1ra-1634/2019 — art. 327 alin. 1, 332 alin. 1 Cp

1ra-1634/2019 — art. 327 alin. 1, 332 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1634/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendar, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Cahul din 02 mai 2019, în privința inculpatei

Zaporojanu Liliana XXXXX, născută

la XXXXX, originară și locuitoare a s. XXXXX, r-nul

XXXXX, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 02.10.2015 - 24.10.2016,

instanța de apel: 15.12.2016 - 25.10.2017,

instanța de recurs: 31.01.2018 - 18.09.2018,

instanța de apel: 25.10.2018 - 02.05.2019,

instanța de recurs: 08.07.2019 - 09.10.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Liliana a fost condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în

mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice în cadrul instituțiilor de stat pe un termen de 2 ani și în

baza art. 332 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 600 unități

convenționale, ce constituie 12.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice în cadrul instituțiilor de stat pe un termen de 2 ani.

1

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 15000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul instituțiilor de stat pe un

termen de 3 ani.

De la Zaporojanu Liliana s-a încasat în beneficiul Consiliului Raional

Cahul prejudiciul material în sumă de 22.001 lei.

funcția de asistent social comunitar al Direcției Asistență Socială și Protecției

Familiei or. Cahul, numită în funcție în baza ordinului șefului DASPF Cahul nr.

XXXXX din 25.03.2014, fiind conform prevederilor art. 123 Cod penal persoană

publică, fiind investită cu anumite sarcini și responsabilități, în atribuțiile căruia

conform fișei de post intra:

- identificarea și evaluarea beneficiarilor și a familiilor lor, cu deplasarea

în teren în cadrul vizitelor la domiciliu;

- formularea problemelor cu care se confruntă beneficiarul într-o anumită

perioadă de timp, în anumite circumstanțe socio-economice și stabilește

modalitățile de suport, având dreptul de a introduce în SIAAS informația din

cererile pentru acordarea ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a

anului;

- efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarului în scopul verificării

datelor din cererea pentru acordarea ajutorului social;

Fiind obligată să constate dacă solicitantul împreună cu cererea, a prezentat

actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod obligatoriu, să fie

anexate la cerere certificatul privind componența familiei, copia actului de

identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de identitate, eliberat de

autoritățile competente, și sau după caz următoarele acte confirmative:

- certificatul de salariu de la locul de muncă cu indicarea mărimii salariului

net;

- certificatul confirmativ de la organele abilitate sau copia documentelor ce

confirmă dreptul deținătorului de teren privind terenurile agricole de pe lângă

casă (intravilanul localităților), precum și din extravilanul localităților;

- copia contractului de arendă, locațiune;

- copia certificatului medical despre confirmarea sarcinii și termenului

acesteia;

- copia certificatului (patentei, licenței) care confirmă realizarea activității

de antreprenoriat, conform legislației;

- copia certificatului de naștere al copilului;

- copiile actelor de identitate ale tuturor membrilor familiei,

având dreptul de a lua decizii în cazurile ce țin de domeniul social,

cunoscând că, anchetă socială este actul care constată situația materială și socială

actuală a persoanei sau a familiei, ce solicită asistență socială, și care conține date

referitoare la persoană sau la membrii familiei (vârstă, ocupație, venituri), la

2

locuință și la bunurile pe care le posedă, la problemele cu care se confruntă aceștia

și că asistentul social își desfășoară activitatea pe baza principiului independentei

profesionale, care îi conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului

profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia;

- potrivit art. 17 al Legii nr. 133 din 13.06.2008 „Cu privire la ajutorul

social” fiind abilitată cu dreptul de verificare a autenticității informațiilor

prezentate pentru stabilirea ajutorului social și/sau a ajutorului pentru perioada

rece a anului;

- având împuternicirea de a crea baza de date cu privire la cetățenii care au

nevoie de asistență socială, făcând abuz de funcția deținută, acționând contrar

atribuțiilor de serviciu menționate mai sus, a comis fapta de abuz de serviciu, în

următoarele circumstanțe:

la 20.05.2014 și 18.11.2014, aflându-se în or. Cahul, îndeplinindu-și în mod

defectuos și necorespunzător a atribuțiilor de serviciu și având scopul de a-și

menține autoritatea pozitivă față de cet. Varachin Estera, cunoscând care sânt

cerințele legale imperative și obligatorii pentru obținerea ajutorului social și a

ajutorului pe perioada rece a anului, fiind cunoscută de faptul că solicitantul care

dorește să beneficieze de ajutor social și/sau ajutor pentru perioada rece a anului

trebuie să depună cerere pentru acordarea ajutorului social, iar împreună cu

cererea, să prezinte actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod

obligatoriu, să anexeze la cerere certificatul privind componența familiei, copia

actului de identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de identitate,

eliberat de autoritățile competente, dânsa fiind abilitată cu drept de control a

actelor depuse, acționând contrar obligațiunilor de serviciu, cunoscând care

eventual sunt cerințele pentru acceptarea cererii, a întocmit și acceptat cererea din

numele cet. Varachin Estera de acordare a ajutorului social nr. XXXXX, ancheta

socială nr. 107 cu anexele respective din 20.05.2014 și respectiv cererea de

acordare a ajutorului social nr. XXXXX din 18.11.2014 cu ancheta socială nr. 220

cu anexele, neavând informații privind faptul că în familie sânt șomeri înregistrați

la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își

au domiciliul și nu refuză un loc de muncă sau participarea la servicii de stimulare

a ocupării forței de muncă și la lucrări publice oferite de agenții, cunoscând despre

faptul că Varachin Estera nu a prezentat actele confirmative necesare(copia

buletinului de identitate a soțului, certificatul de la AOFM, prin care se confirma

faptul dacă acesta este sau nu angajat în câmpul muncii), fără a fi indicate în

cerere alte date referitoare la venituri, nefiind completată în cerere rubrica

„Circumstanțele și veniturile altor membri ai familiei”, inclusiv în cerere nefiind

indicate toate bunurile care sunt luate în considerare la evaluarea bunăstării

familiei(laptop, televizor color), astfel, fiind încălcate și prevederile art.3, art.8 al

„Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social

„aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 din 16.10.2008”, i-a stabilit numitei

Varachin Estera astfel, statut de beneficiar sub formă de servicii sociale și prestații

sociale, iar ulterior în perioada timpului menționat, listele în cauză fiind remise

3

la CTAS Cahul, i-a fost acordat acesteia dreptul de a ridica de la CNAS, prin

intermediul instituției financiare S.A. „Banca de Economii”, banii în suma totală

de 22001 lei, fiind astfel, cauzate daune considerabile Consiliului Raional Cahul

precum și daune în proporții considerabile intereselor publice ca urmare a

încălcării prevederilor imperative a legislației și actelor normative menționate, ce

reglementează cadrul legal privind garantarea posibilităților egale pentru familiile

defavorizate prin acordarea unui ajutor social la un nivel garantat de stat și modul

de stabilire și plata a ajutorului social, subminării autorității organelor publice și

instituțiilor de stat.

Astfel, Zaporojanu L. a comis infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1)

Cod penal, ca abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice.

Tot ea, exercitând funcția de asistent social comunitar al Direcției Asistenta

Socială și Protecției Familiei or. Cahul, numită în funcție în baza ordinului șefului

DASPF Cahul nr. XXXXX din 25.03.2014, fiind conform prevederilor art. 123

Cod penal persoană publică, fiind investită cu anumite sarcini și responsabilități,

în atribuțiile căruia conform fișei de post intră:

- identificarea și evaluarea beneficiarilor și a familiilor lor, cu deplasarea

în teren în cadrul vizitelor la domiciliu;

- formularea problemelor cu care se confruntă beneficiarul într-o anumită

perioadă de timp, în anumite circumstanțe socio-economice și stabilește

modalitățile de suport, având dreptul de a introduce în SIAAS informația din

cererile pentru acordarea ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a

anului;

- efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarului în scopul verificării

datelor din cererea pentru acordarea ajutorului social;

Fiind obligată să constate dacă solicitantul împreună cu cererea, a prezentat

actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod obligatoriu, să fie

anexate la cerere certificatul privind componența familiei, copia actului de

identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de identitate, eliberat de

autoritățile competente, și sau după caz următoarele acte confirmative:

- certificatul de salariu de la locul de muncă cu indicarea mărimii salariului

net;

- certificatul confirmativ de la organele abilitate sau copia documentelor ce

confirmă dreptul deținătorului de teren privind terenurile agricole de pe lângă

casă (intravilanul localităților), precum și din extravilanul localităților;

- copia contractului de arendă, locațiune;

- copia certificatului medical despre confirmarea sarcinii și termenului

acesteia;

- copia certificatului (patentei, licenței) care confirmă realizarea activității

de antreprenoriat, conform legislației;

- copia certificatului de naștere al copilului;

4

- copiile actelor de identitate ale tuturor membrilor familiei,

având dreptul de a lua decizii în cazurile ce țin de domeniul social,

cunoscând că, anchetă socială - este actul care constată situația materială și

socială actuală a persoanei sau a familiei, ce solicită asistență socială, și care

conține date referitoare la persoană sau la membrii familiei vârstă, ocupație,

venituri), la locuință și la bunurile pe care le posedă, la problemele cu care se

confruntă aceștia și că asistentul social își desfășoară activitatea pe baza

principiului independentei profesionale, care ii conferă dreptul de inițiativă și

decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii

pentru calitatea acestuia;

- potrivit art. 17 al Legii nr. 133 din 13.06.2008 „Cu privire la ajutorul

social” fiind abilitată cu dreptul de verificare a autenticității informațiilor

prezentate pentru stabilirea ajutorului social și/sau a ajutorului pentru perioada

rece a anului;

- având împuternicirea de a crea baza de date cu privire la cetățenii care au

nevoie de asistență socială, făcând abuz de funcția deținută, acționând contrar

atribuțiilor de serviciu menționate mai sus, a comis fapta de fals în acte publice,

în următoarele circumstanțe:

La 20.05.2014 și 18.11.2014, aflându-se în or. Cahul, îndeplinindu-și în

mod defectuos și necorespunzător a atribuțiilor de serviciu și având scopul de a-

