1re-28/2018 — Art.190 alin. 5 CP

Dosarul nr. 1re-28/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Staruș Denis în numele învinuitului Aghenia Veaceslav, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

22 decembrie 2016,

A C O N S T A T A T:

2016 a fost respins demersul procurorului privind prelungirea măsurii

preventive sub formă de arest preventiv pentru o perioadă de 30 zile și

eliberarea mandatului de arestare.

Aghenia Veaceslav a fost eliberat din stare de arest preventiv din sala de

judecată.

Chișinău, Șendrea Nicu, a atacat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului,

anularea încheierii atacate, cu prelungirea măsurii preventive arestul pe un

termen de 30 zile.

2016 a fost admis recursul procurorului, casată încheierea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 09 decembrie 2016, admis demersul procurorului și

prelungită învinuitului Aghenia Veaceslav, măsura de reprimare sub formă de

arest preventiv pe un termen de 10 zile din momentul reținerii, cu deținerea în

instituția Penitenciară nr. 13, mun. Chișinău.

recurs în anulare de către avocatul Staruș Denis în numele învinuitului Aghenia

Veaceslav, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel, cu menținerea încheierii, invocând că:

1

- instanța de recurs și-a depășit competența și a pus la baza deciziei probe

care nu au fost prezentate Judecătorului de instrucție și care nu au fost

examinate în ședințe de judecată la examinarea demersului procurorului

despre prelungirea măsurii preventive și doar la a doua ședință de judecată.

Faptul dat se probează și prin ordinea de anexare a acestora la dosar;

- la data de 19.12.2016 când a avut loc prima ședință în instanța de recurs,

unele înscrisuri nici nu erau, fiind ulterior fabricate de procuror și anume,

ordonanța de punere sub învinuire pe un alt pretins epizod, ordonanța datată

cu 21.12.2016;

- la materialele cauzei lipsesc probe pertinente, concludente și utile ce ar

justifica atât bănuiala rezonabilă, dar și existenta unuia dintre temeiurile de

ținerea persoanei în stare de arest, ori la dosar în afară de un șir de ordonanțe

(care sunt acte procedurale) dar și de declarațiile a doi martori asupra fondului

cazului nu au fost prezentate probe ce ar justifica ținerea persoanei în stare de

arest;

- din materialele dosarului rezultă că nu există riscuri ca învinuitul să se

sustragă la organul de urmărire penală sau instanță, împiedicarea bunei

desfășurări a justiției, prevenirea săvârșirii de către persoană a unei noi

infracțiuni și riscul că punerea în liberate a persoanei va cauza dezordine

publică, iar procurorul nu s-a folosit de dreptul său de a prezenta probe în

susținerea atât a demersului său de prelungire a măsurii preventive, dar și a

recursului său. Astfel, organul procuraturii nu a prezentat careva probe

pertinente, concludente și utile care ar fi probat temeinicia ținerii persoanei în

stare de arest preventiv și imposibilitatea alegerii față de învinuit a altei măsuri

preventive, argumentele procurorului purtând un caracter declarativ. Mai mult,

procurorul nu a probat nici existenta bănuielii rezonabile, cum a stabilit și

judecătorul de instrucție;

- judecătorul de instrucție, inter alia, întemeiat a stabilit că în prezent a

decăzut actualitatea circumstanțelor și împrejurărilor care ar da temei de a

considera că învinuitul aflându-se la libertate, ar putea influenta alte părți pe

dosar, sau mersul urmăririi penale, deoarece pe parcursul urmăririi penale,

până în prezent n-a parvenit careva informație că el, sau alte persoane, ar fi

exercitat vreo influență oarecare asupra mersului urmăririi penale, la fel nu

sunt probe verosimile că învinuitul ar întreprinde careva acțiuni în vederea

influențării examinării cauzei penal.

în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

2

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)

pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor

judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură

penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în

scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara

recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești

prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea

căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II

ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă

că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, nu

cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1)

art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la

Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, este

inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată

cu recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453

Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat,

din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Staruș Denis în

numele învinuitului Aghenia Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al

3

Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, deoarece nu îndeplinește

cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură

penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la data de 28 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

4