1ra-1748/2019 — art. 188 al. 1 CP

1ra-1748/2019 — art. 188 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1748/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Bardier Ghenadie Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(1) Cod penal, și condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 5 ani,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei stabilite inculpatului Bardier Ghenadie pe un termen de probă de 3 ani.

În baza art. 90 alin. (6) Cod penal, lui Bardier Ghenadie i s-a stabilit următoarele

obligații pe perioada de probă: să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără

consimțământul organului competent.

S-a aplicat măsura preventivă - obligarea de nepărăsire a țării în privința lui Bardier

1

Ghenadie, până la intrarea în vigoare a sentinței, apoi se revocă.

Tot prin sentința dată, a fost respinsă solicitarea procurorului de a încasa cheltuielile

judiciare suportate în prezenta cauză penală, ca fiind neîntemeiată.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de avocatul Dumitru Josanu în

interesele părții vătămate Danilcic Larisa și s-a dispus încasarea de la Bardier Ghenadie

în beneficiul lui Danilcic Larisa prejudiciul material în sumă de 3 857,01 lei, prejudiciul

moral în sumă de 35 000 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 5 000 lei.

28.10.2017, aproximativ la orele 20 și 15 min, aflându- se pe str. Academiei 3, în mun.

Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a atacat-o pe Danilcic

Larisa, a apucat-o de păr cu o mână, apoi a început s-o lovească cu pumnii în regiunea

feței și a îmbrâncit-o la pământ, unde din nou a început să o lovească în regiunea feței și-

i cerea banii, cauzându-i, conform raportului de expertiză nr. 2546/D din 07 decembrie

2017, cet. Danilcic Larisa, traumatism cranio - cerebral închis manifestat prin comoție

cerebrală, echimoze și excoriații la nivelul feței, care au putut fi cauzate în rezultatul

acțiunilor traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, ce condiționează dereglare de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică

ca vătămare ușoară.

Tot el, a scos portmoneul din buzunarul stâng al scurtei de culoare cafenie, în care

se aflau mijloace bănești în sumă de 100 de lei, un card bancar ”Moldincombank”, un card

”ProCreditBank” și un card "Alfabank”, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii,

cauzându-i părții vătămate o daună materială.

Astfel, prin acțiunile sale, instanța de fond a reținut că Bardier Ghenadie a comis

infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „tâlhărie, adică

atacul săvârșit asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violentă periculoasă

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate.”

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Centru, Casian Cornel, prin

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul Bardier Ghenadie să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și condamnat la

o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 9 ani, fără amendă, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

De asemenea, procurorul a solicitat de a se încasa de la inculpat cheltuielile de

2

judecată în mărime de 320 lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză

judiciară.

În motivarea apelului procurorul a invocat următorele:

- instanța de judecată la recalificarea acțiunilor inculpatului Berdier Ghenadie din

prevederile art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal în prevederile art. 188 alin. (1) Cod penal,

a invocat că în ședințele de judecată nu s-a constatat că în timpul comiterii infracțiunii,

inculpatul nu a avut și a aplicat careva arme asupra sa, acest fapt fiind dovedit prin

procesul-verbal de reținere a acestuia, totodată, la momentul întocmirii procesului verbal

despre săvârșirea sau pregătirea de săvârșire a unei infracțiuni victima nu a indicat despre

faptul aplicării armei de către inculpat. La achitarea lui Berdier Ghenadie privind

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) CP, instanța a reținut că

vinovăția acestuia pe acest capăt de acuzare n-a fost dovedit;

- în scopul demonstrării vinovăției inculpatului Berdier Ghenadie de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) CP, precum și stabilirea adevărului pe

acest caz, în cadrul urmăririi penale au fost acumulate suficiente probe pentru a-i acuza

de faptele expuse, probe care ulterior au și fost examinate și cercetate în cadrul ședinței

de judecată publice, în care și-au găsit confirmare și urmau a fi apreciate de către instanța

de judecată ca incontestabile și puse la baza unei sentințe de condamnare a inculpatului

în baza acestor norme juridice;

- instanța de judecată stabilindu-i inculpatului pedeapsa nu a ținut cont de

circumstanțele comiterii infracțiunii, atitudinea criminală a inculpatului față de

consecințele comiterii infracțiunii și eventualele consecințe. Pedeapsa aplicată de instanța

de judecată nefiind adecvată faptelor și pericolului social al acesteia. La stabilirea

pedepsei instanța greșit a individualizat pedeapsa aplicată, neluând în considerație

gravitatea infracțiunii! comise, nu s-a luat în vedere acțiunile acestuia în timpul comiterii

infracțiunii, cinismul de care au dat dovadă pe parcursul comiterii infracțiunii

incriminate. Cele menționate mai sus, duc la concluzia, că pedeapsa aplicată inculpatului

este prea blândă, iar pedeapsa non privativă de libertate aplicate fața de inculpat nu-și va

atinge scopul de reeducare și corectare a acestuia;

- la fel, analizând sentința pronunțată în privința inculpatului, se concluzionează că

sentința este ilegală și în ceia ce privește refuzul în satisfacerea solicitării acuzatorului de

stat de a incasa de la inculpat cheltuielile judiciare în mărime de 320 lei suportate pentru

efectuare expertizei judiciare, or, efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este

provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

3

cauze: pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare,

imputabile inculpatului condamnat pentru savîrșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind

vinovăția infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi

efectuat. Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală integrală,

întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurare urmăririi penale

și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorulu obligația de a suporta

cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea

civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația

de a suporta cheltuielile judiciare este integrali incluzând toate cheltuielile necesare

pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima instanță.

3.2. Inculpatul Bardier Ghenadie și avocatul acestuia, Croitor Alexei, prin care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul Bardier Ghenadie să fie achitat, din motivul că în

acțiunile acestuia lipsește componența de infracțiune.