și menține autoritatea pozitivă față de cet. Varachin Estera, folosindu-se de

situația de serviciu, fiind investită cu anumite sarcini și responsabilități, urmărind

scopul falsificării actelor publice, cunoscând că, anchetă socială - este actul care

constată situația materială și socială actuală a persoanei sau a familiei, ce solicită

asistență socială, și care conține date referitoare la persoană sau la membrii

familiei (vârstă, ocupație, venituri), având împuternicirea de a crea baza de date

cu privire la cetățenii care au nevoie de asistență socială, făcând abuz de funcția

deținută, fiind cunoscută și având relații bune cu Varachin Estera, cunoscând că

ultima la momentul întocmirii anchetei sociale locuind pe str. XXXXX, or. Cahul,

nu se include în sectorul deservit de ea, dânsa fiind responsabilă de deservirea

Sectorului nr. 4, în care nu sunt incluse adresele sus menționate, intenționat,

cunoscând că aceasta are întreprindere Individuală „Varachin Estera” amplasată

pe str. A. Mateevici, 8b, or. Cahul și practică activitate de întreprinzător

individual, din care obține venituri, din alte interese personale, manifestate prin

dorința de a-și mențină autoritatea pozitivă față de aceasta, totodată de a-și

ascunde incompetența profesională, cunoscând cu certitudine că datele incluse

în anchetă nu corespund realității și că î-i acordă numitei Varachin Estera un drept,

iar ultima va putea obține mijloace bănești pe perioada rece a anului, folosindu-

se intenționat de situația de serviciu, înțelegând și conștientizând caracterul

acțiunilor sale ilegale, cunoscând cu certitudine că ultima nu are dreptul de a

beneficia de asistență socială, fiind obligată să verifice selectiv la domiciliul

solicitantului informațiile conținute în cererea de acordare a ajutorului social,

exercitându-și atribuțiile funcționale cu grave încălcări, ascunzându-și

5

ilegalitățile comise, fiind cunoscută cu prevederile art. 12 al „Regulamentului cu

privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social” aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1167 din 16.10.2008 care indică la aceea că, în cazul în care nu au

fost prezentate toate actele confirmative necesare, cererea nu se acceptă, astfel,

cunoscând despre faptul că Varachin Estera nu a prezentat actele confirmative

necesare(copia buletinului de identitate a soțului, certificatul de la AOFM, prin

care se confirma faptul dacă acesta este sau nu angajat în câmpul muncii), fără a

fi indicate în cerere alte date referitoare la venituri, ne fiind completată în cerere

rubrica „Circumstanțele și veniturile altor membri ai familiei”, inclusiv în cerere

ne fiind indicate toate bunurile care sunt luate în considerare la evaluarea

bunăstării familiei(laptop, televizor color), la 20.05.2014 personal a introdus date

denaturate false, din numele numitei Varachin Estera, în cererea de acordare a

ajutorului social nr. XXXXX, ancheta socială nr. 107 cu anexele respective și

respectiv cererea de acordare a ajutorului social nr. XXXXX din 18.11.2014 cu

ancheta socială nr. 220 din 18.11.2014 cu anexele, stabilindu-i astfel statut de

beneficiar sub formă de servicii sociale și de prestații sociale, iar ulterior în

perioada timpului menționat, listele în cauză fiind remise la CTAS Cahul, i-a fost

acordat acesteia dreptul de a ridica de la CNAS, prin intermediul instituției

financiare S.A. „Banca de Economii”, banii în suma totală de 22001 lei.

Astfel, Zaporojeanul L. a comis infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (l)

Cod penal, adică înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale

a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă

aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale.

Instanța a reținut că, inculpata nu și-a recunoscut vina, însă vinovăția ei în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod

penal, este dovedită integral prin probele administrate.

hotărâri, prin care să fie achitată.

Apelanta a invocat că, în speță s-a dat o definiție generală a elementului

”alt interes personal”.

La fel, organul de urmărire penală nu a demonstrat un și un alt indice a

infracțiunii în cauză - cauzarea daunelor considerabile, și atât timp cât instituția

fiind prin lege abilitată cu dreptul de a recupera mijloacele bănești anume de ia

beneficiar nici până ia moment nu au adresat în contencios administrativ o atare

cerere, și atunci este oare o daună considerabilă, or, Legea 133 din 13.06.2008

art. 16 spune că anume solicitantul ajutorului social poartă răspundere pentru

informații incomplete greșite, și restituie întreaga sumă care i-a fost plătită

nejustificat.

Totodată, instanța nu a luat în considerație că cererea de acordare a

ajutorului social adresată de Varachin Esterea, ancheta socială completată de

învinuită din cuvintele solicitantei nu constituie document oficiale, documentul

care a dat dreptul ia beneficierea de ajutor social este decizia șefului DASPF

Cahul, care de altfel a și produs efecte juridice.

6

Instanța a definit și a considerat că cererea și ancheta certifică anumite

evenimente sau fapte juridice, din logica instanței această cerere și anchetă

certifică un eveniment, o faptă juridică, ceea ce este ilogic, întrucât ajutorul social

nu constituie un eveniment și nici un fapt juridică ci o constituie o beneficiere

financiară acordată de stat anumitor grupuri de persoane.

Decizia DASPF Cahul a dat dreptul de a beneficia de ajutor social

solicitantului.

octombrie 2017, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Zaporojanu Liliana a fost achitată de sub învinuirea comiterii

infracțiunilor prevăzute la art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunilor.

Acțiunea civilă înaintată de Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Cahul privind repararea prejudiciului material a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că, partea acuzării nu a demonstrat că Zaporojanu

L. a cunoscut despre actele care sunt pretins vădit false, în acțiunile acesteia

lipsește latura subiectivă - intenția directă, cât și latura subectivă - comiterea

faptelor imputate din alte interese personale.

