1ra-1411/2019 — Art. 217-1 al. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25.07.2016, Graur Sergiu a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Graur Sergiu este învinuit în aceea că, acționând împreună și de comun acord cu cunoscutul său Braga Ion și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, pe parcursul perioadei septembrie - decembrie 2014, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc, împărțind rolurile, au organizat o rețea care desfășura activitatea legată de circulația ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în scop de păstrare, procurare, transportare și distribuire a substanțelor narcotice, dar Braga Iacob era responsabil de procesul de înstrăinare ulterioară a substanțelor narcotice persoanelor terțe. Astfel, în perioada 1 menționată, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut în scop de transmitere lui Braga Ion pentru înstrăinarea ulterioară persoanelor terțe substanța narcotică - cocaină în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat ilegal la dânsul personal. Ulterior, la 05 decembrie 2014, la ora 20:00 min., Braga Ion a predat benevol organului de urmărire penală cinci pachețele cu substanțe narcotice care le-a primit de la Graur Sergiu. Conform raportului expertiză nr. 9866 din 16 decembrie 2014, substanța cu aspect de praf și bulgărași de culoare albă, predată benevol de către Braga Ion la 05 decembrie 2014, pe care le-a primit de la Graur Sergiu, reprezintă - cocaină, care se atribuie la substanțele narcotice, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, în cantitatea totală de 3,408 grame, ce constituie, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79, cantitate mare. Ulterior, la 16 decembrie 2014, între ora 23.00 și 00.00, conform înțelegerii prealabile, aflându-se în apartamentul amplasat pe str. Xxxxx, ap. xx, com. Xxxxx, mun. Xxxxx, investigatorul sub acoperire Braga Ion s-a întâlnit cu Graur Sergiu, unde i-a transmis ultimului 6700 lei, pentru substanțele narcotice anterior primite, adică cele predate organului de urmărire penală la 05 decembrie 2014. Tot el, continuîndu-și activitatea sa criminală, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc și punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope prin înstrăinare în proporții deosebit de mari, acționând prin participație în calitate de coautor, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanțele narcotice, pe care le-a transmis la 18 spre 19 decembrie 2014, pentru înstrăinare, investigatorului sub acoperire Braga Ion. Ulterior, la 19 decembrie 2014, la ora 09.00 min., Braga Ion a predat benevol organului de urmărire penală optesprezece pachețele de culoare albă și două de culoare gălbuie cu substanțe narcotice care a primit de la Graur Sergiu. Conform raportului de expertiză nr. 10715 din 31 decembrie 2014, substanța cu aspect de praf și bulgărași de culoare albă, predată benevol de către Braga Ion la 19 decembrie 2014, pe care le-a primit de la Graur Sergiu, prezintă - cocaină, care se atribuie la substanțele narcotice, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, în cantitatea totală de 13,807 grame, ce constituie, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79, cantitate deosebit de mare. Ulterior, la 22 decembrie 2014, aproximativ la ora 23.00, conform înțelegerii prealabile, aflându-se în preajma casei lui Graur Sergiu amplasată pe str. Xxxxx, com. Xxxxx, mun. Xxxxx, investigatorul sub acoperire Braga Ion s-a întâlnit cu Graur Sergiu, 2 unde i-a transmis ultimului 5600 lei pentru substanțele narcotice - anterior primite, adică cele predate organului de urmărire penală la 19 decembrie 2014. Astfel, Graur Sergiu este învinuit că, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea substanțelor narcotice, săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, Alexandru Caraman, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Graur Sergiu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice sau psihotrope pe un termen de 5 ani. 3.1. În susținerea apelului acuzatorul de stat aindicat următoarele: - la baza sentinței de achitare a inculpatului, instanța de judecată a pus doar probele apărării și anume declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate; - totodată, instanța apreciind critic declarațiile date de către martorul Braga Ion, în virtutea audierii suplimentare în instanța de judecată, a comunicat date puse în baza rechizitoriului și care, coroborând cu alte probe materiale și date (pe care de altfel instanța le-a recunoscut veridice și corecte) acumultate în cadrul urmăririi penale, demonstrează cu desăvârșire vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, s-a expus în favoarea declarațiilor date exclusiv în fața instanței de judecată, adoptând soluția achitării