1ra-495/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art.427, pct. 5, 6, 8, 16 CPP
1ra-495/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-495/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
05 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nadejda Toma
Judecători – Victor Boico, Vladimir Timofti, Anatolie Țurcan, Victor Burduh,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului
Arsenii Pavel și de către avocatul Babără Angela cu inculpatul Mocanu Cristian
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29
septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,
Arsenii Pavel xxxxx, născut la xxxxxxxx, originar
și domiciliat xxxxxxxxxx
Mocanu Cristian xxxxx, născut la xxxxxxx,
originar și domiciliat în xxxxxxxxx
Malanciuc Oleg, născut la xxxxxx, domiciliat în
xxxxxxxxxx
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 06.04.2017 – 14.12.2018;
Instanța de apel: 21.01.2019 – 27.02.2019;
Instanța de recurs: 13.05.2019 – 17.09.2019;
Instanța de apel: 23.10.2019 – 29.09.2020;
Instanța de recurs: 01.12.2020–05.10.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 14 decembrie
2018, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian și au fost condamnați în baza art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de a câte 750 unități
convenționale, ce constituie 15.000 lei, pentru fiecare.
Prin aceiași sentință a fost condamnat și Malanciuc Oleg, în baza art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 750 unități convenționale,
ce constituie 15.000 lei, însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se
contestă.
De la inculpați s-a încasat în beneficiul lui Bour Cristian prejudiciul
moral în mărime de a câte 20.000 lei, de la fiecare.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Arsenii Pavel,
Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg, cu o persoană în privința cărei cauza
penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au comis fapta prejudiciabilă,
prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele
1
circumstanțe: astfel, Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian și
persoana în privința cărei cauza penală a fost disjunsă într-o procedură
separată, la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc public, în
preajma blocul locativ nr.27 din str. Hristo Botev, mun. Chișinău, consumau
băuturi alcoolice.
Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia cauza penală a
fost disjunsă într-o procedură separată i-a acostat jignitor pe Calancea Octavian,
Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că s-au oprit lângă
automobilul parcat pe aceiași stradă, Malanciuc Oleg, acționând în comun cu
Arsenii Pavel și Mocanu Cristian, încălcând grosolan și demonstrativ ordinea
public intenționat, fără niciun motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia,
numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor,
înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea, după care, s-au implicat activ în
conflictul inițiat de persoana privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o
procedură separată, încălcând ordinea publică, manifestând obrăznicie
deosebită și lipsă de respect față de societate au aplicat părților vătămate
Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru, precum și victimei Scutari
Viorel, lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care,
observând că Scutari Viorel și Albot Dumitru, au încercat să fugă, i-au urmărit,
alergând în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor.
În timpul altercației, persoana în privința căreia cauza penală a fost
disjunsă într-o procedură separată, intenționat, i-a aplicat lui Bour Cristian
lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i
potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni
corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin
comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d
2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a
ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care
au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,
posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății
de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016,
lui Calancea Octavian i-au fost cauzate leziuni sub formă de echimoze și
excoriație la nivelul feței, excoriații la nivelul membrului superior drept,
genunchiului stâng, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a
unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în
baza acestui criteriu, se califică ca vătămare neînsemnată.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,
lui Albot Dumitru i-au fost cauzate leziuni sub formă de fractura arcadei
zigomatice pe stânga, excoriații la nivelul cotului stâng și genunchiului drept,
care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent
2
dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se
califică ca vătămare ușoară.
Apreciind probele administrate în cadrul cercetării judecătorești din
punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității lor, instanța de fond a
conchis că acțiunile inculpaților urmează a fi calificate în baza art. 287 alin. (2)
lit. b) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan
ordinea publică, acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau
obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către:
- avocatul Crainic Arcadii în interesele inculpatului Arsenii Pavel,
solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul Arsenii Pavel să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii;
- inculpatul Mocanu Cristian, prin care solicită admiterea acestuia,
casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.
3.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului
Arsenii Pavel a menționat că:
- declarațiile contradictorii și neconcludente ale părților vătămate, cât și a
martorilor acuzării depuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședințele de
judecată urmează a fi analizate critic în ansamblu cu probele prezentate de către
apărare, care pun la îndoială veridicitatea declarațiilor depuse, privitor la
participarea inculpatului, Arsenii Pavel la comiterea infracțiunii, deoarece se
întemeiază pe dubii;
- nevinovăția inculpatului și-a găsit confirmarea prin declarațiile date în
ședințele de judecată de inculpații Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, de
martorii Hachi Gheorghe, Doibani Victor, Arsenii Pavel. Procesele verbale de
recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite de organul de urmărire
penală cu părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian, nu pot
constitui ca probe materiale pertinente și concludente în procesul penal.
Acestea au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea
infracțiunii și 1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți
vătămate, adică după ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian
la începutul lunii septembrie 2016, având datele de identitate ale suspecților,
inclusiv și a lui Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de
socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul ședințelor de
judecată de părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour
Cristian, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale
Scutaru Victor și Bour Alinlin. Astfel au fost încălcate prevederile art. 212 alin.
(1) Cod de procedură penală;
- potrivit procesului verbal de recunoaștere din 28.09.2016 este indicat,
precum că partea vătămată Albot Dumitru o recunoaște pe persoana nr.4 după
înfățișarea feței și statură, că anume aceasta este una din persoanele, care i-au
3
atacat în luna iulie a anului 2010 pentru ce și a semnat, în pofida faptului că,
fapta incriminată lui Arsenii Pavel a fost comisă în anul 2016, ceea ce potrivit
art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, duce la nulitate;
- procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată
Albot Dumitru și învinuitul Arsenii Pavel, a fost întocmit cu încălcarea
prevederilor art.113 alin.(5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală,
deoarece lipsește semnătura reprezentantului organului de urmărire penală,
Stratu S., cât și mențiunea refuzului de al semna al acestuia.