Ori, reieșind din practica internațională (cauza Liivik vs. Estonia

25.06.2009) și jurisprudența națională (decizia Curții Supreme de Justiție din

24.06.2016 d.nr. 1ra-956/2016, la acuzarea lui Ciobu E. pe art. 332 alin. (1) Cod

penal), Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția

de neconstituționalitate a unor prevederi ale art. 328 alin. (1) din Codul penal,

excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu), care a declarat

neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 328 din Codul

penal, a considerat aplicabilă această constatare și în speță privind acuzarea lui

Zaporojanu L. pe art. 327 alin. (1) Cod penal, nefiind stabilit cauzarea prin

acțiunile inculpatei a daunei în proporții considerabile intereselor publice.

declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

Recurentul a invocat că, instanța de fond a dat o analiză obiectivă tuturor

probelor cercetate, în corespundere cu cerințele art. 101 Cod de procedură penală,

iar instanța de apel la adoptarea unei hotărâri noi nu s-a pronunțat asupra tuturor

probelor administrate și cercetate în cadrul instanței de fond.

18 septembrie 2018, recursul a fost admis, casta total decizia instanței de apel și

dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Instanța de recurs a menționat că instanța de apel face referire în partea

descriptivă a deciziei sale la declarațiile martorilor și probelor materiale

examinate de prima instanță, ulterior întemeindu-și concluziile din decizia de

7

achitare pe aceste probe, însă, din conținutul procesului-verbal al ședinței de

judecată din instanța de apel, se atestă că lipsesc careva consemnări care ar

confirma că aceste probe cercetate de prima instanță ar fi fost verificate de către

instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine cerințelor stipulate în

art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală.

Mihail Tomița, din 04 aprilie 2019, privind modificarea învinuirii în instanța de

judecată, prin acțiunile sale intenționate Zaporojanu L. a comis infracțiunea

prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: - abuzul de serviciu,

adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu,

în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice

și infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: -

înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit

false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost

săvârșite din alte interese personale.

2019, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Zaporojanu L. a fost achitată de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor

prevăzute la art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta

nu întrunește elementele infracțiunilor.

Instanța de apel reținut că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzută

de art. 327 alin. (1) Cod penal, reprezintă relațiile sociale privind buna desfășurare

a activității de serviciu în sfera publică. Principiul unei desfășurării a activității

de serviciu în sfera publică, are la bază îndeplinirea de către o persoană publică a

obligațiilor de serviciu în mod corect, fără abuzuri, cu respectarea drepturilor și

intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau persoanelor juridice.

Latura obiectivă a infracțiunii din speță cuprinde următoarele trei semne -

1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației

de serviciu; 2) urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții

considerabile cauzate drepturilor sau intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

Ori, în cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel, nu a fost

demonstrată realizarea de către inculpată a laturii obiective a infracțiunii

analizate.

De către acuzare nu a fost dovedită existența urmărilor prejudiciabile și

anume - daunelor în proporții considerabile cauzate intereselor publice, ceea ce

reprezenta una din condițiile existenței laturii obiective în cauză, la momentul

săvârșirii acțiunilor imputate, 20.05.2014 și respectiv 18.11.2014.

Potrivit materialelor dosarului penal, nu s-a stabilit că, în urma acțiunilor

inculpatei lui DASPF Cahul au fost cauzate careva prejudicii.

8

La materialele dosarului penal, există răspunsul DASPF Cahul, prin care s-

a demonstrat că, suma prejudiciului cauzat DASPF Cahul, constituie 22.001 lei.

Însă, prejudiciul respectiv nu poate fi imputabil inculpatei. Mai mult,

răspunsul DASPF Cahul din 21.09.2015, în care s-a indicat suma pretinsului

prejudiciu cauzat, nu indică cert că, acest pretins prejudiciul a fost cauzat anume

în rezultatul acțiunilor inculpatei. Despre faptul dat, a relatat și martorul Afteni

N., care fiind audiată în ședința primei instanțe, a comunicat că nu poate preciza

dacă anume inculpata se face vinovată de cauzarea prejudiciului menționat.

În acest sens, instanța de apel judiciar consideră necesar de menționat că,

potrivit art. 16 alin. (2), (3) al Legii nr. 133-XVI din 13.06.2008 cu privire la

ajutorul social în vigoare din 30.09.2008, cu modificările ulterioare, solicitantul

este obligat să prezinte informații complete și veridice organului cu drept de

stabilire a ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului.

(3) în cazul prezentării unor informații incomplete, greșite sau al

neinformării despre schimbările ce au intervenit în structura și cuantumul

veniturilor sau în circumstanțele familiei, fapt ce a influențat cuantumul ajutorului

social și/sau acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului,

beneficiarul restituie întreaga sumă care i-a fost plătită nejustificat.

Din cele din urmă rezultă că, chiar și în cazul în care este invocat un

prejudiciu al intereselor publice, recuperarea unui astfel de prejudiciu ține de

obligația beneficiarului ajutorului social. Or, anume beneficiarul ajutorului social

poartă răspundere pentru veridicitatea datelor prezentate și respectiv, suportă

toate consecințele pe viitor. În atare ordine e idei, instanța de apel a susținut

argumentele inculpatei, invocate în apelul declarat, precum că, în cazul din speță

DASPF Cahul, fiind abilitată prin lege de a solicita recuperarea prejudiciului

cauzat de la beneficiarul ajutorului social, urma să se adreseze în instanța de

judecată, în ordinea procedurii civile pentru recuperarea pretinsului prejudiciului

cauzat. Însă, instituția menționată nu a recurs la acest drept prevăzut de lege, fapt

care demonstrează poziția instituției privind lipsa prejudiciului în cauza din speță.

Tot aici este relevant de menționat că, potrivit declarațiilor martorului Coltuc I.,

care activa în calitate de șef al DASPF Cahul și inculpatei, în privința ultimei nu

a fost intentată Iniei o anchetă de serviciu și ea nu a fost sancționată disciplinar

pentru careva abateri comise în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu și anume

la faptul acordării ajutorului social către Varachin E. Astfel, din acest punct de

vedere, prejudiciul material cauzat, menționat în actul de învinuire, nu poate fi

imputabil inculpatei.

