ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 10.11.2021

1ra-495/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
10.11.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
art.427, pct. 5, 6, 8, 16 CPP
Citează această cauză
1ra-495/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-495/2021

Curtea Supremă de Justiție

05 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nadejda Toma

Judecători – Victor Boico, Vladimir Timofti, Anatolie Țurcan, Victor Burduh,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului

Arsenii Pavel și de către avocatul Babără Angela cu inculpatul Mocanu Cristian

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Arsenii Pavel xxxxx, născut la xxxxxxxx, originar

și domiciliat xxxxxxxxxx

Mocanu Cristian xxxxx, născut la xxxxxxx,

originar și domiciliat în xxxxxxxxx

Malanciuc Oleg, născut la xxxxxx, domiciliat în

xxxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 06.04.2017 – 14.12.2018;

Instanța de apel: 21.01.2019 – 27.02.2019;

Instanța de recurs: 13.05.2019 – 17.09.2019;

Instanța de apel: 23.10.2019 – 29.09.2020;

Instanța de recurs: 01.12.2020–05.10.2021.

2018, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian și au fost condamnați în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de a câte 750 unități

convenționale, ce constituie 15.000 lei, pentru fiecare.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Malanciuc Oleg, în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 750 unități convenționale,

ce constituie 15.000 lei, însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se

contestă.

De la inculpați s-a încasat în beneficiul lui Bour Cristian prejudiciul

moral în mărime de a câte 20.000 lei, de la fiecare.

Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg, cu o persoană în privința cărei cauza

penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au comis fapta prejudiciabilă,

prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele

1

circumstanțe: astfel, Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian și

persoana în privința cărei cauza penală a fost disjunsă într-o procedură

separată, la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc public, în

preajma blocul locativ nr.27 din str. Hristo Botev, mun. Chișinău, consumau

băuturi alcoolice.

Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia cauza penală a

fost disjunsă într-o procedură separată i-a acostat jignitor pe Calancea Octavian,

Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că s-au oprit lângă

automobilul parcat pe aceiași stradă, Malanciuc Oleg, acționând în comun cu

Arsenii Pavel și Mocanu Cristian, încălcând grosolan și demonstrativ ordinea

public intenționat, fără niciun motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia,

numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor,

înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea, după care, s-au implicat activ în

conflictul inițiat de persoana privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o

procedură separată, încălcând ordinea publică, manifestând obrăznicie

deosebită și lipsă de respect față de societate au aplicat părților vătămate

Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru, precum și victimei Scutari

Viorel, lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care,

observând că Scutari Viorel și Albot Dumitru, au încercat să fugă, i-au urmărit,

alergând în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor.

În timpul altercației, persoana în privința căreia cauza penală a fost

disjunsă într-o procedură separată, intenționat, i-a aplicat lui Bour Cristian

lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni

corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d

2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a

ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care

au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016,

lui Calancea Octavian i-au fost cauzate leziuni sub formă de echimoze și

excoriație la nivelul feței, excoriații la nivelul membrului superior drept,

genunchiului stâng, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în

baza acestui criteriu, se califică ca vătămare neînsemnată.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,

lui Albot Dumitru i-au fost cauzate leziuni sub formă de fractura arcadei

zigomatice pe stânga, excoriații la nivelul cotului stâng și genunchiului drept,

care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent

2

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se

califică ca vătămare ușoară.

Apreciind probele administrate în cadrul cercetării judecătorești din

punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității lor, instanța de fond a

conchis că acțiunile inculpaților urmează a fi calificate în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan

ordinea publică, acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane.

- avocatul Crainic Arcadii în interesele inculpatului Arsenii Pavel,

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Arsenii Pavel să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii;

- inculpatul Mocanu Cristian, prin care solicită admiterea acestuia,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

3.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului

Arsenii Pavel a menționat că:

- declarațiile contradictorii și neconcludente ale părților vătămate, cât și a

martorilor acuzării depuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședințele de

judecată urmează a fi analizate critic în ansamblu cu probele prezentate de către

apărare, care pun la îndoială veridicitatea declarațiilor depuse, privitor la

participarea inculpatului, Arsenii Pavel la comiterea infracțiunii, deoarece se

întemeiază pe dubii;

- nevinovăția inculpatului și-a găsit confirmarea prin declarațiile date în

ședințele de judecată de inculpații Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, de

martorii Hachi Gheorghe, Doibani Victor, Arsenii Pavel. Procesele verbale de

recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite de organul de urmărire

penală cu părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian, nu pot

constitui ca probe materiale pertinente și concludente în procesul penal.

Acestea au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea

infracțiunii și 1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți

vătămate, adică după ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian

la începutul lunii septembrie 2016, având datele de identitate ale suspecților,

inclusiv și a lui Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de

socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul ședințelor de

judecată de părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour

Cristian, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale

Scutaru Victor și Bour Alinlin. Astfel au fost încălcate prevederile art. 212 alin.

(1) Cod de procedură penală;

- potrivit procesului verbal de recunoaștere din 28.09.2016 este indicat,

precum că partea vătămată Albot Dumitru o recunoaște pe persoana nr.4 după

înfățișarea feței și statură, că anume aceasta este una din persoanele, care i-au

3

atacat în luna iulie a anului 2010 pentru ce și a semnat, în pofida faptului că,

fapta incriminată lui Arsenii Pavel a fost comisă în anul 2016, ceea ce potrivit

art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, duce la nulitate;

- procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată

Albot Dumitru și învinuitul Arsenii Pavel, a fost întocmit cu încălcarea

prevederilor art.113 alin.(5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală,

deoarece lipsește semnătura reprezentantului organului de urmărire penală,

Stratu S., cât și mențiunea refuzului de al semna al acestuia.