În motivarea apelului, avocatul a indicat următoarele:

- nici la etapa urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată,

procurorul n-a prezentat probe care ar dovedi că anume inculpatul a săvârșit atacul

asupra părții vătămate. Cu atât mai mult nici n-a fost probat scopul de a sustrage bunurile

părții vătămate, nici gradul violenței aplicate ca fiind periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate;

- declarațiile date de partea vătămată la etapa urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești, diferă. Astfel, la momentul întocmirii procesului-verbal de sesizare despre

săvârșirea infracțiunii din 28.10.2017, partea vătămată nu a comunicat despre faptul

aplicării de către inculpat a armei pentru comiterea infracțiunii. Ulterior, aceasta fiind

audiată în calitate de parte vătămată a invocat că inculpatul i-a pus la frunte o

armă/brichetă, care se asemăna cu arma de foc. Totodată, partea vătămată fiind audiată

în cadrul ședinței de judecată, a indicat că inculpatul i-a pus în frunte un obiect din metal,

dar nu a comunicat că a perceput obiectul dat ca fiind o armă reală;

- în cadrul cercetări judecătorești s-a constatat că în procesul depistării și reținerii

inculpatului la fața locului, nu au fost depistate careva obiecte asemănătoare cu arma, fapt

confirmat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.10.2017;

- instanța l-a condamnat pe inculpat, bazându-se în exclusivitate pe declarațiile

părții vătămate și raportul de expertiză judiciară nr. 2546/D din 07.12.2017, prin care s-au

stabilit vătămări ușoare a sănătății părții vătămate, însă, nu s-a făcut o legătură cauzală

4

între aceste vătămări și persoana inculpatului. Conform declarațiilor părții vătămate în

timp ce inculpatul o lovea cu capul de pământ, iar cu a doua mână a încercat să-i astupe

gura, partea vătămată l-a mușcat pe inculpat de mână. Luînd în considerare gravitatea

loviturilor aplicate, cum susține partea vătămată, pe mâinile inculpatului urmau să fie

urme a loviturilor aplicate, și urmele lăsate de mușcătură. Acuzarea n-a asigurat astfel de

probe;

- chiar organul de urmărire penală nu era sigur care infracțiune s-a comis și dacă

persoana reținută Bardier Ghenadie este autorul acesteia.

Din declarațiile părții vătămate momentul atacului a fost surprins de o femeie din

casă lângă parc, care a strigat. Organul de poliție nici n-a încercat să depisteze acest

martor. Mai mult ca atât, n-au fost depistate nici obiectul sub forma armei, nici bunurile

sustrase, deși poliția a venit la un timp foarte scurt la locul faptei. Doar ulterior peste

cateva zile a fost contactată fiica părții vătămate de o persoana de pe rețele de socializare

care a găsit aceste bunuri sustrase. Partea vătămată a dat declarații contradoctorii în

privința conținutului portmoneului și sumele de bani sustrase;

- prin expresiile instanței din sentință - nerecunoașterea vinovăției de către inculpat

instanța o apreciază ca o metodă de apărare; din conținutul susținerilor verbale ale

avocatului, nu se desprinde careva motiv de natura juridică, în baza căruia instanța să

constate lipsa vinovăției inculpatului - contravine principiului prezumției nevinovăției.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpatul Bardier V. și avocatul

acestuia, Croitor Al.

Admis apelul declarat de către procuror, sentința casată total și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Bardier Ghenadie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și aplicată o pedeapsă în formă de închisoare pe un

termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea din contul lui Bardier Ghenadie, în beneficiul părții vătămate

Danilciuc Larisa, prejudiciul material în mărime de 3 857, 01 lei, prejudiciul moral în

mărime de 35 000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 7 500 lei, în total suma de 46

357, 01 lei, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca fiind nefondată.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat următoarele:

Referitor la apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Centru,

Casian Cornel

5

Instanța de apel , audiind părțile, verificând probele administrate la urmărirea

penală, care au fost verificate în instanța de fond, a considerat, că la pronunțarea sentinței,

instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385

alin. (1) Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a considerat, că prima instanță nu a dat o apreciere

cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or, instanța a reținut

din totalitatea de probe administrate de instanța de fond și verificate în apel, fiind

apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt:

Bardier Ghenadie la 28.10.2017, aproximativ la orele 20 și 15 min, aflându- se pe str.

Academiei 3, în mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor alte persoane, a atacat-o pe

Danilcic Larisa, a apucat-o de păr cu o mână, iar în cealaltă mână avea o brichetă asemănătoare

unei arme de foc sub forma unui pistol, pe care l-a pus la fruntea părții vătămate, apoi a început s-

o lovească cu pumnii în regiunea feței și a îmbrâncit-o la pământ, unde din nou a început să o

lovească în regiunea feței și-i cerea banii, cauzându-i, conform raportului de expertiză nr. 2546/D

din 07 decembrie 2017, cet. Danilcic Larisa, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin

comoție cerebrală, echimoze și excoriații la nivelul feței, care au putut fi cauzate în rezultatul

acțiunilor traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce

condiționează dereglare de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Tot el, a scos portmoneul din buzunarul stâng al scurtei de culoare cafenie, în care se aflau

mijloace bănești în sumă de 100 de lei, un card bancar ”Moldincombank”, un card

”ProCreditBank” și un card ”Alfabank”, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-

i părții vătămate o daună materială.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bardier Ghenadie a comis infracțiunea

prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, individualizată prin: „tâlhărie, adică atacul

săvârșit asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțită de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințare cu aplicarea unei asemenea violenței,

săvârșită cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.”

Examenând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpatului Bardier Ghenadie și pe deplin prin următoarea

sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum

6

ar fi: declarațiile părții vătămate Danilcic Larisa; declarațiile martorilor Izbaș Serghei,

Danilciuc Ecaterina, Morari Nicolai; probele materiale anexate la dosarul penal:

informația 902 nr. 17601, procesul-verhal de cercetare la fața locului din 28.10.2017 și

tabelul fotografic, procesul-verhal nr. 5571 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 29.10.2017, potrivit căruia s-

a constatat la Bardier Ghendie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, procesul-verhal

de ridicare din 30.10.2017, prin care se confirmă ridicare de la Danilciuc Ecaterina

portmoneu, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 30.10.2017, obiectul examinării

constituind portmoneul din piele de culoare cafenie, procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii din 14.11.2017, unde partea vătămată Danilciuc Larisa a

relatat în ce circumstanțe a fost atacată, raportul de expertiză judiciară nr. 2546/D din

07.12.2017.

Analizând aceste probe, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța de

apel a considerat că acestea din urmă demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului

Bardier Ghenadie de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal, iar în contextul dat, instanța de fond a făcut o apreciere eronată a probatoriului

administrat, ajungând în mod pripit la concluzia că fapta lui Bardier Ghenadie întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că de fapt și de drept obiectul juridic și-a găsit confirmare

integral, datorită relatării părții vătămate care a descris circumstanțele în care a fost

atacată nemijlocit de către inculpatul Bardier Ghenadie.

Așa fiind, instanța de apel a reținut că partea vătămată Danilcic Larisa în cadrul

cercetării judecătorești a comunicat că, la data de 28.10.2017, ora 20:00, a mers de la

magazinul pe str. Dokuceaev, traversa scuarul care era iluminat foarte bine, pe str.