acestuia; - analizând declarațiile martorului acuzării Braga Ion date în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, ajungem la concluzia că, la baza sentinței instanța urmează să pună anume acele declarații unde martorul respectiv a confirmat declarațiile sale puse la bază în cadrul rechizitoriului și care au fost confirmate în cadrul audierii lui în instanța de judecată. Astfel, declarațiile martorului respectiv, au servit una din bazele probatorii, alăturea de celelalte probe cu care se coroborează, în susținerea învinuirii inculpatului, în urma audierii suplimentare în instanța de judecată nu a putut comunica motivul schimbării 3 declarațiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale și prima dată în ședința de judecată denotă detalii despre care organul de urmărire penală nu cunoștea, iar declarațiile lor se completează reciproc și se confirmă prin alte materiale ale cauzei expuse mai jos; - la emiterea sentinței instanța de judecată a dat o apreciere unilaterală probelor prezentate spre cercetare și anume cumulul de circumstanțe descrise, în condițiile, în care probele acumulate coroborează între ele confirmă în întregime faptul, că infracțiunea incriminată a fost săvârșită cu certitudine de persoana pusă sub învinuire.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2018, a fost admis apelul declarat de către procurorul, casată sentința în cauză, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Graur Sergiu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și desfășura activități legate de circulația drogurilor pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave. Dispozițiile sentinței contestate cu privire la corpurile delicte s-au menținut. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de instanțele de judecată, conform materialelor din dosar și probelor scrise cercetate, prezentate instanței de apel, precum și verificarea probelor examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința instanței de apel, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, a considerat că vinovăția inculpatului Graur Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, se dovedește conform probatoriului prezentat spre cercetare de partea acuzării în procesul de judecată, și anume: declarațiile martorului Braga Ion; procesele-verbale de interceptare și înregistrarea comunicărilor din 05.09.2014, 09.10.2014, 13.10.2014, 12.11.2014, 11.12.2014, 05.01.2015; ordonanța din 05 ianuarie 2015, privind aprecierea pertinenței rezultatelor măsurilor speciale de investigații: interceptare și înregistraea comunicărilor fonice; procesul-verbal de efectuare a percheziției din 23 decembrie 2014 la domiciliul lui Graur Sergiu; ordonanță de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la dosar penal din 13 ianuarie 2015 prin care au fost recunoscute și atașate în calitate de corpuri delicte - 56 (cincizeci și șase) bancnote cu valoare de 100 lei; procesul-verbal din 23.12.2014, de consemnare a măsurilor special de investigații; ordonanța din 23.12.2014, privind aprecierea pertinenței rezultatelor măsurilor special de 4 investigații: investigația sub acoperire și achiziția de control; procesul-verbal din 16.12.2014; privind achiziția de control; procesul-verbal din 16.12.2014, privind transmiterea banilor; procesul-verbal din 22.12.2014, privind înzestrarea cu tehnică special; ărpcesul-verbal de predare a tehnicii special din 23.12.2014; procesul-verbal din 05.01.2015; ordonanță din 15.01.2014, privind aprecierea pertinenței rezultatelor măsurilor speciale de investigații; procesul-verbal de ridicare a obiectelor, din 05.12.2014; raportul de expertiză nr. 9866 din 16.12.2014; procesul-verbal de ridicare din 19 decembrie 2014; raportul de expertiză nr. 10715 din 31.12.2014; ordonanța de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la dosar penal din 26.01.2015. Instanța de apel prin cercetarea probelor expuse supra a constatat ca dovedită din acolo de orice dubiu rezonabil că, Graur Sergiu acționând împreună și de comun acord cu cunoscutul său Braga Ion și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, pe parcursul perioadei septembrie -decembrie 2014, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc, împărțind rolurile, au organizat o rețea care desfășura activitatea legată de circulația ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în scop de păstrare, procurare, transportare și distribuire a substanțelor narcotice, dar Braga Iacob era responsabil de procesul de înstrăinare ulterioară a substanțelor narcotice persoanelor terțe. Astfel, în perioada menționată, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut în scop de transmitere lui Braga Ion pentru înstrăinarea ulterioară persoanelor terțe substanța narcotică - cocaină în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat ilegal la dânsul personal. Ulterior, la 05 decembrie 2014, la ora 20:00 min., Braga Ion a predat benevol organului de urmărire penală cinci pachețele cu substanțe narcotice care a primit de la Graur Sergiu. Conform raportului expertiză nr. 9866 din 16 decembrie 2014, substanța cu aspect de praf și bulgărași de culoare albă, predată benevol de către Braga Ion la 05 decembrie 2014, pe care le-a primit de la Graur Sergiu, reprezintă - cocaină, care se atribuie la substanțele narcotice, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, în cantitatea totală de 3,408 grame, ce constituie, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79, cantitate mare. Ulterior, la 16 decembrie 2014, între ora 23.00 și 00.00, conform înțelegerii prealabile, aflându-se în apartamentul amplasat pe str. Xxxxx, ap. xx, com. Xxxxx, mun. Xxxxx, investigatorul sub acoperire Braga Ion s-a întâlnit cu Graur Sergiu, unde i-a transmis ultimului 6700 lei, pentru substanțele narcotice anterior primite, adică cele predate organului de urmărire penală la 05 decembrie 2014. Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc și punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope prin înstrăinare în proporții deosebit de mari, acționând prin participație în calitate de coautor, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanțele narcotice, pe care le-a transmis la 5 18 spre 19 decembrie 2014, pentru înstrăinare, investigatorului sub acoperire Braga Ion. Ulterior, la 19 decembrie 2014, la ora 09.00 min., Braga Ion a predat benevol organului de urmărire penală optesprezece pachețele de culoare albă și două de culoare gălbuie cu substanțe narcotice care a primit de la Graur Sergiu. Conform raportului de expertiză nr. 10715 din 31.12.2014, substanța cu aspeict de praf și bulgărași de culoare albă, predată benevol de către Braga Ion la 19 decembrie 2014, pe care le-a primit de la Graur Sergiu, prezintă - cocaină, care se atribuie la substanțele narcotice, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, în cantitatea totală de 13,807 grame, ce constituie, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79, cantitate deosebit de mare. Ulterior, la 22 decembrie 2014, aproximativ la ora 23.00, conform înțelegerii prealabile, aflându-se în preajma casei lui Graur Sergiu amplasată pe str. Xxxxx, com. Xxxxx, mun. Xxxxx, investigatorul sub acoperire Braga Ion s-a întâlnit cu Graur Sergiu, unde i-a transmis ultimului 5600 lei, pentru substanțele narcotice - anterior primite, adică cele predate organului de urmărire penală la 19 decembrie 2014. Examinând minuțios materialul probator, instanța de apel a identificat prezența în acțiunile lui Graur Sergiu elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Potrivit declarațiilor martorului Braga Ion date în cadrul instanței de apel, ,, … Graur Sergiu îi comunica locul aflării drogurilor prin telefon, înainte de asta aveau o înțelegere. Cu Graur avea înțelegeri, nu ține minte cum s-a început, a discutat și din vorbă, aveau necesitatea să dobândească droguri. De la început avea nevoie pentru el, apoi s-a transformat într-o mică afacere. Suma de 6700 lei a fost transmis lui Graur Sergiu pentru procurarea drogurilor. Locul unde Graur ascundea drogurile l-a comunicat organului de urmărire penală. Nu a avut temeiuri de a-l defăima pe Graur Sergiu.” Martorul Braga Ion fiind audiat în cadrul urmării penale la fel a menționat ,,… Din spusele a mai multor oameni, a ieșit la Serghei Graur, care cum a înțeles poate vinde substanțe narcotice… Ulterior, în urma înțelegerii prealabile cu cet. Serghei Graur ca să-i aducă la realizare heroină, acesta a fost deacord și i-a spus că în decursul a câteva zile o să-i aducă prima parte de droguri de aproximativ 5-10 grame la preț de 50 euro pentru un gram. Astfel, aproximativ peste 2-3 zile l-a telefonat Serghei Graur, care i-a comunicat locul unde sunt ascunse drogurile și de unde să le ia, banii pentru drogurile primite urmând să-i le transmită ulterior realizării drogurilor. Se achita cu Graur Serghei pentru heroină după ce o vindea pe toată… ” La fel, instanța de apel nu a putut reține afirmațiile instanței de fond, precum că inculpatul Graur Sergiu nu a avut contact direct cu Braga Ion, or, prin procesele-verbale de interceptare și înregistraea comunicărilor din 05.09.2014, 09.10.2014, 13.10.2014, 6 12.11.2014, 11.12.2014, 05.01.2015, au fost stenografiate comunicările telefonice a lui Graur Sergiu și Braga Ion, care în perioada septembrie - decembrie 2014 au avut mai multe discuții, analiza cărora permite de avea o presupunere rezonabilă, că figuranții sunt implicați în desfacerea substanțelor narcotice. Totodată, s-a stabilit, că ultimii duc convorbiri dubioase, camuflate și cifrate, prin care se sub înțelege și permite de a concluziona