3.2. În motivarea cerințelor sale, inculpatul Mocanu Cristian a menționat că:
- actele întocmite de procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana,
implicit punerea lui sub învinuire, este lovită de nulitate și nu produce efecte
juridice, deoarece conducerea urmăririi penale nu a fost exercitată de
procurorul desemnat în acest sens;
- la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun.
Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, s-a dispus conducerea
urmăririi penale de către un grup de procurori într-o altă cauză penală și nu
cauza care se investiga pe faptul huliganismului, fiind vorba de cauza penală
nr. 2016130116;
- din imperativele legale, raportate la ordonanța de dispunere a
conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că
procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a
conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea,
procurorul a înaintat învinuirea și a întocmit rechizitoriul;
- pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece
conform art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanță)
una din următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonanță) trebuia sa dispună a
întocmi rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în
virtutea prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în
desfășurarea procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță,
dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale;
- în speță procurorul prin ordonanță nu a constatat că au fost respectate
dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea penală
este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a dispus
(prin ordonanță) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea cauzei
în judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la
sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea
rechizitoriului;
- partea vătămată, Calancea Octavian, în ședința de judecată din
24.05.2018 nu l-a recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la
acțiunile huliganice;
- iar, partea vătămată Albot Dumitru, în ședința de judecată din
16.11.2017, a declarat că conflictuls-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour
4
Cristian arătat cu degetele, făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul
să participe la agresarea sa sau a prietenilor săi;
- declarațiile lui Bour Cristian, date în privința sa, urmau a fi apreciate
critic, ca și declarațiile martorului Scutaru Victor, deoarece ele vin în
contrazicere cu alte declarații date de părțile vătămate și alți participanți la
proces;
- în urma cercetării materialelor cauzei penale, niciun act procesul nu
indică că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat
spre recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale,
cu excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit;
- declarațiilor părților vătămate Calancea Octavian, Albot Dumitru, a
martorului Hachi Gheorghe, a inculpaților și chiar a părții vătămate Bour
Cristian, a martorilor Scutaru Victor și Bour Alinlin vorbesc despre
nevinovăția sa.
Potrivit deciziei Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău din 27
februarie 2019, apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate.
Avocatul Dinu Ostavciuc și inculpatul Mocanu Cristian invocând
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală, au declarat
recurs ordinar, prin care au solicitat casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat, sau să
fie dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet
de judecată.
În motivarea cerințelor sale recurenții au indicat că:
- instanțele nu au motivat deciziile sale, nu au dat răspuns la toate
argumentele apărării și nu au calificat corect acțiunile inculpatului.
- conducere urmăririi penale nu a fost exercitată de procuror desemnat
în acest sens și respectiv, actele întocmite de procurorul Barbalat Nadejda și
Rusnac Liliana, implicit punerea lui sub învinuire este lovită de nulitate și nu
produce efecte juridice în privința sa.
- la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului Botanica, mun.
Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, potrivit pct. 2) al
acesteia, a dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori
Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana, dar într-o altă cauză penală și nu pentru
cauza care investiga faptul huliganismului, cauza penală nr. 2016130116.
- din imperativele legale raportate la Ordonanța de dispunere a
conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul că
procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a
conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea,
procurorul a înaintat lui Mocanu Cristian învinuirea și a întocmit rechizitoriul.
- pe motivele date, se constată și nulitatea rechizitoriului, deoarece
conform art. 291 Cod procedură penală, procurorul dispune (prin ordonanță)
una din următoarele soluții..., inclusiv (prin ordonanță) trebuia sa dispună a
5
întocmi rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată, or în
virtutea prevederilor alin. (1) art. 255 din Codul de procedură penală, în
desfășurarea procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanță,
dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale.
- în speță, procurorul de caz, prin ordonanță nu a constatat că au fost
respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea
penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a
dispus (prin ordonanță) a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea
cauzei în judecată, respectiv au fost încălcate prevederile legale referitoare la
sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea
rechizitoriului.
- partea vătămată, Calancea Octavian, în ședința de judecată din
24.05.2018 nu l-a recunoscut pe el, declarând că dânsul nu a participat la
acțiunile huliganice.
- partea vătămată Albot Dumitru, în ședința de judecată din 16.11.2017,
a declarat că conflictul s-a iscat din motivul unui răspuns a lui Bour Cristian
arătat cu degetele, făcând semnul „OK” și că nu l-a văzut pe dânsul să participe
la agresarea sa sau a prietenilor săi.
- declarațiile lui Bour Cristian, date în privința sa, urmau a fi apreciate
critic., ca și declarațiile martorului Scutaru Victor, deoarece ele vin în
contrazicere cu alte declarații date de părțile vătămate și alți participanți la
proces.
- în urma cercetării materialelor cauzei penale, nici un act procesul nu
indică că dânsul ar fi comis infracțiunea de huliganism, nu a fost prezentat
spre recunoaștere, nu a participat la confruntări sau la alte acțiuni procesuale,
cu excepția recunoașterii în calitate de bănuit și învinuit.
- din analiza probelor și anume a declarațiilor părților vătămate
Calancea Octavian, Albot Dumitru, a martorului Hachi Gheorghe, a
inculpaților și chiar a părții vătămate Bour Cristian și a martorilor Scutaru
Victor și Bour Alin, care și ele prin contrazicerile sale, vorbesc despre
nevinovăția lui Mocanu Cristian.
- atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, apărarea a solicitat
audierea unor martori ai apărării, care de către instanță au fost respinși, fără
nici o argumentare. Martorul Bogudușenco Evelina a fost martor ocular și a
asistat la conflict, putând să comunice date în vederea aflării adevărului, iar
odată ce instanțele au respins audierea martorului, fără să-și motiveze
concluzia, s-a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil.
