1ra-1366/2019 — art. 186 al. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1366/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Diana Panov în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019 în cauza penală, în

privința lui

Ungureanu Simion XXXXX, născut XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 24.05.2018 până la 27.12.2018;

Instanța de apel de la 21.02.2019 până la 20.03.2019;

Instanța de recurs de la 31.05.2019 până la 02.10.2019.

a c o n s t a t a t :

Simion Ungureanu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (4) Cod penal și în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Tot prin sentință, a fost încasată în mod solidar de la Simion Ungureanu, Eugeniu

Chirilenco și Veronica Pînzari în beneficiul lui Anatolie Panasiuc suma de 93 350.00

lei cu titlu de prejudiciul material cauzat și 5 000.00 lei cu titlu de prejudiciu moral, în

rest acțiunea civilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Ungureanu în intervalul de timp cuprins între 09.01.2015 aproximativ ora 11.00 până

la 10.01.2015 aproximativ ora 15.00, acționând în comun acord cu alte persoane

Eugeniu Chirilenco, Veronica Pînzari și o alta persoana in privința căreia cauza penală

a fost disjungată pentru examinare într-o procedură separată, urmărind scopul de

profit și sustragere a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prin forțarea geamului, au pătruns de două ori în

1

locuințele cet. Anatolie Panasiuc, amplasate în XXXXX, de unde cu intenție unică au

sustras pe ascuns: un cojoc de culoare neagră cu blană artificială în valoare de 1 900.00

lei, o scurtă de culoare albă de model ,Beta” în valoare de 1 500,00 lei, o mașină

electrică pentru stors suc de model „Zemler” în valoare de 6 000.00 lei, un aragaz de

model „Hansa” de culoare cafenie în valoare de 5 000.00 lei, un aragaz de model

„Gefest” de culoare albă în valoare de 5 000.00 lei, o saltea gonflabilă în valoare de 1

200.00 lei, un cojoc de culoare neagră în valoare de 1 900.00 lei, o pereche de cizme

pentru vânătoare în valoare de 3 000.00 lei, o pereche de cizme pentru bărbați de

model ,,Beta” în valoare de 1 000.00 lei. un costum pentru vânătoare în valoare de 4

500.00 lei, un set pentru servit ceai de culoare albă combinat cu galben în valoare de 4

000.00 lei, un costum de protecție cu inscripția „Mostotread” în valoare de 1 200.00 lei,

un perforator de model „Kras” de culoare sură în valoare de 6 000.00 lei, două mașini

de găurit de culoare albastră în valoare de 800.00 lei fiecare — în total 1600.00 lei, un

motoferăstrău de culoare roșie în valoare de 3 000.00 lei, o mașină electrică pentru

montarea șuruburilor de model ,,Black Daker” de culoare oranj în valoare de 1 500.00

lei, o rândea electrică de culoare sură în valoare de 3 000.00 lei, o mașină electrică

pentru șlefuit de culoare sură în valoare de 2 000.00 lei. un geamantan pentru lucru de

culoare sură combinat cu Roșu în valoare de 1 500.00 lei, o pompă de apă de model

„Gnom” în valoare de 1 500.00 lei, 25 cartușe de calibrul 12 mm în valoare de 7 lei

fiecare - în total 175.00 lei, 25 cartușe de calibrul 16 mm în valoare de 7 lei fiecare - în

total 175.00 lei, o ladă cu sticle de vin „Mileștii Mici” în valoare de 400.00 lei, un ceainic

electric de model „Mulinex” în valoare de 600.00 lei, un cort turistic pentru 7 persoane

de culoare verde în valoare de 5 000.00 lei, un cort turistic pentru 5 persoane de culoare

albastră în valoare de 500.00 lei, un scaun pliant de culoare verde în valoare de 500.00

lei, 3 saci de dormit de culoare sură combinat cu albastru în valoare de 4 000.00 lei,

„multivar” la prețul de 800.00 lei, două spining-uri în valoare de 1 000.00 lei pentru

fiecare - în total 2 000.00 lei, o plapumă din lână naturală în valoare de 2 000.00 lei,

două perne în valoare de 200.00 lei fiecare - în total 400.00 lei, o plapumă de culoare

verde în valoare de 1 000.00 lei, un covor moldovenesc din lână naturală de culoare

neagră în valoare de 5 000.00 lei, un set de lingerie pentru dormitor în valoare de 2

000.00 lei, o plapumă de culoare bej cu flori în valoare de 400.00 lei, un ferestrău

electric de model ,,Blach Daker” în valoare de 1 200.00 lei, două talgere mari de culoare

aurie în valoare de 500.00 lei fiecare - în total 1 000.00 lei, un perforator de model

,,Bosh” în valoare de 1 200.00 lei, două ventilatoare de culoare albă în valoare de 400.00

lei fiecare - în total 800.00 lei, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială

considerabilă în sumă de 101 950.00 lei.

