1ra-1192/2019 — art.287 alin.2 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 alin.2 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-1192/2019 — art.287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra- 1192/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mardari,
Iurie Bejenaru,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile
ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 14 decembrie 2018 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019,
declarate de avocații Arcadii Crainic și Dinu Ostavciuc în numele inculpaților
Arsenii Pavel;
Mocanu Cristian.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 16.06.2017 – 22.12.2017,
instanța de apel: 07.02.2018 – 05.06.2018,
instanța de recurs: 05.11.2018 – 22.01.2019.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 14 decembrie 2018, Arsenii Pavel
și Mocanu Cristian au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,
la amendă în mărime de a câte 750 unități convenționale, ce constituie 15.000 lei,
pentru fiecare.
Prin aceiași sentință a fost condamnat și Malanciuc Oleg, în baza art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce
constituie 15.000 lei, însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă.
De la inculpați s-a încasat în beneficiul lui Bour Cristian prejudiciul moral în
mărime de a câte 20.000 lei, de la fiecare.
1
Instanța a constatat că inculpații Arsenii Pavel, Mocanu Cristian și
Malanciuc Oleg, cu o persoană în privința cărei cauza penală a fost disjunsă într-o
procedură separată, au comis fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală și
pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe: astfel, Arsenii Pavel,
Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian și persoana în privința cărei cauza penală a fost
disjunsă într-o procedură separată, la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-
se în loc public, în preajma blocul locativ nr. xx din str. xx, mun. Chișinău,
consumau băuturi alcoolice.
Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia cauza penală a fost
disjunsă într-o procedură separată i-a acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour
Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că s-au oprit lângă
automobilul parcat pe aceiași stradă.
Malanciuc Oleg, acționând în comun cu Arsenii Pavel și Mocanu Cristian,
încălcând grosolan și demonstrativ ordinea public intenționat, fără niciun motiv, au
inițiat un conflict spontan cu aceștia, numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând
gesturi obscene în adresa lor, înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea, după care,
s-au implicat activ în conflictul inițiat de persoana privința căreia cauza penală a
fost disjunsă într-o procedură separată, încălcând ordinea publică, manifestând
obrăznicie deosebită și lipsă de respect față de societate au aplicat părților vătămate
Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru, precum și victimei Scutari
Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care,
observând că Scutari Viorel și Albot Dumitru, au încercat să fugă, i-au urmărit,
alergând în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor.
În timpul altercației, persoana în privința căreia cauza penală a fost
disjunsă într-o procedură separată, intenționat, i-a aplicat lui Bour Cristian
lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i potrivit
raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni
corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție
cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2;
entorsa articulației genunchiului stîng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului
colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în
baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016, lui
Calancea Octavian i-au fost cauzate leziuni sub formă de echimoze și excoriație la
nivelul feței, excoriații la nivelul membrului superior drept, genunchiului stîng,
care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondet dur,
posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca
vătămare neînsemnată.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016, lui
Albot Dumitru i-au fost cauzate leziuni sub formă de fractura arcadei zigomatice
pe stînga, excoriații la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi
cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în
timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
ușoară.
2
Instanța a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod
penal, ca huliganism, adică acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-
un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane.
Totodată, instanța a reținut că partea acuzării a incriminat inculpaților
săvârșirea infracțiunii prin indicarea semnului calificativ – acțiuni intenționate care
încalcă grosolan ordinea publică, însă a omis să incrimineze și acțiuinile adiacente
obligatorii care însoțesc acțiunile de bază (aplicarea violenței asupra persoanelor
sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe) prevăzute de art. 287 Cod
penal. Astfel, cu toate că în cauză s-au stabilit și acțiunile adiacente obligatorii al
acțiunilor de bază – aplicarea violenței asupra persoanelor, prin prisma
prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, în coroborare cu omisiunile
acuzatorului de stat consemnate supra, instanța nu v-a putea incrimina aceste
acțiuni inculpaților, atât timp cât judecarea cauzei în prima instanță se efectuează
numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu.
Inculpatul Mocanu Cristian a declarat apel, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.
