1ra-495/2021 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 14 decembrie 2018, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian și au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de a câte 750 unități convenționale, ce constituie 15.000 lei, pentru fiecare. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Malanciuc Oleg, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 15.000 lei, însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă. De la inculpați s-a încasat în beneficiul lui Bour Cristian prejudiciul moral în mărime de a câte 20.000 lei, de la fiecare.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Arsenii Pavel, Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg, cu o persoană în privința cărei cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au comis fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele 1 circumstanțe: astfel, Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian și persoana în privința cărei cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc public, în preajma blocul locativ nr.27 din str. Hristo Botev, mun. Chișinău, consumau băuturi alcoolice. Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată i-a acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că s-au oprit lângă automobilul parcat pe aceiași stradă, Malanciuc Oleg, acționând în comun cu Arsenii Pavel și Mocanu Cristian, încălcând grosolan și demonstrativ ordinea public intenționat, fără niciun motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia, numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor, înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea, după care, s-au implicat activ în conflictul inițiat de persoana privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, încălcând ordinea publică, manifestând obrăznicie deosebită și lipsă de respect față de societate au aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru, precum și victimei Scutari Viorel, lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care, observând că Scutari Viorel și Albot Dumitru, au încercat să fugă, i-au urmărit, alergând în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor. În timpul altercației, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, intenționat, i-a aplicat lui Bour Cristian lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016, lui Calancea Octavian i-au fost cauzate leziuni sub formă de echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriații la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare neînsemnată. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016, lui Albot Dumitru i-au fost cauzate leziuni sub formă de fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriații la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent 2 dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară. Apreciind probele administrate în cadrul cercetării judecătorești din punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității lor, instanța de fond a conchis că acțiunile inculpaților urmează a fi calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Crainic Arcadii în interesele inculpatului Arsenii Pavel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Arsenii Pavel să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - inculpatul Mocanu Cristian, prin care solicită admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. 3.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului Arsenii Pavel a menționat că: - declarațiile contradictorii și neconcludente ale părților vătămate, cât și a martorilor acuzării depuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședințele de judecată urmează a fi analizate critic în ansamblu cu probele prezentate de către apărare, care pun la îndoială veridicitatea declarațiilor depuse, privitor la participarea inculpatului, Arsenii Pavel la comiterea infracțiunii, deoarece se întemeiază pe dubii; - nevinovăția inculpatului și-a găsit confirmarea prin declarațiile date în ședințele de judecată de inculpații Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, de martorii Hachi Gheorghe, Doibani Victor, Arsenii Pavel. Procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite de organul de urmărire penală cu părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian, nu pot constitui ca probe materiale pertinente și concludente în procesul penal. Acestea au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea infracțiunii și 1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți vătămate, adică după ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian la începutul lunii septembrie 2016, având datele de identitate ale suspecților, inclusiv și a lui Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul ședințelor de judecată de părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale Scutaru Victor și Bour Alinlin. Astfel au fost încălcate prevederile art. 212 alin. (1) Cod de procedură penală; - potrivit procesului verbal de recunoaștere din 28.09.2016 este indicat, precum că partea vătămată Albot Dumitru o recunoaște pe persoana nr.4 după înfățișarea feței și statură, că anume aceasta este una din persoanele, care i-au 3 atacat în luna iulie a anului 2010 pentru ce și a semnat, în pofida faptului că, fapta incriminată lui Arsenii Pavel a fost comisă în anul 2016, ceea ce potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, duce la nulitate; - procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată Albot Dumitru și învinuitul Arsenii Pavel, a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art.113 alin.(5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală, deoarece lipsește semnătura reprezentantului organului de urmărire penală, Stratu S., cât și mențiunea refuzului de al semna al acestuia. 3.2. În motivarea cerințelor sale, inculpatul Mocanu Cristian a menționat că: - actele întocmite de procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana, implicit punerea lui sub învinuire, este lovită de nulitate și nu produce efecte juridice, deoarece conducerea urmăririi penale nu a fost exercitată de procurorul desemnat în acest sens; - la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun. Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, s-a dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori într-o altă cauză penală și nu cauza care se investiga pe faptul huliganismului, fiind vorba de cauza penală nr. 2016130116; - din imperativele legale, raportate la ordonanța de dispunere a conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea, procurorul a înaintat învinuirea și a întocmit rechizitoriul; - pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece conform art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanță) una din următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonanță) trebuia sa dispună a întocmi rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în virtutea prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în desfășurarea procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță, dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale; - în speță procurorul prin ordonanță nu a constatat că au fost respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a dispus (prin ordonanță) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea cauzei în judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea rechizitoriului; - partea vătămată, Calancea Octavian, în ședința de judecată din 24.05.2018 nu l-a recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la acțiunile huliganice; - iar, partea vătămată Albot Dumitru, în ședința de judecată din 16.11.2017, a declarat că conflictuls-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour 4 Cristian arătat cu degetele, făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul să participe la agresarea sa sau a prietenilor săi; - declarațiile lui Bour Cristian, date în privința sa, urmau a fi apreciate critic, ca și declarațiile martorului Scutaru Victor, deoarece ele vin în contrazicere cu alte declarații date de părțile vătămate și alți participanți la proces; - în urma cercetării materialelor cauzei penale, niciun act procesul nu indică că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat spre recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale, cu excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit; - declarațiilor părților vătămate Calancea Octavian, Albot Dumitru, a martorului Hachi Gheorghe, a inculpaților și chiar a părții vătămate Bour Cristian, a martorilor Scutaru Victor și Bour Alinlin vorbesc despre nevinovăția sa.

