1ra-1634/2019 — art. 327 alin. 1, 332 alin. 1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 24 octombrie 2016, Zaporojanu Liliana a fost condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul instituțiilor de stat pe un termen de 2 ani și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul instituțiilor de stat pe un termen de 2 ani. 1 În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 15000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul instituțiilor de stat pe un termen de 3 ani. De la Zaporojanu Liliana s-a încasat în beneficiul Consiliului Raional Cahul prejudiciul material în sumă de 22.001 lei.

Instanța de fond a constatat că, inculpata Zaporojanu L., exercitând funcția de asistent social comunitar al Direcției Asistență Socială și Protecției Familiei or. Cahul, numită în funcție în baza ordinului șefului DASPF Cahul nr. XXXXX din 25.03.2014, fiind conform prevederilor art. 123 Cod penal persoană publică, fiind investită cu anumite sarcini și responsabilități, în atribuțiile căruia conform fișei de post intra: - identificarea și evaluarea beneficiarilor și a familiilor lor, cu deplasarea în teren în cadrul vizitelor la domiciliu; - formularea problemelor cu care se confruntă beneficiarul într-o anumită perioadă de timp, în anumite circumstanțe socio-economice și stabilește modalitățile de suport, având dreptul de a introduce în SIAAS informația din cererile pentru acordarea ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului; - efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarului în scopul verificării datelor din cererea pentru acordarea ajutorului social; Fiind obligată să constate dacă solicitantul împreună cu cererea, a prezentat actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod obligatoriu, să fie anexate la cerere certificatul privind componența familiei, copia actului de identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de identitate, eliberat de autoritățile competente, și sau după caz următoarele acte confirmative: - certificatul de salariu de la locul de muncă cu indicarea mărimii salariului net; - certificatul confirmativ de la organele abilitate sau copia documentelor ce confirmă dreptul deținătorului de teren privind terenurile agricole de pe lângă casă (intravilanul localităților), precum și din extravilanul localităților; - copia contractului de arendă, locațiune; - copia certificatului medical despre confirmarea sarcinii și termenului acesteia; - copia certificatului (patentei, licenței) care confirmă realizarea activității de antreprenoriat, conform legislației; - copia certificatului de naștere al copilului; - copiile actelor de identitate ale tuturor membrilor familiei, având dreptul de a lua decizii în cazurile ce țin de domeniul social, cunoscând că, anchetă socială este actul care constată situația materială și socială actuală a persoanei sau a familiei, ce solicită asistență socială, și care conține date referitoare la persoană sau la membrii familiei (vârstă, ocupație, venituri), la 2 locuință și la bunurile pe care le posedă, la problemele cu care se confruntă aceștia și că asistentul social își desfășoară activitatea pe baza principiului independentei profesionale, care îi conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia; - potrivit art. 17 al Legii nr. 133 din 13.06.2008 „Cu privire la ajutorul social” fiind abilitată cu dreptul de verificare a autenticității informațiilor prezentate pentru stabilirea ajutorului social și/sau a ajutorului pentru perioada rece a anului; - având împuternicirea de a crea baza de date cu privire la cetățenii care au nevoie de asistență socială, făcând abuz de funcția deținută, acționând contrar atribuțiilor de serviciu menționate mai sus, a comis fapta de abuz de serviciu, în următoarele circumstanțe: la 20.05.2014 și 18.11.2014, aflându-se în or. Cahul, îndeplinindu-și în mod defectuos și necorespunzător a atribuțiilor de serviciu și având scopul de a-și menține autoritatea pozitivă față de cet. Varachin Estera, cunoscând care sânt cerințele legale imperative și obligatorii pentru obținerea ajutorului social și a ajutorului pe perioada rece a anului, fiind cunoscută de faptul că solicitantul care dorește să beneficieze de ajutor social și/sau ajutor pentru perioada rece a anului trebuie să depună cerere pentru acordarea ajutorului social, iar împreună cu cererea, să prezinte actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod obligatoriu, să anexeze la cerere certificatul privind componența familiei, copia actului de identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de identitate, eliberat de autoritățile competente, dânsa fiind abilitată cu drept de control a actelor depuse, acționând contrar obligațiunilor de serviciu, cunoscând care eventual sunt cerințele pentru acceptarea cererii, a întocmit și acceptat cererea din numele cet. Varachin Estera de acordare a ajutorului social nr. XXXXX, ancheta socială nr. 107 cu anexele respective din 20.05.2014 și respectiv cererea de acordare a ajutorului social nr. XXXXX din 18.11.2014 cu ancheta socială nr. 220 cu anexele, neavând informații privind faptul că în familie sânt șomeri înregistrați la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul și nu refuză un loc de muncă sau participarea la servicii de stimulare a ocupării forței de muncă și la lucrări publice oferite de agenții, cunoscând despre faptul că Varachin Estera nu a prezentat actele confirmative necesare(copia buletinului de identitate a soțului, certificatul de la AOFM, prin care se confirma faptul dacă acesta este sau nu angajat în câmpul muncii), fără a fi indicate în cerere alte date referitoare la venituri, nefiind completată în cerere rubrica „Circumstanțele și veniturile altor membri ai familiei”, inclusiv în cerere nefiind indicate toate bunurile