Apelantul a invocat că actele întocmite de procurorul N. Barbalat și L.
Rusnac, implicit punerea lui sub învinuire, este lovită de nulitate și nu produce
efecte juridice, deoarece conducerea urmăririi penale nu a fost exercitată de
procurorul desemnat în acest sens.
La 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun.
Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, a dispus conducerea
urmăririi penale de către un grup de procurori într-o altă cauză penală și nu cauza
care se investiga pe faptul huliganismului, fiind vorba de cauza penală nr.
2016130116.
Din imperativele legale, raportate la ordonanța de dispunere a conducerii
urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că procurorii N.
Barbalat și L. Rusnac au fost desemnați pentru a conduce urmărirea penală într-o
altă cauză penală. Cu toate acestea, procurorul a înaintat învinuirea și a întocmit
rechizitoriul.
Pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece conform
art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanță) una din
următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonantă) trebuia sa dispună a întocmi
rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în virtutea
prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în desfășurarea
procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță, dispune asupra
acțiunilor sau măsurilor procesuale.
În speță procurorul prin ordonanță nu a constatat că au fost respectate
dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea penală este
completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a dispus (prin
ordonanțată) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea cauzei în
judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la sesizarea
instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea rechizitoriului.
Partea vătămată, Calancea O., în ședința de judecată din 24.05.2018 nu l-a
recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la acțiunile huliganice.
3
Partea vătămată Albot D., în ședința de judecată din 16.11.2017, a declarat
că conflictul s-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour C. arătat cu degetele,
făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul să participe la agresarea sa sau a
prietenilor săi.
Declarațiile lui Bour C., date în privința sa, urmau a fi apreciate critic, ca și
declarațiile martorului Scutaru V., deoarece ele vin în contrazicere cu alte
declarații date de părțile vătămate și alți participanți la proces.
În urma cercetării materialelor cauzei penale, niciun act procesul nu indică
că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat spre
recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale, cu
excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit.
Declarațiilor părților vătămate Calancea O., Albot D., a martorului Hachi
Gh., a inculpaților și chiar a părții vătămate Bour C., a martorilor Scutaru V. și
Bour A. vorbesc despre nevinovăția sa.
3.1. A declarat apel și avocatul Arcadii Crainic, solicitând casarea sentinței
și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Arsenii Pavel să fie achitat, pe
motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Apelantul a invocat că declarațiile contradictorii și neconcludente ale
părților vătămate, cât și a martorilor acuzării depuse atât în cadrul urmăririi penale,
cât și în ședințele de judecată urmează a fi analizate critic în ansamblu cu probele
prezentate de către apărare, care pun la îndoială veridicitatea declarațiilor depuse,
privitor la participarea inculpatului, Arsenii Pavel la comiterea infracțiunii,
deoarece se întemeiază pe dubii.
Nevinovăția inculpatului și-a găsit confirmarea prin declarațiile date în
ședințele de judecată de inculpații Malanciuc O. și Mocanu C., de martorii Hachi
G., Doibani V., Arsenii A.
Procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite de
organul de urmărire penală cu părțile vătămate Albot D. și Calancea O., nu pot
constitui ca probe materiale pertinente și concludente în procesul penal. Acestea
au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea infracțiunii și
1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți vătămate, adică după ce
părțile vătămate Albot D. și Calancea O. la începutul lunii septembrie 2016, având
datele de identitate ale suspecților, inclusiv și a lui Arsenii P. au făcut cunoștință
prin intermediul rețelelor de socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în
cadrul ședințelor de judecată de părțile vătămate Albot D., Calancea O. și Bour C.,
cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale Scutaru V. și Bour
A.
În asemenea circumstanței, au fost încălcate prevederile art. 212 alin. (1)
Cod de procedură penală.
Totodată, potrivit procesului verbal de recunoaștere din 28.09.2016 este
indicat, precum că partea vătămată Albot D. o recunoaște pe persoana nr.4 după
înfățișarea feței și statură, că anume aceasta este una din persoanele, care i-au
atacat în luna iulie a anului 2010 pentru ce și a semnat, în pofida faptului că, fapta
incriminată lui Arsenii P. a fost comisă în anul 2016, ceea ce potrivit art. 251 alin.