Potrivit deciziei Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate.

Avocatul Dinu Ostavciuc și inculpatul Mocanu Cristian invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală, au declarat recurs ordinar, prin care au solicitat casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat, sau să fie dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale recurenții au indicat că: - instanțele nu au motivat deciziile sale, nu au dat răspuns la toate argumentele apărării și nu au calificat corect acțiunile inculpatului. - conducere urmăririi penale nu a fost exercitată de procuror desemnat în acest sens și respectiv, actele întocmite de procurorul Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana, implicit punerea lui sub învinuire este lovită de nulitate și nu produce efecte juridice în privința sa. - la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun. Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, potrivit pct. 2) al acesteia, a dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana, dar într-o altă cauză penală și nu pentru cauza care investiga faptul huliganismului, cauza penală nr. 2016130116. - din imperativele legale raportate la Ordonanța de dispunere a conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea, procurorul a înaintat lui Mocanu Cristian învinuirea și a întocmit rechizitoriul. - pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece conform art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanță) una din următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonanță) trebuia sa dispună a 5 întocmi rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în virtutea prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în desfășurarea procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță, dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale. - în speță, procurorul de caz, prin ordonanță nu a constatat că au fost respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a dispus (prin ordonanță) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea cauzei în judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea rechizitoriului. - partea vătămată, Calancea Octavian, în ședința de judecată din 24.05.2018 nu l-a recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la acțiunile huliganice. - partea vătămată Albot Dumitru, în ședința de judecată din 16.11.2017, a declarat că conflictul s-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour Cristian arătat cu degetele, făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul să participe la agresarea sa sau a prietenilor săi. - declarațiile lui Bour Cristian, date în privința sa, urmau a fi apreciate critic., ca și declarațiile martorului Scutaru Victor, deoarece ele vin în contrazicere cu alte declarații date de părțile vătămate și alți participanți la proces. - în urma cercetării materialelor cauzei penale, nici un act procesul nu indică că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat spre recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale, cu excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit. - din analiza probelor și anume a declarațiilor părților vătămate Calancea Octavian, Albot Dumitru, a martorului Hachi Gheorghe, a inculpaților și chiar a părții vătămate Bour Cristian și a martorilor Scutaru Victor și Bour Alin, care și ele prin contrazicerile sale, vorbesc despre nevinovăția lui Mocanu Cristian. - atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, apărarea a solicitat audierea unor martori ai apărării, care de către instanță au fost respinși, fără nici o argumentare. Martorul Bogudușenco Evelina a fost martor ocular și a asistat la conflict, putând să comunice date în vederea aflării adevărului, iar odată ce instanțele au respins audierea martorului, fără să-și motiveze concluzia, s-a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil. 5.1 A declarat recurs ordinat și avocatul Arcadii Crainic în numele inculpatului Arsenii Pavel, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Arsenii Pavel să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 6 În motivarea cerințelor sale recurentul a invocat că: - în cererea de apel, care au fost administrate în cadrul ședințelor de judecată și necesitau în mod obligatoriu în temeiul art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, ca atât instanța de fond, cât și instanța de apel, care a menținut sentința de condamnare în privința lui Arsenii Pavel să le analizeze în ansamblu și să-și motiveze decizia din ce considerente a respins probelor invocate de către apărare; - ori, în partea descriptivă a deciziei, cât și a sentinței, privitor la poziția apărării sunt incluse numai depozițiile martorilor Arsenii Alexandru, Hachi Gheorghe și Doibani Victor, care atât în decizie, cât și în sentință nu sunt analizate în mod obiectiv în ansamblu cu alte probe invocate, iar în rest probele invocate de către apărare au fost excluse, nu se regăsesc în decizia de menținere a sentinței de condamnare, iar altele sunt analizate superficial; - astfel, instanța de apel a pronunțat o hotărâre, ce este contrară prevederilor art. 19 alin. (1) Cod de procedură penală, că orice persoană are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen rezonabil, de către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care va acționa în conformitate cu prezentul cod; - nevinovăția inculpatului, se probează și prin faptul că de către organul de urmărire penală Chirica I. a fost învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (1) Cod penal, adică și de comiterea leziunilor corporale medii, fapt