Tot la capitolul lipsei prejudiciului material în cauză, instanța de apel a

considerat necesar de a invoca că, la 07.12.2017, prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 33 a post declarat neconstituțional textul „intereselor publice

sau” din art. 327 alin. (1), și de la alin. (2), lit. d), art. 361 Cod penal.

În sensul art. 7 alin. (6) Cod de procedură penală, normă imperativă,

hotărârile Curții Constituționale privind interpretarea Constituției sau prin

neconstituționalitatea unor prevederi legale sânt obligatorii pentru organele de

9

urmărire penală, instanțele de judecată și pentru persoanele participante la

procesul penal, ceea ce incontestabil demonstrează obligativitatea instanței de

judecată de a aplica hotărârea Curții Constituționale respective, la speța din cauză.

Astfel, din cele invocate mai sus, instanța de apel a constatat lipsa la art.

327 alin. (1) Cod penal, a semnului calificat „cauzarea de daune în proporții

considerabile intereselor publice” respectiv, lipsa urmărilor prejudiciabile în

cauză, ceea ce prin sine exclude existența laturii obiective a infracțiunii

incriminate.

Latura subiectivă a infracțiunii incriminate, se manifestă prin intenție

directă sau indirectă. Motivul infracțiunii în cauză are un caracter special. Motivul

săvârșirii infracțiunii se exprimă în: 1) interesul material, 2) alte interese

personale.

În actul de învinuire formulat, acuzarea a incriminat inculpatei folosirea

intenționată a situației de serviciu în alte interese personale. În sensul alin. (1),

art. 327 Cod penal, prin alte interese personale se are în vedere interesele

nemateriale ale făptuitorului, care rezultă din necesitățile sau intențiile personale

ale acestora. De regulă, se are în vedere năzuința obținerii de către făptuitor a

unor avantaje nepatrimoniale.

Din cele din urmă rezultă că, în cazul în care instanța de fond a reținut

comiterea infracțiunii de către inculpată din alte interese personale, instanța de

fond urma să demonstreze care sânt acele alte interese personale ce au determinat

săvârșirea infracțiunii, ceea ce nu a fost făcut. Or, la materialele dosarului penal

nu se regăsește nici o probă, care ar demonstra existența a careva interese

personale, nepatrimoniale din partea inculpatei, în procesul acordării ajutorului

social lui Varachin E.

Din contra, probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în

ședința primei instanțe, denotă lipsa intenției inculpatei de a obține careva avantaj

nepatrimonial din partea lui Varachin E. Faptul respectiv, se probează și prin

declarațiile martorului Varachin E., care a comunicat că, cu inculpata s-a întâlnit

când s-a prezentat la DASPF Cahul, pentru a se consulta referitor la beneficierea

de ajutorul social, și nu a avut o înțelegere cu aceasta de a se prezenta anume la

ea. Declarațiile respective coroborează cu declarațiile inculpatei, care fiind

audiată în ședința primei instanțe, a comunicat că, până la adresarea lui Varachin

E., pentru acordarea ajutorului social, nu a cunoscut-o, văzând-o doar vizual prin

oraș. Respectiv, poziția acuzării precum că, inculpata a avut un scop de a-și

menține imaginea și autoritatea personală pozitivă față de Varachin E., și prin

urmare a comis infracțiunea incriminată, nu a fost dovedită în cadrul procesului

penal.

Ori, în cadrul procesului penal nu a fost stabilit faptul existenței între

inculpată și Varachin E., a unor relații de prietenie sau de rudenie, de

interdependență, una față de alta care puteau să o determine pe inculpată la

acțiunile incriminate acesteia. Nu a fost demonstrat care autoritate pozitivă urma

să-și mențină inculpata, față de Varachin E. Ori, acestea nu erau nici într-o relație.

10

În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind plauzibile argumentele inculpatei

reflectate în apelul declarat, precum că la caz, nu a fost stabilit că, inculpata și-a

dorit o susținere profesională din partea lui Varachin E., protecție de serviciu din

partea ultimei și că, Varachin E. era în posibilitatea de ai acorda această protecție.

Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor inculpatei, în cazul în care refuza lui

Varachin E., la întocmirea cererii de acordare a ajutorului social, ultima nu era

lipsită de posibilitatea de a se adresa fie la alt asistent social, fie la conducătorul

instituției, referitor la acordarea ajutorului social. Astfel, se constată lipsa intenției

directe din partea inculpatei, de a obține de la Varachin E., a unor avantaje

nepatrimoniale, ceea ce la rândul său denotă lipsa laturii subiective a infracțiunii

imputate.

Referitor la faptul că, inculpata a primit cererea de acordare a ajutorului

social de la persoana care nu locuiește pe sectorul deservit de ea, instanța de apel

a considerat că, faptul respectiv nu demonstrează existența laturii subiective. Or,

potrivit declarațiilor inculpatei, în numite cazuri cum ar fi aflarea asistentului

social în concediul medical sau concediul anual de odihnă, sau în cazul când este

o funcție vacantă, un alt asistent social înlocuiește pe asistentul social care

lipsește, fără emiterea în acest sens a ordinului din partea conducătorului DASPF

Cahul. Declarațiile respective coroborează cu declarațiile martorului Coltuc I.,

care fiind audiat în ședința primei instanțe, a comunicat același fapt, menționând

că în cazul în care de pe un sector lipsește asistentul social, alți asistenți sociali

sânt obligați să primească cererile de acordare a ajutorului social de la persoane

solicitante.

