1ra-1931/2019 — Art. 217 alin. 4, lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 217 alin. 4, lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1931/2019 — Art. 217 alin. 4, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1931/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E 23 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Angela Munteanu în numele inculpatei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală în privința lui Moldovanu Tatiana XXXXX, născută la XXXXX, originară din XXXXX, domiciliată în XXXXX. Termenul examinării cauzei: Instanța de fond de la 16.02.2018 până la 06.12.2018; Instanța de apel de la 21.01.2019 până la 05.03.2019; Instanța de recurs de la 16.08.2019 până la 23.10.2019.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 decembrie 2018, Moldovanu Tatiana fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsă cu închisoare pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 4 ani.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 05 ianuarie 2018, aproximativ între intervalul de timp 15.00 și 16.00, de către ofițerii superiori de investigație al DP mun. Chișinău, pe str. Alecu Russo,3/2, mun. Chișinău a fost stopată cet. Moldovanu Tatiana și fiind condusă la sediul DP mun. Chișinău din str.Tighina,6, bir.213, de la ea au fost ridicate 14 pachete din hârtie în care se afla o masă vegetală de culoare gălbuie-verzuie, cu miros specific. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-19 din 06 ianuarie 2018, s-a concluzionat că prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1-10 Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, în cele paisprezece mase vegetale uscate, mărunțite, de culoare galben-cafenie, ridicate la 05 ianuarie 2018, de la Moldovanu Tatiana, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 1 2201(C20H28FN303) care în Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 5 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus. Cantitatea maselor vegetale în care se conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201 (C20H28FN303) constituie în total 30,06g (2,08g + 2,22g + L93g +2,62g+ 2,22g + 2,04g + 2,08g + 2,21g + 2,07g + 2,00g + L91g + 2,23g+ 2,1 lg + 2,34g). Notă: Conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P Dispensarul Republican de Narcologie, nr. 01-12/632 din 18 aprilie 2017, înregistrate in cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20 aprilie 2017 cu nr.569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB- PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul 1. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Moldovanu Tatiana a săvârșit cu buna știință infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții deosebit de mari.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Munteanu Angela în numele inculpatei Moldovanu Tatiana prin care a invocat dezacordul cu soluția instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale pe care o consideră contrar prevederilor legale. În motivarea cererii de apel, partea apărării a invocat prevederile art. 75, 76, 79 alin. (1) Cod penal și a menționat că instanța de fond nu a ținut cont de aceste prevederi și anume de faptul că inculpata Moldovanu Tatiana în cadrul urmăririi penale integral a recunoscut vinovăția și a manifestat căință sinceră de cele întâmplate și este cu antecedente penale stinse. De asemenea, partea apelantă a menționat că inculpata a conlucrat cu organul de urmărire penală și a numit persoanele implicate în comercializarea drogurilor, fapt care a fost confirmat prin declarațiile martorului Covaci Andrei, iar instanța urma să le dea o apreciere cuvenită prin prisma art. 79 alin. (1) Cod penal, și anume ca circumstanțe excepționale, în baza cărora să aplice o pedeapsă neprivativă de libertate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, apelul declarat de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatei a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a reținut că, Moldovanu Tatiana a comis infracțiunea imputată și că acțiunile acesteia au fost corect calificate de către instanța de fond în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor 2 narcotice, psihotrope sau c analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții deosebit de mari, or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică concret vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate ei, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și anume: declarațiile martorului Covaci Andrei (f.d.121); declarațiile inculpatei Moldovanu Tatiana (f.d.71); procesul-verbal de constatare din 05.01.2018 (f.d.8-9); raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-19 din 06.01.2018 (f.d.15-19). Instanța de apel a menționat că, sentința primei instanțe a fost contestată de către partea apărării numai în partea individualizării pedepsei penale, solicitându-se aplicarea unei pedepse mai blânde, sentința menționată nefiind atacată în partea ce ține de încadrarea juridică și vinovăția inculpatului. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat doar în această parte, menționând că, pedeapsa aplicată inculpatei este una corect individualizată, instanța luând în calcul caracterul și gradul de pericol social al crimei comise, personalitatea inculpatei, circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii prevăzute de art. 76, 77 Cod penal, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile apărării precum că prima instanță a stabilit inculpatei Moldovanu Tatiana pedeapsa fără a lua în calcul prevederile legale la individualizarea pedepsei, apreciindu-le ca nefondate, or, instanța de fond a reținut ca fiind pertinente următoarele caracteristici ale inculpatei: și-a recunoscut vina integral, se căiește sincer de cele comise, examinarea cauzei în instanța de judecată s-a efectuat însă în lipsa inculpatei care a fost anunțată în căutare, nu are un domiciliu stabil, nu are copii minori la întreținere, potrivit informației de la IMSP Drochia din 21.11.2017, Munteanu Tatiana la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 35-36), nu este angajată în câmpul muncii, anterior a fost condamnată, inclusiv că antecedentele penale sunt stinse, lipsa circumstanțelor agravante. Subsecvent celor menționate, instanța de apel a indicat că, la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal, conform căruia infracțiunea săvârșită de către inculpata Moldovanu Tatiana, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, care se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Cu referire la alegațiile apărării precum, că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 79 Cod penal la stabilirea pedepsei, și anume a faptului că inculpata a colaborat cu organul de urmărire penală și a numit persoanele implicate în comercializarea drogurilor, fapt ce ar fi permis stabilirea unei pedepse neprivative de 3 libertate, instanța de apel a conchis că caracteristicile enumerate supra se impun ca circumstanțe atenuante și nu pot fi considerate circumstanțe excepționale prin prisma art. 79 Cod penal, deoarece nu reflectă scopul și motivele faptei, rolul vinovatei în săvârșirea infracțiunii, comportarea acesteia în timpul și după consumarea infracțiunii, iar alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor, ce ar permite instanței de judecată să stabilească o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate, nu au fost stabilite.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatei, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatei să îi fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate sau o pedeapsă sub formă de amendă. În susținerea celor solicitate, recurenta indică că instanța de apel nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, nu a respectat dreptul la un proces echitabil sub aspectul art. 6 CEDO, deoarece în speță nu sunt impedimente pentru aplicarea pedepsei neprivative de libertate. De asemenea, avocata menționează că, instanța de apel prin decizia care a menținut sentința, nu și-a motivat decizia sub aspectul aplicării unei pedepse mai blânde decât închisoarea.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care solicită inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal constată că, potrivit textului recursului declarat se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 4 Instanța de recurs consideră că, prevederile la care se referă autoarea recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel. Lecturând recursul declarat de către avocata Munteanu Angela, Colegiul penal remarcă că textul acesteia conține o motivare haotică, nefiind formulată o argumentare ce ar ține de eroarea invocată. Se reține că, recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, însă critică decizia contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, solicitând aplicarea unei pedepsei neprivative de libertate. Astfel, Colegiul penal reține că, instanțele de fond cu privire la pedeapsa stabilită inculpatei de către, și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpata. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatei, instanțele de fond au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celei vinovate, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei, precum și de condițiile de viață ale acesteia. 5 Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea avocatului privind aplicarea unei pedepse neprivative libertate, care de fapt nici nu a fost motivată de către recurentă, este neîntemeiată, or, doar faptul că avocata nu este de acord cu pedeapsa stabilită inculpatei, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința lui Moldovanu Tatiana a unei pedepse mai blânde. Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței instanței de fond, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care face referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatei fiind aplicată de către instanțele de fond în conformitate cu legea și în limitele acesteia, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Angela Munteanu în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală în privința lui Moldovanu Tatiana XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 noiembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.