care sunt luate în considerare la evaluarea bunăstării familiei(laptop, televizor color), astfel, fiind încălcate și prevederile art.3, art.8 al „Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social „aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 din 16.10.2008”, i-a stabilit numitei Varachin Estera astfel, statut de beneficiar sub formă de servicii sociale și prestații sociale, iar ulterior în perioada timpului menționat, listele în cauză fiind remise 3 la CTAS Cahul, i-a fost acordat acesteia dreptul de a ridica de la CNAS, prin intermediul instituției financiare S.A. „Banca de Economii”, banii în suma totală de 22001 lei, fiind astfel, cauzate daune considerabile Consiliului Raional Cahul precum și daune în proporții considerabile intereselor publice ca urmare a încălcării prevederilor imperative a legislației și actelor normative menționate, ce reglementează cadrul legal privind garantarea posibilităților egale pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social la un nivel garantat de stat și modul de stabilire și plata a ajutorului social, subminării autorității organelor publice și instituțiilor de stat. Astfel, Zaporojanu L. a comis infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. Tot ea, exercitând funcția de asistent social comunitar al Direcției Asistenta Socială și Protecției Familiei or. Cahul, numită în funcție în baza ordinului șefului DASPF Cahul nr. XXXXX din 25.03.2014, fiind conform prevederilor art. 123 Cod penal persoană publică, fiind investită cu anumite sarcini și responsabilități, în atribuțiile căruia conform fișei de post intră: - identificarea și evaluarea beneficiarilor și a familiilor lor, cu deplasarea în teren în cadrul vizitelor la domiciliu; - formularea problemelor cu care se confruntă beneficiarul într-o anumită perioadă de timp, în anumite circumstanțe socio-economice și stabilește modalitățile de suport, având dreptul de a introduce în SIAAS informația din cererile pentru acordarea ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului; - efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarului în scopul verificării datelor din cererea pentru acordarea ajutorului social; Fiind obligată să constate dacă solicitantul împreună cu cererea, a prezentat actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod obligatoriu, să fie anexate la cerere certificatul privind componența familiei, copia actului de identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de identitate, eliberat de autoritățile competente, și sau după caz următoarele acte confirmative: - certificatul de salariu de la locul de muncă cu indicarea mărimii salariului net; - certificatul confirmativ de la organele abilitate sau copia documentelor ce confirmă dreptul deținătorului de teren privind terenurile agricole de pe lângă casă (intravilanul localităților), precum și din extravilanul localităților; - copia contractului de arendă, locațiune; - copia certificatului medical despre confirmarea sarcinii și termenului acesteia; - copia certificatului (patentei, licenței) care confirmă realizarea activității de antreprenoriat, conform legislației; - copia certificatului de naștere al copilului; 4 - copiile actelor de identitate ale tuturor membrilor familiei, având dreptul de a lua decizii în cazurile ce țin de domeniul social, cunoscând că, anchetă socială - este actul care constată situația materială și socială actuală a persoanei sau a familiei, ce solicită asistență socială, și care conține date referitoare la persoană sau la membrii familiei vârstă, ocupație, venituri), la locuință și la bunurile pe care le posedă, la problemele cu care se confruntă aceștia și că asistentul social își desfășoară activitatea pe baza principiului independentei profesionale, care ii conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia; - potrivit art. 17 al Legii nr. 133 din 13.06.2008 „Cu privire la ajutorul social” fiind abilitată cu dreptul de verificare a autenticității informațiilor prezentate pentru stabilirea ajutorului social și/sau a ajutorului pentru perioada rece a anului; - având împuternicirea de a crea baza de date cu privire la cetățenii care au nevoie de asistență socială, făcând abuz de funcția deținută, acționând contrar atribuțiilor de serviciu menționate mai sus, a comis fapta de fals în acte publice, în următoarele circumstanțe: La 20.05.2014 și 18.11.2014, aflându-se în or. Cahul, îndeplinindu-și în mod defectuos și necorespunzător a atribuțiilor de serviciu și având scopul de a- și menține autoritatea pozitivă față de cet. Varachin Estera, folosindu-se de situația de serviciu, fiind investită cu anumite sarcini și responsabilități, urmărind scopul falsificării actelor publice, cunoscând că, anchetă socială - este actul care constată situația materială și socială actuală a persoanei sau a familiei, ce solicită asistență socială, și care conține date referitoare la persoană sau la membrii familiei (vârstă, ocupație, venituri), având împuternicirea de a crea baza de date cu privire la cetățenii care au nevoie de asistență socială, făcând abuz de funcția deținută, fiind cunoscută și având relații bune cu Varachin Estera, cunoscând că ultima la momentul întocmirii anchetei sociale locuind pe str. XXXXX, or. Cahul, nu se include în sectorul deservit de ea, dânsa fiind responsabilă de deservirea Sectorului nr. 4, în care nu sunt incluse adresele sus menționate, intenționat, cunoscând că aceasta are întreprindere Individuală „Varachin Estera” amplasată pe str. A. Mateevici, 8b, or. Cahul și practică activitate de întreprinzător individual, din care obține venituri, din alte interese personale, manifestate prin dorința de a-și mențină autoritatea pozitivă față de aceasta, totodată de a-și ascunde incompetența profesională, cunoscând cu certitudine că datele incluse în