Mai mult, potrivit fișei de post, în sarcina inculpatei era pus stabilirea

priorității sarcinilor, planificarea și organizarea activității cu respectarea

termenelor limită stabiliți. în asemenea circumstanțe rezultă că, inculpata potrivit

fișei postului era obligată să desfășoară activitatea sa de serviciu în mod decent,

iar acțiunile ei de serviciu urmau să fie îndreptate la respectarea termenelor

stabiliți pentru examinarea cererii de acordare a ajutorului social, depuse de către

Varachin E. Un argument care este important de menționat, este faptul că, potrivit

declarațiilor inculpatei, decizia de acordare a ajutorului social se adoptă de

programul în care se introduc datele din cererea de acordare a ajutorului social, și

nu de către asistentul social. Ulterior, decizia se transmite spre semnare

conducătorului DASPF Cahul. Argumentele respective nu au fost combătute de

către partea acuzării în cadrul examinării cauzei, ci au fost confirmate și de către

martorii audiați. Respectiv, încă odată demonstrează lipsa în acțiunile inculpatei

a elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz de serviciu.

Astfel, acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzută

de art. 327 alin. (1) Cod penal, și pe acest capăt de acuzare, inculpata urmează să

fie achitată.

Totodată, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 332 alin.

(1) Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a

11

activității de serviciu în sfera publică, care este condiționată de încrederea publică

în autenticitatea documentelor oficiale.

Latura obiectivă al infracțiunii incriminate constă în fapta prejudiciabilă

exprimată în acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date vădit false

ori de falsificare a unor astfel de documente. Respectiv, din sensul laturii

obiective al infracțiunii din speță, înscrierea în documentele oficiale a unor date

vădit false, cât și falsificarea documentelor oficiale, presupun o denaturare a

adevărului în documentele oficiale. Adică, persoană care indică în documentele

oficiale datele vădit false, la momentul introducerii acestora trebuie să cunoască

despre neveridicitatea datelor respective. Numai în astfel de caz, se realizează

latura obiectivă al infracțiunii în cauză.

În cadrul procesului penal nu a fost prezentate probe pertinente și

concludente, care ar demonstra realizarea de către inculpată a laturii obiective al

infracțiunii analizate.

Ori, la caz nu s-a stabilit că, inculpata a cunoscut că datele prezentate de

către Varachin E., la întocmirea cererii de acordare a ajutorului social, sânt unele

false. Din contra, probele administrate și examinate în ședința instanței de fond,

adeveresc o situație diametral opusă versiunii relatate în actul de învinuire. În

acest sens, instanța de apel a consideată necesar de a invoca declarațiile

martorului Varachin E., depuse în ședința primei instanțe, care a declarat că,

inculpata nu avea de unde să cunoască despre faptul că ea deține o întreprindere

individuală, iar referitor la bunurile aflate în domiciliu, a spus despre aceste

bunuri inculpatei, relatând că bunurile nu-i aparțin cu drept de proprietate.

Totodată, martorul Varachin E., a declarat că nu a indicat în cererea de acordare

a ajutorului social despre faptul deținerii unei întreprinderi individuale.

Declarațiile respective pe deplin coroborează cu probele examinate în cadrul

cercetării judecătorești în prima instanță și în instanța de apel, cum ar fi cererea

de acordare a ajutorului social și anchetă socială, precum și declarațiile inculpatei

și declarațiile martorilor.

Inculpata a declarat că, personal a întocmit cererea de acordare a ajutorului

social din numele lui Varachin E., deoarece aceasta era la a șaptea lună de sarcină

și se simțea rău. Ea punea întrebări lui Varachin E., iar ultima răspundea la

întrebările puse și respectiv îndeplinea cererea. Declarațiile respective nu au fost

contestate de către participanți la proces. Mai mult ca atât, prin declarațiile

inculpatei se confirmă și declarațiile martorului Varachin E., referitor la bunurile

aflate în domiciliul acesteia. Or, după întocmirea primei cereri de acordare a

ajutorului social, inculpata s-a prezentat la domiciliul lui Varachin E. și a verificat

informația prezentată referitor la bunurile indicate, și a văzut că bunurile erau

împachetate în altă odaie, iar Varachin E., i-a comunicat că bunurile aparțin

fratelui soțului său. Mai mult ca atât, potrivit materialelor dosarului penal, după

întocmirea primei cereri de acordare a ajutorului social lui Varachin E., inculpata

s-a prezentat la domiciliul acesteia împreună cu asistentul social Moroz O., care

la fel a semnat ancheta socială.

12

Se reține că, fiind audiați în ședința primei instanțe, martorii Todos M.,

Afteni N., au declarat expres că, responsabil de veridicitatea datelor indicate în

cererea de acordare a ajutorului social, este persoana care solicită acordarea unui

astfel de ajutor. Declarațiile respective, coroborează cu declarațiile martorului

Varachin E. și a inculpatei, și demonstrează cu certitudine că, anume Varachin

E., a prezentat datele indicate în cererea de acordare a ajutorului social, iar

inculpata le-a consemnat în cerere, ulterior verificând datele respective la fața

locului. Cu atât mai mult, potrivit primei cereri de acordare a ajutorului social,

Varachin E. a declarat că este căsătorită, însă în momentul întocmirii cererii, soțul

acesteia nu era acasă, fapt care se confirmă și prin declarațiile inculpatei. Iar la a

doua vizită a inculpatei la domiciliul lui Varachin E., în cadrul unei comisii

împreună cu Afteni N. și Moroianu-Scobioală I., s-au constatat schimbări în

componența familiei lui Varachin E., și anume, soțul se afla acasă, și era și încă

un copil nou născut. Faptele respective au fost consemnate în ancheta socială, în

baza căreia ulterior, Varachin E. a beneficiat de ajutorul social.