Academiei înaintea doamnei mergea un bărbat, care este inculpatul, acesta striga unei

persoane care mergea înaintea lui și nu-i răspundea nimic. Ulterior, inculpatul s-a întors

brusc și s-a îndreptat spre aceasta, la ce ea s-a ferit într-o parte, s-a speriat și a traversat

strada, iar inculpatul mergea paralel cu ea, ulterior i-a tăiat calea, în acel moment

inculpatul a apucat-o de păr și cu altă mână i-a pus în frunte un obiect din metal solicitând

bani cu cuvinte necenzurate. Ea a început să strige la inculpat, care o înjura, dar acesta a

pus-o la pământ și a lovit-o cu capul de pământ, iar cu a doua mâna a încercat să-i astupe

gura. Într-un moment l-a mușcat pe inculpat de mână, dar el a continuat să o lovească, la

ce i-a comunicat că să ia banii și să o lase în pace. Inculpatul a luat banii din scurtă și încă

o dată a lovit-o cu piciorul în regiunea bazinului și a fugit.

7

Ulterior, Danilcic Larisa a ieșit pe strada plângând, fiind cu fața în sânge, de ea s-a

apropiat un tânăr, care a întrebat-o ce s-a întâmplat și imediat a chemat poliția.

Aici, instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului nu s-au limitat doar cu cele

menționate supra, dar acesta a continuat acțiunile sale criminale, astfel, partea vătămată

Danilcic Larisa a declarat că, dânsa a comunicat prin telefon polițiștilor ce s-a întâmplat,

în acel moment din nou a apărut inculpatul Bardier Ghenadie, care avea asupra sa un

obiect din metal, s-a apropiat de băiat și l-a întrebat de ce sună la poliție, după care tânărul

a folosit în privința inculpatului gaz lacrimogen pe care îl avea asupra sa. Inculpatul a

început să lovească cu piciorul un automobil parcat, în timpul dat a venit poliția și l-a luat

pe inculpat.

Cele declarate de partea vătămată sunt susținute prin declarațiile martorului Morari

Nicolai, care în ședința de judecată, a relatat că, la data de 30.10.2017 în timp ce se afla în

parc, de acesta s-a apropiat o doamnă pe nume Larisa, care l-a rugat să cheme poliția,

comunicându-i că a fost atacată de o persoană, care i-a furat portmoneul. Aceasta a indicat

în adresa unei persoane de gen masculin, comunicând că anume el a atacat-o, persoana

dată se afla la o distanță de aproximativ 10 metri vizual. A apelat la poliție, unde a

comunicat tot ce i-a spus doamna, după care i-a transmis receptorul părții vătămate. În

timpul discuției, persoana pe care a indicat-o doamna a început să se apropie de acesta.

Când el s-a apropiat l-a întrebat de ce a procedat așa, la ce acesta i-a răspuns cu cuvinte

necenzurate, l-a amenințat cu aplicarea forței. În timpul discuției cu Bardier Ghenadie, a

atras atenția că ținea ceva în mâna după spate. Bardier Ghenadie a încercat să se apropie

de el. Această situație cu amenințări a durat aproximativ 2-3 minute. După care a observat

că Bardier Ghenadie a scos ceva din spate și cu altă mână a încercat să-l apuce. A apreciat

acest lucrul ca un risc de a fi atacat, și a aplicat în privința lui Bardier Ghenadie spray

lacrimogen. După aceasta a observat în mână un obiect, care i s-a părut ca un pistol.

În acest context, instanța de apel a reținut, că în acțiunile inculpatului Bardier

Ghenadie este prezentă acțiunea principală prevăzută la infracțiune de tâlhărie,

manifestată prin sustragere în formă deschisă a bunurilor părții vătămate Danilcic Larisa,

or, acesta din urmă a menționat că, în timp ce inculpatul a continuat să o lovească, ea i-a

comunicat că să ia banii și să o lase în pace, fapt ce și a făcut făptuitorul, acesta a luat banii

din scurtă și încă o dată a lovit-o cu piciorul în regiunea bazinului și a fugit.

La fel, partea vătămată a menționat că în momentul atacului aceasta avea un

portmoneu procurat dintr-un magazin din Turcia, în orașul Belek la prețul de 200 de

dolari, în care avea 200-300 lei.

8

În acest sens, instanța de apel a ținut cont de declarațiile martorului Danilciuc

Ecaterina care fiind audiat în instanța de fond, a relatat că, este fiica părții vătămate, iar a

doua zi, după incident, pe Facebook a fost plasat un mesaj, precum că a fost găsit un

portmoneu cu documente și carduri bancare pe numele mamei, acolo se mai afla și o

anumită sumă de bani. Prin rețele sociale, Danilcic Ecaterina a făcut legătura cu persoana

care a plasat mesajul, i-a spus că portmoneul îi aparține mamei sale, i-a explicat situația și

l-a întrebat cum poate lua portmoneul. Tot în acea zi, a luat portmoneul, în care erau

aproximativ 100 de lei, după care a sunat ofițerului de urmărire penală și i-a comunicat

unde a fost găsit portmoneul.

Astfel, prin procesul-verbal de ridicare din 30.10.2017, a fost dispusă ridicarea de la

Danilciuc Ecaterina a portmoneului, iar acesta fiind examinat, s-a stabilit că portmoneul

din piele de culoare cafenie, îi aparține părții vătămate Danilcic Larisa, or, conform

fototabelului, s-a constatat că cardurile bancare aflate în acest portmoneu, sunt pe numele

lui Danilcic Larisa.

De continuare, instanța de apel a ținut necesar să remarce și că în acțiunile

inculpatului Bardier Ghenadie este prezentă și acțiunea adiacentă, prevăzută la

infracțiunea de tâlhărie, manifestată prin însoțire în mod alternativ a violenței periculoase

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și/sau amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe.

În acest sens, pe lângă declarațiile părții vătămate care a menționat că inculpatul a

apucat-o de păr, a pus-o la pământ și a lovit-o cu capul de pământ, iar cu a doua mână a

încercat să-i astupe gura, apoi a lovit-o cu piciorul în regiunea bazinului, faptul cauzării

leziunilor corporale, s-a confirmat și prin raportul de expertiză judiciară nr. 2546/D din

07.12.2017, potrivit căruia la Danilcic Larisa s-a constatat traumatism cranio-cerebral

închis manifestat prin comoție cerebrală, echimoze și excoriații la nivelul feței, care au

putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Cu privire la circumstanța agravanta „cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în

calitate de armă”, în acest sens, instanța de apel a considerat, că instanța de fond pripit a

conchis lipsa acestei circumstanțe în acțiunile inculpatului Bardier Ghenadie, or, deși în

cadrul depistării și reținerii inculpatului Bardier Ghenadie, precum și la fața locului, nu

au fost depistate careva obiecte asemănătoare cu arma, acest fapt nu poate fi pus la baza

recalificării acțiunilor inculpatului și unei condamnări a lui Bardier Ghenadie în baza art.

9

188 alin. (1) Cod penal.