5.1 A declarat recurs ordinat și avocatul Arcadii Crainic în numele
inculpatului Arsenii Pavel, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Arsenii Pavel să
fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
6
În motivarea cerințelor sale recurentul a invocat că:
- în cererea de apel, care au fost administrate în cadrul ședințelor de
judecată și necesitau în mod obligatoriu în temeiul art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod
de procedură penală, ca atât instanța de fond, cât și instanța de apel, care a
menținut sentința de condamnare în privința lui Arsenii Pavel să le analizeze
în ansamblu și să-și motiveze decizia din ce considerente a respins probelor
invocate de către apărare;
- ori, în partea descriptivă a deciziei, cât și a sentinței, privitor la poziția
apărării sunt incluse numai depozițiile martorilor Arsenii Alexandru, Hachi
Gheorghe și Doibani Victor, care atât în decizie, cât și în sentință nu sunt
analizate în mod obiectiv în ansamblu cu alte probe invocate, iar în rest probele
invocate de către apărare au fost excluse, nu se regăsesc în decizia de
menținere a sentinței de condamnare, iar altele sunt analizate superficial;
- astfel, instanța de apel a pronunțat o hotărâre, ce este contrară
prevederilor art. 19 alin. (1) Cod de procedură penală, că orice persoană are
dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen
rezonabil, de către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care
va acționa în conformitate cu prezentul cod;
- nevinovăția inculpatului, se probează și prin faptul că de către organul
de urmărire penală Chirica I. a fost învinuit de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (1) Cod penal, adică și de
comiterea leziunilor corporale medii, fapt ce demonstrează că Bour Cristian a
fost maltratat exclusiv de către Chirică I., dar nu și de alți inculpați, ultimul a
fost judecat și condamnat într-o procedură separată, recunoscându-și vina;
- nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost
condamnat se confirmă și prin declarațiile date în ședințele de judecată de
inculpații Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, de martorii Hachi Gheorghe,
Doibani Victor, Arsenii Alexandru Procesele verbale de recunoaștere a
persoanei din 28.09.2016, întocmite de organul de urmărire penală cu părțile
vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian, nu pot constitui ca probe
materiale pertinente și concludente în procesul penal. Acestea au fost
întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de la comiterea infracțiunii și 1
lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de părți vătămate, adică după
ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea Octavian la începutul lunii
septembrie 2016, având datele de identitate ale suspecților, inclusiv și a lui
Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de socializare cu
fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul ședințelor de judecată de părțile
vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și prin
declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale Scutaru Victor și Bour
Alin. În asemenea circumstanțe, au fost încălcate prevederile art. 212 alin. (1)
Cod de procedură penală.
7
- procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 28.09.2016, întocmite
de organul de urmărire penală cu părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea
Octavian, nu pot constitui ca probe materiale pertinente și concludente în
procesul penal. Acestea au fost întocmite la 28.09.2016, peste 2 luni și 5 zile de
la comiterea infracțiunii și 1 lună și 16 zile de la audierea acestora în calitate de
părți vătămate, adică după ce părțile vătămate Albot Dumitru și Calancea
Octavian la începutul lunii septembrie 2016, având datele de identitate ale
suspecților, inclusiv și a lui Arsenii Pavel au făcut cunoștință prin intermediul
rețelelor de socializare cu fotografiile inculpatului, fapt probat în cadrul
ședințelor de judecată de părțile vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian
și Bour Cristian, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi
penale Scutaru Victor și Bour Alin. În asemenea circumstanțe, au fost încălcate
prevederile art. 212 alin. (1) Cod de procedură penală.
- instanța de apel nu s-a expus asupra procesului verbal de recunoaștere
din 28.09.2016 în care este indicat, precum că partea vătămată Albot Dumitru
o recunoaște pe persoana nr.4 după înfățișarea feței și statură, că anume
aceasta este una din persoanele, care i-au atacat în luna iulie a anului 2010
pentru ce și a semnat, în pofida faptului că, fapta incriminată lui Arsenii Pavel
a fost comisă în anul 2016, ceea ce potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură
penală, duce la nulitate.
- procesul verbal de confruntare din 21.11.2016 între partea vătămată
Albot Dumitru și învinuitul Arsenii Pavel, a fost întocmit cu încălcarea
prevederilor art. 113 alin. (5), 260 alin. (5) și 261 Cod de procedură penală,
deoarece lipsește semnătura reprezentantului organului de urmărire penală,
Stratu S., cât și mențiunea refuzului de al semna al acestuia, pe care instanța
de apel le-a apreciat la legale.
- nu s-a expus instanța de apel nici asupra încălcărilor admise de către
organul de urmărire penală, care au fost invocate de apărare în apel, asupra
cărora nu s-a expus nici prima instanță.
- nejustificat, instanța de apel a refuzat în audierea martorului ocular
Bogdușenco Evelina. Instanța nu a dat o apreciere în ansamblu a altor probe
invocate de apărare, privitor la declarațiile contradictorii și neconcludente
depuse pe parcursul urmăririi penale și ședințelor de judecată de către părțile
vătămate Albot Dumitru, Calancea Octavian și Bour Cristian, cât și a
martorilor acuzării Bour Alin. și Scutaru Viorel.
- la emiterea deciziei, instanța de apel n-a ținut cont și de faptul, precum
că din concluzia neargumentată a instanței de fond în sentința de condamnare
din 14.12.2018 se atestă de jure și de fapt lipsa elementelor infracțiunii
imputate inculpatului, Arsenii Pavel cu privire la săvârșirea infracțiunii art.
287 alin. (2), lit. b) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
17 septembrie 2019, au fost admise recursurile declarate, casată decizia
8
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, și dispusă
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
6.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că
potrivit descriptivului sentinței instanța de fond în descriptiv, ignorând faptul
că potrivit rechizitoriului, fiecărui inculpat, din cei trei, i-a fost formulată
învinuirea separat, a descris ca fiind dovedită doar fapta criminală comisă de
inculpatul Malanciuc Oleg și nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de
fapt și de drept invocate în rechizitoriu, deoarece a constatat neclar și
divergent că inculpatul Malanciuc Oleg, a săvârșit și următorul episod: „În
timpul altercației, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o
procedură separată, intenționat, i-a aplicat lui Bour Cristian lovituri cu pumnii și
picioarele în față, peste corp și membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză
medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă
cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale
fără deplasare, fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr.