Nu a fost demonstrat că inculpata a cunoscut că Varachin E. deține o

întreprindere individuală. În acest sens, sunt relevante declarațiile martorilor

Todos M., Afteni N. și Coltuc I., care au declarat expres că DASPF nu dispune

de baza de date prin care ar putea verifica dacă solicitantul ajutorului social

administrează sau nu careva întreprinderi. Coroborând aceste declarații cu

declarațiile martorului Varachin E., că nu a comunicat inculpatei despre faptul

deținerii unei întreprinderi individuale, se atestă că, inculpata nu avea de unde să

cunoască despre faptul respectiv. Astfel, datele introduse în acest sens, nu

reprezintă date vădit false.

Totodată, este important că, datele prezentate de către Varachin E., la

întocmirea cererii de acordare a ajutorului social, în mare parte au fost probate

prin adeverințele eliberate de către organele administrației publice locale, fiind

semnate de persoane responsabile cu aplicarea ștampilei umede, ceea ce

demonstrează veridicitatea acestora. Ori, certificatul de componență a familiei lui

Varachin E., la 17.05.2014, adică data întocmirii primei cereri de acordare a

ajutorului social, a fost confirmat prin adeverința eliberată de către Primăria

comunei Pelinei.

Tot prin adeverință eliberată de către Primăria comunei Pelinei, a fost

confirmat și faptul că, Varachin E. nu dispune de terenuri agricole în intravilanul

și extravilanul comunei Pelinei.

La întocmirea cererii a doua de acordare a ajutorului social, Varachin E.,

la fel a prezentat adeverințele cu privire la datele sus menționate, eliberate de

aceleași instituții, suplimentar prezentând și certificat eliberat de către Agenția

Pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin care se confirma că soțul său, Varachin

Ev. este șomer și se află în evidenta instituției respective, în căutarea unui loc de

muncă.

Toate actele confirmative prezentate de către Varachin E., la întocmirea

cererii de acordare a ajutorului social, au fost semnate de către persoane

13

responsabile și pe aceste acte au fost aplicate ștampile umede ale instituțiilor care

le-au eliberat.

Mai mult ca atât, după stoparea achitării ajutorului social către Varachin

E., în baza primei anchete sociale, la verificarea repetată a acesteia nu s-a stabilit

că; în cadrul completării anchetei sociale respective de către inculpată au fost

comise careva încălcări. Iar ulterior, în baza la a doua anchetă socială, Varachin

E. a beneficiat din nou ajutor social.

Astfel, reieșind din cele expuse, instanța de apel a considerat că, la caz nu

s-a stabilit realizarea de către inculpată a laturii obiective al infracțiunii în cauză.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de alin. (1), art. 332 Cod penal,

se manifestă sub formă de intenție directă. Motivul infracțiunii în cauză are un

caracter special. După caz, acesta se exprimă în: 1) interesul material; 2) alte

interese personale.

Prin prisma laturii subiective al infracțiunii sus menționate, făptuitorul

intenționat cunoscând că datele ce urmează să fie consemnate într-un document

oficial sânt false, totuși dorește includerea acestora în documente oficiale, în

scopul obținerii unor beneficii patrimoniale sau nepatrimoniale.

Ori, în cadrul examinării cauzei penale nu a fost demonstrată nici realizarea

de către inculpată a laturii subiective al infracțiunii incriminate, nu a găsit

confirmare versiunea acuzării că inculpata fiind în relații bune cu Varachin E., a

introdus în cererea de acordare a ajutorului social depusă de Varachin E., a unor

date vădit false, în rezultatul cărui fapt, ultima nelegitim a beneficiat de ajutorul

social. Ori, după cum s-a menționat mai sus, nu s-a stabilit faptul că, inculpata și

Varachin E. se cunoșteau de mai mult timp și între ele s-au creat relațiile de

prietenie. În al doilea rând, potrivit art. 16 al Legii privind ajutorul social nr. 133-

XVI din 13.06.2008, în vigoare din 30.09.2008, responsabil pentru prezentarea

datelor autorității de asistență socială pentru beneficierea de ajutorul social, este

solicitantul acestui 1 ajutor. Iar ca urmare, inculpata nici nu a cunoscut despre

neveridicitatea datelor prezentate de către Varachin E., fapt ce și-a găsit

confirmare prin probele examinate în cadrul examinării cauzei penale în prima

instanță și verificate în instanța de apel, descrise supra.

Sunt întemeiate argumentele inculpatei că, instanța de fond greșit a apreciat

cererea de acordare a ajutorului social și ancheta socială ca documente oficiale

care acordă persoanei careva drepturi sau exonerează de careva obligațiuni. Ori,

în speță, documentul care acordă dreptul la beneficierea de ajutorul social, este

decizia DASPF, privind acordarea ajutorului social. Anume în baza acestui act,

persoana și dobândește dreptul de a beneficia de ajutorul social. Iar cererea de

acordare a ajutorului social, precum și ancheta socială, sânt acte premergătoare

deciziei de acordare a ajutorului social și exclusiv în baza acestor acte persoana

nu capătă nici un drept de a beneficia de ajutorul social. În baza cererii de acordare

a ajutorului social și anchetei sociale, persoana obține dreptul doar de a primi un

răspuns, dacă întrunește condițiile pentru a beneficia de ajutorul social sau nu.