3.2. În motivarea cerințelor sale, inculpatul Mocanu Cristian a menționat că:

- actele întocmite de procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana,

implicit punerea lui sub învinuire, este lovită de nulitate și nu produce efecte

juridice, deoarece conducerea urmăririi penale nu a fost exercitată de

procurorul desemnat în acest sens;

- la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun.

Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, s-a dispus conducerea

urmăririi penale de către un grup de procurori într-o altă cauză penală și nu

cauza care se investiga pe faptul huliganismului, fiind vorba de cauza penală

nr. 2016130116;

- din imperativele legale, raportate la ordonanța de dispunere a

conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că

procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a

conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea,

procurorul a înaintat învinuirea și a întocmit rechizitoriul;

- pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece

conform art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanță)

una din următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonanță) trebuia sa dispună a

întocmi rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în

virtutea prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în

desfășurarea procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță,

dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale;

- în speță procurorul prin ordonanță nu a constatat că au fost respectate

dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea penală

este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a dispus

(prin ordonanță) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea cauzei

în judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la

sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea

rechizitoriului;

- partea vătămată, Calancea Octavian, în ședința de judecată din

24.05.2018 nu l-a recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la

acțiunile huliganice;

- iar, partea vătămată Albot Dumitru, în ședința de judecată din

16.11.2017, a declarat că conflictuls-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour

4

Cristian arătat cu degetele, făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul

să participe la agresarea sa sau a prietenilor săi;

- declarațiile lui Bour Cristian, date în privința sa, urmau a fi apreciate

critic, ca și declarațiile martorului Scutaru Victor, deoarece ele vin în

contrazicere cu alte declarații date de părțile vătămate și alți participanți la

proces;

- în urma cercetării materialelor cauzei penale, niciun act procesul nu

indică că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat

spre recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale,

cu excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit;

- declarațiilor părților vătămate Calancea Octavian, Albot Dumitru, a

martorului Hachi Gheorghe, a inculpaților și chiar a părții vătămate Bour

Cristian, a martorilor Scutaru Victor și Bour Alinlin vorbesc despre

nevinovăția sa.

februarie 2019, apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală, au declarat

recurs ordinar, prin care au solicitat casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat, sau să

fie dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În motivarea cerințelor sale recurenții au indicat că:

- instanțele nu au motivat deciziile sale, nu au dat răspuns la toate

argumentele apărării și nu au calificat corect acțiunile inculpatului.

- conducere urmăririi penale nu a fost exercitată de procuror desemnat

în acest sens și respectiv, actele întocmite de procurorul Barbalat Nadejda și

Rusnac Liliana, implicit punerea lui sub învinuire este lovită de nulitate și nu

produce efecte juridice în privința sa.

- la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun.

Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, potrivit pct. 2) al

acesteia, a dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori

Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana, dar într-o altă cauză penală și nu pentru

cauza care investiga faptul huliganismului, cauza penală nr. 2016130116.

- din imperativele legale raportate la Ordonanța de dispunere a

conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că

procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a

conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea,

procurorul a înaintat lui Mocanu Cristian învinuirea și a întocmit rechizitoriul.

- pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece

conform art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanță)

una din următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonanță) trebuia sa dispună a

5

întocmi rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în

virtutea prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în

desfășurarea procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță,

dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale.

- în speță, procurorul de caz, prin ordonanță nu a constatat că au fost

respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea

penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a

dispus (prin ordonanță) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea

cauzei în judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la

sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea

rechizitoriului.

- partea vătămată, Calancea Octavian, în ședința de judecată din

24.05.2018 nu l-a recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la

acțiunile huliganice.

- partea vătămată Albot Dumitru, în ședința de judecată din 16.11.2017,

a declarat că conflictul s-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour Cristian

arătat cu degetele, făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul să participe

la agresarea sa sau a prietenilor săi.

- declarațiile lui Bour Cristian, date în privința sa, urmau a fi apreciate

critic., ca și declarațiile martorului Scutaru Victor, deoarece ele vin în

contrazicere cu alte declarații date de părțile vătămate și alți participanți la

proces.

- în urma cercetării materialelor cauzei penale, nici un act procesul nu

indică că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat

spre recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale,

cu excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit.

- din analiza probelor și anume a declarațiilor părților vătămate

Calancea Octavian, Albot Dumitru, a martorului Hachi Gheorghe, a

inculpaților și chiar a părții vătămate Bour Cristian și a martorilor Scutaru

Victor și Bour Alin, care și ele prin contrazicerile sale, vorbesc despre

nevinovăția lui Mocanu Cristian.

- atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, apărarea a solicitat

audierea unor martori ai apărării, care de către instanță au fost respinși, fără

nici o argumentare. Martorul Bogudușenco Evelina a fost martor ocular și a

asistat la conflict, putând să comunice date în vederea aflării adevărului, iar

odată ce instanțele au respins audierea martorului, fără să-și motiveze

concluzia, s-a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil.

