezentate probe, din care ar rezulta că întârzierea declarării apelurilor este motivată,

și, în așa mod, nefiind demonstrată imposibilitatea de a declara apel în termenul

prevăzut la art.402 alin. (1) Cod de procedură penală.

Inculpatul nu a invocat motive serioase ce ar justifica depășirea vădită a

termenului legal de atac a sentinței.

Motivul declarării peste termen a apelului nu este fondat, deoarece minoratul

nu este o circumstanță ce ar justifica declararea peste termen a apelului, dar este o

circumstanță excepțională atenuantă ce se ia în considerare la stabilirea pedepsei.

Inculpatul minor a fost asistat de reprezentantul legal Batîru Z. și de apărătorul

Fetcu A., acțiunile cărora nu au fost contestate de către acesta.

Din recipisa anexată la materialele cauzei, rezultă că inculpatul Ciorici N. a

primit copia de pe sentința Judecătoriei Ungheni din 15.03.2018, în partea

dispozitivă a căreia este indicat că sentința e cu drept de atac la Curtea de Apel în

curs de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Ungheni.

Deci inculpatul cunoștea despre termenul de atac al sentinței nominalizate.

Odată ce, potrivit legii, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării

sentinței și, respectiv, curge de la această dată, precum și se constată că întârzierea

termenului de declarare a apelurilor nu este determinată de motive, rezultă că apelul

propriu-zis este declarat tardiv, adică este depus peste termen.

La ca, apelul necesită a fi respins, ca fiind depus peste termenul legal, altfel, există

riscul de a deschide calea de ataca – apelul în orice timp, cu depășirea termenului

legal, la discreția și voința subiectivă a inculpatului Ciorici N., ceea ce este

inadmisibil.

În conformitate cu recomandările oferite de Plenul Curții Supreme de Justiție

în pct. 14/1 din Hotărârea nr. 10 din 24 decembrie 2010 „Pentru modificarea și

completarea Hotărâri Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „ Cu

privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel” în cazul în care

apelul este tardiv, judecata nu mai are loc, întrucât instanța de apel nu a fost sesizată

în conformitate cu legislația.

Din considerentele nominalizate supra, instanța nu se v-a expune asupra

celorlalte motive invocate de apelant.

decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra cererii privind

repunerea în termen.

Ori, inculpatul a declarat apel abia peste 11 luni, din motivul neatingerii

majoratului, fiind minor și care este o circumstanță excepțională, el nu a conștientizat

pe deplin faptul că sentința poate fi contestată.

Ulterior, când a conștientizat faptul dat, când și-a dat seama că are dreptul

fundamental la un recurs eficient, inculpatul a depus cerere de apel.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. (6) Cod de procedură

penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

3

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o

eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect și în raport cu argumentele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se

reține că potrivit circumstanțelor reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, instanța

de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind tardivitatea apelului declarat de inculpat, în strictă conformitate cu

dispozițiile legii.

Astfel, conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel

este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. Potrivit art. 403 alin. (1)

Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de

lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că

întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel

mult 15 zile de la începerea executării pedepsei. În corecpundere cu art. 404 alin. (1)

Cod de procedură penală, participantul la proces care a lipsit atît la judecarea, cât și

la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara

apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării

pedepsei.

Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici

ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi

nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În

corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se

consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în

termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează

participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au

prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe

hotărârea motivată.

Deci, termenul de exercitare a căii de atac începe a curge de la data

pronunțării hotărârii contestate (Recomandarea Curții Supreme de Justiție, nr. 37, cu privire

la pronunțarea hotărârilor judecătorești în procesul penal).

4

Din materialele cauzei rezultă că sentința integrală a fost pronunțată în

condițiile legii la 15.03.2018, iar inculpatul Ciorici N. și reprezentantul legal al

minorului Batîru Z. au primit o copie la aceeași dată (f.d. 86 v.3).

Astfel, termenul de declarare a apelului a expirat la sfârșitul zilei de

30.03.2018.

Totodată, potrivit ștampilei de pe plic, apelul inculpatului a fost depus la

08.02.2019, fiind înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la 12.02.2019, adică peste

termenul prevăzut de lege și instanța de apel întemeiat l-a respins ca fiind declarat

peste termen (f.d. 144-149, pct. 3., 4. din decizie).

Se observă că instanța de apel în mod argumentat și just a constatat lipsa

dovezilor că întârzierea menționată ar fi fost determinată de motive întemeiate

(calamitate naturală, accident, boală ș.a.), iar apelul ar fi fost declarat în cel mult

15 zile de la începerea executării pedepsei (403 al. (1) CPP, pct. 4. din decizie).

Just, instanța de apel a reținut că minoratul nu este o circumstanță care

justifică declararea peste termen a apelului. Ori, inculpatul minor a fost asistat de

reprezentantul legal Batîru Z. și de avocatul Fetcu A., care în numele inculpatului

nu au contestat sentința cu apel, iar însuși inculpatul cunoștea despre termenul de

atac al sentinței.

Totodată, soluția de respingere a apelului ca depus peste termen nu implică

o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o

verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod

legal.

Este de menționat că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie

expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, termenul de apel este un termen legal și imperativ, astfel încât

nerespectarea lui atrage decăderea din exercițiul dreptului de a declara apel și

nulitatea oricărei cereri de apel înaintate după expirarea acestui termen (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel”, pct. 6.).

În același timp, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu poate

fi atacată cu recurs sentința în privința căreia inculpatul nu a folosit calea apelului.

Rezultă că recursul ordinar nu are niciun suport legal și în aspectul vizat,

deoarece apelul tardiv echivalează cu nefolosirea acestei căi de atac (pct. 3. și 4. din

decizie).

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că decizia atacată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar

este unul vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

va decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

5

Prin urmare, odată ce, în raport cu motivele invocate, este vădit neîntemeiat,

recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ion Căpățînă,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2019, în

privința inculpatului Ciorici Nicolae xx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 noiembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

6

7