că, sunt implicați în afaceri tenebre, precum și inventează diferite metodele viclene de tranzacții cu droguri. În continuare, potrivit procesului-verbal de efectuare a percheziției din 23.12.2014 la domiciliul lui Graur Sergiu situat pe adresa mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. Studenților 1, ap. 14, în cadrul căreia Graur Sergiu binevoila predat 56 (cincizeci și șase) bancnote cu valoare de 100 lei fiecare în suma totală de 5600 lei și un telefon mobil de model nokia C2- 00 cu IMEI Xxxxx și IMEI xxxxx cu două cartele sim de la compania „Moldcell" și „Orange", care au fost ridicate în cadrul percheziției. Instanța, apreciind critic declarațiile date de către martorul Braga Ion, în virtutea audierii suplimentare în instanța de judecată, a comunicat date puse în baza rechizitoriului și care, coroborând cu alte probe materiale și date (pe care de altfel instanța le-a recunoscut veridice și corecte) acumultate în cadrul urmăririi penale, demonstrează vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, s-a expus în favoarea declarațiilor date exclusiv în fața instanței de judecată, adoptând soluția achitării acestuia. Mai mult ca atât, martorul Braga Ion fiind audiat în cadrul ședinței instanței de apel, a confirmat faptul că, procura de la inculpatul Graur Sergiu droguri și în timp a devenit o mică afacere. Astfel, declarațiile martorului respectiv au servit una din bazele probatorii, în cumul cu probele materiale, cu care sunt în coroborare strânsă, în susținerea învinuirii inculpatului, în urma audierii suplimentare în instanța de judecată nu a putut comunica cu desăvârșire motivul schimbării declarațiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale și prima dată în ședința de judecată denotă detalii despre care organul de urmărire penală nu cunoștea, iar declarațiile lor se coroborează între ele și se confirmă prin alte materiale ale cauzei. Astfel, în urma examinării și cercetării probelor administrate în mod legal, instanța de apel a reținut dovedită vinovăția inculpatului Graur Sergiu în săvârșirea infracțiunii incriminate. Instanța de apel, având în vedere argumentele apelului declarat de acuzatorul de stat în coraport cu circumstanțele constatate a reținut că, la soluționarea modului și măsurii de pedeapsă, instanța de apel v-a ține seama de prevederile art. 75 Cod penal, 7 potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale. Astfel, având în vedere că, inculpatul Graur Sergiu se face vinovat în săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel a considerat, că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința ultimului nu poate fi atins decât prin stabilirea pedepsei în limita prevăzută de sancțiunea art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, sub formă de închisoare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul inculpatului, Beruceașvili Andrei, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă următoarele argumente: - în instanța de apel pe viu a fost interogat unicul "martor" al învinuirii, Braga Ion, care a susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond. Totodată și în instanța de apel Braga Ion a confirmat existența relațiilor civile cu inculpatul Graur Sergiu, legate de oferirea împrumutului de 1000 Euro. Necatând la faptul că Braga Ion a declarat că a transmis suma de 6700 lei pentru substanțe narcotice, aceste declarații nu pot fi puse în baza unei sentințe de condamnare în privința inculpatului Graur Sergiu. Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că absolut toate substanțele narcotice au fost depistate la martorul Braga Ion, care și inițial a fost tras la răspundere penală pentru desfacerea substanțelor narcotice. Anume pentru ca martorul Braga Ion să fie liberat de răspunderea penală pentru activitate ilegală de înstrăinare a substanțelor narcotice și a fost inventat dosarul penal în privința inculpatului Graur Sergiu. Iar fabricarea dosarului penal a fost foarte ușoară în situația când Graur Sergiu și Braga Ion erau cunoscuți de mai mult timp și permanent se sunau unul pe altul. Toate convorbirile interceptate și înregistrate de organul de urmărire penală pot fi apreciate în mai multe sensuri. Din declarațiile inculpatului Graur Sergiu reiesă că au discutat despre obiectele de construcție (mari, mici), pe când organele de urmărire penală le-au apreciat ca fiind discuții despre cantități de substanțe narcotice care urmau a fi procurate. Este de menționat faptul că Braga Ion a fost totuși liberat de răspundere penală pentru activitatea sa infracțională ținând cont de "conlucrare" cu organul de urmărire penală (vol. III, f.d. 7). Astfel, anume martorul Braga Ion este persoana direct cointeresată personal de condamnarea inculpatului Graur Sergiu, or în lipsa sentinței de condamnare în privința