Or, în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat cu certitudine că, inculpatul

Bardier Ghenadie a folosit în acțiune de atac asupra părții vătămate, brichetă în formă de

pistol, fapt confirmat de partea vătămată Danilcic Larisa, care a relatat că în acel moment

când inculpatul apucat-o de păr, cu altă mână i-a pus în frunte un obiect din metal.

Obiectul din metal pe care inculpatul îl avea în mână, era asemănător cu un pistol, ținea

acest obiect la frunte și ea și-a dat seamă că este un pistol. Ea a observat un obiect din

metal, după ce a pus-o la pământ și a lovit-o peste cap cu piciorul, l-a mușcat de degetul

mâinii, fapt pentru care inculpatul a lovit-o cu pumnul în ochi.

La fel, prezența obiectului folosit în calitate de armă, instanța de apel a reținut că

faptul dat se confirmă și prin declarațiile martorului Morari Nicolai, care a relatat că, în

timpul discuției cu Bardier Ghenadie, a atras atenția că ținea ceva în mână după spate.

După care a observat că Bardier Ghenadie a scos ceva din spate și cu altă mână a încercat

să-l apuce. A apreciat acest lucrul ca un risc de a fi atacat, și a aplicat în privința lui Bardier

Ghenadie spray lacrimogen. După aceasta a observat în mână un obiect, care i s-a părut

ca un pistol. Când a utilizat spray lacrimogen, inculpatul avea obiectul în mână.

La caz, nu au putut fi reținute afirmațiile avocatului precum că este imposibil să nu

fi găsit brichetă în formă de pistol, deoarece de la atacul până la reținerea inculpatului, n-

a trecut mult timp. Or, în acest sens, deși într-adevăr nu a fost depistat obiectul folosit de

către inculpat în calitate de armă sub formă de pistol, care de fapt era o brichetă în formă

de pistol, fapt confirmat atât prin procesul-verbal de reținere a inculpatului, cât și prin

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.10.2017, faptul dat nu constituie un

temei de excluderea calificativul „cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate

dc armă” din acțiunile inculpatului, în situația în care, potrivit declarațiilor martorului

Izbaș Serghei a rezultat că, în ziua cu pricina, în timp ce au servit băuturi alcoolice, Bardier

Ghenadie avea asupra sa pistolul-brichetă în buzunar, dar aceasta era fără gaz, el scotea

din buzunar acea brichetă și o ținea în mână.

Mai mult ca atât, martorul în cauză a mai declarat că înainte de acea zi, el a mai

consumat băuturi alcoolice cu inculpatul și în stare de ebrietate el se comportă normal,

dar poate să vorbească mai mult, a menționat că inculpatul are unele înclinări la beție, câte

o dată nu își dea seama ce face sau ce vorbește, dar acte de violență nu a văzut din partea

acestuia. Bricheta nu era mare, era din plastic și lucea. Pistol real a văzut, iar această

brichetă este o versiune mai mică decât originalul, dar seamănă cu un pistol de jucărie.

Bricheta/pistol era de culoare aurie sau argintie.

10

Faptul că inculpatul Bardier Ghenadie era în stare de ebrietate s-a confirmat prin

procesul-verbal nr. 5571 al examinării medicale de constatare a faptului dc consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 29.10.2017, potrivit căruia s-a constatat la

Bardier Ghendie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Astfel, în circumstanțele menționate, instanța de apel a conchis, că prin declarațiile,

atât ale părții vătămate Danilcic Larisa, precum și a martorilor Morari Nicolai și Izbaș

Serghei s-a confirmat cu certitudine că inculpatul Bardier Ghenadie, fiind în stare de

ebrietate, în seara zilei de 28.10.2017, avea la el obiectul pe care la folosit în calitate de

armă în momentul comiterii atacului tâlhăresc, anume bricheta în formă de pistol.

Or, acțiunile inculpatului întrunind calificativul amenințării de aplicare a violenței

cu aplicarea obiectului folosit în calitate de armă, partea vătămată Danilcic Larisa

perceput amenințarea ca reală pentru viața și sănătatea sa.

De asemenea, s-a confirmat și agravanta „cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”, deoarece bunul sustras de la partea vătămată, anume portmoneu cu

carduri bancare și bani, constituie pentru ultima o daună materială considerabilă, având

în vedere că ultima este pensionară și în afară de pensia pentru limita de vârstă, nu mai

dispune de alte venituri, mai mult ca atît, deși în cadrul urmăririi penale, acesta la depune

plîngerii la poliție a estimat portmoneul în suma de 1300 lei, în cadrul ședinței instanței

de apel, partea vătămată a menționat are o pensie doar în mărime de 4 000 lei, alte venituri

nu are.

Instanța de apel a menționat că în speță, a fost dovedită integral prezența în acțiunile

inculpatului a laturii subiective, or, acesta a sustras în mod deschis bunurile părții

vătămate, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate

și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violenței, săvârșită cu aplicarea armei sau

altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile,

anume în scop de cupiditate, în situația în care anume din declarațiile părții vătămate

Danilcic Larisa, a rezultat că acesta, în momentul când inculpatul a apucat-o de păr, iar cu

altă mână i-a pus în frunte un obiect din metal, acesta a solicitat bani cu cuvinte

necenzurate.

Astfel, instanța de apel a notat că la caz, circumstanțele enunțate mai sus arată clar

și fără echivoc, că acțiunile inculpatului Bardier Ghenadie sânt specifice anume faptei

prevăzute la art. 188 alin. (2) lit.e), f) Cod penal, și nicidecum faptei prevăzute la art. 188

alin. (1) Cod penal, or, concluzia abordată de către instanța de fond, este axată în cea mai

mare parte pe o opinie subiectivă și pripită.

11

Este absolut neîntemeiată afirmația avocatului precum că, nici la etapa urmăririi

penale, nici în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată, procurorul n-a prezentat

probe care ar dovedi că anume inculpatul a săvârșit atacul asupra părții vătămate, or,

infracțiunea de tâlhărie a fost dovedit prin declarațiile părții vătămate Danilcic Larisa,

care a indicat direct la inculpat ca la persoana care a atacat-o și i-a aplicat lovituri, cu

aplicarea armei/brichetei în formă de pistol, pe care ultima a și apreciat-o la momentul

faptei ca armă reală, or, în cadrul ședinței instanței de fond, acesta a menționat că locul

comiterii faptei era iluminat foarte bine și ea a reținut fața inculpatului, indicând că

persoana care a atacat-o era îmbrăcată în scrută, costum și într-o cămașă nu de culoarea

albă.

