ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 25.10.2019

1ra-1749-2019 — art.371, 217 alin.3 CP

HOTĂRÂRE
25.10.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.371, 217 alin.3 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-1749-2019 — art.371, 217 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1749/2019

Curtea Supremă de Justiție

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Cătălin Scutelnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 iunie 2019, în privința inculpatului

Stan Denis.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 04.12.2018 – 14.05.2019,

instanța de apel: 30.05.2019 – 11.06.2019,

instanța de recurs: 26.07.2019 – 09.10.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Stan Denis a fost

condamnat în baza art. 371 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare și în baza art. 217

alin. (3) lit. e) Cod penal la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

funcții legate de circulația substanțelor chimice, pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 1 an și

6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de circulația

substanțelor chimice, pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

S-a încasat de la Stan Denis în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de

1680 lei.

militar în termen la data de 25 ianuarie 2018 de către Centrul militar al mun. Chișinău

și repartizat pentru satisfacerea serviciului militar în termen în Batalionul de gardă,

unde a deținut funcția de pușcaș grupă poliție militară, pluton poliție militară,

compania poliție militară și gradul militar de soldat. La data de 11 octombrie 2018, în

jurul orelor 06:30, militarul serviciului în termen al Batalionului de gardă, soldatul

Stan Denis, urmărind scopul eschivării de la serviciul militar, samavolnic a părăsit

teritoriul Batalionului de gardă, dislocat în mun. Chișinău, str. xx, lipsind nemotivat

1

din unitatea militară până la data de 16 noiembrie 2018, în jurul orelor 12:00, când a

fost depistat și reîntors în unitatea militară de către colaboratorii de poliție.

Tot el, la 11 octombrie 2018, aproximativ ora 06:30, în urma controlului

efectuat pe teritoriul Batalionului de gardă, dislocat în mun. Chișinău, str. xx, asupra

militarului serviciului în termen al Batalionului de gardă, soldatului Stan Denis a fost

depistată o bancnotă cu nominalul de 1 leu, împăturită, în interiorul căreia se afla o

masă vegetală de culoare cafenie-gălbuie, cu miros specific. Conform Raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-5523 din 06 decembrie 2018, masa vegetală uscată,

mărunțită, de culoare gălbui-cafenie din bancnota cu nominalul de 1 leu, reprezintă

produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, iar potrivit

informației de la Instituția medico-sanitară publică Dispensarul Republican de

Narcologie, se atestă că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței

PINACA-CHM. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 și modificările

ulterioare, masa produsului etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

2201 de 0,031 g constituie proporții mari.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei

penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi calificate în baza art. 371 alin. (1)

Cod penal, ca dezertarea, adică părăsirea unității militare, în scopul eschivării de la

serviciul militar, comisă de către un militar și în baza art. 217 alin. (3) lit. e) din

Codul penal, ca circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora

fără scop de înstrăinare, adică, păstrarea drogurilor în proporții mari, fără scop de

înstrăinare, săvârșită pe teritoriul unităților militare.

Totodată, conform art. 227 alin. (2) pct. 5 Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare cuprind sumele: cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în

cauza penală, efectuarea raportului de expertiză judiciară urmând a fi inclusă în

această categorie.

Deci, în conformitate cu prevederile art. 229 Cod de procedură penală,

urmează a fi admisă solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului

a cheltuielilor judiciare în partea ce ține de efectuarea raportului de expertiză

judiciară, adică în sumă de 1680 lei.

partea latura pedepsei și a cheltuielilor judiciare și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă minimă și respinsă cererea procurorului

privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei.

Apelantul a invocat că instanța nu a luat în considerare faptul, că Stan Denis a

recunoscut vina, se căiește sincer de cele săvârșite, a colaborat cu organul de

urmărirea penală și cu instanța de judecată pentru a stabili adevărul pe această cauză

penală, a dat declarații în cadrul procedurii simplificate și a fost atras la răspunderea

penală pentru prima dată.