anchetă nu corespund realității și că î-i acordă numitei Varachin Estera un drept, iar ultima va putea obține mijloace bănești pe perioada rece a anului, folosindu- se intenționat de situația de serviciu, înțelegând și conștientizând caracterul acțiunilor sale ilegale, cunoscând cu certitudine că ultima nu are dreptul de a beneficia de asistență socială, fiind obligată să verifice selectiv la domiciliul solicitantului informațiile conținute în cererea de acordare a ajutorului social, exercitându-și atribuțiile funcționale cu grave încălcări, ascunzându-și 5 ilegalitățile comise, fiind cunoscută cu prevederile art. 12 al „Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 din 16.10.2008 care indică la aceea că, în cazul în care nu au fost prezentate toate actele confirmative necesare, cererea nu se acceptă, astfel, cunoscând despre faptul că Varachin Estera nu a prezentat actele confirmative necesare(copia buletinului de identitate a soțului, certificatul de la AOFM, prin care se confirma faptul dacă acesta este sau nu angajat în câmpul muncii), fără a fi indicate în cerere alte date referitoare la venituri, ne fiind completată în cerere rubrica „Circumstanțele și veniturile altor membri ai familiei”, inclusiv în cerere ne fiind indicate toate bunurile care sunt luate în considerare la evaluarea bunăstării familiei(laptop, televizor color), la 20.05.2014 personal a introdus date denaturate false, din numele numitei Varachin Estera, în cererea de acordare a ajutorului social nr. XXXXX, ancheta socială nr. 107 cu anexele respective și respectiv cererea de acordare a ajutorului social nr. XXXXX din 18.11.2014 cu ancheta socială nr. 220 din 18.11.2014 cu anexele, stabilindu-i astfel statut de beneficiar sub formă de servicii sociale și de prestații sociale, iar ulterior în perioada timpului menționat, listele în cauză fiind remise la CTAS Cahul, i-a fost acordat acesteia dreptul de a ridica de la CNAS, prin intermediul instituției financiare S.A. „Banca de Economii”, banii în suma totală de 22001 lei. Astfel, Zaporojeanul L. a comis infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (l) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale. Instanța a reținut că, inculpata nu și-a recunoscut vina, însă vinovăția ei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, este dovedită integral prin probele administrate.

Inculpata a declarat apel solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie achitată. Apelanta a invocat că, în speță s-a dat o definiție generală a elementului ”alt interes personal”. La fel, organul de urmărire penală nu a demonstrat un și un alt indice a infracțiunii în cauză - cauzarea daunelor considerabile, și atât timp cât instituția fiind prin lege abilitată cu dreptul de a recupera mijloacele bănești anume de ia beneficiar nici până ia moment nu au adresat în contencios administrativ o atare cerere, și atunci este oare o daună considerabilă, or, Legea 133 din 13.06.2008 art. 16 spune că anume solicitantul ajutorului social poartă răspundere pentru informații incomplete greșite, și restituie întreaga sumă care i-a fost plătită nejustificat. Totodată, instanța nu a luat în considerație că cererea de acordare a ajutorului social adresată de Varachin Esterea, ancheta socială completată de învinuită din cuvintele solicitantei nu constituie document oficiale, documentul care a dat dreptul ia beneficierea de ajutor social este decizia șefului DASPF Cahul, care de altfel a și produs efecte juridice. 6 Instanța a definit și a considerat că cererea și ancheta certifică anumite evenimente sau fapte juridice, din logica instanței această cerere și anchetă certifică un eveniment, o faptă juridică, ceea ce este ilogic, întrucât ajutorul social nu constituie un eveniment și nici un fapt juridică ci o constituie o beneficiere financiară acordată de stat anumitor grupuri de persoane. Decizia DASPF Cahul a dat dreptul de a beneficia de ajutor social solicitantului.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 25 octombrie 2017, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Zaporojanu Liliana a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute la art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunilor. Acțiunea civilă înaintată de Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul privind repararea prejudiciului material a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța de apel a reținut că, partea acuzării nu a demonstrat că Zaporojanu L. a cunoscut despre actele care sunt pretins vădit false, în acțiunile acesteia lipsește latura subiectivă - intenția directă, cât și latura subectivă - comiterea faptelor imputate din alte interese personale. Ori, reieșind din practica internațională (cauza Liivik vs. Estonia 25.06.2009) și jurisprudența națională (decizia Curții Supreme de Justiție din 24.06.2016 d.nr. 1ra-956/2016, la acuzarea lui Ciobu E. pe art. 332 alin. (1) Cod penal), Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art. 328 alin. (1) din Codul penal, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu), care a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 328 din Codul penal, a considerat aplicabilă această constatare și în speță privind acuzarea lui Zaporojanu L. pe art. 327 alin. (1) Cod penal, nefiind stabilit cauzarea prin acțiunile inculpatei a daunei în proporții considerabile intereselor publice.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Mihai Tomița a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Recurentul a invocat că, instanța de fond a dat o analiză obiectivă tuturor probelor cercetate, în corespundere cu cerințele art. 101 Cod de procedură penală, iar instanța de apel la adoptarea unei hotărâri noi nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor administrate și cercetate în cadrul instanței de fond.