5.1 A declarat recurs ordinat și avocatul Arcadii Crainic în numele

inculpatului Arsenii Pavel, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Arsenii Pavel să

fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

6

În motivarea cerințelor sale recurentul a invocat că:

- în cererea de apel, care au fost administrate în cadrul ședințelor de

judecată și necesitau în mod obligatoriu în temeiul art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod

de procedură penală, ca atât instanța de fond, cât și instanța de apel, care a

menținut sentința de condamnare în privința lui Arsenii Pavel să le analizeze

în ansamblu și să-și motiveze decizia din ce considerente a respins probelor

invocate de către apărare;

- ori, în partea descriptivă a deciziei, cât și a sentinței, privitor la poziția

apărării sunt incluse numai depozițiile martorilor Arsenii Alexandru, Hachi

Gheorghe și Doibani Victor, care atât în decizie, cât și în sentință nu sunt

analizate în mod obiectiv în ansamblu cu alte probe invocate, iar în rest probele

invocate de către apărare au fost excluse, nu se regăsesc în decizia de

menținere a sentinței de condamnare, iar altele sunt analizate superficial;

- astfel, instanța de apel a pronunțat o hotărâre, ce este contrară

prevederilor art. 19 alin. (1) Cod de procedură penală, că orice persoană are

dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen

rezonabil, de către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care

va acționa în conformitate cu prezentul cod;

- nevinovăția inculpatului, se probează și prin faptul că de către organul

de urmărire penală Chirica I. a fost învinuit de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (1) Cod penal, adică și de

comiterea leziunilor corporale medii, fapt ce demonstrează că Bour Cristian a

fost maltratat exclusiv de către Chirică I., dar nu și de alți inculpați, ultimul a

fost judecat și condamnat într-o procedură separată, recunoscându-și vina;

- nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost

condamnat se confirmă și prin declarațiile date în ședințele de judecată de

inculpații Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, de martorii Hachi Gheorghe,

Doibani Victor, Arsenii Alexandru Procesele verbale de recunoaștere a

persoanei din 28.09.2016, întocmite de organul de urmărire penală cu părțile

vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian, nu pot constitui ca probe

materiale pertinente și concludente în procesul penal. Acestea au fost

întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea infracțiunii și 1

lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți vătămate, adică după

ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian la începutul lunii

septembrie 2016, având datele de identitate ale suspecților, inclusiv și a lui

Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de socializare cu

fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul ședințelor de judecată de părțile

vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și prin

declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale Scutaru Victor și Bour

Alin. În asemenea circumstanțe, au fost încălcate prevederile art. 212 alin. (1)

Cod de procedură penală.

7

- procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite

de organul de urmărire penală cu părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea

Octavian, nu pot constitui ca probe materiale pertinente și concludente în

procesul penal. Acestea au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de

la comiterea infracțiunii și 1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de

părți vătămate, adică după ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea

Octavian la începutul lunii septembrie 2016, având datele de identitate ale

suspecților, inclusiv și a lui Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul

rețelelor de socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul

ședințelor de judecată de părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian

și Bour Cristian, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi

penale Scutaru Victor și Bour Alin. În asemenea circumstanțe, au fost încălcate

prevederile art. 212 alin. (1) Cod de procedură penală.

- instanța de apel nu s-a expus asupra procesului verbal de recunoaștere

din 28.09.2016 în care este indicat, precum că partea vătămată Albot Dumitru

o recunoaște pe persoana nr.4 după înfățișarea feței și statură, că anume

aceasta este una din persoanele, care i-au atacat în luna iulie a anului 2010

pentru ce și a semnat, în pofida faptului că, fapta incriminată lui Arsenii Pavel

a fost comisă în anul 2016, ceea ce potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură

penală, duce la nulitate.

- procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată

Albot Dumitru și învinuitul Arsenii Pavel, a fost întocmit cu încălcarea

prevederilor art. 113 alin. (5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală,

deoarece lipsește semnătura reprezentantului organului de urmărire penală,

Stratu S., cât și mențiunea refuzului de al semna al acestuia, pe care instanța

de apel le-a apreciat la legale.

- nu s-a expus instanța de apel nici asupra încălcărilor admise de către

organul de urmărire penală, care au fost invocate de apărare în apel, asupra

cărora nu s-a expus nici prima instanță.

- nejustificat, instanța de apel a refuzat în audierea martorului ocular

Bogdușenco Evelina. Instanța nu a dat o apreciere în ansamblu a altor probe

invocate de apărare, privitor la declarațiile contradictorii și neconcludente

depuse pe parcursul urmăririi penale și ședințelor de judecată de către părțile

vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și a

martorilor acuzării Bour Alin. și Scutaru Viorel.

- la emiterea deciziei, instanța de apel n-a ținut cont și de faptul, precum

că din concluzia neargumentată a instanței de fond în sentința de condamnare

din 14.12.2018 se atestă de jure și de fapt lipsa elementelor infracțiunii

imputate inculpatului, Arsenii Pavel cu privire la săvârșirea infracțiunii art.

287 alin. (2), lit. b) Cod penal.