inculpatului 8 Graur Sergiu este pusă sub semnul întrebării legalitatea liberării martorului Braga Ion de răspundere penală. Fabricarea dosarului a fost și mai ușoară ținând cont de faptul că martorul Braga Ion a făcut parte din grupare criminală care se ocupa cu realizarea drogurilor, iar în componența acestei grupări criminale întrau și angajații poliției de la IP Ciocana (cauza penală în privința acestora este diferită justiției, copia rechizitoriului a fost anexată de partea apărării la materialele cauzei penale). În acest sens partea apărării menționează că martorul Braga Ion a acționat în privința inculpatului Graur Sergiu nu ca investigatorul sub acoperire, dar ca agent provocator, în acest sens fiind direct încălcate prevederile art. 136 alin. (6) CPP; - instanța de apel nu s-a expus asupra poziției părții apărării în privința faptului că Braga Ion a avut un rol de un agent provocator care cu toate metodele a încercat să-l determine pe inculpatul Graur Sergiu să comită infracțiune, iar în momentul când nu a reușit a purces la fabricarea dosarului împreună cu organul de urmărire penală. Circumstanțele procedurii penale inițiate împotriva inculpatului Graur Sergiu sunt asemănătoare cauzelor care deja formează practica Curții Europene pentru Drepturile Omului pe încălcările art. 6 CEDO în cazul provocării la comiterea infracțiunilor (cauzele Ludi c. Elveției hotărîrea din 15 iunie 1992, Teixeira de Castro c. Portugaliei, hoătărârea din 9 iunie 1998, Vanyan c. Rusiei, hotărârea din 15 decembrie 2005, Khudobin c. Rusiei, hotărîrea din 26 octombrie 2006, Ramanauskas c. Lituaniei, hotărârea din 5 februarie 2008); - conform descifrărilor convorbirilor telefonice, anume martorul Braga Ion îl contactează pe inculpat, și nu invers. Totodată, nici-o probă din materialele cauzei penale nu indică la faptul că inculpatul Graur Sergiu s-a ocupat cu careva activități legate de desfacerea substanțelor narcotice, or este firesc că pe lângă vânzarea substanțelor narcotice "martorului" Braga Ion, Graur Sergiu urma să defașoare activitatea sa infracțională și cu alte persoane, potențiali consumatori. Însă, materialele măsurilor operative de investigații denotă că o astfel de activitate lipsea; - este de menționat și faptul că instanța de apel în decizia sa nu a motivat în nici un fel aplicarea față de inculpatul Graur Sergiu a unei pedepse mai aspre decât solicitată de partea acuzării. Or, prin apelul său procurorul a solicitat condamnarea inculpatului la 7 ani închisoare, pe când instanța de judecată l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 9 ani fără a prezenta careva motive în acest sens. Astfel, instanța a încălcat prevederile art. 6 CEDO, deoarece inculpatului Graur Sergiu nu au fost explicate motivele înăspririi pedepsei penale. 9

La recursul ordinar declarat de partea apărării, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Potrivit conținutului recursului declarat, recurentul invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța de apela admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul declarat de către partea apărării, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, ajungând astfel la concluzia corectă enunțată în pct. 4. al prezentei decizii. În sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului 10 declarat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri. În acest context, instanța de recurs, menționează că din conținutul deciziei rezultă, că instanța de apel corect a constatat fapta și circumstanțele comiterii infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, de către Graur S., descriindu-le în partea descriptivă, ulterior, motivându-și concluzia de vinovăție a acestuia. Verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, fapt care se confirmă prin procesul-verbal al ședințelor de judecată. Ținând cont de cele menționate Colegiul penal conchide că conținutul deciziei corespunde prevederilor legale sus menționate. Prin urmare, Colegiul penal constată că instanța de apel a fost în drept și, de fapt, întemeiat a dispus condamnarea lui Graur S. conform învinuirii înaintate, expunându-se argumentat din motivul cărei erori de drept urmează a fi casată sentința, motivându-și detaliat și clar soluția adoptată. Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către avocat și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde și motivele pe care se întemeiază soluția. Revenind la conținutul recursului declarat, autorul acestuia consideră că instanța de apel, care a casat soluția primei instanțe, a tras o concluzie greșită în ce privește condamnarea inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate. La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de ”neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul constată că, instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a supus verificării declarațiile inculpatului, martorilor și probele materiale administrate, prin citirea lor în ședința de judecată și consemnarea acestora în procesul-verbal (f.d. 80-81, 83, 86-87, vol. IV), considerând că argumentele părții acuzării 11 cu privire la vinovăția inculpatului și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, argumentele invocate de recurent referitor la nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, sunt neîntemeiate și se resping, deoarece instanța de apel a motivat condamnarea inculpatului prin faptul, că partea acuzării a prezentat suficiente probe, care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia în procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de mai multe persoane. Instanța de recurs, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanței de apel, care a constatat existența faptei și vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Afirmațiile recurentului, precum că instanța de apel incorect a apreciat probele cauzei punându-le la baza deciziei de condamnare, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece, ca probe, acestea sunt administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanța de apel conform legislației în vigoare. Mai mult că, critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de ambele instanțe de fond. Astfel, Colegiul penal susține concluzia privind temeinicia acuzării referitoare la prezența în acțiunile inculpatului Graur S. a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate, fapta acestuia corect fiind încadrată de către instanța de apel conform prevederilor art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele indicate și descrise în conținutul deciziei contestate, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor instanței de apel. Revenind la conținutul recursului declarat, instanța de recurs va respinge ca fiind neîntemeiat argumentul apărării precum că, inculpatul a fost provocat la activitate infracțională de către martorul Braga Ion care a avut un rol de un agent provocator care cu toate 12 metodele a încercat să-l determine pe inculpatul Graur Sergiu să comită infracțiunea incriminată, iar în momentul când nu a reușit a purces la fabricarea dosarului împreună cu organul de urmărire penală, or, versiunea respectivă nu are acoperire probatorie, fiind combătură complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel, fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită, iar nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și relevate în cuprinsul sentinței, verificate și apreciate, din nou, de instanța de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpat. Astfel, Colegiul penal apreciază că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6§1 CoEDO. Instanța de apel corect a constatat că în acțiunile inculpatului Graur S. sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19.04.1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Colegiul penal reiterează, că printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din CoEDO, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpaților garantate atât de Constituția R. Moldova, CtEDO, cât și de Codul de procedură penală. Astfel, CtEDO a stabilit că, instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6§1 CoEDO. Prin urmare, Colegiul penal apreciază că, instanța de apel a făcut o analiză amplă probelor acumulate în cauză, acestea primind apreciere la justa lor valoare, concluziile instanței de apel rezultă din materialul factologic acumulat în cauză. 13 De asemenea, Colegiul penal conchide că argumentele invocate în cererea de recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt prezente în speță, iar instanța ierarhic inferioară și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor din art. 61 și 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la stabilirea pedepsei și individualizarea executării acesteia, aplicându-i lui Graur S. o pedeapsă proporțională faptei săvârșite și consecințelor survenite. Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită judecății, nu au fost admise careva erori de către instanța de apel, iar alegațiile recurentului sub acest aspect sunt vădit nefondate, neavând nici un suport probator. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. În concluzie, instanța de recurs menționează că nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub aspectele invocate de către recurent, deoarece soluția adoptată de instanța inferioară este întemeiată și motivată. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarate de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Graur Sergiu Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 18 octombrie 2019. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 14