1re-108/2019 — art. 20 CPP

Dosarul nr. 1re-108/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare împotriva încheierii judecătorului de instrucție al

Judecătoriei Soroca din 17 august 2019, declarat de avocatul Vladislav Teleba în

numele lui

Lesnic Mihail,

Termenul de examinare,

instanța de fond: 30.05.2019 – 17.08.2019,

instanța de recurs

în anulare: 31.10.2019 – 13.11.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

august 2019, s-a dispus: „Se admite cererea procurorului în Procuratura r-lui

Soroca, A. Cebanciuc cu privire la accelerarea urmăririi penale pe cauza penală

nr. 1-152/19, cu obligarea completului de judecată, căruia, conform PIGD, i-a fost

repartizat dosarul dat, până la 04.10.2019 să finalizeze examinarea cauzei penale

cu pronunțarea sentinței”.

Instanța, a ținut cont de complexitatea și rezonanța cauzei penale, de

conduită părților, de necesitatea respectării termenului rezonabil la judecarea

cauzei.

nu se supune nici unei căi de atac.

solicitând casarea încheierii vizate.

Recurentul a invocat că încheierea adoptată se referă la activitatea unui

colegiu din trei judecători, fiind ilegal și ilogic ca un singur judecător să hotărască

termenul de examinare al unei cauze pentru un colegiu de judecători ori, potrivit

1

art. 20 alin. (5) Cod de procedură penală, examinarea cererii se face de un alt

complet decât cel care examinează cauza.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 437 alin. (2) Cod de procedură

penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, apărătorul poate declara

la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești

irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în

anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea

instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul

sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii

sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii

sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este

în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească.

Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi

atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată

cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau

de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri

judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept

de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.

Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind

declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost

soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 3. din decizie).

Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5),

455 alin. (2) pct. 2) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie

motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat

sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința

căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței,

indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea

instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel,

dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului,

conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a

pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței,

numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea

judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a

declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat

2

decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și

argumentele admiterii sau respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de

atac apelul, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate (pct. 3. din decizie).

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în

anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Vladislav Teleba,

în numele lui Lesnic Mihail, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al

Judecătoriei Soroca din 17 august 2019, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de

conținut.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

3