Potrivit deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2018, recursul a fost admis, casta total decizia instanței de apel și dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a menționat că instanța de apel face referire în partea descriptivă a deciziei sale la declarațiile martorilor și probelor materiale examinate de prima instanță, ulterior întemeindu-și concluziile din decizia de 7 achitare pe aceste probe, însă, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel, se atestă că lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste probe cercetate de prima instanță ar fi fost verificate de către instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine cerințelor stipulate în art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală.

Potrivit ordonanței procurorului în Procuratura de Circumscripție Cahul, Mihail Tomița, din 04 aprilie 2019, privind modificarea învinuirii în instanța de judecată, prin acțiunile sale intenționate Zaporojanu L. a comis infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice și infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale.

Potrivit deciziei Colegului penal al Curții de Apel Cahul din 02 mai 2019, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Zaporojanu L. a fost achitată de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunilor. Instanța de apel reținut că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, reprezintă relațiile sociale privind buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică. Principiul unei desfășurării a activității de serviciu în sfera publică, are la bază îndeplinirea de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu în mod corect, fără abuzuri, cu respectarea drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau persoanelor juridice. Latura obiectivă a infracțiunii din speță cuprinde următoarele trei semne - 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu; 2) urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții considerabile cauzate drepturilor sau intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Ori, în cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel, nu a fost demonstrată realizarea de către inculpată a laturii obiective a infracțiunii analizate. De către acuzare nu a fost dovedită existența urmărilor prejudiciabile și anume - daunelor în proporții considerabile cauzate intereselor publice, ceea ce reprezenta una din condițiile existenței laturii obiective în cauză, la momentul săvârșirii acțiunilor imputate, 20.05.2014 și respectiv 18.11.2014. Potrivit materialelor dosarului penal, nu s-a stabilit că, în urma acțiunilor inculpatei lui DASPF Cahul au fost cauzate careva prejudicii. 8 La materialele dosarului penal, există răspunsul DASPF Cahul, prin care s- a demonstrat că, suma prejudiciului cauzat DASPF Cahul, constituie 22.001 lei. Însă, prejudiciul respectiv nu poate fi imputabil inculpatei. Mai mult, răspunsul DASPF Cahul din 21.09.2015, în care s-a indicat suma pretinsului prejudiciu cauzat, nu indică cert că, acest pretins prejudiciul a fost cauzat anume în rezultatul acțiunilor inculpatei. Despre faptul dat, a relatat și martorul Afteni N., care fiind audiată în ședința primei instanțe, a comunicat că nu poate preciza dacă anume inculpata se face vinovată de cauzarea prejudiciului menționat. În acest sens, instanța de apel judiciar consideră necesar de menționat că, potrivit art. 16 alin. (2), (3) al Legii nr. 133-XVI din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social în vigoare din 30.09.2008, cu modificările ulterioare, solicitantul este obligat să prezinte informații complete și veridice organului cu drept de stabilire a ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului. (3) în cazul prezentării unor informații incomplete, greșite sau al neinformării despre schimbările ce au intervenit în structura și cuantumul veniturilor sau în circumstanțele familiei, fapt ce a influențat cuantumul ajutorului social și/sau acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului, beneficiarul restituie întreaga sumă care i-a fost plătită nejustificat. Din cele din urmă rezultă că, chiar și în cazul în care este invocat un prejudiciu al intereselor publice, recuperarea unui astfel de prejudiciu ține de obligația beneficiarului ajutorului social. Or, anume beneficiarul ajutorului social poartă răspundere pentru veridicitatea datelor prezentate și respectiv, suportă toate consecințele pe viitor. În atare ordine e idei, instanța de apel a susținut argumentele inculpatei, invocate în apelul declarat, precum că, în cazul din speță DASPF Cahul, fiind abilitată prin lege de a solicita recuperarea prejudiciului cauzat de la beneficiarul ajutorului social, urma să se adreseze în instanța de judecată, în ordinea procedurii civile pentru recuperarea pretinsului prejudiciului cauzat. Însă, instituția menționată nu a recurs la acest drept prevăzut de lege, fapt care demonstrează poziția instituției privind lipsa prejudiciului în cauza din speță. Tot aici este relevant de menționat că, potrivit declarațiilor martorului Coltuc I., care activa în calitate de șef al DASPF Cahul și inculpatei, în privința ultimei nu a fost intentată Iniei o anchetă de serviciu și ea nu a fost sancționată disciplinar pentru careva abateri comise în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu și anume la faptul acordării ajutorului social către Varachin E. Astfel, din acest punct de vedere, prejudiciul material cauzat, menționat în actul de învinuire, nu poate