17 septembrie 2019, au fost admise recursurile declarate, casată decizia

8

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că

potrivit descriptivului sentinței instanța de fond în descriptiv, ignorând faptul

că potrivit rechizitoriului, fiecărui inculpat, din cei trei, i-a fost formulată

învinuirea separat, a descris ca fiind dovedită doar fapta criminală comisă de

inculpatul Malanciuc Oleg și nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de

fapt și de drept invocate în rechizitoriu, deoarece a constatat neclar și

divergent că inculpatul Malanciuc Oleg, a săvârșit și următorul episod: „În

timpul altercației, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o

procedură separată, intenționat, i-a aplicat lui Bour Cristian lovituri cu pumnii și

picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză

medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă

cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale

fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr.

II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la

nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea

sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie”,

încadrându-i acțiunile în baza art. 287 alin. lit. b) Cod penal.

Ori, potrivit rechizitoriului, aceste acțiuni sunt incriminate și

inculpatului Chirica Ion, în privința cărui procedura a fost disjungată,

indicându-se că: „În timpul altercației, Chirica Ion, intenționat, i-a aplicat părții

vătămate Bour Cristian lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și

membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D

din 04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare,

fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu

lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la

nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează

dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca

vătămare medie”, dar aceste fapte fiindu-i încadrate în baza art. 152 alin. (1)

Cod penal (f.d. 248-248, v.1).

În aceste condiții instanța de recurs a remarcat că, instanța de apel a

evitat să constate cine, prin care acțiuni concrete și cu ce intenție i-a cauzat

părții vătămate Bour Cristian vătămare medie, cât și să argumenteze

încadrarea juridică corectă a respectivelor fapte.

Astfel, instanța de recurs a punctat că, prima instanță nu a judecat fondul

cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care

nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

9

În continuare, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu a

reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată

legal.

decizia din 29 septembrie 2020, a fost admise în parte apelurile declarate,

casată parțial sentința primei instanțe, inclusiv în baza art.411 Cod de

procedură penală, privindu-l pe Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu

Cristian doar în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care;

Lui Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal,

cu aplicarea art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, a le stabili la fiecare câte

o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități

convenționale (10000 lei).

7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel, verificând legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de

apel, precum și probelor administrate de instanța de fond, cercetate

suplimentar în ședința instanței de apel, a constatat cu certitudine faptul că

inculpații Arsenii Pavel, Mocanu Cristian, Malanciuc Oleg și o persoană în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au comis

fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală,

în următoarele circumstanțe:

Astfel, instanța de apel a constatat:

Arsenii Pavel la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc

public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.

Chișinău, împreună cu Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian și o persoană în

privința căreia procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice. Într-un

moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, i-а

acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari

Viorel sub pretextul că, s-au oprit lingă un automobil parcat pe aceeași stradă,

Arsenii Pavel, acționând în comun cu Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian,

încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică, intenționat, fără nici un

motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia, numindu-i cu cuvinte

necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor, înjosindu-le astfel onoarea

și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în conflictul inițiat de persoana

în privința căreia procedura a fost disjunsă, au aplicat părților vătămate

Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel lovituri cu

pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care observând că părțile

10

vătămate, au încercat să fugă, i-au urmărit, alergând în urma lor, cu scopul

aplicării loviturilor lui Scutari Viorel și Albot Dumitru.

Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016,

la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d

2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a

ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care

au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la

Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriații

la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul

și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

neînsemnată.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,

la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriații

la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

ușoară.

Malanciuc Oleg, la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc

public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.Chișinău,

împreună cu Arseni Pavel, Mocanu Cristian, și o persoană în privința căreia

procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice.

Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost

disjunsă, i-а acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot

Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că, s-au oprit lângă un automobil parcat

pe aceeași stradă, Malanciuc Oleg, acționând în comun cu Arseni Pavel,

Mocanu Cristian, încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică,

menționat, fără nici un motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia,

numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor,

înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în

conflictul inițiat de persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, au

aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și

Scutari Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după

care observând că pârțile vătămate, au încercat să fugă, i-au urmărit, alergând

în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor lui Scutari Viorel și Albot Dumitru.

Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016,

la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d

11

2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a

ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care

au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la

Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriații

la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul

și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

neînsemnată.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,

la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriații

la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

ușoară.

Mocanu Cristian la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc

public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.Chișinău,

împreună cu Arseni Pavel, Malanciuc Oleg, și o persoană în privința căreia

procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice.

Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost

disjunsă, i-а acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot

Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că, s-au oprit lingă un automobil parcat

pe aceeași stradă, Mocanu Cristian, acționând în comun cu Arseni Pavel,

Malanciuc Oleg, încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică,

intenționat, fără nici un motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia,

numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor,

înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în

conflictul inițiat de persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, au

aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și

Scutari Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, cauzând

acestora leziuni corporale.

Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016,

la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d

2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a

ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care

au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie.

12

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la

Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriați

la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul

și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

neînsemnată.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,

la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriați

la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

ușoară.

În această ordine de idei instanța de apel a constatat că prin acțiunile lor

intenționate, Arsenii Pavel, Mocanu Cristian, Malanciuc Oleg au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică

acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, acțiunile care prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de mai

multe persoane.