14

Astfel, aceste argumente ale inculpatei relatate în apelul declarat, urmează să fie

reținute ca întemeiate.

Respectiv, inculpata urmează să fie achitată, deoarece acțiunile ei nu

întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

Calendari, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurentul a invocat că, inculpata Zaporojanu L. în exercitarea atribuțiilor

de serviciu era obligată să constate dacă solicitanta Varachin E. împreună cu

cererea, a prezentat actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și, în mod

obligatoriu, să fie anexate la cerere certificatul privind componența familiei,

copia actului de identitate și legitimația de ședere temporară sau actul de

identitate, eliberat de autoritățile competente, și sau după caz alte acte

confirmative și anume certificatul de salariu de la locul de muncă cu indicarea

mărimii salariului net, copia contractului de arendă, locațiune, copia certificatului

(patentei, licenței) care confirmă realizarea activității de antreprenoriat, conform

legislației, copia certificatului de nașteri al copilului, copiile actelor de identitate

ale tuturor membrilor familiei.

Circumstanțele cauzei sunt confirmate prin declarațiile martorilor

Moroianu-Scobioală I., Todos M., Varachin E. și materialele cauzei.

Incontestabil s-a demonstrat faptul, că inculpata l-a 20.05.2014 și respectiv

la 18.11.2014, a săvârșit abuzul de serviciu și falsul în acte publice, s-a

demonstrat interesul personal al inculpatei în faptele săvârșite, cunoscând bine pe

Varachin E., dar și cauzarea de daune considerabile intereselor persoanei juridice

- Consiliului raional Cahul în suma de 22001 lei.

Mai mult ca atât, instanța de apel a abuzat de poziția sa, deoarece

procurorul, participant în instanța de apel, Tomița M., la 04.04.2019 a modificat

învinuirea înaintată lui Zaporojanu L., conform indicilor infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (1) Cod penal - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de

către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor;

ocrotite de lege ale persoanei juridice, și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal -

înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit

false, precum, și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost

săvârșite din alte interese personale, iar instanța de apel nu a anexat-o la cauza

penală, contrar prevederilor normelor procesuale art. 325 Cod de procedură

penală, pentru expunere asupra învinuirii modificate.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

15

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanța de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar,

în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 9. din

decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind infracțiunile incriminate inculpatei în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și a prescripțiilor de drept material, în

baza probelor administrate, inclusiv declarațiile inculpatei, a martorilor

Moroianu-Scobioală I., Todos M., Varachin E., toate probele fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor,

instanța de apel indicând detaliat motivele pentru care a respins versiunile și

dovezile acuzatorului de stat, probele administrate pe caz nedemonstrând

prezența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 327

alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, instanța de apel întemeiat dispunând

achitarea inculpatei din motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunilor.

Ori, soluția instanței de apel coroborează și cu următoarele împrejurări:

a) potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în

primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Conform art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală, în instanța de apel, procurorul

poate modifica acuzarea în sensul agravării doar în cazul în care a declarat apel.

Prin urmare, ordonanța procurorului din 04.04.,2019 de modificare a

învinuirii inculpatei în cadrul judecării cauzei în apel, nu are suport legal,

deoarece procurorul nu a declarat apel în aspectul vizat (pct. 2., 3., 7. din decizie);

b) potrivit rechizitoriului, acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art.

art. 327 alin. (1) Cod penal, ca folosirea intenționată de către o persoană publică

a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice (pct. 2. din decizie).

Însă, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, textul

„intereselor publice” din alin. (1) art. 327 alin. (1) Cod penal a fost declarat

neconstituțional, iar prin Legea nr.60 din 07.04.2016, în vigoare din 06.05.2016,

textul „în alte interese personale” a fost exclus din alin. (1) art. 327 alin. (1) Cod

penal.

16

Astfel, în lipsa acestor două elemente calificative obligatorii, învinuirea

formulată inculpatei prin rechizitoriu pe art. 327 alin. (1) Cod penal, devine lipsită

de orice suport legal;

c) în recursul de pe rol lipsește cu desăvârșire critica recurentului asupra

soluției instanței de apel pe capătul de acuzare privind art. 332 alin. (1) Cod penal

- înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit

false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost

săvârșite din alte interese personale (pct. 7., 8. din decizie)

Totodată, potrivit rechizitorilui, aceste alte interese personale ale

inculpatei ar fi fost manifestate prin dorința de a-și mențină autoritatea pozitivă

față de aceasta, totodată de a-și ascunde incompetența profesională. Ori, o

asemenea acuzație este una absolut neconcretă, neclară și confuză, iar potrivit art.

8 alin. (2) și (3), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, nimeni nu este obligat să

dovedească nevinovăția sa și sentința de condamnare nu poate fi bazată pe

presupuneri (pct. 2. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în împrejurările descrise supra, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de prima instanță. Ori, în cazul în care instanța de fond și-

a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația

motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi

înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

(hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 8. din

prezenta decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl

propune acuzarea, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care

nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

17

de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la

fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în acest recurs au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

(pct. 8., 9. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița

versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța

nu a admis vre-o eroare gravă de fapt, care să-i fi afectat soluția, și că recursul de

pe rol este unul vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul ordinar de pe rol urmează

a fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendar, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 02 mai 2019, în privința inculpatei

Zaporojanu Liliana XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 noiembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

18