2

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Simion Ungureanu a comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, individualizată prin furt, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere,

cu cauzarea de daune în proporții mari.

a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să îi fie stabilită

o pedeapsă mai blândă.

În motivarea cererii de apel, inculpatul a indicat că nu a cunoscut despre faptul

că este dat în căutare, nu a primit nicio citație de la instanța de judecată. Nu s-a

eschivat de la organele de drept, s-a aflat acasă și a avut grijă de copilul său și mama

bolnavă. A recunoscut vina în cele imputate și consideră că instanța de judecată urma

să țină cont de cele menționate mai sus și să numească o pedeapsă neprivativă de

libertate prin prisma prevederilor art. 90 Cod penal.

Apelantul a menționat că, copilul său minor a rămas doar cu mama lui, care are

o vârstă înaintată, bolnavă și invalidă de gradul I.

apelul declarat de către inculpat a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea

sentinței.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a comis

anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile

art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel a precizat că sentința a fost atacată doar în partea stabilirii

pedepsei, astfel cu referire la obiectul apelului, instanța a menționat că, prima instanță

a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, astfel, fiind

aplicată în limitele prevăzute de lege.

Circumstanțe ce atenuează răspundere penală în conformitate cu prevederile art.

76 Cod penal în privința inculpatului instanța de judecată nu a stabilit. Iar, conform

art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanță agravantă în privința lui Simion

Ungureanu s-a identificat comiterea infracțiunii sub formă de participație.

De asemenea, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care

se atribuie la categoria infracțiunii grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal,

de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului,

3

care anterior a fost judecat, antecedentele penale sunt stinse, nu se află la evidența

medicului psihiatru sau narcolog și la locul de trai se caracterizează negativ.

Așadar, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră

că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea

inculpatului, a conchis că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, ținând cont de

prevederile art. 3641 Cod de procedura penală, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis. Or, la caz, instanța de apel nu poate admite solicitarea inculpatului privind

numirea unei pedepse mai blânde neprivative de libertate, de vreme ce acesta anterior

a fost tras la răspundere penală, însă nu a făcut careva concluzii de rigoare și a comis

o nouă infracțiune.

Mai mult decât atât, în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat cu certitudine

că părții vătămate nu a fost restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune, fapt menționat

de acesta în ședința instanței de apel.

Diana Panov în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod

de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei

penale, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care ultimului să îi fie

aplicată pedeapsa neprivativă de libertate cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea cerințelor, apărătorul susține că, instanțele anterioare la stabilirea

pedepsei urmau să ia în calcul faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția în cele

comise, nu s-a eschivat de la urmărirea penală, are un copil minor la întreținere care a

rămas doar cu mama acestuia, care are o vârstă înaintată și este invalidă de gradul I.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului în

referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității a recursului ordinar, Colegiul

penal decide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel

art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când judecata a avut loc fără participarea

inculpatului și a apărătorului; cauza a fost judecată fără citarea legală a inculpatului;

4

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare.

Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de

către instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului

Simion Ungureanu, și critică hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa

aplicată, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurentului privind stabilirea

categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o

finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă

parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa

fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în

viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, instanța de recurs reține că instanțele ierarhic inferioare au dat deplină

eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele

cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor

mai puțin grave săvârșite cu intenție, de motivul inculpatului, de persoana acestuia,

care anterior a fost condamnat, și-a recunoscut vina și se căiește sincer pentru fapta

comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, precum și de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, și corect au conchis că

corijarea acestuia poate avea loc doar prin stabilirea unei pedepse privative de

libertate pe un termen de 4 ani.

5

Având în vedere acest aspect, instanța de recurs își însușește în întregime

argumentele instanței de apel, redate succint la pct. 4.1. al prezentei decizii și

consideră că o expunere repetată asupra lor este inutilă, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului,

care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că, dacă

art.6 § 1 din CEDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de Jos,

19.04.1994).

Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care

nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară

fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției

sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe

inferioare (Helle vs Finlanda, 19.12.1997).

Analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată, Colegiul penal

nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar și potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Diana Panov în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 20 martie 2019, în cauza penală în privința lui Ungureanu Simion XXXXX ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 noiembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6