II cu lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la
nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea
sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie”,
încadrându-i acțiunile în baza art. 287 alin. lit. b) Cod penal.
Ori, potrivit rechizitoriului, aceste acțiuni sunt incriminate și
inculpatului Chirica Ion, în privința cărui procedura a fost disjungată,
indicându-se că: „În timpul altercației, Chirica Ion, intenționat, i-a aplicat părții
vătămate Bour Cristian lovituri cu pumnii și picioarele în față, peste corp și
membre, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D
din 04.10.2016, leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă
manifestată prin comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare,
fractura coroanei d 2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu
lezarea parțială a ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la
nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează
dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca
vătămare medie”, dar aceste fapte fiindu-i încadrate în baza art. 152 alin. (1)
Cod penal (f.d. 248-248, v.1).
În aceste condiții instanța de recurs a remarcat că, instanța de apel a
evitat să constate cine, prin care acțiuni concrete și cu ce intenție i-a cauzat
părții vătămate Bour Cristian vătămare medie, cât și să argumenteze
încadrarea juridică corectă a respectivelor fapte.
Astfel, instanța de recurs a punctat că, prima instanță nu a judecat fondul
cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care
nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.
9
În continuare, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu a
reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de
instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat
sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea
cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată
legal.
Rejudecând cauza, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău prin
decizia din 29 septembrie 2020, a fost admise în parte apelurile declarate,
casată parțial sentința primei instanțe, inclusiv în baza art.411 Cod de
procedură penală, privindu-l pe Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu
Cristian doar în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat în această parte o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care;
Lui Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, recunoscuți
vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal,
cu aplicarea art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, a le stabili la fiecare câte
o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități
convenționale (10000 lei).
7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel, verificând legalitatea și
temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de
apel, precum și probelor administrate de instanța de fond, cercetate
suplimentar în ședința instanței de apel, a constatat cu certitudine faptul că
inculpații Arsenii Pavel, Mocanu Cristian, Malanciuc Oleg și o persoană în
privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au comis
fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală,
în următoarele circumstanțe:
Astfel, instanța de apel a constatat:
Arsenii Pavel la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc
public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.
Chișinău, împreună cu Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian și o persoană în
privința căreia procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice. Într-un
moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, i-а
acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari
Viorel sub pretextul că, s-au oprit lingă un automobil parcat pe aceeași stradă,
Arsenii Pavel, acționând în comun cu Malanciuc Oleg, Mocanu Cristian,
încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică, intenționat, fără nici un
motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia, numindu-i cu cuvinte
necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor, înjosindu-le astfel onoarea
și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în conflictul inițiat de persoana
în privința căreia procedura a fost disjunsă, au aplicat părților vătămate
Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și Scutari Viorel lovituri cu
pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după care observând că părțile
10
vătămate, au încercat să fugă, i-au urmărit, alergând în urma lor, cu scopul
aplicării loviturilor lui Scutari Viorel și Albot Dumitru.
Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016,
la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin
comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d
2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a
ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care
au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,
posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății
de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la
Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriații
la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul
și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
neînsemnată.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,
la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriații
la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în
rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
ușoară.
Malanciuc Oleg, la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc
public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.Chișinău,
împreună cu Arseni Pavel, Mocanu Cristian, și o persoană în privința căreia
procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice.
Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost
disjunsă, i-а acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot
Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că, s-au oprit lângă un automobil parcat
pe aceeași stradă, Malanciuc Oleg, acționând în comun cu Arseni Pavel,
Mocanu Cristian, încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică,
menționat, fără nici un motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia,
numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor,
înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în
conflictul inițiat de persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, au
aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și
Scutari Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, după
care observând că pârțile vătămate, au încercat să fugă, i-au urmărit, alergând
în urma lor, cu scopul aplicării loviturilor lui Scutari Viorel și Albot Dumitru.
Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016,
la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin
comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d
11
2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a
ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care
au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,
posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății
de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la
Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriații
la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul
și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
neînsemnată.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,
la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriații
la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în
rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
ușoară.
Mocanu Cristian la 25.07.2016, între orele 04:00-04:20, aflându-se în loc
public, în preajma blocului locativ nr.27 din strada Hristo Botev, mun.Chișinău,
împreună cu Arseni Pavel, Malanciuc Oleg, și o persoană în privința căreia
procedura a fost disjunsă, consumau băuturi alcoolice.
Într-un moment dat, după ce persoana în privința căreia procedura a fost
disjunsă, i-а acostat jignitor pe Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot
Dumitru și Scutari Viorel sub pretextul că, s-au oprit lingă un automobil parcat
pe aceeași stradă, Mocanu Cristian, acționând în comun cu Arseni Pavel,
Malanciuc Oleg, încâlcind grosolan și demonstrativ ordinea publică,
intenționat, fără nici un motiv, au inițiat un conflict spontan cu aceștia,
numindu-i cu cuvinte necenzurate și făcând gesturi obscene în adresa lor,
înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea lor, după care, s-au implicat activ în
conflictul inițiat de persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, au
aplicat părților vătămate Calancea Octavian, Bour Cristian, Albot Dumitru și
Scutari Viorel lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp, membre, cauzând
acestora leziuni corporale.
Potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.2895/D din 04.10.2016,
la Bour Cristian s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin
comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, fractura coroanei d
2.1-2.2; entorsa articulației genunchiului stâng gr. II cu lezarea parțială a
ligamentului colateral medial, edem echimotic și excoriații la nivelul feței, care
au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,
posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății
de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie.
