1re-85/2019 — Art. 312 CPP

La data de 21 iunie 2019, procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Costișanu Felicia, a înaintat în instanța de judecată demers prin care a solicitat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest pe un termen de 30 zile în privința lui Dejmari Sergiu, care a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 175 și art. 166 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni sediul central din 21 iunie 2019, a fost admis parțial demersul procurorului Costișanu Felicia, fiind aplicat în privința învinuitului Dejmari Sergiu măsura preventivă – arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile, cu eliberarea mandatului judiciar în acest sens.

Nefiind de acord cu încheierea judecătorească menționată mai sus, procurorul a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia și aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv pe un termen de 30 de zile, în privința învinuitului Dejmari Sergiu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2019, a fost admis recursul declarat de procuror, fiind aplicată învinuitului Dejmari Sergiu măsura preventivă – arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile, cu eliberarea mandatului de arestare preventivă, termenul urmând a fi calculat din momentul reținerii.

Decizia instanței de recurs, este atacată cu recurs în anulare de către avocatul Brînză Alexei în numele învinuitului Dejmari Sergiu, care solicită casarea acesteia. În motivarea recursului în anulare apărătorul invocă, precum că: - instanța de recurs a aplicat o măsură preventivă prea aspră în privința lui Dejmari Sergiu, ce este una neproporțională cu fapta ce i se incriminează și 1 personalitatea acestuia, urmând doar un caracter de pedepsire, ceea ce contravine scopului măsurii preventive prevăzut de art. 175 alin. (1) Cod de procedură penală; - la aplicarea măsurii preventive arestarea preventivă, instanța de recurs nu a luat în considerație că învinuitul Dejmari Sergiu nu a încălcat nici o condiție a măsurii preventive arestul la domiciliu, aplicat de prima instanță; - de către instanța de recurs a fost încălcat dreptul învinuitului la apărare, prin faptul că nu a permis avocatului ales să-și argumenteze poziția în ședința de judecată, fiind admis nefondat un alt avocat, căruia Dejmari Sergiu nu i-a încredințat să-i apere drepturile în proces; - instanța de recurs greșit nu a inclus în durata arestării preventive, termenul deplin de aflare a lui Dejmari Sergiu în arest la domiciliu, până la data de 18.07.2019.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, în redacția Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală, precum și în numele persoanelor menționate în pct. 2)-4) al normei menționate, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, Colegiul penal relevă normele prevăzute de art. 453 alin. (1), art. 455 alin. (2) pct. 3)-5), art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței; data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului; data adoptării deciziei în recurs, și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, prevederile legale menționate mai sus prescriu în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată o cauză penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Reieșind din conținutul recursului în anulare și materialele dosarului, se constată că, recurentul contestă o hotărâre judecătorească adoptată, în procedura controlului judiciar al legalității încheieri privind măsurile preventive aplicate, în procedura art. art. 312 Cod de procedură penală, adică prin care nu a fost judecată o cauză penală în fond, respectiv nu au fost adoptate hotărâri de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, așa cum este stipulat în sensul prevederilor art. art. 452 și 455 alin. (2) pct. 3)-5) Cod de procedură penală. Având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către 2 avocatul Brînză Alexei în numele învinuitului Dejmari Sergiu, întrucât nu corespunde cerințelor de formă și de conținut.

În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Brînză Alexei în numele învinuitului Dejmari Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2019, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 14 noiembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 3