fi imputabil inculpatei. Tot la capitolul lipsei prejudiciului material în cauză, instanța de apel a considerat necesar de a invoca că, la 07.12.2017, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 a post declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din art. 327 alin. (1), și de la alin. (2), lit. d), art. 361 Cod penal. În sensul art. 7 alin. (6) Cod de procedură penală, normă imperativă, hotărârile Curții Constituționale privind interpretarea Constituției sau prin neconstituționalitatea unor prevederi legale sânt obligatorii pentru organele de 9 urmărire penală, instanțele de judecată și pentru persoanele participante la procesul penal, ceea ce incontestabil demonstrează obligativitatea instanței de judecată de a aplica hotărârea Curții Constituționale respective, la speța din cauză. Astfel, din cele invocate mai sus, instanța de apel a constatat lipsa la art. 327 alin. (1) Cod penal, a semnului calificat „cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice” respectiv, lipsa urmărilor prejudiciabile în cauză, ceea ce prin sine exclude existența laturii obiective a infracțiunii incriminate. Latura subiectivă a infracțiunii incriminate, se manifestă prin intenție directă sau indirectă. Motivul infracțiunii în cauză are un caracter special. Motivul săvârșirii infracțiunii se exprimă în: 1) interesul material, 2) alte interese personale. În actul de învinuire formulat, acuzarea a incriminat inculpatei folosirea intenționată a situației de serviciu în alte interese personale. În sensul alin. (1), art. 327 Cod penal, prin alte interese personale se are în vedere interesele nemateriale ale făptuitorului, care rezultă din necesitățile sau intențiile personale ale acestora. De regulă, se are în vedere năzuința obținerii de către făptuitor a unor avantaje nepatrimoniale. Din cele din urmă rezultă că, în cazul în care instanța de fond a reținut comiterea infracțiunii de către inculpată din alte interese personale, instanța de fond urma să demonstreze care sânt acele alte interese personale ce au determinat săvârșirea infracțiunii, ceea ce nu a fost făcut. Or, la materialele dosarului penal nu se regăsește nici o probă, care ar demonstra existența a careva interese personale, nepatrimoniale din partea inculpatei, în procesul acordării ajutorului social lui Varachin E. Din contra, probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința primei instanțe, denotă lipsa intenției inculpatei de a obține careva avantaj nepatrimonial din partea lui Varachin E. Faptul respectiv, se probează și prin declarațiile martorului Varachin E., care a comunicat că, cu inculpata s-a întâlnit când s-a prezentat la DASPF Cahul, pentru a se consulta referitor la beneficierea de ajutorul social, și nu a avut o înțelegere cu aceasta de a se prezenta anume la ea. Declarațiile respective coroborează cu declarațiile inculpatei, care fiind audiată în ședința primei instanțe, a comunicat că, până la adresarea lui Varachin E., pentru acordarea ajutorului social, nu a cunoscut-o, văzând-o doar vizual prin oraș. Respectiv, poziția acuzării precum că, inculpata a avut un scop de a-și menține imaginea și autoritatea personală pozitivă față de Varachin E., și prin urmare a comis infracțiunea incriminată, nu a fost dovedită în cadrul procesului penal. Ori, în cadrul procesului penal nu a fost stabilit faptul existenței între inculpată și Varachin E., a unor relații de prietenie sau de rudenie, de interdependență, una față de alta care puteau să o determine pe inculpată la acțiunile incriminate acesteia. Nu a fost demonstrat care autoritate pozitivă urma să-și mențină inculpata, față de Varachin E. Ori, acestea nu erau nici într-o relație. 10 În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind plauzibile argumentele inculpatei reflectate în apelul declarat, precum că la caz, nu a fost stabilit că, inculpata și-a dorit o susținere profesională din partea lui Varachin E., protecție de serviciu din partea ultimei și că, Varachin E. era în posibilitatea de ai acorda această protecție. Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor inculpatei, în cazul în care refuza lui Varachin E., la întocmirea cererii de acordare a ajutorului social, ultima nu era lipsită de posibilitatea de a se adresa fie la alt asistent social, fie la conducătorul instituției, referitor la acordarea ajutorului social. Astfel, se constată lipsa intenției directe din partea inculpatei, de a obține de la Varachin E., a unor avantaje nepatrimoniale, ceea ce la rândul său denotă lipsa laturii subiective a infracțiunii imputate. Referitor la faptul că, inculpata a primit cererea de acordare a ajutorului social de la persoana care nu locuiește pe sectorul deservit de ea, instanța de apel a considerat că, faptul respectiv nu demonstrează existența laturii subiective. Or, potrivit declarațiilor inculpatei, în numite cazuri cum ar fi aflarea asistentului social în concediul medical sau concediul anual de odihnă, sau în cazul când este o funcție vacantă, un alt asistent social înlocuiește pe asistentul social care lipsește, fără emiterea în acest sens a ordinului din partea conducătorului DASPF Cahul. Declarațiile respective coroborează cu declarațiile martorului Coltuc I., care fiind audiat în ședința primei instanțe, a comunicat același fapt, menționând că în cazul în care de pe un sector lipsește asistentul social, alți asistenți sociali sânt obligați să primească cererile de acordare a ajutorului social de la persoane solicitante. Mai mult, potrivit fișei