În acest sens, instanța de apel a notat că, argumentele invocate de către

apelanți în apelurile declarate, precum că acuzarea n-a prezentat careva probe

pertinente și concludente care ar dovedi vinovăția inculpaților Arsenii Pavel și

Mocanu Cristian, care nici nu au participat la altercații sunt declarative or,

potrivit declarațiilor părții vătămate Bour Cristian, acesta a recunoscut

inculpații, ca persoane care l-au agresat în acea seară fizic. Este sigur că

Malanciuc Oleg l-a lovit și Mocanu Cristian a fost una dintre persoanele care l-

a agresat fizic. Nu-și amintește exact în ce regiune a corpului a fost lovit de către

Arsenii Pavel. A menționat că imediat după ce a fost bătut, agresorii săi nu au

fugit de la fața locului și printre ei era și Arseni Pavel.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, aceste declarații au fost confirmate și

de declarațiile părții vătămate Albot Dumitru, care a declarat că, a observat că

de el se mai apropie doi băieți dintre care în partea stângă a sa era Arsenii Pavel,

care l-a lovit cu piciorul în piciorul stâng după care văzând că nu cade jos l-a

lovit cu pumnul drept în partea stângă a feței însă a pus mâna și parțial a blocat

lovitura. în timp ce fugea Arsenii Pavel l-a lovit cu piciorul în genunchiul drept

aflându-se în urma sa. De la lovitură a început să piardă echilibrul și a mai

simțit o lovitură aplicată din spate în cap însă nu a observat cine l-a lovit. De la

această lovitură a căzut jos și s-a lovit cu capul de un automobil care se afla

acolo. De la căzătură cel mai probabil a pierdut cunoștința după ce și-a revenit

a mers mai înainte și s-a uitat înapoi dacă nu este urmărit. Arsenii Pavel a venit

înspre el prima dată din direcția unde a fost doborât la pământ Bour Cristian.

Arsenii Pavel l-a lovit de două ori.

13

În continuare, instanța de apel a luat în considerație și declarațiile părții

vătămate, Calancea Octavian, care a confirmat versiunea celorlalte părți

vătămate și a menționat că în ședința de judecată, au fost atacați de un grup de

persoane, aproximativ 3-4 persoane. Dintre aceste persoane recunoaște la

moment în sală pe Malanciuc Oleg și Arsenii Pavel. A mai menționat că Arsenii

Pavel la fel l-a văzut că îl lovea pe Bour Cristian cu pumnul și cu piciorul în

timp ce acesta se afla la pământ. A văzut că Bour Cristian era bătut în timp ce

încerca să se ridice după a doua lovitură. A perceput fețele lui Malanciuc și

Arsenii în timp ce era lovit, fața lui Malanciuc fiind specifică. Pe Malanciuc și

Arsenii i-a văzut în semi profil. în timpul faptelor era luminat mediu, având în

vedere că se afla sub un felinar. A văzut cum precis Malanciuc Oleg ia aplicat o

lovitură lui Bour cu pumnul în față în timp ce încerca să se ridice după prima

lovitură. Pe Malanciuc l-a văzut doar în momentul menționat. Malanciuc era

îmbrăcat de asupra la brâu într-o haină de culoare întunecată, altceva nu ține

minte. Arsenii Pavel i-a aplicat cel puțin o lovitură lui Bour Cristian cu pumnul

în față. Malanciuc Oleg era cu fața la Bour Cristian. Malanciuc era cu barbă,

doar cu forma diferită decât cea din ședința de astăzi și cu frizura scurtă.

Malanciuc Oleg l-a lovit pe Bour Cristian cu mâna dreaptă.

Totodată, instanța de apel nu a reținut poziția apărării precum că

declarațiile părților vătămate nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare,

deoarece sunt contradictorii și părțile vătămate înainte de efectuarea

confruntărilor au folosit fotografiile de pe rețelele de socializare pentru

identificarea inculpaților or, partea vătămată Albot Dumitru a menționat în

cadrul ședinței de judecată semnalmentele după care a recunoscut inculpatul

Arsenii Pavel și detalii ce au avut loc în ziua conflictului și anume că Arsenii

Pavel era îmbrăcat în sorți, adidași și sus era îmbrăcat în maiou, culoarea nu o

ține minte. Pe Arsenii Pavel l-a cunoscut după coafură, după înfățișare pe care

a perceput-o bine în timpul atacului acestuia.

Subsecvent, instanța de apel a respins și poziția expusă de către avocatul

Crainic Arcadii, expusă în cererea de apel, precum că, procesele-verbale de

recunoaștere a persoanei după fotografie nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare, deoarece acestea au fost dispuse după ce părțile vătămate s-au

informat în internet de inculpați și au văzut fotografiile lor, ulterior invocând

că printre atacatori era și Arsenii Pavel, neindicând concret după care

semnalmente l-au recunoscut. Or, partea vătămată Calancea Octavian a

menționat că, fără ochelari, în principiu, poate vedea persoanele și să le

recunoască după trăsăturile fizionomice. Până la recunoașterea persoanelor

după fotografie nu a navigat pe internet în căutarea agresorilor din acea seară

și nici cineva din prieteni nu iau comunicat despre astfel de circumstanțe. L-a

recunoscut pe Arsenii Pavel după forma feței, forma craniului, culoarea părului

și alte caracteristici fizionomice.