12
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2896/D din 04.10.2016 la
Calancea Octavian s-a constatat: echimoze și excoriație la nivelul feței, excoriați
la nivelul membrului superior drept, genunchiului stâng, care puteau fi cauzate
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul
și circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
neînsemnată.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.2015/D din 13.09.2016,
la Albot Dumitru s-a constatat: fractura arcadei zigomatice pe stânga, excoriați
la nivelul cotului stâng și genunchiului drept, care puteau fi cauzate în
rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
ușoară.
În această ordine de idei instanța de apel a constatat că prin acțiunile lor
intenționate, Arsenii Pavel, Mocanu Cristian, Malanciuc Oleg au săvârșit
infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică
acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, acțiunile care prin
conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de mai
multe persoane.
În acest sens, instanța de apel a notat că, argumentele invocate de către
apelanți în apelurile declarate, precum că acuzarea n-a prezentat careva probe
pertinente și concludente care ar dovedi vinovăția inculpaților Arsenii Pavel și
Mocanu Cristian, care nici nu au participat la altercații sunt declarative or,
potrivit declarațiilor părții vătămate Bour Cristian, acesta a recunoscut
inculpații, ca persoane care l-au agresat în acea seară fizic. Este sigur că
Malanciuc Oleg l-a lovit și Mocanu Cristian a fost una dintre persoanele care l-
a agresat fizic. Nu-și amintește exact în ce regiune a corpului a fost lovit de către
Arsenii Pavel. A menționat că imediat după ce a fost bătut, agresorii săi nu au
fugit de la fața locului și printre ei era și Arseni Pavel.
Astfel, instanța de apel a reiterat că, aceste declarații au fost confirmate și
de declarațiile părții vătămate Albot Dumitru, care a declarat că, a observat că
de el se mai apropie doi băieți dintre care în partea stângă a sa era Arsenii Pavel,
care l-a lovit cu piciorul în piciorul stâng după care văzând că nu cade jos l-a
lovit cu pumnul drept în partea stângă a feței însă a pus mâna și parțial a blocat
lovitura. în timp ce fugea Arsenii Pavel l-a lovit cu piciorul în genunchiul drept
aflându-se în urma sa. De la lovitură a început să piardă echilibrul și a mai
simțit o lovitură aplicată din spate în cap însă nu a observat cine l-a lovit. De la
această lovitură a căzut jos și s-a lovit cu capul de un automobil care se afla
acolo. De la căzătură cel mai probabil a pierdut cunoștința după ce și-a revenit
a mers mai înainte și s-a uitat înapoi dacă nu este urmărit. Arsenii Pavel a venit
înspre el prima dată din direcția unde a fost doborât la pământ Bour Cristian.
Arsenii Pavel l-a lovit de două ori.
13
În continuare, instanța de apel a luat în considerație și declarațiile părții
vătămate, Calancea Octavian, care a confirmat versiunea celorlalte părți
vătămate și a menționat că în ședința de judecată, au fost atacați de un grup de
persoane, aproximativ 3-4 persoane. Dintre aceste persoane recunoaște la
moment în sală pe Malanciuc Oleg și Arsenii Pavel. A mai menționat că Arsenii
Pavel la fel l-a văzut că îl lovea pe Bour Cristian cu pumnul și cu piciorul în
timp ce acesta se afla la pământ. A văzut că Bour Cristian era bătut în timp ce
încerca să se ridice după a doua lovitură. A perceput fețele lui Malanciuc și
Arsenii în timp ce era lovit, fața lui Malanciuc fiind specifică. Pe Malanciuc și
Arsenii i-a văzut în semi profil. în timpul faptelor era luminat mediu, având în
vedere că se afla sub un felinar. A văzut cum precis Malanciuc Oleg ia aplicat o
lovitură lui Bour cu pumnul în față în timp ce încerca să se ridice după prima
lovitură. Pe Malanciuc l-a văzut doar în momentul menționat. Malanciuc era
îmbrăcat de asupra la brâu într-o haină de culoare întunecată, altceva nu ține
minte. Arsenii Pavel i-a aplicat cel puțin o lovitură lui Bour Cristian cu pumnul
în față. Malanciuc Oleg era cu fața la Bour Cristian. Malanciuc era cu barbă,
doar cu forma diferită decât cea din ședința de astăzi și cu frizura scurtă.
Malanciuc Oleg l-a lovit pe Bour Cristian cu mâna dreaptă.
Totodată, instanța de apel nu a reținut poziția apărării precum că
declarațiile părților vătămate nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare,
deoarece sunt contradictorii și părțile vătămate înainte de efectuarea
confruntărilor au folosit fotografiile de pe rețelele de socializare pentru
identificarea inculpaților or, partea vătămată Albot Dumitru a menționat în
cadrul ședinței de judecată semnalmentele după care a recunoscut inculpatul
Arsenii Pavel și detalii ce au avut loc în ziua conflictului și anume că Arsenii
Pavel era îmbrăcat în sorți, adidași și sus era îmbrăcat în maiou, culoarea nu o
ține minte. Pe Arsenii Pavel l-a cunoscut după coafură, după înfățișare pe care
a perceput-o bine în timpul atacului acestuia.
Subsecvent, instanța de apel a respins și poziția expusă de către avocatul
Crainic Arcadii, expusă în cererea de apel, precum că, procesele-verbale de
recunoaștere a persoanei după fotografie nu pot fi puse la baza sentinței de
condamnare, deoarece acestea au fost dispuse după ce părțile vătămate s-au
informat în internet de inculpați și au văzut fotografiile lor, ulterior invocând
că printre atacatori era și Arsenii Pavel, neindicând concret după care
semnalmente l-au recunoscut. Or, partea vătămată Calancea Octavian a
menționat că, fără ochelari, în principiu, poate vedea persoanele și să le
recunoască după trăsăturile fizionomice. Până la recunoașterea persoanelor
după fotografie nu a navigat pe internet în căutarea agresorilor din acea seară
și nici cineva din prieteni nu iau comunicat despre astfel de circumstanțe. L-a
recunoscut pe Arsenii Pavel după forma feței, forma craniului, culoarea părului
și alte caracteristici fizionomice.