Mai mult ca atât, faptul comiterii faptei ilegale s-a mai confirmat și prin declarațiile

martorilor audiați, precum și a probelor scrise, care coroborează între ele, iar în fine, au

demonstrat incontestabil săvârșirea de către Bardier Ghenadie a infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

Faptul că la momentul întocmirii procesului-verbal de sesizare despre săvârșirea

infracțiunii din 28.10.2017, partea vătămată nu a comunicat despre faptul aplicării de către

inculpat a armei pentru comiterea infracțiunii, instanța de apel a apreciat aceasta ca fiind

o omisiune, or, circumstanțele detaliate partea vătămată li-a expus în procesul-verbal de

audiere a părții vătămate din 28.10.2017.

Nu a putut fi reținută nici afirmația avocatului precum că, partea vătămată fiind

audiată în cadrul ședinței de judecată, a indicat că inculpatul i-a pus în frunte un obiect

din metal, dar nu a comunicat că a perceput obiectul dat ca fiind o armă reală, or, faptul

dat nu corespunde adevărului, în situația în care, fiind audiată în cadrul urmăririi penale,

se atestă că partea vătămată a indicat că cînd inculpatul a pus la frunte arma, acesta s-a

speriat.

Referitor la acuzatorul de stat precum că nu a asigurat probe cu privire la faptul că

pe mânile inculpatului urmau să fie urme lăsate de mușcătura pretinsă de partea

vătămată, în acest sens, instanța de apel nu a considerat circumstanța dată atât de

importantă, în situația în care declarațiile părții vătămate, a martorilor audiați

coroborează cu probele scrise, iar toate acestea confirmă vinovăția inculpatului.

Nu constituie un temei de achitare a inculpatului și faptul că, partea vătămată a dat

declarații contradoctorii în privința conținutului portmoneului și sumele de bani sustrase,

or, aceasta în cadrul cercetării judecătorești, a indicat că nu ține minte câți bani exact a

avut în portmoneu, deoarece face achitările prin card, însă cert este că i-a fost sustras

12

portmoneul care valorează 1300 lei, care a fost procurat cu 200 Euro de partea vătămată

în Turcia și banii 170 lei.

Cu referire la stabilirea și individualizarea instanța de apel a menționat că,

circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală, conform art. 76 și 77 Cod

penal, în privința lui Bardier Ghenadie, nu a reținut.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului Bardier Ghenadie Valeriu a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76,

77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunii grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a

fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost

condamnat, nu este încadrat în câmpul muncii, nu se află la evidența medicului narcolog

sau psihiatru.

Așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și

a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială,

precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în

coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului,

a constatat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse

sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) Cod penal.

De continuare, în cadrul procesului penal, partea vătămată Danilcic Larisa a înaintat

acțiune civilă, prin care a solicitat încasarea de la inculpatul Bardier Ghenadie în beneficiul

său a prejudiciului material în sumă de 3857, 01 lei, prejudiciul moral în sumă de 50 000

lei, precum și cheltuieli legate de asistență juridică în sumă de 5 000 lei.

În cadrul ședinței Curții de Apel Chișinău, avocatul părții vătămate Josanu Dumitru

a solicitat încasarea din contul lui Bardier Ghenadie în beneficiul lui Danilcic Larisa,

cheltuieli de judecată în suma de 2 500 lei, suportate în legătură cu examinarea apelului

inculpatului.

În conformitate cu art. 219 Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul

penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de

judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii

materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea

penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Instanța de apel a subliniat că în baza art. 387 Cod de procedură penală, prima

instanță urma odată cu pronunțarea sentinței de condamnare, apreciind dacă sunt

13

dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, este obligată să admită

acțiunea civilă, în total sau parțial, ori să o respingă și doar alin. (3) stipulând excepția - în

cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile,

ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În baza normelor de drept menționate, instanța de apel a considerat că, acțiunea

civilă este întemeiată și justificată în partea privind încasarea prejudiciului moral, ținând

cont de faptul că prin infracțiunea săvârșită, inculpatul i-a cauzat părții vătămate Danilcic

Larisa, conform raportului de expertiză judiciară nr. 2546/D din 07.12.2017, vătămări

ușoare, în rezultatul cărora a determinat supunerea părții vătămate la suferințe fizice și

psihice, or, la caz s-a atestat un raport direct de cauzalitate între activitatea infracțională

descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată, iar legea penală

prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile

interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului

moral cauzat prin infracțiune, iar prin prisma prevederilor art. 616 alin. (2) Cod civil, în

cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a sănătății, precum și în cazul

privațiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere și pentru prejudiciul nepatrimonial

o despăgubire în bani, stabilită în baza unei aprecieri conforme principiilor echității.

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat necesar de a

dispune încasarea sumei de 35 000 lei în beneficiul lui Danilcic Larisa, din contul

inculpatului Bardier Ghenadie, având în vedere că această sumă este suficientă pentru a

acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, or, instanța de apel a ținut cont de

gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice a persoanei traumate, de impactul

incidentului asupra sănătății părții vătămate, precum și de faptul că părții vătămate

Danilcic Larisa i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare.

Referitor la prejudiciul material, instanța de apel a ținut să remarce faptul că în acest

sens, partea vătămată a prezentat probe concludente și pertinente ce atestă cheltuielile

efectuate în perioada tratamentului în urma săvârșirii infracțiunii de către inculpat, astfel,

a dispus încasarea din contul lui Bardier Ghenadie suma de 3857, 01 lei, cu titlul de

prejudiciul material.

Instanța de apel nu a pus la dubii bonurile de plată prezentate de partea vătămate

ca confirmare a cheltuielilor suportate în rezultatul infracțiunii comise, de vreme ce

acestea sunt însoțite de prescripții medicale, iar polița de asigurare a persoanei nu acoperă

toate cheltuielile necesare.

14

În continuare, instanța de apel a dispus și încasarea din contul inculpatului Bardier

Ghenadie în beneficiul părții vătămate Danilcic Larisa, toate cheltuielile legate de asistenți

juridică, astfel, prin bonul de plată seria XL nr. 083646 din 08.02.2018, s-a atestat că partea

vătămată a achitat BAA „Avornic și Partenerii” suma de 5 000 lei, pentru asigurarea

asistenții juridice la judecarea cauzei penale în privința lui Bardier Ghenadie în prima

instanța.

În ședința Curții de Apel Chișinău, de către avocatul părții vătămate Josanu Dumitru

a fost prezentat bonul de plată seria QL nr. 028066 din 25.02.2019, prin care s-a confirmat

că partea vătămată a achitat BAA „Avornic și Partenerii” suma de 2500 lei, pentru

asigurarea asistenței juridice la judecarea cauzei penale în privința lui Bardier Ghenadie

în instanța de apel.

Așa dar, având în vedere că partea vătămată Danilcic Larisa, a suportat cheltuieli

legate de asistența juridică, în legătura cu fapta comisă de inculpat, instanța de apel a

dispus încasarea sumei de 7500 lei din contul lui Bardier Ghenadie în beneficiul lui

Danilcic Larisa.