14

Coroborând cele expuse, instanța de apel, a menționat că, alegațiile

apelanților precum că instanța de judecată urmau să aprecieze critic declarațiile

însăși ale părților vătămate, care sunt contradictorii și dubioase, și nu

declarațiile inculpaților care au fost întotdeauna veridice și stabile nu pot fi

reținute de instanța de apel or poziția inculpaților care pledează nevinovați are

un caracter declarativ iar circumstanțele relatate de inculpați nu au fost

dovedite prin probe pertinente și concludente cazului, totodată fiind în

contradicție cu rezultatele expertizelor medico-legale.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de apel a reținut că,

instanța de fond a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

inculpaților, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea

pedepsei, aplicând o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, și anume: de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui

vinovat, de condițiile de viață a lui, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian

au fost condamnați fără a fi constată fapta criminală, considerată ca fiind

dovedită, iar în privința lui Malanciuc Oleg s-a agravat învinuirea, ceea ce

indică la considerarea încălcării drepturilor inculpatului, ceea ce duce la

examinarea posibilității reducerii pedepsei inculpaților Malanciuc Oleg,

Arsenii Pavel și Mocanu Cristian drept recompensă.

Astfel, instanța de apel a constatat că această împrejurare în sine nu poate

să conducă la o încălcare iremediabilă a dreptului la un proces echitabil. De

asemenea, încălcarea reliefată nu poate constitui motiv de achitare a

inculpaților așa cum susține partea apărării, or, vinovăția inculpaților a fost

demonstrată indubitabil.

În această ordine de idei, instanța de apel a remarcat aplicabilitatea

prevederilor art. 385 alin.(4) din Codul de procedură penală, conform cărora,

dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale

drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste

încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului

drept recompensă pentru aceste încălcări, la aplicarea pedepsei în privința

privința inculpaților, Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian.

Astfel, instanța de apel a aplicat față de inculpații, Arsenii Pavel,

Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, prevederile art.385 alin.(4) Cod de

procedură penală și le-a stabilit acestora pedeapsa principală sub formă de

amendă, în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale (10000 lei), pentru

fiecare, adică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea art.287 alin.(2) Cod

penal.

Instanța de apel a mai menționat și faptul că, potrivit prevederilor art.411

Cod procedură penală, Instanța de apel examinează cauza prin extindere cu

15

privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, având

dreptul de a hotărî și în privința lor, fără să creeze acestor părți o situație mai

gravă.

Ce ține de argumentul apărătorului precum că instanța de fond nu a luat

în considerare că la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului

Botanica, mun. Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, s-a

dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori într-o altă

cauză penală și nu cauza care se investiga pe faptul huliganismului, fiind vorba

de cauza penală nr. 2016130116, instanța de apel a indicat că potrivit ordonanței

menționate (f.d.5, vol.1), la pct.1 din dispozitivul acesteia, este indicat că –

efectuarea urmăririi penale în cauza nr.2016421793 în continuare de către OUP

a SUP a IP Botanica, DP Chișinău, S. Stratu (adică cauza penală dată), iar la

punctul doi este indicat că conducerea urmăririi penale în cauza nr.2016130116

de către un grup de procurori – Rusnac și Barbalat.

Prin urmare, instanța de apel a opiniat că prin ordonanța vizată, a fost

stabilită competența în vederea efectuării urmăririi penale de către ofițerul SUP

număr de dosar, este considerată ca o eroare mecanică, ce nu afectează

ordonanța în cauză, or în tot textul ordonanței figurează ca obiect anume cauza

penală cu nr. 2016421793.

În acest sens, din imperativele legale, raportate la ordonanța de dispunere

a conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul

că procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a

conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea, ordonanța

în cauză a fost emisă anume pe această cauză, iar indicarea nr. cauzei penale

2016130116, este o eroare tehnică și nu influențează soluția primită, iar

procurorii din grupul format au îndeplinit prevederile legale ce ține de

urmărirea penală și judecarea cauzei, fiind compatibili în acest sens.

Prin urmare, apărarea a invocat nulitatea acestui act procedural în

conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură penală, însă instanța de

apel a considerat că nu sunt întrunite ansamblul de criterii ce ar impune a

recunoaște acest act nul sau anulabil.

- avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului Arsenii Pavel, care

invocând incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 16) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel din 29 septembrie

2020 și sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Arsenii Pavel să fie achitat;

- avocatul Babără Angela cu inculpatul Mocanu Cristian, care invocând

incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 8) Cod de procedură penală,

au solicitat casarea deciziei instanței de apel din 29 septembrie 2020 și sentinței

16

instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Mocanu Cristian să fie achitat.

8.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Crainic Arcadii menționează că:

- instanța de apel a emis pe marginea prezentei spețe o decizie ilegală,

contrară prevederilor art. 436 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, care

stipulează că indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care

situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Când

hotărârea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în

ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în

limitele în care hotărârea a fost casată;

- atât în cererea de apel cât și în susținerile verbale, apărarea a indicat

probele pertinente cauzei, care în conformitate cu art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod

de procedură penală, urmau a fi examinate de către instanțele de fond, însă

instanța de apel în decizia sa din 29 septembrie 2020, nu a făcut nici o referire

cu privire la soluția de respingere a acestor probe;

- instanța de apel a ignorat argumentele apărării, precum că partea

vătămată, Calancea Octavian, fiind audiată în instanța de apel la data de 27

februarie 2019 a declarat că susține declarațiile depuse în cadrul urmăririi

penale cât și în faza examinării cauzei în instanțele de judecată, însă,

accentuând faptul că Arsenii Pavel și Mocanu Cristian nu au participat la

conflictul inițiat;

- instanța de apel nu s-a expus privitor la procesul verbal de recunoaștere

din 28.09.2016, în care este indicat, precum că partea vătămată, Albot Dumitru

o recunoaște pe persoana nr. 4 după înfățișarea feței și statură. Că anume

aceasta este una din persoanele, care i-au atacat în luna iulie 2020, pentru ce și

a semnat, în pofida faptului că fapta incriminată lui Arsenii Pavel a fost comisă

