1ra-1931/2019 — Art. 217 alin. 4, lit. b CP

Dosarul nr. 1ra-1931/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Angela Munteanu în numele inculpatei, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală în

privința lui

Moldovanu Tatiana XXXXX, născută la XXXXX,

originară din XXXXX, domiciliată în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 16.02.2018 până la 06.12.2018;

Instanța de apel de la 21.01.2019 până la 05.03.2019;

Instanța de recurs de la 16.08.2019 până la 23.10.2019.

a c o n s t a t a t :

Moldovanu Tatiana fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsă cu

închisoare pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionare a

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 4 ani.

2018, aproximativ între intervalul de timp 15.00 și 16.00, de către ofițerii superiori de

investigație al DP mun. Chișinău, pe str. Alecu Russo,3/2, mun. Chișinău a fost stopată

cet. Moldovanu Tatiana și fiind condusă la sediul DP mun. Chișinău din str.Tighina,6,

bir.213, de la ea au fost ridicate 14 pachete din hârtie în care se afla o masă vegetală de

culoare gălbuie-verzuie, cu miros specific.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-19 din 06

ianuarie 2018, s-a concluzionat că prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase,

conform CPT 6.1-10 Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, în cele paisprezece

mase vegetale uscate, mărunțite, de culoare galben-cafenie, ridicate la 05 ianuarie

2018, de la Moldovanu Tatiana, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

1

2201(C20H28FN303) care în Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din

5 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante,

psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus. Cantitatea

maselor vegetale în care se conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201

(C20H28FN303) constituie în total 30,06g (2,08g + 2,22g + L93g +2,62g+ 2,22g + 2,04g +

2,08g + 2,21g + 2,07g + 2,00g + L91g + 2,23g+ 2,1 lg + 2,34g).

Notă: Conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P Dispensarul Republican de

Narcologie, nr. 01-12/632 din 18 aprilie 2017, înregistrate in cancelaria CTCEJ al IGP al

MAI la 20 aprilie 2017 cu nr.569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al

substanței AB- PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul 1. Substanțele stupefiante și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțele

psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5

octombrie 2004.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Moldovanu Tatiana a săvârșit cu buna

știință infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea

substanțelor narcotice, săvârșite în proporții deosebit de mari.

inculpatei Moldovanu Tatiana prin care a invocat dezacordul cu soluția instanței de

fond în partea individualizării pedepsei penale pe care o consideră contrar

prevederilor legale.

În motivarea cererii de apel, partea apărării a invocat prevederile art. 75, 76, 79

alin. (1) Cod penal și a menționat că instanța de fond nu a ținut cont de aceste

prevederi și anume de faptul că inculpata Moldovanu Tatiana în cadrul urmăririi

penale integral a recunoscut vinovăția și a manifestat căință sinceră de cele întâmplate

și este cu antecedente penale stinse.

De asemenea, partea apelantă a menționat că inculpata a conlucrat cu organul

de urmărire penală și a numit persoanele implicate în comercializarea drogurilor, fapt

care a fost confirmat prin declarațiile martorului Covaci Andrei, iar instanța urma să

le dea o apreciere cuvenită prin prisma art. 79 alin. (1) Cod penal, și anume ca

circumstanțe excepționale, în baza cărora să aplice o pedeapsă neprivativă de libertate.

apelul declarat de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatei a fost respins

ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a reținut că, Moldovanu Tatiana a

comis infracțiunea imputată și că acțiunile acesteia au fost corect calificate de către

instanța de fond în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor

2

narcotice, psihotrope sau c analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea substanțelor

narcotice, săvârșite în proporții deosebit de mari, or, la materialele cauzei sunt anexate

suficiente probe ce indică concret vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

incriminate ei, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și anume:

declarațiile martorului Covaci Andrei (f.d.121); declarațiile inculpatei Moldovanu

Tatiana (f.d.71); procesul-verbal de constatare din 05.01.2018 (f.d.8-9); raportul de

constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-19 din 06.01.2018 (f.d.15-19).