Referitor la solicitarea acuzatorului de stat, privind încasarea din contul inculpatului

Bardier Ghenadie Valeriu a cheltuielilor judiciare în sumă de 320 lei, pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr. 2546/D din 07.12.2017, instanța de apel a considerat

necesar a respinge cerința dată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi

penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul

statului. Or, obligația pozitivă a statului, în sensul art. 6 par. 2 a CEDO, prin intermediul

organelor de urmărire penală și procuraturii de a demonstra în sensul art. art. 24, 56 Cod

de procedură penală, vinovăția persoanei, fiindu-le atribuită în sensul art. 96-97 Cod de

procedură penală sarcina probațiunii, persoana acuzată de un delict beneficiind de

"prezumția nevinovăției”, stipulată la art. 8 Cod de procedură penală, fiind liberată de

obligația de a-și demonstra nevinovăția.

Astfel, ce ține de cheltuielile privind efectuarea expertizei, instanța de apel a reținut

dispoziția art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală potrivit cărei, expertiza se dispune în

cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea

importanță probatorie pentru cauza penală, sunt necesare cunoștințe specializate în

domeniul științei (...), de către organul de urmărire penală, procuror (...), la caz fiind cele

judiciare și raportul de expertiză judiciară nr. 2546/D din 07.12.2017, în vederea depistării

infractorului și încadrării juridice corecte a acțiunilor criminale, care în sensul art. 143 alin.

15

(1) pct. 2) Cod de procedură penală, sunt obligatorii.

inculpatului, Croitor Al., prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs invocă următoarele argumente:

- nici la etapa urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată,

procurorul n-a prezentat probe care ar dovedi că anume inculpatul a săvîrșit atacul asupra

părții vătămate. Cu atât mai mult nici n-a fost probat scopul de a sustrage bunurile părții

vătămate, nici gradul violenței aplicate ca fiind periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate, săvîrșit cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile;

- recalificarea faptei inculpatului de la alin. (1) art. 188 CP la alin.(2) art. 188 CP de

instanța de apel este arbitrară, fără cercetarea de probe noi în instanța de apel, prin

interpretarea eronată a declarațiilor părții vătămate și a martorilor, a adis dubiile în

declarațiile acestora la recalificarea faptei inculpatului;

- în cadrul cercetări judecătorești s-a constatat că în procesul depistării și reținerii

inculpatului la fața locului nu au fost depistate careva obiecte asemănătoare cu arma, fapt

confirmat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.10.2017;

- declarațiile date de partea vătămată la etapa urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești, diferă. Astfel la momentul întocmirii procesului-verbal de sesizare despre

săvârșirea infracțiunii din 28.10.2017, partea vătămată nu a comunicat despre faptul

aplicării de către inculpat a armei pentru comiterea infracțiunii. Ulterior, aceasta fiind

audiată în calitate de parte vătămată a invocat că inculpatul i-a pus la frunte o

armă/brichetă, care se asemăna cu arma de foc. Totodată, partea vătămată fiind audiată

în cadrul ședinței de judecată, a indicat că inculpatul i-a pus în frunte un obiect din metal,

dar nu a comunicat că a perceput obiectul dat ca fiind o armă reală;

- martorul Izbaș Serghei, care a declarat că în timp ce s-a pornit spre casă, l-a sunat

un polițist, care l-a rugat din partea inculpatului ca să găsească un pistol de plastic, care

de fapt era o brichetă. Organul de urmărire penală a neglijat să probeze existența acestui

apel, cine era polițistul, și într-adevăr l-a sunat pe martor, cu rugămintea din partea

inculpatului a ascunde corp delict. În cazul în care instanța de apel a recalificat fapta

inculpatului, luînd ca bază acesta declarații, în instanța de apel urma să fie audiat acest

martor. Declarațiile făcute de acesta nu pot fi puse la baza învinuirii, fiind probă indirectă;

16

- martorul Morari Nicolai, a declarat că când s-a apropiat partea vătămată,

inculpatul nu făcea nimic, era agitat. Partea vătămată i-a arătat anume la inculpat,

comunicând că anume el este infractorul. Astfel, acest martor n-a fost la fața locului la

momentul atacului, și declarațiile acestuia nu pot sta la baza condamnării. A mai declarat

că obiectul pe care inculpatul î-l ținea în mână, i s-a părut ca un pistol. Astfel, n-a dat

declarații exacte dacă era acel obiect armă, brichetă sau alt obiect. I s-a părut că este un

pistol. Necatând la aceasta, a dat declarații exacte că inculpatul avea asupra sa un inel și

un ceas. Astfel a văzut obiecte de dimensiuni mult mai mici /inel/ dar nu este explicit în

privința unui obiect mult mai mare. Martorul Morari Nicolai n-a fost audiat în instanța de

apel, însă declarațiile acestuia au fost puse la baza deciziei de condamnare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin. (2) art. 188 CP;

- deși instanța de fond la adoptarea sentinței de condamnare a inculpatului în partea

ce ține de acuzațiile aduse lor în baza alin. (1) art. 188 CP, s-a bazat în exclusivitate pe

declarațiile depuse de către partea vătămată, fără a da o apreciere declarațiilor depuse de

către inculpat în coroborare cu cele date de martorii Morari Nicolae și Izbaș Serghei.

Instanța de apel a mers și mai departe la încălcarea prezumției de nevinovăție, a rejudecat

cauza și a pus la baza condamnării inculpatului în baza alin. (2) art. 188 CP declarațiile

martorilor, fără a verifica acestea prin audierea martorilor. Le-a dat o interpretarea nouă

declarațiilor fără a audia martorii nemijlocit în ședința de judecată;

- instanța l-a condamnat pe inculpat bazându-se în exclusivitate pe declarațiile părții

vătămate și raportul de expertiză judiciară nr. 2546/D din 07.12.2017, prin care s-a stabilit

vătămarea ușoară a sănătății părții vătămate. Însă, nu s-a făcut o legătură cauzală între

aceste vătămări și persoana inculpatului. Conform declarațiilor părții vătămate în timpul

ce inculpatul o lovea cu capul de pământ, iar cu a doua mână a încercat să-i astupe gura,

partea vătămată l-a mușcat pe inculpat de mână. Luînd în considerare gravitatea

loviturilor aplicate, cum susține partea vătămată, pe mânile inculpatului urmau să fie

urme a loviturilor aplicate, și urmele lăsate de mușcătură. Acuzarea n-a asigurat astfel de

probe;

- organul de urmărire penală nu era sigur care infracțiune s-a comis și dacă persoana

reținută Bardier Gh. este autorul acesteia. Astfel, inițial organul de urmărire penală a

calificat acțiunile inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. Nici partea

vătămată n-a declarat organului de poliție despre faptul că atacatorul a folosit un obiect

sub forma armei. Ceea ce este straniu, reieșind din declarațiile date în ședința de judecată

precum că s-a speriat anume de faptul că atacatorul a amenințat că va folosi arma;

17

- acuzatorul de stat în cadrul ședinței de judecată nu a prezentat probe pertinente și

concludente, care ar confirma că într-adevăr prejudiciul cauzat părții vătămate constituie

suma de 1 470 lei, iar ultima în cadrul cercetării judecătorești la fel nu a probat că la

momentul săvârșirii infracțiunii portmoneul său valora 1 300 lei.