ce demonstrează că Bour Cristian a fost maltratat exclusiv de către Chirică I., dar nu și de alți inculpați, ultimul a fost judecat și condamnat într-o procedură separată, recunoscându-și vina; - nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat se confirmă și prin declarațiile date în ședințele de judecată de inculpații Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, de martorii Hachi Gheorghe, Doibani Victor, Arsenii Alexandru Procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite de organul de urmărire penală cu părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian, nu pot constitui ca probe materiale pertinente și concludente în procesul penal. Acestea au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea infracțiunii și 1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți vătămate, adică după ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian la începutul lunii septembrie 2016, având datele de identitate ale suspecților, inclusiv și a lui Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul ședințelor de judecată de părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale Scutaru Victor și Bour Alin. În asemenea circumstanțe, au fost încălcate prevederile art. 212 alin. (1) Cod de procedură penală. 7 - procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite de organul de urmărire penală cu părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian, nu pot constitui ca probe materiale pertinente și concludente în procesul penal. Acestea au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea infracțiunii și 1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți vătămate, adică după ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian la începutul lunii septembrie 2016, având datele de identitate ale suspecților, inclusiv și a lui Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul ședințelor de judecată de părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale Scutaru Victor și Bour Alin. În asemenea circumstanțe, au fost încălcate prevederile art. 212 alin. (1) Cod de procedură penală. - instanța de apel nu s-a expus asupra procesului verbal de recunoaștere din 28.09.2016 în care este indicat, precum că partea vătămată Albot Dumitru o recunoaște pe persoana nr.4 după înfățișarea feței și statură, că anume aceasta este una din persoanele, care i-au atacat în luna iulie a anului 2010 pentru ce și a semnat, în pofida faptului că, fapta incriminată lui Arsenii Pavel a fost comisă în anul 2016, ceea ce potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, duce la nulitate. - procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată Albot Dumitru și învinuitul Arsenii Pavel, a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 113 alin. (5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală, deoarece lipsește semnătura reprezentantului organului de urmărire penală, Stratu S., cât și mențiunea refuzului de al semna al acestuia, pe care instanța de apel le-a apreciat la legale. - nu s-a expus instanța de apel nici asupra încălcărilor admise de către organul de urmărire penală, care au fost invocate de apărare în apel, asupra cărora nu s-a expus nici prima instanță. - nejustificat, instanța de apel a refuzat în audierea martorului ocular Bogdușenco Evelina. Instanța nu a dat o apreciere în ansamblu a altor probe invocate de apărare, privitor la declarațiile contradictorii și neconcludente depuse pe parcursul urmăririi penale și ședințelor de judecată de către părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și a martorilor acuzării Bour Alin. și Scutaru Viorel. - la emiterea deciziei, instanța de apel n-a ținut cont și de faptul, precum că din concluzia neargumentată a instanței de fond în sentința de condamnare din 14.12.2018 se atestă de jure și de fapt lipsa elementelor infracțiunii imputate inculpatului, Arsenii Pavel cu privire la săvârșirea infracțiunii art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, au fost admise recursurile declarate, casată decizia 8 Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că potrivit descriptivului sentinței instanța de fond în descriptiv, ignorând faptul că potrivit rechizitoriului, fiecărui inculpat, din cei trei, i-a fost formulată învinuirea separat, a descris ca fiind dovedită doar fapta criminală comisă de inculpatul Malanciuc Oleg și nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, deoarece a constatat neclar și divergent că inculpatul Malanciuc Oleg, a săvârșit și următorul episod: „În timpul altercației, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, intenționat, i-a aplicat lui Bour Cristian lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie”, încadrându-i acțiunile în baza art. 287 alin. lit. b) Cod penal. Ori, potrivit rechizitoriului, aceste acțiuni sunt incriminate și inculpatului Chirica Ion, în privința cărui procedura a fost disjungată, indicându-se că: „În timpul altercației, Chirica Ion, intenționat, i-a aplicat părții vătămate Bour Cristian lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie”, dar aceste fapte fiindu-i încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal (f.d. 248-248, v.1). În aceste condiții instanța de recurs a remarcat că, instanța de apel a evitat să constate cine, prin care acțiuni concrete și cu ce intenție i-a cauzat părții vătămate Bour Cristian vătămare medie, cât și să argumenteze încadrarea juridică corectă a respectivelor fapte. Astfel, instanța de recurs a punctat că, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. 9 În continuare, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal.