14
Coroborând cele expuse, instanța de apel, a menționat că, alegațiile
apelanților precum că instanța de judecată urmau să aprecieze critic declarațiile
însăși ale părților vătămate, care sunt contradictorii și dubioase, și nu
declarațiile inculpaților care au fost întotdeauna veridice și stabile nu pot fi
reținute de instanța de apel or poziția inculpaților care pledează nevinovați are
un caracter declarativ iar circumstanțele relatate de inculpați nu au fost
dovedite prin probe pertinente și concludente cazului, totodată fiind în
contradicție cu rezultatele expertizelor medico-legale.
Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de apel a reținut că,
instanța de fond a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă
inculpaților, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea
pedepsei, aplicând o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, și anume: de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui
vinovat, de condițiile de viață a lui, de circumstanțele cauzei care atenuează sau
agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului.
Subsidiar, instanța de apel a reținut că, Arsenii Pavel și Mocanu Cristian
au fost condamnați fără a fi constată fapta criminală, considerată ca fiind
dovedită, iar în privința lui Malanciuc Oleg s-a agravat învinuirea, ceea ce
indică la considerarea încălcării drepturilor inculpatului, ceea ce duce la
examinarea posibilității reducerii pedepsei inculpaților Malanciuc Oleg,
Arsenii Pavel și Mocanu Cristian drept recompensă.
Astfel, instanța de apel a constatat că această împrejurare în sine nu poate
să conducă la o încălcare iremediabilă a dreptului la un proces echitabil. De
asemenea, încălcarea reliefată nu poate constitui motiv de achitare a
inculpaților așa cum susține partea apărării, or, vinovăția inculpaților a fost
demonstrată indubitabil.
În această ordine de idei, instanța de apel a remarcat aplicabilitatea
prevederilor art. 385 alin.(4) din Codul de procedură penală, conform cărora,
dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale
drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste
încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului
drept recompensă pentru aceste încălcări, la aplicarea pedepsei în privința
privința inculpaților, Arsenii Pavel, Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian.
Astfel, instanța de apel a aplicat față de inculpații, Arsenii Pavel,
Malanciuc Oleg și Mocanu Cristian, prevederile art.385 alin.(4) Cod de
procedură penală și le-a stabilit acestora pedeapsa principală sub formă de
amendă, în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale (10000 lei), pentru
fiecare, adică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea art.287 alin.(2) Cod
penal.
Instanța de apel a mai menționat și faptul că, potrivit prevederilor art.411
Cod procedură penală, Instanța de apel examinează cauza prin extindere cu
15
privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, având
dreptul de a hotărî și în privința lor, fără să creeze acestor părți o situație mai
gravă.
Ce ține de argumentul apărătorului precum că instanța de fond nu a luat
în considerare că la 02.11.2016, procurorul șef al Procuraturii sectorului
Botanica, mun. Chișinău, Marcel Cimbir, a emis o ordonanță, prin care, s-a
dispus conducerea urmăririi penale de către un grup de procurori într-o altă
cauză penală și nu cauza care se investiga pe faptul huliganismului, fiind vorba
de cauza penală nr. 2016130116, instanța de apel a indicat că potrivit ordonanței
menționate (f.d.5, vol.1), la pct.1 din dispozitivul acesteia, este indicat că –
efectuarea urmăririi penale în cauza nr.2016421793 în continuare de către OUP
a SUP a IP Botanica, DP Chișinău, S. Stratu (adică cauza penală dată), iar la
punctul doi este indicat că conducerea urmăririi penale în cauza nr.2016130116
de către un grup de procurori – Rusnac și Barbalat.
Prin urmare, instanța de apel a opiniat că prin ordonanța vizată, a fost
stabilită competența în vederea efectuării urmăririi penale de către ofițerul SUP
S. Stratu, acțiunile de urmărire penală fiind legale, iar faptul indicării unui alt
număr de dosar, este considerată ca o eroare mecanică, ce nu afectează
ordonanța în cauză, or în tot textul ordonanței figurează ca obiect anume cauza
penală cu nr. 2016421793.
În acest sens, din imperativele legale, raportate la ordonanța de dispunere
a conducerii urmăririi penale de către un grup de procurori, reiese cert faptul
că procurorii Barbalat Nadejda și Rusnac Liliana au fost desemnați pentru a
conduce urmărirea penală într-o altă cauză penală. Cu toate acestea, ordonanța
în cauză a fost emisă anume pe această cauză, iar indicarea nr. cauzei penale
2016130116, este o eroare tehnică și nu influențează soluția primită, iar
procurorii din grupul format au îndeplinit prevederile legale ce ține de
urmărirea penală și judecarea cauzei, fiind compatibili în acest sens.
Prin urmare, apărarea a invocat nulitatea acestui act procedural în
conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură penală, însă instanța de
apel a considerat că nu sunt întrunite ansamblul de criterii ce ar impune a
recunoaște acest act nul sau anulabil.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către:
- avocatul Crainic Arcadii în numele inculpatului Arsenii Pavel, care
invocând incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 16) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel din 29 septembrie
2020 și sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri prin care Arsenii Pavel să fie achitat;
- avocatul Babără Angela cu inculpatul Mocanu Cristian, care invocând
incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 8) Cod de procedură penală,
au solicitat casarea deciziei instanței de apel din 29 septembrie 2020 și sentinței
16
instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care
Mocanu Cristian să fie achitat.