2019, apelul a fost admis, casată sentința în partea încasării cheltuielilor judiciare, cu

pronunțarea unei noi hotărâri.

2

S-a respins cererea procurorului cu privire la încasarea din contul lui Stan

Denis în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 1680 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a conchis că pedeapsa stabilită de prima instanță just a fost

individualizată în baza art. 7, 75 Cod penal.

Totodată, prima instanță neîntemeiat a admis cerința acuzatorului de stat

privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 1680 lei,

pentru efectuarea raportului dc expertiză judiciară, ori, acestea sunt cheltuieli

efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar

pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din 14.04.2016, cu privire

la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, în cauzele penale, cheltuielile

pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare

din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art.142 alin.(2) Codul de

procedură penală.

Art. 2 din Legea menționată supra, stipulează că ordonator al expertizei

judiciare este organul dc urmărire penală, instanța de judecată sau un alt participant al

unui proces derulat conform legislației de procedură civilă, penală sau

contravențională (denumită în continuare legislație de procedură), care are dreptul de

a dispune sau de a solicita în mod independent efectuarea unei expertize judiciare.

La caz, raportul de expertiză judiciară a fost ordonat de către organul de

urmărire penală în vederea constatării dacă substanțele ridicare se referă la categoria

substanțelor stupefiante, psihotrope sau precursor, în urma săvârșirii infracțiunii de

către inculpat, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și

formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării.

Deci, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sunt cheltuieli efectuate

în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt

trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului, or,

aceste acțiuni țin de activitatea organului (de urmărire penală, care are un rol activ în

procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică

făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor judiciare în

procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului

penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit. Or, într-o

situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoarea.

Pe motivele reiterate, este oportun de a respinge cererea acuzatorului de stat cu

privire la încasarea din contul lui Stan Denis a cheltuielilor judiciare în mărime de

1680 lei, acestea cheltuieli judiciare fiind trecute în contul statului, potrivit

prevederilor art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și menținerea

sentinței.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a luat în considerare faptul, că în

cadrul cauzei penale de către stat au fost suportate cheltuieli în sumă de 1680 lei,

urmare a expertizei dispuse și petrecute în prezenta cauză penală, sumă ce urma a fi

3

încasată de la inculpat în beneficiul statului, conform prevederilor art.227-229 Cod de

procedură penală, iar instanța, contrar prevederilor art.385 alin. (1) pct.14), 397 pct.

5) Cod de procedură penală, nu a dispus acest fapt.

Legislatorul a expus suficient de clar în art. 229 Cod de procedură penală,

obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.

Ori, efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei

pentru aplicarea 1egii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sunt

imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind

vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu

s-ar fi efectuat.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, dacă hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al

procurorului, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind chestiunea cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct.

14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prescriu

expres că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează cine și în ce

proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate, expertiza se dispune și se efectuează, în

mod obligatoriu, pentru constatarea altor cazuri când prin alte probe nu poate fi

stabilit adevărul în cauză, deci, instanța de apel just, argumentat și în limitele

competenței legale a statuat că, în speță, cheltuielile pentru efectuarea expertizei

judiciare urmează a fi făcută din contul mijloacelor bugetului de stat.

Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța

de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura cheltuielilor judiciare.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

4

total sau parțial, condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât

cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.

427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar

este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost

puse la baza hotărârii, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul

ordinar este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, în privința inculpatului Stan Denis, pe

motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 octombrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

5

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-01-17
0,95
1ra-2171/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b Cp
Dosarul nr. 1ra-2171/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mar
CSJ 2019-12-30
0,95
1ra-2115/19 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2115/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 4 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componenţă: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilita
CSJ 2020-07-24
0,95
1ra-1265/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b Cp
Dosarul nr. 1ra-1265/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 30 iunie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh,
CSJ 2019-02-20
0,95
1ra-328/19 — art. 217 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-328/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 ianuarie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a
CSJ 2020-02-20
0,94
1ra-227/2020 — art. 217-1 al. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-227/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurca
Sursă