Rejudecând cauza, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău prin decizia din 29 septembrie 2020, a fost admise în parte apelurile declarate, casată parțial sentința primei instanțe, inclusiv în baza art.411 Cod de procedură penală, privindu-l pe Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian doar în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care; Lui Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, a le stabili la fiecare câte o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale (10000 lei). 7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de instanța de fond, cercetate suplimentar în ședința instanței de apel, a constatat cu certitudine faptul că inculpații Arsenii Pavel, Mocanu Cristian, Malanciuc Oleg și o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au comis fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe: Astfel, instanța de apel a constatat: Arsenii Pavel la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun. Chișinău, împreună cu Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian și o persoană în privința căreia procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice. Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, i-а acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că, s-au oprit lingă un automobil parcat pe aceeași stradă, Arsenii Pavel, acționând în comun cu Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian, încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică, intenționat, fără nici un motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia, numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor, înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în conflictul inițiat de persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, au aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care observând că părțile 10 vătămate, au încercat să fugă, i-au urmărit, alergând în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor lui Scutari Viorel și Albot Dumitru. Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriații la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare neînsemnată. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016, la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriații la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară. Malanciuc Oleg, la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.Chișinău, împreună cu Arseni Pavel, Mocanu Cristian, și o persoană în privința căreia procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice. Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, i-а acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că, s-au oprit lângă un automobil parcat pe aceeași stradă, Malanciuc Oleg, acționând în comun cu Arseni Pavel, Mocanu Cristian, încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică, menționat, fără nici un motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia, numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor, înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în conflictul inițiat de persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, au aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care observând că pârțile vătămate, au încercat să fugă, i-au urmărit, alergând în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor lui Scutari Viorel și Albot Dumitru. Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 11 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriații la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare neînsemnată. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016, la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriații la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară. Mocanu Cristian la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.Chișinău, împreună cu Arseni Pavel, Malanciuc Oleg, și o persoană în privința căreia procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice. Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, i-а acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că, s-au oprit lingă un automobil parcat pe aceeași stradă, Mocanu Cristian, acționând în comun cu Arseni Pavel, Malanciuc Oleg, încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică, intenționat, fără nici un motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia, numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor, înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în conflictul inițiat de persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, au aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, cauzând acestora leziuni corporale. Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie. 12 Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriați la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare neînsemnată. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016, la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriați la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară. În această ordine de idei instanța de apel a constatat că prin acțiunile lor intenționate, Arsenii Pavel, Mocanu Cristian, Malanciuc Oleg au săvârșit infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane. În acest sens, instanța de apel a notat că, argumentele invocate de către apelanți în apelurile declarate, precum că acuzarea n-a prezentat careva probe pertinente și concludente care ar dovedi vinovăția inculpaților Arsenii Pavel și Mocanu Cristian, care nici nu au participat la altercații sunt declarative or, potrivit declarațiilor părții vătămate Bour Cristian, acesta a recunoscut inculpații, ca persoane care l-au agresat în acea seară fizic. Este sigur că Malanciuc Oleg l-a lovit și Mocanu Cristian a fost una dintre persoanele care l- a agresat fizic. Nu-și amintește exact în ce regiune a corpului a fost lovit de către Arsenii Pavel. A menționat că imediat după ce a fost bătut, agresorii săi nu au fugit de la fața locului și printre ei era și Arseni Pavel. Astfel, instanța de apel a reiterat că, aceste declarații au fost confirmate și de declarațiile părții vătămate Albot Dumitru, care a declarat că, a observat că de el se mai apropie doi băieți dintre care în partea stângă a sa era Arsenii Pavel, care l-a lovit cu piciorul în piciorul stâng după care văzând că nu cade jos l-a lovit cu pumnul drept în partea stângă a feței însă a pus mâna și parțial a blocat lovitura. în timp ce fugea Arsenii Pavel l-a lovit cu piciorul în genunchiul drept aflându-se în urma sa. De la lovitură a început să piardă echilibrul și a mai simțit o lovitură aplicată din spate în cap însă nu a observat cine l-a lovit. De la această lovitură a căzut jos și s-a lovit cu capul de un automobil care se afla acolo. De la căzătură cel mai probabil a pierdut cunoștința după ce și-a revenit a mers mai înainte și s-a uitat înapoi dacă nu este urmărit. Arsenii Pavel a venit înspre el prima dată din direcția unde a fost doborât la pământ Bour Cristian. Arsenii Pavel l-a lovit de două ori. 13 În continuare, instanța de apel a luat în considerație și declarațiile părții vătămate, Calancea Octavian, care a confirmat versiunea celorlalte părți vătămate și a menționat că în ședința de judecată, au fost atacați de un grup de persoane, aproximativ 3-4 persoane. Dintre aceste persoane recunoaște la moment în sală pe Malanciuc Oleg și Arsenii Pavel. A mai menționat că Arsenii Pavel la fel l-a văzut că îl lovea pe Bour Cristian cu pumnul și cu piciorul în timp ce acesta se afla la pământ. A văzut că Bour Cristian era bătut în timp ce încerca să se ridice după a doua lovitură. A perceput fețele lui Malanciuc și Arsenii în timp ce era lovit, fața lui Malanciuc fiind specifică. Pe Malanciuc și Arsenii i-a văzut în semi profil. în timpul faptelor era luminat mediu, având în vedere că se afla sub un felinar. A văzut cum precis Malanciuc Oleg ia aplicat o lovitură lui Bour cu pumnul în față în timp ce încerca să se ridice după prima lovitură. Pe Malanciuc l-a văzut doar în momentul menționat. Malanciuc era îmbrăcat de asupra la brâu într-o haină de culoare întunecată, altceva nu ține minte. Arsenii Pavel i-a aplicat cel puțin o lovitură lui Bour Cristian cu pumnul în față. Malanciuc Oleg era cu fața la Bour Cristian. Malanciuc era cu barbă, doar cu forma diferită decât cea din ședința de astăzi și cu frizura scurtă. Malanciuc Oleg l-a lovit pe Bour Cristian cu mâna dreaptă. Totodată, instanța de apel nu a reținut poziția apărării precum că declarațiile părților vătămate nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece sunt contradictorii și părțile vătămate înainte de efectuarea confruntărilor au folosit fotografiile de pe rețelele de socializare pentru identificarea inculpaților or, partea vătămată Albot Dumitru a menționat în cadrul ședinței de judecată semnalmentele după care a recunoscut inculpatul Arsenii Pavel și detalii ce au avut loc în ziua conflictului și anume că Arsenii Pavel era îmbrăcat în sorți, adidași și sus era îmbrăcat în maiou, culoarea nu o ține minte. Pe Arsenii Pavel l-a cunoscut după coafură, după înfățișare pe care a perceput-o bine în timpul atacului acestuia. Subsecvent, instanța de apel a respins și poziția expusă de către avocatul Crainic Arcadii, expusă în cererea de apel, precum că, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece acestea au fost dispuse după ce părțile vătămate s-au informat în internet de inculpați și au văzut fotografiile lor, ulterior invocând că printre atacatori era și Arsenii Pavel, neindicând concret după care semnalmente l-au recunoscut. Or, partea vătămată Calancea Octavian a menționat că, fără ochelari, în principiu, poate vedea persoanele și să le recunoască după trăsăturile fizionomice. Până la recunoașterea persoanelor după fotografie nu a navigat pe internet în căutarea agresorilor din acea seară și nici cineva din prieteni nu iau comunicat despre astfel de circumstanțe. L-a recunoscut pe Arsenii Pavel după forma feței, forma craniului, culoarea părului și alte caracteristici fizionomice. 14 Coroborând cele expuse, instanța de apel, a menționat că, alegațiile apelanților precum că instanța de judecată urmau să aprecieze critic declarațiile însăși ale părților vătămate, care sunt contradictorii și dubioase, și nu declarațiile inculpaților care au fost întotdeauna veridice și stabile nu pot fi reținute de instanța de apel or poziția inculpaților care pledează nevinovați are un caracter declarativ iar circumstanțele relatate de inculpați nu au fost dovedite prin probe pertinente și concludente cazului, totodată fiind în contradicție cu rezultatele expertizelor medico-legale. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicând o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, și anume: de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de condițiile de viață a lui, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Subsidiar, instanța de apel a reținut că, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian au fost condamnați fără a fi constată fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, iar în privința lui Malanciuc Oleg s-a agravat învinuirea, ceea ce indică la considerarea încălcării drepturilor inculpatului, ceea ce duce la examinarea posibilității reducerii pedepsei inculpaților Malanciuc Oleg, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian drept recompensă. Astfel, instanța de apel a constatat că această împrejurare în sine nu poate să conducă la o încălcare iremediabilă a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, încălcarea reliefată nu poate constitui motiv de achitare a inculpaților așa cum susține partea apărării, or, vinovăția inculpaților a fost demonstrată indubitabil. În această ordine de idei, instanța de apel a remarcat aplicabilitatea prevederilor art. 385 alin.(4) din Codul de procedură penală, conform cărora, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept recompensă pentru aceste încălcări, la aplicarea pedepsei în privința privința inculpaților, Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian. Astfel, instanța de apel a aplicat față de inculpații, Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, prevederile art.385 alin.(4) Cod de procedură penală și le-a stabilit acestora pedeapsa principală sub formă de amendă, în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale (10000 lei), pentru fiecare, adică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea art.287 alin.(2) Cod penal. Instanța de apel a mai menționat și faptul că, potrivit prevederilor art.411 Cod procedură penală, Instanța de apel examinează cauza prin extindere cu 15 privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, având dreptul de a hotărî și în privința lor, fără să creeze acestor părți o situație mai gravă. Ce ține de argumentul apărătorului precum că instanța de fond nu a luat în considerare că la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun. Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, s-a dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori într-o altă cauză penală și nu cauza care se investiga pe faptul huliganismului, fiind vorba de cauza penală nr. 2016130116, instanța de apel a indicat că potrivit ordonanței menționate (f.d.5, vol.1), la pct.1 din dispozitivul acesteia, este indicat că – efectuarea urmăririi penale în cauza nr.2016421793 în continuare de către OUP a SUP a IP Botanica, DP Chișinău, S. Stratu (adică cauza penală dată), iar la punctul doi este indicat că conducerea urmăririi penale în cauza nr.2016130116 de către un grup de procurori – Rusnac și Barbalat. Prin urmare, instanța de apel a opiniat că prin ordonanța vizată, a fost stabilită competența în vederea efectuării urmăririi penale de către ofițerul SUP S. Stratu, acțiunile de urmărire penală fiind legale, iar faptul indicării unui alt număr de dosar, este considerată ca o eroare mecanică, ce nu afectează ordonanța în cauză, or în tot textul ordonanței figurează ca obiect anume cauza penală cu nr. 2016421793. În acest sens, din imperativele legale, raportate la ordonanța de dispunere a conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea, ordonanța în cauză a fost emisă anume pe această cauză, iar indicarea nr. cauzei penale 2016130116, este o eroare tehnică și nu influențează soluția primită, iar procurorii din grupul format au îndeplinit prevederile legale ce ține de urmărirea penală și judecarea cauzei, fiind compatibili în acest sens. Prin urmare, apărarea a invocat nulitatea acestui act procedural în conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură penală, însă instanța de apel a considerat că nu sunt întrunite ansamblul de criterii ce ar impune a recunoaște acest act nul sau anulabil.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului Arsenii Pavel, care invocând incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 16) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel din 29 septembrie 2020 și sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Arsenii Pavel să fie achitat; - avocatul Babără Angela cu inculpatul Mocanu Cristian, care invocând incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei instanței de apel din 29 septembrie 2020 și sentinței 16 instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Mocanu Cristian să fie achitat. 8.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Crainic Arcadii menționează că: - instanța de apel a emis pe marginea prezentei spețe o decizie ilegală, contrară prevederilor art. 436 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Când hotărârea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărârea a fost casată; - atât în cererea de apel cât și în susținerile verbale, apărarea a indicat probele pertinente cauzei, care în conformitate cu art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, urmau a fi examinate de către instanțele de fond, însă instanța de apel în decizia sa din 29 septembrie 2020, nu a făcut nici o referire cu privire la soluția de respingere a acestor probe; - instanța de apel a ignorat argumentele apărării, precum că partea vătămată, Calancea Octavian, fiind audiată în instanța de apel la data de 27 februarie 2019 a declarat că susține declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale cât și în faza examinării cauzei în instanțele de judecată, însă, accentuând faptul că Arsenii Pavel și Mocanu Cristian nu au participat la conflictul inițiat; - instanța de apel nu s-a expus privitor la procesul verbal de recunoaștere din 28.09.2016, în care este indicat, precum că partea vătămată, Albot Dumitru o recunoaște