de post, în sarcina inculpatei era pus stabilirea priorității sarcinilor, planificarea și organizarea activității cu respectarea termenelor limită stabiliți. în asemenea circumstanțe rezultă că, inculpata potrivit fișei postului era obligată să desfășoară activitatea sa de serviciu în mod decent, iar acțiunile ei de serviciu urmau să fie îndreptate la respectarea termenelor stabiliți pentru examinarea cererii de acordare a ajutorului social, depuse de către Varachin E. Un argument care este important de menționat, este faptul că, potrivit declarațiilor inculpatei, decizia de acordare a ajutorului social se adoptă de programul în care se introduc datele din cererea de acordare a ajutorului social, și nu de către asistentul social. Ulterior, decizia se transmite spre semnare conducătorului DASPF Cahul. Argumentele respective nu au fost combătute de către partea acuzării în cadrul examinării cauzei, ci au fost confirmate și de către martorii audiați. Respectiv, încă odată demonstrează lipsa în acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz de serviciu. Astfel, acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, și pe acest capăt de acuzare, inculpata urmează să fie achitată. Totodată, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (1) Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a 11 activității de serviciu în sfera publică, care este condiționată de încrederea publică în autenticitatea documentelor oficiale. Latura obiectivă al infracțiunii incriminate constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date vădit false ori de falsificare a unor astfel de documente. Respectiv, din sensul laturii obiective al infracțiunii din speță, înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false, cât și falsificarea documentelor oficiale, presupun o denaturare a adevărului în documentele oficiale. Adică, persoană care indică în documentele oficiale datele vădit false, la momentul introducerii acestora trebuie să cunoască despre neveridicitatea datelor respective. Numai în astfel de caz, se realizează latura obiectivă al infracțiunii în cauză. În cadrul procesului penal nu a fost prezentate probe pertinente și concludente, care ar demonstra realizarea de către inculpată a laturii obiective al infracțiunii analizate. Ori, la caz nu s-a stabilit că, inculpata a cunoscut că datele prezentate de către Varachin E., la întocmirea cererii de acordare a ajutorului social, sânt unele false. Din contra, probele administrate și examinate în ședința instanței de fond, adeveresc o situație diametral opusă versiunii relatate în actul de învinuire. În acest sens, instanța de apel a consideată necesar de a invoca declarațiile martorului Varachin E., depuse în ședința primei instanțe, care a declarat că, inculpata nu avea de unde să cunoască despre faptul că ea deține o întreprindere individuală, iar referitor la bunurile aflate în domiciliu, a spus despre aceste bunuri inculpatei, relatând că bunurile nu-i aparțin cu drept de proprietate. Totodată, martorul Varachin E., a declarat că nu a indicat în cererea de acordare a ajutorului social despre faptul deținerii unei întreprinderi individuale. Declarațiile respective pe deplin coroborează cu probele examinate în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și în instanța de apel, cum ar fi cererea de acordare a ajutorului social și anchetă socială, precum și declarațiile inculpatei și declarațiile martorilor. Inculpata a declarat că, personal a întocmit cererea de acordare a ajutorului social din numele lui Varachin E., deoarece aceasta era la a șaptea lună de sarcină și se simțea rău. Ea punea întrebări lui Varachin E., iar ultima răspundea la întrebările puse și respectiv îndeplinea cererea. Declarațiile respective nu au fost contestate de către participanți la proces. Mai mult ca atât, prin declarațiile inculpatei se confirmă și declarațiile martorului Varachin E., referitor la bunurile aflate în domiciliul acesteia. Or, după întocmirea primei cereri de acordare a ajutorului social, inculpata s-a prezentat la domiciliul lui Varachin E. și a verificat informația prezentată referitor la bunurile indicate, și a văzut că bunurile erau împachetate în altă odaie, iar Varachin E., i-a comunicat că bunurile aparțin fratelui soțului său. Mai mult ca atât, potrivit materialelor dosarului penal, după întocmirea primei cereri de acordare a ajutorului social lui Varachin E., inculpata s-a prezentat la domiciliul acesteia împreună cu asistentul social Moroz O., care la fel a semnat ancheta socială. 12 Se reține că, fiind audiați în ședința primei instanțe, martorii Todos M., Afteni N., au declarat expres că, responsabil de veridicitatea datelor indicate în cererea de acordare a ajutorului social, este persoana care solicită acordarea unui astfel de ajutor. Declarațiile respective, coroborează cu declarațiile martorului Varachin E. și a inculpatei, și demonstrează cu certitudine că, anume Varachin E., a prezentat datele indicate în cererea de acordare a ajutorului social, iar inculpata le-a consemnat în cerere, ulterior verificând datele respective la fața locului. Cu atât mai mult, potrivit primei cereri de acordare a ajutorului social, Varachin E. a declarat că este căsătorită, însă în momentul întocmirii cererii, soțul acesteia nu era acasă, fapt care se confirmă și prin declarațiile inculpatei. Iar la a doua vizită a inculpatei la domiciliul lui Varachin E., în cadrul unei comisii împreună cu Afteni N. și Moroianu-Scobioală I., s-au constatat schimbări