în anul 2016, încălcări care nu au fost corectate în cadrul urmăririi penale, și

ulterior puse la baza sentinței și deciziei de condamnare în privința lui Arsenii

Pavel;

- în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, lipsesc probele invocate

de apărare, fapt ce contravine art. 414 Cod de procedură penală. Astfel, aceste

probe urmau a fi analizate în ansamblu cu probele acuzării, context în care se

atestă că instanța de apel, prin ignorarea probelor apărării s-a manifestat în

favoarea acuzării la examinarea prezentei cauze penale;

- instanța de apel, a neglijat faptul că probele pe care se bazează decizia

de condamnare în privința lui Arsenii Pavel au fost obținute contrar

prevederilor statuate de art. 94 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, or

aceste date au fost obținute cu încălcarea dreptului la apărare a lui Arsenii

Pavel.

8.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Babără Angela cu inculpatul

Mocanu Cristian menționează că:

17

- instanța de apel repetat după rejudecare la emiterea deciziei de

condamnare nu a ținut cont de prevederile legale, precum și de practica

judiciară existentă, or, instanța de apel repetat după rejudecare nu si-a motivat

decizia, nu a dat răspuns la toate argumentele apărării si nu a calificat corect

acțiunile lui Mocanu Cristian;

- în speță procurorul de caz prin ordonanță nu a constat că au fost

respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea

penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a

dispus (prin ordonanță a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea

cauzei în judecată, respectiv au fost încălcate prevederilor legale referitoare la

sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea

rechizitoriului;

- martorul Scutaru Victor nu a putut indica nimic în concret în raport cu

Mocanu Cristian. Pe cine la agresat, după care semne îl recunoaște, la văzut în

față, apoi în profil, era lângă Bour Cristian, apoi lângă Calancea Octavian, apoi

nu ține minte lângă cine și altele. Totuși, declarațiile acestuia în privința lui

Mocanu Cristian sunt combătute de declarațiile celor două părți vătămate

(Albot Dumitru și Calancea Octavian). Chiar și aranjamentul agresorilor în

raport cu martorul, ultimul nu putea fizic să-i recunoască;

- este de menționat și faptul că, apărarea, atât în instanța de fond cât și

cea de apel repetat a solicitat audierea unor martori ai apărării, cerere care a

fost respinsă absolut fără vreo motivare. Mai mult ca atât, martorul

Bogudușenco Evelina este martor ocular și a asistat la conflict și aceasta poate

să comunice date în vederea aflării adevărului. Odată ce instanțele de judecată

au respins audierea martorului, fără să motiveze această decizie se încalcă

dreptul inculpatului la un proces echitabil.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate, pledând

pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale.

9.1 La fel, în temeiul art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

avocatul Beriozchin Ana în numele părții vătămate Bour Cristian a prezentat

referință pe marginea recursului declarat de avocatul Crainic Arcadii în numele

inculpatului Arsenii Pavel, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și

menținerea deciziei instanței de apel din 29 septembrie 2020.

dosarului și motivele invocate, Colegiul Penal lărgit consideră că acestea

urmează a fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

18

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, fiind obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală,

trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Colegiul Penal lărgit constată că aceste, prevederi procesuale obligatorii,

nu au fost respectate întocmai la judecarea apelurilor declarate.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, recurenții invocă ca temei

de casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.5) 6) și 8)

Cod de procedură penală, sub aspectul că pct. 5) cauza a fost judecată în primă

instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate; pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea

pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire.

Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut

cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Într-un prim aspect, instanța de recurs ține să menționeze că, chestiunile

de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță

și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

19

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea

sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit observă că, deși decizia instanței

de apel conține descrierea declarațiile inculpaților, martorilor, conține și

descrierea probelor administrate, aceasta însă nu conține și analiza acestor

probe, care în consecință, într-un mod incontestabil ar argumenta soluția nou

adoptată.

Astfel, instanța de apel pronunțându-se asupra vinovăției inculpaților,

nu și-a argumentat suficient soluția și nu a dat o motivarea amplă în ce privește

respingerea sau admiterea probelor prezentate de apărare, or studiind decizia

atacată se atestă că instanța de apel în mod superficial a examinat argumentele

expuse în cererea de apel, analizând doar declarațiile martorilor Arsenii

Andrei, Hachi Gheorghe și Doibani Victor, iar alte probe ce au fost invocate de

apărare au fost ignorate.

În acest sens, Colegiul observă că, decizia instanței de apel în partea ce

ține de concluziile privind constatarea vinovăției inculpaților Arsenii Pavel,

Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deși sunt ghidate de mențiunea privind cercetarea

și verificarea probelor prin prisma pertinenții, concludenții, utilității și

veridicității, precum și în ansamblu din punct de vedere al coroborării, de fapt,

prezintă deficiențe, or, aceste concluzii nu sunt precedate de o astfel de analiză,

motivarea fiind determinată de aspecte incerte, expuse la modul general, care

nu conține descrierea concretă a acțiunilor sau inacțiunilor individuale a

fiecăruia din inculpați, concluzionând-se că în ansamblu, acestea demonstrează

vinovăția lui Arsenii Pavel, Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg.