8.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Crainic Arcadii menționează că:
- instanța de apel a emis pe marginea prezentei spețe o decizie ilegală,
contrară prevederilor art. 436 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, care
stipulează că indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care
situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Când
hotărârea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în
ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în
limitele în care hotărârea a fost casată;
- atât în cererea de apel cât și în susținerile verbale, apărarea a indicat
probele pertinente cauzei, care în conformitate cu art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod
de procedură penală, urmau a fi examinate de către instanțele de fond, însă
instanța de apel în decizia sa din 29 septembrie 2020, nu a făcut nici o referire
cu privire la soluția de respingere a acestor probe;
- instanța de apel a ignorat argumentele apărării, precum că partea
vătămată, Calancea Octavian, fiind audiată în instanța de apel la data de 27
februarie 2019 a declarat că susține declarațiile depuse în cadrul urmăririi
penale cât și în faza examinării cauzei în instanțele de judecată, însă,
accentuând faptul că Arsenii Pavel și Mocanu Cristian nu au participat la
conflictul inițiat;
- instanța de apel nu s-a expus privitor la procesul verbal de recunoaștere
din 28.09.2016, în care este indicat, precum că partea vătămată, Albot Dumitru
o recunoaște pe persoana nr. 4 după înfățișarea feței și statură. Că anume
aceasta este una din persoanele, care i-au atacat în luna iulie 2020, pentru ce și
a semnat, în pofida faptului că fapta incriminată lui Arsenii Pavel a fost comisă
în anul 2016, încălcări care nu au fost corectate în cadrul urmăririi penale, și
ulterior puse la baza sentinței și deciziei de condamnare în privința lui Arsenii
Pavel;
- în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, lipsesc probele invocate
de apărare, fapt ce contravine art. 414 Cod de procedură penală. Astfel, aceste
probe urmau a fi analizate în ansamblu cu probele acuzării, context în care se
atestă că instanța de apel, prin ignorarea probelor apărării s-a manifestat în
favoarea acuzării la examinarea prezentei cauze penale;
- instanța de apel, a neglijat faptul că probele pe care se bazează decizia
de condamnare în privința lui Arsenii Pavel au fost obținute contrar
prevederilor statuate de art. 94 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, or
aceste date au fost obținute cu încălcarea dreptului la apărare a lui Arsenii
Pavel.
8.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Babără Angela cu inculpatul
Mocanu Cristian menționează că:
17
- instanța de apel repetat după rejudecare la emiterea deciziei de
condamnare nu a ținut cont de prevederile legale, precum și de practica
judiciară existentă, or, instanța de apel repetat după rejudecare nu si-a motivat
decizia, nu a dat răspuns la toate argumentele apărării si nu a calificat corect
acțiunile lui Mocanu Cristian;
- în speță procurorul de caz prin ordonanță nu a constat că au fost
respectate dispozițiile prezentului cod privind urmărirea penală, că urmărirea
penală este completă, că există probe suficiente și legal administrate, și nu a
dispus (prin ordonanță a întocmi rechizitoriul prin care se dispune trimiterea
cauzei în judecată, respectiv au fost încălcate prevederilor legale referitoare la
sesizarea instanței, ceea ce trage nulitatea acesteia, inclusiv nulitatea
rechizitoriului;
- martorul Scutaru Victor nu a putut indica nimic în concret în raport cu
Mocanu Cristian. Pe cine la agresat, după care semne îl recunoaște, la văzut în
față, apoi în profil, era lângă Bour Cristian, apoi lângă Calancea Octavian, apoi
nu ține minte lângă cine și altele. Totuși, declarațiile acestuia în privința lui
Mocanu Cristian sunt combătute de declarațiile celor două părți vătămate
(Albot Dumitru și Calancea Octavian). Chiar și aranjamentul agresorilor în
raport cu martorul, ultimul nu putea fizic să-i recunoască;
- este de menționat și faptul că, apărarea, atât în instanța de fond cât și
cea de apel repetat a solicitat audierea unor martori ai apărării, cerere care a
fost respinsă absolut fără vreo motivare. Mai mult ca atât, martorul
Bogudușenco Evelina este martor ocular și a asistat la conflict și aceasta poate
să comunice date în vederea aflării adevărului. Odată ce instanțele de judecată
au respins audierea martorului, fără să motiveze această decizie se încalcă
dreptul inculpatului la un proces echitabil.
În temeiul art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate, pledând
pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de
temeiuri legale.
9.1 La fel, în temeiul art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
avocatul Beriozchin Ana în numele părții vătămate Bour Cristian a prezentat
referință pe marginea recursului declarat de avocatul Crainic Arcadii în numele
inculpatului Arsenii Pavel, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și
menținerea deciziei instanței de apel din 29 septembrie 2020.
Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele
dosarului și motivele invocate, Colegiul Penal lărgit consideră că acestea
urmează a fi admise, din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
18
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și
dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală
și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, fiind obligată să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală,
trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul
dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au
dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele
adoptării soluției date.
Colegiul Penal lărgit constată că aceste, prevederi procesuale obligatorii,
nu au fost respectate întocmai la judecarea apelurilor declarate.
Reieșind din conținutul recursurilor declarate, recurenții invocă ca temei
de casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.5) 6) și 8)
Cod de procedură penală, sub aspectul că pct. 5) cauza a fost judecată în primă
instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în
imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această
imposibilitate; pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau
acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau
instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea
pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire.
Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod
de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut
cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.
Într-un prim aspect, instanța de recurs ține să menționeze că, chestiunile
de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță
și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai
imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de
procedură penală.
19
Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi
apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării
lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea
sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit observă că, deși decizia instanței
de apel conține descrierea declarațiile inculpaților, martorilor, conține și
descrierea probelor administrate, aceasta însă nu conține și analiza acestor
probe, care în consecință, într-un mod incontestabil ar argumenta soluția nou
adoptată.
Astfel, instanța de apel pronunțându-se asupra vinovăției inculpaților,
nu și-a argumentat suficient soluția și nu a dat o motivarea amplă în ce privește
respingerea sau admiterea probelor prezentate de apărare, or studiind decizia
atacată se atestă că instanța de apel în mod superficial a examinat argumentele
expuse în cererea de apel, analizând doar declarațiile martorilor Arsenii
Andrei, Hachi Gheorghe și Doibani Victor, iar alte probe ce au fost invocate de
apărare au fost ignorate.