Pentru încadrarea juridică a faptei potrivit semnului calificativ „cu cauzarea de

daune în proporții considerabile”, urmau a fi acumulate suficiente probe care să

demonstreze coraportul disproporțional defavorabil pentru victimă, față de starea

materială a acesteia și valoarea reală a bunurilor sustrase. Prin urmare, prejudiciului

cauzat părții vătămate potrivit rechizitoriului constituie 1 470 lei. Totodată, partea

vătămată a comunicat că la momentul comiterii infracțiunii portmoneul costa 1 300 lei,

invocând suplimentar că l-a cumpărat din Turcia doi ani în urmă, dar la materialele cauzei

nu au fost prezentate careva înscrisuri/probe în confirmarea acestei afirmații.

Astfel, nu putem aprecia că valoarea bunurilor sustrase de la partea vătămată,

depășește 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de

Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei, adică suma de 1.120 lei, respectiv nu

este aplicabilă ) agravanta „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

5.1. La data de 15.10.2019, avocatul inculpatului, Croitor Al., a depus recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceiași instanță de apel, invocând că motiv că instanța de apel i-a aplicat

inculpatului pedeapsa de 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

acesta dorește să beneficieze de reducerea prevăzută la art. 385 alin. (5) CPP.

În cadrul executării pedepsei nu va fi posibilă aplicarea reducerii prevăzute la art.

385 alin. (5) CPP, ci doar reducerea prevăzută la art. 4734 CPP, care este mai puțin

favorabilă, deoarece prevede reducerea pedepsei condamnatului, calculându-se de la 1 la

3 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în condiții precare calculate cumulativ.

În cadrul cauzei penale inculpatul s-a aflat în arest preventiv, fiind deținut în

Penitenciarul nr. 13 Chișinău.

În perioada detenției s-a ciocnit cu următoarele încălcări ale condițiilor de detenție:

- suprapopularea în instituție, nu se ține cont de standardul minim de 4 m2;

- neasigurarea deținuților din toate blocurile locative cu energie electrică permanent

în timpul zilei, ținând cont de specificul spațiilor locative și faptului amplasării celulelor

în demisol, implicit pătrunderii insuficiente a luminii naturale; neasigurarea cu inventarul

existent în spațiile locative cu paturi adecvate, saltele, perne și cuverturi curate;

- neasigurarea condițiilor igienice și accesul deținuților la spălătoria centralizată a

18

penitenciarului, pentru a-și spăla lingeria și hainele. În același timp a întreprinde măsuri

organizatorice pentru amenajarea spațiilor adecvate pentru uscarea hainelor;

- necesitatea întreprinderii măsurilor privind construcția unui sistem de ventilare al

celulelor;

- necesitatea lucrărilor de reparație în celulele unde rețelele inginerești sunt

deteriorate; înlăturarea mucegaiului de pe pereți; efectuarea reparației cosmetice a

pereților cu vopsirea obligatorie a acestora; lipsa lavoarelor în 60 de celule;

- necesitatea asigurării izolării toaletelor în toate celulele;

- necesitatea dotării celulelor cu mobilier necesar - scaune, mese, noptiere;

necesitatea reparației blocului sanitar al detașamentului de deservire gospodărească din

penitenciar - lavoarele și veceurile;

- necesitatea întreprinderii măsurilor organizatorice pentru interzicerea fumatului

în celule;

- necesitatea menținerii stării igienice în boxele de plimbări;

- necesitatea întreprinderii măsurilor de evaluare și reconstrucție capitală a încăperii

unde se prepară alimentele, și menținerea permanentă în camerele unde se păstrează

alimentele a curățeniei și evitarea apariției mucegaiului.

Acestea încălcări au fost constatate inclusiv în baza: Raportului privind vizita

preventivă efectuată la Penitenciarul nr. 13 Chișinău, pe data de 04 ianuarie 2018, întocmit

de Consiliul pentru Prevenirea Torturii Mecanismul Național de Prevenire a Torturi.

6.1. Procurorul, care solicită respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite

de temeiuri legale.

6.2. Avocatul Josanu Dumitru în numele părții vătămate Danilcic Larisa, care solicită

respingerea acestora ca fiind declarative, iar decizia instanței de apel fiind legală și

întemeiată.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

recursurilor declarate din următoarele considerente.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Croitor Al. în numele inculpatului la

data de 26.04.2019:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

19

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Din analiza textuală a cererii de recurs declarate de apărătorul inculpatului se

constată că acesta, făcând trimitere la temeiurile de casare conținute în pct. 6) și 8) din alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

remiterea cauzei la rejudecare, din motiv că aceasta eronat a conchis asupra recalificării

acțiunilor inculpatului Bardier Gg. în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. Totodată,

invocând și faptul că, procurorul n-a prezentat probe care ar dovedi că anume inculpatul

a săvârșit atacul asupra părții vătămate, n-a fost probat scopul de a sustrage bunurile

părții vătămate, nici gradul violenței aplicate ca fiind periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate, săvârșit cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă,

și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Verificând actele dosarului, raportat la criticele punctate supra, Colegiul penal

ajunge la concluzia că erorile semnalate de recurent nu sunt subsecvente cauzei și sunt

invocate neîntemeiat de titular, întrucât instanța ierarhic inferioară a adoptat o soluție

legală și corectă, atât în partea ce ține de încadrarea juridică a faptei infracționale comise

de inculpat, cât și privitor la soluția de condamnare în privința acestuia în temeiul art. 188

alin. (2) lit. e), f) Cod penal la 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Cu toate că, apărătorul face trimitere la eroarea de drept din pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, pledând că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care

i-a afectat soluția, prin aceea că la caz nu au fost prezentate probe care ar dovedi existența

obiectului folosit în calitate de armă și eronat a indicat precum că partea vătămată ar fi

suportat un prejudiciu considerabil, totuși Colegiul consideră declarative aceste afirmații.

În acest sens, relevând că, potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroarea gravă

de fapt presupune stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin

neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

20

Prin alte cuvinte, eroarea gravă de fapt nu se referă la aspectele procesuale și nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța dintre cele reținute de instanță și

conținutul real al materialului probator acumulat, prin ignorarea unor aspecte evidente

ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care probatoriul

administrat îl susține.