Astfel, instanța de recurs a notat că, instanța de apel a respins unele

argumente ale părții apărării privind contradictorialitatea declarațiilor părților

vătămate în raport cu declarațiile inculpaților, menționând că poziția

inculpaților care pledează nevinovați are un caracter declarativ, iar

circumstanțele relatate de inculpați nu au fost dovedite prin probe pertinente

și concludente cazului, totodată fiind în contradicție cu rezultatele expertizelor

medico-legale (f.d. 242, vol. III). O astfel de expunere, în care lipsește analiza

probelor, argumentarea privind respingerea și/sau admiterea probelor face

contestabilă, vulnerabilă și contradictorie concluzia de condamnare, ca fiind

una nemotivată.

Este de menționat că, anterior, instanța de recurs ordinar, dispunând

rejudecarea cauzei, a atenționat că, instanța de apel și-a motivat formal

hotărârea prin care doar descrie fapta, probele administrate în respectiva cauză

penală, fără a face o analiză și a da un răspuns la toate argumentele invocate în

20

cererile de apel. Sub acest aspect, instanța de recurs a conchis că instanța de

apel, și-a întemeiat soluția pe aprecieri subiective, lipsind motivarea suficientă

pentru a exclude afectarea dreptului la un proces echitabil.

În acest context, Colegiul Penal lărgit ține să menționeze că potrivit art.

436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul Penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia

contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul Penal lărgit remarcă,

că în speța dedusă judecății, prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, deciziile instanței de apel din 27

februarie 2019, a fost casată total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, unul din motivele de bază care au constituit temei de remitere a

cauzei la rejudecare reprezintă faptul, că instanța de apel prin decizia sa din 27

februarie 2019 nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de

drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai,

nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și

neîntemeiată legal.

Rejudecând cauza, instanța de apel a evitat indicațiile și criticele expuse

în decizia Curții Supreme de Justiție, nu a înlăturat neajunsurile și nu a făcut o

analiză amplă a probelor, nu a dat o motivare în corespundere cu rigorile art. 6

al Convenției europene a drepturilor omului.

Generalizând cele menționate mai sus, instanța de recurs constată că, în

speță, instanța de apel nu și-a motivat suficient decizia pronunțată și aceasta

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de apel a dispus

respingerea argumentelor părții apărării, aprecierea critică a argumentelor

părții apărării, constatând că acestea nu pot fi luate în considerare, însă a evitat

expunerea motivată a unor asemenea concluzii, precum și redarea

argumentelor din care considerente nu sunt acceptate sau urmează a fi respinse

alegațiile părții apărării.

Colegiul consideră întemeiate argumentele recurenților referitoare la

faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere tuturor probelor administrate în

cauză, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și nu a formulat concluzii

motivate privind criticile expuse în cererile de apel.

21

Rezumând cele menționate, Colegiul Penal lărgit reiterează că, instanța

de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform

rechizitoriului și conform circumstanțelor stabilite în ședința de judecată, să

aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Contrar

acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat anumite

probe, fără a le aprecieze pe fiecare în parte, fără expunerea asupra

admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și

argumentând clar concluziile în decizia adoptată. Or, constatările expuse în

punctele din conținutul părții motivate a deciziei nu au o finalitate logică,

determinată argumentarea legăturii cauzale a faptelor stabilite și concluziile de

vinovăție.

În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO,

expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod

real chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Așadar, Colegiul constată, că la examinarea cauzei, instanța de apel nu a

respectat întocmai cerințele de judecare a apelului prevăzute în art. 414 Cod de

procedură penală, precum și nu a ținut cont de dispozițiile art. 417 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, prin urmare temeiul invocat de recurenți,

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume

hotărârea adoptată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, persistă

în cauză.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, se

casează hotărârea atacată și se dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura

de rejudecare și limitele acesteia, să țină cont de prevederile art. 6 CoEDO și de

jurisprudența CtEDO privind aplicarea acestui articol, de motivele expuse în

prezenta hotărâre, urmând să respecte prevederile art. 414, 415 alin. (21), 419

Cod de procedură penală, să respecte corectitudinea procedurală a

administrării probelor, în conformitate cu prevederile art. 100 Cod de

procedură penală, să aprecieze probele din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din

22

punct de vedere al coroborării lor și să pună la baza hotărârii doar acele probe

la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală măsură și să adopte o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Crainic Arcadii

în numele inculpatului Arsenii Pavel și de către avocatul Babără Angela cu

inculpatul Mocanu Cristian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Arsenii

Pavel xxxxx, Mocanu Cristian xxxx și Malanciuc Oleg și dispune rejudecarea

cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Victor Boico

Vladimir Timofti

Anatolie Țurcan

Victor Burduh

23

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-11
0,97
1ra-1192/2019 — art.287 alin.2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra- 1192/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru M
CSJ 2021-07-15
0,93
1ra-1027/2021 — art. 165 alin. 2, lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1027/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte TOMA Nadejda judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BOICO Victor a jud
CSJ 2021-03-30
0,93
1ra-125/21 — art.art.42 al.3, 186 al.5 CP
Dosarul nr. 1ra-125/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 30 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători – Ţurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobz
CSJ 2022-03-29
0,93
1ra-2055/21 — art.287 al.1 CP
Dosarul nr.1ra-2055/21 1-18200821-01-1ra-12102021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan An
CSJ 2021-04-01
0,93
1ra-785/2021 — art. 172 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-785/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 03 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Boico Victor examinând admisibilita
Sursă