În acest sens, Colegiul observă că, decizia instanței de apel în partea ce
ține de concluziile privind constatarea vinovăției inculpaților Arsenii Pavel,
Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deși sunt ghidate de mențiunea privind cercetarea
și verificarea probelor prin prisma pertinenții, concludenții, utilității și
veridicității, precum și în ansamblu din punct de vedere al coroborării, de fapt,
prezintă deficiențe, or, aceste concluzii nu sunt precedate de o astfel de analiză,
motivarea fiind determinată de aspecte incerte, expuse la modul general, care
nu conține descrierea concretă a acțiunilor sau inacțiunilor individuale a
fiecăruia din inculpați, concluzionând-se că în ansamblu, acestea demonstrează
vinovăția lui Arsenii Pavel, Mocanu Cristian și Malanciuc Oleg.
Astfel, instanța de recurs a notat că, instanța de apel a respins unele
argumente ale părții apărării privind contradictorialitatea declarațiilor părților
vătămate în raport cu declarațiile inculpaților, menționând că poziția
inculpaților care pledează nevinovați are un caracter declarativ, iar
circumstanțele relatate de inculpați nu au fost dovedite prin probe pertinente
și concludente cazului, totodată fiind în contradicție cu rezultatele expertizelor
medico-legale (f.d. 242, vol. III). O astfel de expunere, în care lipsește analiza
probelor, argumentarea privind respingerea și/sau admiterea probelor face
contestabilă, vulnerabilă și contradictorie concluzia de condamnare, ca fiind
una nemotivată.
Este de menționat că, anterior, instanța de recurs ordinar, dispunând
rejudecarea cauzei, a atenționat că, instanța de apel și-a motivat formal
hotărârea prin care doar descrie fapta, probele administrate în respectiva cauză
penală, fără a face o analiză și a da un răspuns la toate argumentele invocate în
20
cererile de apel. Sub acest aspect, instanța de recurs a conchis că instanța de
apel, și-a întemeiat soluția pe aprecieri subiective, lipsind motivarea suficientă
pentru a exclude afectarea dreptului la un proces echitabil.
În acest context, Colegiul Penal lărgit ține să menționeze că potrivit art.
436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile
instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea
care a existat la soluționarea recursului.
În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei
de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru
examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.
Colegiul Penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt
obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile
admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia
contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul Penal lărgit remarcă,
că în speța dedusă judecății, prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, deciziile instanței de apel din 27
februarie 2019, a fost casată total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Astfel, unul din motivele de bază care au constituit temei de remitere a
cauzei la rejudecare reprezintă faptul, că instanța de apel prin decizia sa din 27
februarie 2019 nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de
drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai,
nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru
examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și
neîntemeiată legal.
Rejudecând cauza, instanța de apel a evitat indicațiile și criticele expuse
în decizia Curții Supreme de Justiție, nu a înlăturat neajunsurile și nu a făcut o
analiză amplă a probelor, nu a dat o motivare în corespundere cu rigorile art. 6
al Convenției europene a drepturilor omului.
Generalizând cele menționate mai sus, instanța de recurs constată că, în
speță, instanța de apel nu și-a motivat suficient decizia pronunțată și aceasta
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de apel a dispus
respingerea argumentelor părții apărării, aprecierea critică a argumentelor
părții apărării, constatând că acestea nu pot fi luate în considerare, însă a evitat
expunerea motivată a unor asemenea concluzii, precum și redarea
argumentelor din care considerente nu sunt acceptate sau urmează a fi respinse
alegațiile părții apărării.
Colegiul consideră întemeiate argumentele recurenților referitoare la
faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere tuturor probelor administrate în
cauză, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și nu a formulat concluzii
motivate privind criticile expuse în cererile de apel.
21
Rezumând cele menționate, Colegiul Penal lărgit reiterează că, instanța
de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform
rechizitoriului și conform circumstanțelor stabilite în ședința de judecată, să
aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar
toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Contrar
acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat anumite
probe, fără a le aprecieze pe fiecare în parte, fără expunerea asupra
admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și
argumentând clar concluziile în decizia adoptată. Or, constatările expuse în
punctele din conținutul părții motivate a deciziei nu au o finalitate logică,
determinată argumentarea legăturii cauzale a faptelor stabilite și concluziile de
vinovăție.
În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO,
expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre
motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal
(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).
De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19
decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o
instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor
furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod
real chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Așadar, Colegiul constată, că la examinarea cauzei, instanța de apel nu a
respectat întocmai cerințele de judecare a apelului prevăzute în art. 414 Cod de
procedură penală, precum și nu a ținut cont de dispozițiile art. 417 alin. (1) pct.
8) Cod de procedură penală, prin urmare temeiul invocat de recurenți,
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume
hotărârea adoptată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, persistă
în cauză.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, se
casează hotărârea atacată și se dispune rejudecarea cauzei de către instanța de
apel.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura
de rejudecare și limitele acesteia, să țină cont de prevederile art. 6 CoEDO și de
jurisprudența CtEDO privind aplicarea acestui articol, de motivele expuse în
prezenta hotărâre, urmând să respecte prevederile art. 414, 415 alin. (21), 419
Cod de procedură penală, să respecte corectitudinea procedurală a
administrării probelor, în conformitate cu prevederile art. 100 Cod de
procedură penală, să aprecieze probele din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din
22
punct de vedere al coroborării lor și să pună la baza hotărârii doar acele probe
la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală măsură și să adopte o
hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Crainic Arcadii
în numele inculpatului Arsenii Pavel și de către avocatul Babără Angela cu
inculpatul Mocanu Cristian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Arsenii
Pavel xxxxx, Mocanu Cristian xxxx și Malanciuc Oleg și dispune rejudecarea
cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2021.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Victor Boico
Vladimir Timofti
Anatolie Țurcan
Victor Burduh
23