pe persoana nr. 4 după înfățișarea feței și statură. Că anume aceasta este una din persoanele, care i-au atacat în luna iulie 2020, pentru ce și a semnat, în pofida faptului că fapta incriminată lui Arsenii Pavel a fost comisă în anul 2016, încălcări care nu au fost corectate în cadrul urmăririi penale, și ulterior puse la baza sentinței și deciziei de condamnare în privința lui Arsenii Pavel; - în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, lipsesc probele invocate de apărare, fapt ce contravine art. 414 Cod de procedură penală. Astfel, aceste probe urmau a fi analizate în ansamblu cu probele acuzării, context în care se atestă că instanța de apel, prin ignorarea probelor apărării s-a manifestat în favoarea acuzării la examinarea prezentei cauze penale; - instanța de apel, a neglijat faptul că probele pe care se bazează decizia de condamnare în privința lui Arsenii Pavel au fost obținute contrar prevederilor statuate de art. 94 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, or aceste date au fost obținute cu încălcarea dreptului la apărare a lui Arsenii Pavel. 8.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Babără Angela cu inculpatul Mocanu Cristian menționează că: 17 - instanța de apel repetat după rejudecare la emiterea deciziei de condamnare nu a ținut cont de prevederile legale, precum și de practica judiciară existentă, or, instanța de apel repetat după rejudecare nu si-a motivat decizia, nu a dat răspuns la toate argumentele apărării si nu a calificat corect acțiunile lui Mocanu Cristian; - în speță procurorul de caz prin ordonanță nu a constat că au fost respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a dispus (prin ordonanță a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea cauzei în judecată, respectiv au fost încălcate prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea rechizitoriului; - martorul Scutaru Victor nu a putut indica nimic în concret în raport cu Mocanu Cristian. Pe cine la agresat, după care semne îl recunoaște, la văzut în față, apoi în profil, era lângă Bour Cristian, apoi lângă Calancea Octavian, apoi nu ține minte lângă cine și altele. Totuși, declarațiile acestuia în privința lui Mocanu Cristian sunt combătute de declarațiile celor două părți vătămate (Albot Dumitru și Calancea Octavian). Chiar și aranjamentul agresorilor în raport cu martorul, ultimul nu putea fizic să-i recunoască; - este de menționat și faptul că, apărarea, atât în instanța de fond cât și cea de apel repetat a solicitat audierea unor martori ai apărării, cerere care a fost respinsă absolut fără vreo motivare. Mai mult ca atât, martorul Bogudușenco Evelina este martor ocular și a asistat la conflict și aceasta poate să comunice date în vederea aflării adevărului. Odată ce instanțele de judecată au respins audierea martorului, fără să motiveze această decizie se încalcă dreptul inculpatului la un proces echitabil.

În temeiul art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale. 9.1 La fel, în temeiul art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Beriozchin Ana în numele părții vătămate Bour Cristian a prezentat referință pe marginea recursului declarat de avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului Arsenii Pavel, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și menținerea deciziei instanței de apel din 29 septembrie 2020.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul Penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. 18 Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul Penal lărgit constată că aceste, prevederi procesuale obligatorii, nu au fost respectate întocmai la judecarea apelurilor declarate. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, recurenții invocă ca temei de casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.5) 6) și 8) Cod de procedură penală, sub aspectul că pct. 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire. Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. Într-un prim aspect, instanța de recurs ține să menționeze că, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. 19 Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit observă că, deși decizia instanței de apel conține descrierea declarațiile inculpaților, martorilor, conține și descrierea probelor administrate, aceasta însă nu conține și analiza acestor probe, care în consecință, într-un mod incontestabil ar argumenta soluția nou adoptată. Astfel, instanța de apel pronunțându-se asupra vinovăției inculpaților, nu și-a argumentat suficient soluția și nu a dat o motivarea amplă în ce privește respingerea sau admiterea probelor prezentate de apărare, or studiind decizia atacată se atestă că instanța de apel în mod superficial a examinat argumentele expuse în cererea de apel, analizând doar declarațiile martorilor Arsenii Andrei, Hachi Gheorghe și Doibani Victor, iar alte probe ce au fost invocate de apărare au fost ignorate. În acest sens, Colegiul observă că, decizia instanței de apel în partea ce ține de concluziile privind constatarea vinovăției inculpaților Arsenii Pavel, Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deși sunt ghidate de mențiunea privind cercetarea și verificarea probelor prin prisma pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, precum și în ansamblu din punct de vedere al coroborării, de fapt, prezintă deficiențe, or, aceste concluzii nu sunt precedate de o astfel de analiză, motivarea fiind determinată de aspecte incerte, expuse la modul general, care nu conține