Instanța de apel a menționat că, sentința primei instanțe a fost contestată de către

partea apărării numai în partea individualizării pedepsei penale, solicitându-se

aplicarea unei pedepse mai blânde, sentința menționată nefiind atacată în partea ce

ține de încadrarea juridică și vinovăția inculpatului.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat doar în această parte, menționând că,

pedeapsa aplicată inculpatei este una corect individualizată, instanța luând în calcul

caracterul și gradul de pericol social al crimei comise, personalitatea inculpatei,

circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii prevăzute de art. 76, 77 Cod

penal, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile apărării precum

că prima instanță a stabilit inculpatei Moldovanu Tatiana pedeapsa fără a lua în calcul

prevederile legale la individualizarea pedepsei, apreciindu-le ca nefondate, or,

instanța de fond a reținut ca fiind pertinente următoarele caracteristici ale inculpatei:

și-a recunoscut vina integral, se căiește sincer de cele comise, examinarea cauzei în

instanța de judecată s-a efectuat însă în lipsa inculpatei care a fost anunțată în căutare,

nu are un domiciliu stabil, nu are copii minori la întreținere, potrivit informației de la

IMSP Drochia din 21.11.2017, Munteanu Tatiana la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află (f.d. 35-36), nu este angajată în câmpul muncii, anterior a fost

condamnată, inclusiv că antecedentele penale sunt stinse, lipsa circumstanțelor

agravante.

Subsecvent celor menționate, instanța de apel a indicat că, la stabilirea pedepsei

instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal, conform căruia

infracțiunea săvârșită de către inculpata Moldovanu Tatiana, se atribuie la categoria

infracțiunilor grave, care se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de la 2 la 5 ani.

Cu referire la alegațiile apărării precum, că instanța de fond nu a ținut cont de

prevederile art. 79 Cod penal la stabilirea pedepsei, și anume a faptului că inculpata a

colaborat cu organul de urmărire penală și a numit persoanele implicate în

comercializarea drogurilor, fapt ce ar fi permis stabilirea unei pedepse neprivative de

3

libertate, instanța de apel a conchis că caracteristicile enumerate supra se impun ca

circumstanțe atenuante și nu pot fi considerate circumstanțe excepționale prin prisma

art. 79 Cod penal, deoarece nu reflectă scopul și motivele faptei, rolul vinovatei în

săvârșirea infracțiunii, comportarea acesteia în timpul și după consumarea

infracțiunii, iar alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor, ce ar permite instanței de judecată să stabilească o pedeapsă mai blândă,

neprivativă de libertate, nu au fost stabilite.

Munteanu Angela în numele inculpatei, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

decizii prin care inculpatei să îi fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate sau o

pedeapsă sub formă de amendă.

În susținerea celor solicitate, recurenta indică că instanța de apel nu a analizat

obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei

penale, nu a respectat dreptul la un proces echitabil sub aspectul art. 6 CEDO,

deoarece în speță nu sunt impedimente pentru aplicarea pedepsei neprivative de

libertate.

De asemenea, avocata menționează că, instanța de apel prin decizia care a

menținut sentința, nu și-a motivat decizia sub aspectul aplicării unei pedepse mai

blânde decât închisoarea.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

prin care solicită inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, potrivit textului recursului declarat se invocă ca temei

de casare a deciziei instanței de apel pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

4

Instanța de recurs consideră că, prevederile la care se referă autoarea recursului

nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca

temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel.

Lecturând recursul declarat de către avocata Munteanu Angela, Colegiul penal

remarcă că textul acesteia conține o motivare haotică, nefiind formulată o argumentare

ce ar ține de eroarea invocată.

Se reține că, recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de

judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, însă critică decizia

contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră,

solicitând aplicarea unei pedepsei neprivative de libertate.

Astfel, Colegiul penal reține că, instanțele de fond cu privire la pedeapsa stabilită

inculpatei de către, și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în

sprijinul statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța

de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpata.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două

criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează

sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatei, instanțele de fond au ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celei

vinovate, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei, precum și de

condițiile de viață ale acesteia.

5

Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea avocatului privind aplicarea unei

pedepse neprivative libertate, care de fapt nici nu a fost motivată de către recurentă,

este neîntemeiată, or, doar faptul că avocata nu este de acord cu pedeapsa stabilită

inculpatei, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea

în privința lui Moldovanu Tatiana a unei pedepse mai blânde.

Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal

constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au

dus la menținerea sentinței instanței de fond, or, în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare

nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport

cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia

nu s-au stabilit.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de drept

prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care face referință

recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită

inculpatei fiind aplicată de către instanțele de fond în conformitate cu legea și în

limitele acesteia, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Angela

Munteanu în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală în privința lui Moldovanu Tatiana

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 noiembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6