în componența familiei lui Varachin E., și anume, soțul se afla acasă, și era și încă un copil nou născut. Faptele respective au fost consemnate în ancheta socială, în baza căreia ulterior, Varachin E. a beneficiat de ajutorul social. Nu a fost demonstrat că inculpata a cunoscut că Varachin E. deține o întreprindere individuală. În acest sens, sunt relevante declarațiile martorilor Todos M., Afteni N. și Coltuc I., care au declarat expres că DASPF nu dispune de baza de date prin care ar putea verifica dacă solicitantul ajutorului social administrează sau nu careva întreprinderi. Coroborând aceste declarații cu declarațiile martorului Varachin E., că nu a comunicat inculpatei despre faptul deținerii unei întreprinderi individuale, se atestă că, inculpata nu avea de unde să cunoască despre faptul respectiv. Astfel, datele introduse în acest sens, nu reprezintă date vădit false. Totodată, este important că, datele prezentate de către Varachin E., la întocmirea cererii de acordare a ajutorului social, în mare parte au fost probate prin adeverințele eliberate de către organele administrației publice locale, fiind semnate de persoane responsabile cu aplicarea ștampilei umede, ceea ce demonstrează veridicitatea acestora. Ori, certificatul de componență a familiei lui Varachin E., la 17.05.2014, adică data întocmirii primei cereri de acordare a ajutorului social, a fost confirmat prin adeverința eliberată de către Primăria comunei Pelinei. Tot prin adeverință eliberată de către Primăria comunei Pelinei, a fost confirmat și faptul că, Varachin E. nu dispune de terenuri agricole în intravilanul și extravilanul comunei Pelinei. La întocmirea cererii a doua de acordare a ajutorului social, Varachin E., la fel a prezentat adeverințele cu privire la datele sus menționate, eliberate de aceleași instituții, suplimentar prezentând și certificat eliberat de către Agenția Pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin care se confirma că soțul său, Varachin Ev. este șomer și se află în evidenta instituției respective, în căutarea unui loc de muncă. Toate actele confirmative prezentate de către Varachin E., la întocmirea cererii de acordare a ajutorului social, au fost semnate de către persoane 13 responsabile și pe aceste acte au fost aplicate ștampile umede ale instituțiilor care le-au eliberat. Mai mult ca atât, după stoparea achitării ajutorului social către Varachin E., în baza primei anchete sociale, la verificarea repetată a acesteia nu s-a stabilit că; în cadrul completării anchetei sociale respective de către inculpată au fost comise careva încălcări. Iar ulterior, în baza la a doua anchetă socială, Varachin E. a beneficiat din nou ajutor social. Astfel, reieșind din cele expuse, instanța de apel a considerat că, la caz nu s-a stabilit realizarea de către inculpată a laturii obiective al infracțiunii în cauză. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de alin. (1), art. 332 Cod penal, se manifestă sub formă de intenție directă. Motivul infracțiunii în cauză are un caracter special. După caz, acesta se exprimă în: 1) interesul material; 2) alte interese personale. Prin prisma laturii subiective al infracțiunii sus menționate, făptuitorul intenționat cunoscând că datele ce urmează să fie consemnate într-un document oficial sânt false, totuși dorește includerea acestora în documente oficiale, în scopul obținerii unor beneficii patrimoniale sau nepatrimoniale. Ori, în cadrul examinării cauzei penale nu a fost demonstrată nici realizarea de către inculpată a laturii subiective al infracțiunii incriminate, nu a găsit confirmare versiunea acuzării că inculpata fiind în relații bune cu Varachin E., a introdus în cererea de acordare a ajutorului social depusă de Varachin E., a unor date vădit false, în rezultatul cărui fapt, ultima nelegitim a beneficiat de ajutorul social. Ori, după cum s-a menționat mai sus, nu s-a stabilit faptul că, inculpata și Varachin E. se cunoșteau de mai mult timp și între ele s-au creat relațiile de prietenie. În al doilea rând, potrivit art. 16 al Legii privind ajutorul social nr. 133- XVI din 13.06.2008, în vigoare din 30.09.2008, responsabil pentru prezentarea datelor autorității de asistență socială pentru beneficierea de ajutorul social, este solicitantul acestui 1 ajutor. Iar ca urmare, inculpata nici nu a cunoscut despre neveridicitatea datelor prezentate de către Varachin E., fapt ce și-a găsit confirmare prin probele examinate în cadrul examinării cauzei penale în prima instanță și verificate în instanța de apel, descrise supra. Sunt întemeiate argumentele inculpatei că, instanța de fond greșit a apreciat cererea de acordare a ajutorului social și ancheta socială ca documente oficiale care acordă persoanei careva drepturi sau exonerează de careva obligațiuni. Ori, în speță, documentul care acordă dreptul la beneficierea de ajutorul social, este decizia DASPF, privind acordarea ajutorului social. Anume în baza acestui act, persoana și dobândește dreptul de a beneficia de ajutorul social. Iar cererea de acordare a ajutorului social, precum și ancheta socială, sânt acte premergătoare deciziei de acordare a ajutorului social și exclusiv în baza acestor acte persoana nu capătă nici un drept de a beneficia de ajutorul social. În baza cererii de acordare a ajutorului social și anchetei sociale, persoana obține dreptul doar de a primi un răspuns, dacă întrunește condițiile pentru a beneficia de ajutorul social sau nu. 14 Astfel, aceste argumente ale inculpatei relatate în apelul declarat, urmează să fie reținute ca întemeiate. Respectiv, inculpata urmează să fie achitată, deoarece acțiunile ei nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

Procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Recurentul a invocat că, inculpata Zaporojanu L. în exercitarea atribuțiilor de serviciu era obligată să constate dacă solicitanta Varachin E. împreună cu cererea, a prezentat actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod obligatoriu, să fie anexate la cerere certificatul privind componența familiei, copia actului de identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de identitate, eliberat de autoritățile competente, și sau după caz alte acte confirmative și anume certificatul de salariu de la locul de muncă cu indicarea mărimii salariului net, copia contractului de arendă, locațiune, copia certificatului (patentei, licenței) care confirmă realizarea activității de antreprenoriat, conform legislației, copia certificatului de nașteri al copilului, copiile actelor de identitate ale tuturor membrilor familiei. Circumstanțele cauzei sunt confirmate prin declarațiile martorilor Moroianu-Scobioală I., Todos M., Varachin E. și materialele cauzei. Incontestabil s-a demonstrat faptul, că inculpata l-a 20.05.2014 și respectiv la 18.11.2014, a săvârșit abuzul de serviciu și falsul în acte publice, s-a demonstrat interesul personal al inculpatei în faptele săvârșite, cunoscând bine pe Varachin E., dar și cauzarea de daune considerabile intereselor persoanei juridice - Consiliului raional Cahul în suma de 22001 lei. Mai mult ca atât, instanța de apel a abuzat de poziția sa, deoarece procurorul, participant în instanța de apel, Tomița M., la 04.04.2019 a modificat învinuirea înaintată lui Zaporojanu L., conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor; ocrotite de lege ale persoanei juridice, și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum, și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale, iar instanța de apel nu a anexat-o la cauza penală, contrar prevederilor normelor procesuale art. 325 Cod de procedură penală, pentru expunere asupra învinuirii modificate. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal 15 concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 9. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind infracțiunile incriminate inculpatei în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și a prescripțiilor de drept material, în baza probelor administrate, inclusiv declarațiile inculpatei, a martorilor Moroianu-Scobioală I., Todos M., Varachin E., toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile acuzatorului de stat, probele administrate pe caz nedemonstrând prezența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, instanța de apel întemeiat dispunând achitarea inculpatei din motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunilor. Ori, soluția instanței de apel coroborează și cu următoarele împrejurări: a) potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală, în instanța de apel, procurorul poate modifica acuzarea în sensul agravării doar în cazul în care a declarat apel. Prin urmare, ordonanța procurorului din 04.04.,2019 de modificare a învinuirii inculpatei în cadrul judecării cauzei în apel, nu are suport legal, deoarece procurorul nu a declarat apel în aspectul vizat (pct. 2., 3., 7. din decizie); b) potrivit rechizitoriului, acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. art. 327 alin. (1) Cod penal, ca folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice (pct. 2. din decizie). Însă, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, textul „intereselor publice” din alin. (1) art. 327 alin. (1) Cod penal a fost declarat neconstituțional, iar prin Legea nr.60 din 07.04.2016, în vigoare din 06.05.2016, textul „în alte interese personale” a fost exclus din alin. (1) art. 327 alin. (1) Cod penal. 16 Astfel, în lipsa acestor două elemente calificative obligatorii, învinuirea formulată inculpatei prin rechizitoriu pe art. 327 alin. (1) Cod penal, devine lipsită de orice suport legal; c) în recursul de pe rol lipsește cu desăvârșire critica recurentului asupra soluției instanței de apel pe capătul de acuzare privind art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale (pct. 7., 8. din decizie) Totodată, potrivit rechizitorilui, aceste alte interese personale ale inculpatei ar fi fost manifestate prin dorința de a-și mențină autoritatea pozitivă față de aceasta, totodată de a-și ascunde incompetența profesională. Ori, o asemenea acuzație este una absolut neconcretă, neclară și confuză, iar potrivit art. 8 alin. (2) și (3), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa și sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri (pct. 2. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în împrejurările descrise supra, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Ori, în cazul în care instanța de fond și- a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod 17 de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în acest recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 8., 9. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vre-o eroare gravă de fapt, care să-i fi afectat soluția, și că recursul de pe rol este unul vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 02 mai 2019, în privința inculpatei Zaporojanu Liliana XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 noiembrie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 18