descrierea concretă a acțiunilor sau inacțiunilor individuale a fiecăruia din inculpați, concluzionând-se că în ansamblu, acestea demonstrează vinovăția lui Arsenii Pavel, Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg. Astfel, instanța de recurs a notat că, instanța de apel a respins unele argumente ale părții apărării privind contradictorialitatea declarațiilor părților vătămate în raport cu declarațiile inculpaților, menționând că poziția inculpaților care pledează nevinovați are un caracter declarativ, iar circumstanțele relatate de inculpați nu au fost dovedite prin probe pertinente și concludente cazului, totodată fiind în contradicție cu rezultatele expertizelor medico-legale (f.d. 242, vol. III). O astfel de expunere, în care lipsește analiza probelor, argumentarea privind respingerea și/sau admiterea probelor face contestabilă, vulnerabilă și contradictorie concluzia de condamnare, ca fiind una nemotivată. Este de menționat că, anterior, instanța de recurs ordinar, dispunând rejudecarea cauzei, a atenționat că, instanța de apel și-a motivat formal hotărârea prin care doar descrie fapta, probele administrate în respectiva cauză penală, fără a face o analiză și a da un răspuns la toate argumentele invocate în 20 cererile de apel. Sub acest aspect, instanța de recurs a conchis că instanța de apel, și-a întemeiat soluția pe aprecieri subiective, lipsind motivarea suficientă pentru a exclude afectarea dreptului la un proces echitabil. În acest context, Colegiul Penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Colegiul Penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată. Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul Penal lărgit remarcă, că în speța dedusă judecății, prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, deciziile instanței de apel din 27 februarie 2019, a fost casată total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Astfel, unul din motivele de bază care au constituit temei de remitere a cauzei la rejudecare reprezintă faptul, că instanța de apel prin decizia sa din 27 februarie 2019 nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal. Rejudecând cauza, instanța de apel a evitat indicațiile și criticele expuse în decizia Curții Supreme de Justiție, nu a înlăturat neajunsurile și nu a făcut o analiză amplă a probelor, nu a dat o motivare în corespundere cu rigorile art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului. Generalizând cele menționate mai sus, instanța de recurs constată că, în speță, instanța de apel nu și-a motivat suficient decizia pronunțată și aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de apel a dispus respingerea argumentelor părții apărării, aprecierea critică a argumentelor părții apărării, constatând că acestea nu pot fi luate în considerare, însă a evitat expunerea motivată a unor asemenea concluzii, precum și redarea argumentelor din care considerente nu sunt acceptate sau urmează a fi respinse alegațiile părții apărării. Colegiul consideră întemeiate argumentele recurenților referitoare la faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere tuturor probelor administrate în cauză, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și nu a formulat concluzii motivate privind criticile expuse în cererile de apel. 21 Rezumând cele menționate, Colegiul Penal lărgit reiterează că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform rechizitoriului și conform circumstanțelor stabilite în ședința de judecată, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat anumite probe, fără a le aprecieze pe fiecare în parte, fără expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile în decizia adoptată. Or, constatările expuse în punctele din conținutul părții motivate a deciziei nu au o finalitate logică, determinată argumentarea legăturii cauzale a faptelor stabilite și concluziile de vinovăție. În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale. Așadar, Colegiul constată, că la examinarea cauzei, instanța de apel nu a respectat întocmai cerințele de judecare a apelului prevăzute în art. 414 Cod de procedură penală, precum și nu a ținut cont de dispozițiile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin urmare temeiul invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume hotărârea adoptată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, persistă în cauză. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, se casează hotărârea atacată și se dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să țină cont de prevederile art. 6 CoEDO și de jurisprudența CtEDO privind aplicarea acestui articol, de motivele expuse în prezenta hotărâre, urmând să respecte prevederile art. 414, 415 alin. (21), 419 Cod de procedură penală, să respecte corectitudinea procedurală a administrării probelor, în conformitate cu prevederile art. 100 Cod de procedură penală, să aprecieze probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din 22 punct de vedere al coroborării lor și să pună la baza hotărârii doar acele probe la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală măsură și să adopte o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului Arsenii Pavel și de către avocatul Babără Angela cu inculpatul Mocanu Cristian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Arsenii Pavel xxxxx, Mocanu Cristian xxxx și Malanciuc Oleg și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2021. Președinte Nadejda Toma Judecători Victor Boico Vladimir Timofti Anatolie Țurcan Victor Burduh 23