În cauza deferită judecății, o atare eroare de drept nu a fost admisă la etapele

precedente de judecare a cauzei de către instanța de apel. Întrucât, potrivit declarațiilor

date de partea vătămată, aceasta a menționat că inculpatul a apucat-o de păr și cu altă mână

i-a pus în frunte un obiect din metal, solicitând bani cu cuvinte necenzurate. (…) . Inculpatul a

luat banii din scurtă și încă odată a lovit-o cu piciorul în regiunea bazinului și a fugit, potrivit

declarațiilor martorului Morari Nicolai, acesta a menționat că ,,…în timp ce se afla în parc

de acesta s-a apropiat o doamnă pe nume Larisa, care l-a rugat să cheme poliția, comunicându-i că

a fost atacată de o persoană, care i-a furat portmoneul. Aceasta a indicat în adresa unei persoane

de gen masculin, comunicând că anume el a atacat-o, persoana dată se afla la o distanță de

aproximativ 10 metri vizual. A apelat la poliție, unde a comunicat tot ce i-a spus doamna, după

care i-a transmis receptorul părții vătămate. În timpul discuției, persoana pe care a indicat-o

doamna a început să se apropie de acesta. Când el s-a apropiat l-a întrebat de ce a procedat așa, la

ce acesta i-a răspuns cu cuvinte necenzurate, l-a amenințat cu aplicarea forței. În timpul discuției

cu Bardier Ghenadie, a atras atenția că ținea ceva în mâna după spate. Bardier Ghenadie a încercat

să se apropie de el. Această situație cu amenințări a durat aproximativ 2-3 minute. După care a

observat că Bardier Ghenadie a scos ceva din spate și cu altă mână a încercat să-l apuce. A apreciat

acest lucrul ca un risc de a fi atacat, și a aplicat în privința lui Bardier Ghenadie spray lacrimogen.

După aceasta a observat în mână un obiect, care i s-a părut ca un pistol, iar potrivit declarațiilor

martorului Izbaș Serghei, acesta a relatat că în acea zi, în timp ce au servit băuturi alcoolice,

Bardier Ghenadie avea asupra sa pistolul-brichetă în buzunar, dar aceasta era fără gaz, el scotea

din buzunar acea brichetă și o ținea în mână.

Astfel, în circumstanțele menționate, Colegiul penal menționează că, instanța de

apel corect a conchis, că prin declarațiile, atât ale părții vătămate Danilcic Larisa, precum

și a martorilor Morari Nicolai și Izbaș Serghei s-a confirmat cu certitudine că inculpatul

Bardier Ghenadie, fiind în stare de ebrietate, în seara zilei de 28.10.2017, avea la el obiectul

pe care la folosit în calitate de armă în momentul comiterii atacului tâlhăresc, anume

bricheta în formă de pistol.

De asemenea, a fost confirmată cauzarea de daune în proporții considerabile,

deoarece bunul sustras de la partea vătămată, anume portmoneu cu carduri bancare și

21

bani, constituie pentru ultima o daună materială considerabilă, având în vedere că ultima

este pensionară și în afară de pensia pentru limita de vârstă, nu mai dispune de alte

venituri, mai mult ca atât, deși în cadrul urmăririi penale, acesta la depune plângerii la

poliție a estimat portmoneul în suma de 1300 lei, în cadrul ședinței instanței de apel,

partea vătămată a menționat are o pensie doar în mărime de 4 000 lei, alte venituri nu are.

Astfel, instanța de recurs menționează că în speță, a fost dovedită integral prezența

în acțiunile inculpatului, atât a laturii obiective, cât și a laturii subiective a infracțiunii

incriminate prin rechizitoriu, or, acesta a sustras în mod deschis bunurile părții vătămate,

cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violenței, săvârșită cu aplicarea armei sau altor

obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile,

anume în scop de cupiditate.

Prin urmare, opozabil poziției susținute de recurent, Colegiul penal specifică că

judecând apelul instanța a adoptat o soluție corectă, legală și întemeiată în această parte.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta

cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la soluția notată în pct. 4 din

prezenta hotărâre.

De asemenea, instanța de recurs nu vede necesitatea de a dezbate, prin alte

argumente, toate alegațiile din cererea de recurs a apărătorului, deoarece careva temeiuri

de casare ex officio Colegiul nu a stabilit.

În acest sens, se relevă că, potrivit art. 384 alin. (3), 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin.

(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a îndeplinit

obligația legală de a supune verificării legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, drept urmare

decizia instanței de apel cuprinde raționamente, care au dus la respingerea apelurilor

declarate de inculpat și avocatul acestuia, ca nefondate, precum și motivele adoptării unei

atare soluții.

Cele consemnate supra, evidențiază o dată în plus că instanța de apel a acordat o

atenție sporită materialelor acestei cauze, înlăturând justificat și prin argumente temeinice

versiunea părții apărării privind lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiuni

de tâihărie.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în decizia contestată, totodată,

notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor

22

instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în cazul când

constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în

hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate

drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la

baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor

formulate de instanțe.

În partea stabilirii pedepsei, instanța de recurs susține că cuantumul acesteia este

proporțional faptei comise de inculpat, iar careva temeiuri de a interveni în această parte

în decizia recurată nu s-au stabilit.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că motivele invocate în recursul ordinar

declarat de către avocatul Croitor Al. în numele inculpatului Bardier Gh., țin de aprecierea

probelor, iar temeiurile indicate de acesta nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Croitor Al. în numele inculpatului la

data de 07.08.2019:

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs

este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine

de apel cu participarea procurorului, părții vătămate, inculpatului și avocatului acestuia,

Croitor Al., dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 27 februarie 2019, iar decizia motivată,

potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f.d. 105, vol. II), la 27 martie 2019 în

prezența procurorului. Conform scrisorii anexate la materialele cauzei (f.d. 134, vol. II), la

27 martie 2019, copia deciziei integrale a fost expediată tuturor participanților la proces,

inclusiv inculpatului și avocatului acestuia.

Prin urmare, aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de contestare

cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură penală,

nu a fost respectat, deoarece recursul ordinar suplimentar a fost depus de către avocat

abia la 15 octombrie 2019, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul a fost depus

peste termen, or termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat

după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea

procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede

23

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței

de apel a expirat la 30 aprilie 2019.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că

recursul ordinar suplimentar declarat de către avocatul Croitor Al. în numele inculpatului

Bardier Gh., este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la data de 26.04.2019 de către avocatul

Croitor Alexei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 27 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Bardier Ghenadie

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la data de 15.10.2019 de către avocatul

Croitor Alexei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 27 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Bardier Ghenadie

Xxxxx, fiind depus peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 14 noiembrie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

24