(4) Cod de procedură penală, duce la nulitate.
4
Procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată Albot
D. și învinuitul Arsenii P., a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 113 alin.
(5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală, deoarece lipsește semnătura
reprezentantului organului de urmărire penală, Stratu S., cât și mențiunea refuzului
de al semna al acestuia.
Deși a enunțat în instanță, privitor la încălcările admise de către organul de
urmărire penală, însă acestea lipsesc în partea descriptivă a sentinței.
Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie
2019, apelurile au fost respinse, ca nefondate.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația
de fapt și vinovăția inculpaților, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,
iar faptelor săvârșite de aceștia li s-a dat o încadrare juridică corespunzătoare
materialului probator administrat.
Prin urmare, vina acestora s-a dovedit prin ansamblul probator administrat
în cadrul cercetărilor judecătorești, și anume, prin declarațiile părților vătămate
Bour C., Albot D., Calancea O., a martorilor Scutaru V., Bour A., cât și probele
scrise ca informația „903”, procesele verbale de recunoaștere a persoanei din
28.09.2016, și respectiv din 21.11.2016, prin care părțile vătămate au recunoscut
persoanele care i-au bătut s-au au participat la conflict, rapoartele de expertiză
medico-legală nr.2895/D din 04.10.2016, 2896/D din 04.10.2016 și nr.2015/D din
13.09.2016.
Astfel, prin acțiunile lor intenționate, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian, au
săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganism,
adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, acțiuni care prin
conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de
mai multe persoane.
Avocatul Dinu Ostavciuc și inculpatul Mocanu Cristian au declarat recurs
ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat, sau să fie dispusă
rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Recurenții au indicat că instanțele nu au motivat deciziile sale, nu au dat
răspuns la toate argumentele apărării și nu au calificat corect acțiunile inculpatului.
Conducere urmăririi penale nu a fost exercitată de procuror desemnat în
acest sens și respectiv, actele întocmite de procurorul N. Barbalat și L. Rusnac,
implicit punerea lui sub învinuire este lovită de nulitate și nu produce efecte
juridice în privința sa.
La 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun.
Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, potrivit pct. 2) al acesteia,
a dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori N. Barbalat și
L. Rusnac, dar într-o altă cauză penală și nu pentru cauza care investiga faptul
huliganismului, cauza penală nr. 2016130116.
Din imperativele legale raportate la Ordonanța de dispunere a conducerii
urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că procurorii N.
Barbalat și L. Rusnac au fost desemnați pentru a conduce urmărirea penală într-o
altă cauză penală. Cu toate acestea, procurorul a înaintat lui Mocanu C. învinuirea
și a întocmit rechizitoriul.
5
Pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece conform
art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanțată) una din
următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonantă) trebuia sa dispună a întocmi
rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în virtutea
prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în desfășurarea
procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță, dispune asupra
acțiunilor sau măsurilor procesuale.
În speță, procurorul de caz, prin ordonanță nu a constatat că au fost
respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea
penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a dispus
(prin ordonanță) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea cauzei în
judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la sesizarea
instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea rechizitoriului.
Partea vătămată, Calancea O., în ședința de judecată din 24.05.2018 nu l-a
recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la acțiunile huliganice.
Partea vătămată Albot D., în ședința de judecată din 16.11.2017, a declarat
că conflictul s-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour C. arătat cu degetele,
făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul să participe la agresarea sa sau a
prietenilor săi.
Declarațiile lui Bour C., date în privința sa, urmau a fi apreciate critic., ca și
declarațiile martorului Scutaru V., deoarece ele vin în contrazicere cu alte
declarații date de părțile vătămate și alți participanți la proces.
În urma cercetării materialelor cauzei penale, nici un act procesul nu indică
că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat spre
recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale, cu
excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit.
Din analiza probelor și anume a declarațiilor părților vătămate Calancea O.,
Albot D., a martorului Hachi Gh., a inculpaților și chiar a părții vătămate Bour C.
și a martorilor Scutaru V. și Bour A., care și ele prin contrazicerile sale, vorbesc
despre nevinovăția lui Mocanu C.
Atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, apărarea a solicitat audierea
unor martori ai apărării, care de către instanță au fost respinși, fără nici o
argumentare. Martorul Bogudușenco E. a fost martor ocular și a asistat la conflict,
putând să comunice date în vederea aflării adevărului, iar odată ce instanțele au
respins audierea martorului, fără să-și motiveze concluzia, s-a încalcat dreptul
inculpatului la un proces echitabil.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8)
Cod de procedură penală – cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără
citarea legală a unei părți (martorilor), instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, acesta
este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
5.1. A declarat recurs ordinat și avocatul Arcadii Crainic, solicitând casarea
hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
6
inculpatul Arsenii Pavel să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii.
Recurentul invocă că inculpatul a indicat probele atât în susținerele verbale,
cât și în cererea de apel, care au fost administrate în cadrul ședințelor de judecată și
necesitau în mod obligatoriu în temeiul art. 394 alin. (l) pct. 2) Cod de procedură
penală, ca atât instanța de fond, cât și instanța de apel, care a menținut sentința de
condamnare în privința lui Arsenii P. să le analizeze în ansamblu și să-și motiveze
decizia din ce considerente a respins probelor invocate de către apărare.
Ori, în partea descriptivă a deciziei, cât și a sentintiei, privitor la poziția
apărării sunt incluse numai depozițiile martorilor Arsenii A., Hachi Gh. și Doibani
V., care atât în decizie, cât și în sentință nu sunt analizate în mod obiectiv în
ansamblu cu alte probe invocate, iar în rest probele invocate de către apărare au
fost excluse, nu se regăsesc în decizia de menținere a sentinței de condamnare, iar
altele sunt analizate superficial.
Astfel, instanța de apel a pronunțat o hotărâre, ce este contrară prevederilor
art. 19 alin. (1) Cod de procedură penală, că orice persoană are dreptul la
examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen rezonabil, de
către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care va acționa în
conformitate cu prezentul cod.
Nevinovăția inculpatului, se probează și prin faptul că de către organul de
urmărire penală Chirica I. a fost învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (1) Cod penal, adică și de comiterea leziunilor
corporale medii, fapt ce demonstrează că Bour C. a fost maltratat exclusiv de către
Chirică I., dar nu și de alți inculpați, ultimul a fost judecat și condamnat într-o
procedură separată, recunoscându-și vina.
Nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost
condamnat se confirmă și prin declarațiile date în ședințele de judecată de
inculpații Malanciuc O. și Mocanu C., de martorii Hachi G., Doibani V., Arsenii
A.
Procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite de
organul de urmărire penală cu părțile vătămate Albot D. și Calancea O., nu pot
constitui ca probe materiale pertinente și concludente în procesul penal. Acestea
au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea infracțiunii și
1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți vătămate, adică după ce
părțile vătămate Albot D. și Calancea O. la începutul lunii septembrie 2016, având
datele de identitate ale suspecților, inclusiv și a lui Arsenii P. au făcut cunoștință
prin intermediul rețelelor de socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în
cadrul ședințelor de judecată de părțile vătămate Albot D., Calancea O. și Bour C.,
cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale Scutaru V. și Bour
A.
În asemenea circumstanțe, au fost încălcate prevederile art. 212 alin. (1) Cod
de procedură penală.
Instanța de apel nu s-a expus asupra procesului verbal de recunoaștere din
28.09.2016 în care este indicat, precum că partea vătămată Albot D. o recunoaște
pe persoana nr.4 după înfățișarea feței și statură, că anume aceasta este una din
persoanele, care i-au atacat în luna iulie a anului 2010 pentru ce și a semnat, în
7
pofida faptului că, fapta incriminată lui Arsenii P. a fost comisă în anul 2016, ceea
ce potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, duce la nulitate.
Procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată Albot
D. și învinuitul Arsenii P., a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 113 alin.
(5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală, deoarece lipsește semnătura
reprezentantului organului de urmărire penală, Stratu S., cât și mențiunea refuzului
de al semna al acestuia, pe care instanța de apel le-a apreciat la legale.
Nu s-a expus instanța de apel nici asupra încălcărilor admise de către
organul de urmărire penală, care au fost invocate de apărare în apel, asupra cărora
nu s-a expus nici prima instanță.
Nejustificat, instanța de apel a refuzat în audierea martorului ocular
Bogdușenoc E.
Instanța nu a dat o apreciere în ansamblu a altor probe invocate de apărare,
privitor la declarațiile contradictorii și neconcludente depuse pe parcursul urmăririi
penale și ședințelor de judecată de către părțile vătămate Albot D., Calancea O. și
Boru C., cât și a martorilor acuzării Bour A. și Scutaru V.
La emiterea deciziei, instanța de apel n-a ținut cont și de faptul, precum că
din concluzia neargumentată a instanței de fond în sentința de condamnare din
14.12.2018 se atestă de jure și de fapt lipsa elementelor infracțiunii imputate
inculpatului, Arsenii Pavel cu privire la săvârșirea infracțiunii art. 287 alin. (2), lit.
b) Cod penal.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală – instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel.
Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a
fi admise din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu
cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este
în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
inculpatului.
Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel
au comis următoarele erori de drept.
În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința
instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325
alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele
învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) și 2)
Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează
chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă
această faptă a fost săvârșită de inculpat. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă
descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită.
8
Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după
formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.
Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea
anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor
inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39.,
41.).
În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței (pct. 2. din
decizie), instanța de fond:
a) în descriptiv, ignorând faptul că potrivit rechizitoriului, fiecărui inculpat,
din cei trei, i-a fost formulată învinuirea separat, a descris ca fiind dovedită doar
fapta criminală comisă de inculpatul Malanciuc Oleg;
b) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate
în rechizitoriu, deoarece a constatat neclar și divergent că inculpatul Malanciuc
Oleg, a săvârșit și următorul episod: „În timpul altercației, persoana în privința
căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, intenționat, i-a
aplicat lui Bour Cristian lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și
membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din
04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă
manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare,
fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stîng gr. II cu
lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la
nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează
dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca
vătămare medie”, încadrându-i acțiunile în baza art. 287 alin. lit. b) Cod penal.
Ori, potrivit rechizitoriului, aceste acțiuni sunt incriminate și inculpatului
Chirica I., în privința cărui procedura a fost disjungată, indicându-se că: „În timpul
altercației, Chirica Ion, intenționat, i-a aplicat părții vătămate Bour Cristian
lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i potrivit
raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni
corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție
cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2;
entorsa articulației genunchiului stîng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului
colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în
baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie”, dar aceste fapte fiindu-i
încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal (f.d. 248-248, v.1).
Deci, instanța a evitat să constate cine, prin care acțiuni concrete și cu ce
intenție i-a cauzat părții vătămate Bour Cristian vătămre medie, cât și să
argumenteze încadrarea juridică corectă a respectivelor fapte.
Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile
prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se
întemeiază soluția.
În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod
de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și
9
temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din cauza penală și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în
apel. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept
care au dus la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie
să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,
Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă
fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,
dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se
constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,
hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei
(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor
penale în ordine de apel).
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):
a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise
de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat
sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea
cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;
b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile de pe rol și
repetate în recursurile ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 3.1., 5.,
5.1, cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3. - 5..1. din
decizie);
Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și apel nu au
judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu
cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursurile de pe rol sunt
întemeiate.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către
instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de
recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei
contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
10
D E C I D E:
admite recursurile ordinare declarate de avocații Arcadii Crainic și Dinu
Ostavciuc, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27
februarie 2019, în privința inculpaților Arsenii Pavel xx și Mocanu Cristian xx, și
dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, find pronunțată integral la 11
octombrie 2019.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
11