1ra-1213/2019 — art. 287 al. 3 CP

1ra-1213/2019 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1213/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie

2019, declarate în propria cauză penală de către inculpatul

Carpov Nicolae XXXXX, născut la XXXXX, viza de

reședință XXXXX, viza de domiciliu XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 22.03.2018 până la 10.12.2018;

Instanța de apel de la 09.01.2019 până la 25.02.2019;

Instanța de recurs de la 15.05.2019 până la 11.09.2019.

a c o n s t a t a t :

2018, Nicolae Carpov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul parțial a pedepsei aplicate și a părții

neexecutate a pedepsei de 3 ani și 4 luni stabilită prin sentință Judecătoriei Ștefan Vodă

din 25.11.2016, definitiv de stabilit lui Nicolae Carpov pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani și 2 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Prin aceiași sentința a fost condamnat și inculpatul Mihail Ceban, în privința

căruia hotărârea nu a fost contestată.

2017, aproximativ la ora 03:30, Nicolae Carpov în urma unei înțelegeri prealabile și

comun acord cu minorul Mihail Ceban, au pătruns în incinta căminului nr. 1 al Școlii

profesionale din or. Ștefan Vodă, situat pe str. 31 August, prin balconul de la nivelul

trei, unde fără careva motiv, din intenții huliganice, exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, au trezit din somn pe minorii Vladimir Radu, Ion Prodan,

1

Vladislav Bulai, Andrei Ticuș, toți elevi ai școlii profesionale din or. Ștefan Vodă,

numindu-i cu cuvinte injurioase și amenințându-i cu aplicarea violenței fizice.

Totodată, Nicolae Carpov la tras de păr pe Andrei Ticuș, punându-i un cuțit la

față, cu care l-a zgâriat, după care a vărsat peste ultimul apă murdară în timp ce

Andrei Ticuș era culcat pe patul său.

inculpatul Nicolae Carpov împotriva sentinței, prin care a solicitat de a fi încadrate

acțiunile sale în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În motivarea cerințelor sale inculpatul a menționat că, instanța de judecată

unilateral a apreciat depozițiile părții vătămate Ion Prodan care a declarat că Nicolae

Carpov nu a amenințat cu cuțitul pe nimeni.

De asemenea a indicat că, partea vătămată Vladislav Radu în cadrul ședinței de

judecată cât și în cadrul anchetei a declarat că acesta pe nimeni nu a aplicat leziuni

corporale cu cuțitul, însăși părțile vătămate nu au înțeles cu ce scop a scos acest cuțit

deoarece pe nimeni nu a amenințat.

3.1. La aceiași dată, avocatul Eugeniu Cotovici în numele inculpatului a declarat

apel prin care solicită admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei penale

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu

pronunțarea unei decizii de recalificare a acțiunilor inculpatului, conform

contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond a interpretat eronat și greșit

circumstanțele cauzei penale, și nu a luat în calcul circumstanțe importante pentru

soluționarea corectă a cauzei, fapt care a dus în viziunea apărării la condamnarea

ilegală a inculpatului.

2019, a fost admis parțial apelurile avocatului Eugeiu Cotovici în numele inculpatului

și ultimul, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei lui Nicolae Carpov, și a

pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță, după cum urmează.

Lui Nicolae Carpov, recunoscut vinovat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, a-i

stabili pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare.

În baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, a adăuga lui Carpov

Nicolae, parțial termenul de pedeapsă neexecutată stabilit prin sentința Judecătoriei

Ștefan-Vodă din 25.11.2016, stabilindu-i final pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond cu

referire la vinovăția inculpatului este pe deplin justificată, or, verificând din oficiu la

2

acest capitol sentința, instanța de apel a concluzionat că vina inculpatul de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost demonstrată de către

instanța de fond, aceste concluzii fiind însușite și de către instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a subliniat că, vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost demonstrată prin următoarele probe:

declarațiile părților vătămate Andrei Ticuș, Ion Prodan, Vladislav Bulai, Vladislav

Radu; martorii Ion Gordienco, Nicolae Beșleagă, Ion Rotari; Ilie Punga.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, inculpatul a recunoscut parțial

faptele încriminate de către acuzare.

În rezultatul analizei probelor indicate, din punct de vedere al coroborării lor,

instanța de apel a apreciat că fapta imputată inculpatului este constatată, iar vinovăția

este dovedită și se încadrează în prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

săvârșite cu aplicarea armei.

Astfel, prin fapta comisă, Nicolae Carpov a atentat la obiectul juridic special care

este constituit din relațiile sociale cu privire la ordinea publică, viața și sănătatea,

cinstea și demnitatea, libertatea persoanei și dreptul de proprietate.

Sub aspectul laturii obiective, fapta comisă s-a manifestat prin acțiune.

Acțiunile de huliganism pot fi diverse: a) acțiuni care încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe;

b) acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau

altor persoane care curmă actele huliganice; c) încălcarea grosolană a ordinii publice

și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, însoțită de acțiuni care,

prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism; d) încălcarea grosolană a ordinii publice

și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, însoțită de acțiuni care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

La caz, fapta se consideră a fi consumată din momentul încălcării grosolane a

ordinii publice de către Nicolae Carpov care în urma unei înțelegeri prealabile și

comun acord cu minorul Mihail Ceban, au pătruns în incinta căminului nr. 1 al Școlii

profesionale din or. Ștefan Vodă, situat pe str. 31 August, prin balconul de la nivelul

trei, unde fără careva motiv, din intenții huliganice, exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, au trezit din somn pe minorii Vladimir Radu, Ion Prodan,

Vladislav Bulai, Andrei Ticuș, toți elevi ai școlii profesionale din or. Ștefan Vodă,

3

numindu-i cu cuvinte injurioase și amenințându-i cu aplicarea violenței fizice.

Totodată, Nicolae Carpov la tras de păr pe Andrei Ticuș, punându-i un cuțit la față,

cu care l-a zgâriat, după care a vărsat peste ultimul apă murdară în timp ce Andrei

Ticuș era culcat pe patul său.

Prin ,,încălcare grosolană a ordinii publice” se înțelege săvârșirea unor acțiuni

intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate

într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice, prin

necuviință, neobrăzare, comportarea persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a

ordinii publice, suspendarea temporară a activității normale a întreprinderilor,

instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc, astfel, prin „acțiuni care încalcă

grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva

ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte

acțiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea

persoanelor.

Astfel, în vederea interpretării și aplicării corecte a alin. (3) art. 287 Cod penal,

care prevede ,,huliganism agravat, dacă această faptă este săvârșită cu aplicarea sau

cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale

sau sănătății”, instanța de apel a reținut noțiunea „aplicarea sau încercarea aplicării”.

În acest sens, se poate consemna: a) efectuarea de împușcături la locul faptei; b)

lovirea victimei cu arma albă; c) aplicarea directă a armei de autoapărare; d)

demonstrarea armei, în scopul înfricoșării; e) sprijinirea cuțitului de gâtul victimei; f)

agitarea pumnului cu boxul îmbrăcat etc.

În conformitate cu art. 129 alin. (1) Cod penal, prin „arme” se înțeleg

„instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozițiile legale”.

Asemenea dispoziții legale se conțin în Legea privind regimul armelor și al munițiilor,

cu destinație civilă. Excepții constituie armele care nu sunt utilizabile, în vederea

vătămării integrității corporale sau sănătății (de exemplu: arma dezactivată, arma de

recuzită, arma de panoplie; arma inutilizabilă etc.).

Subsecvent, instanța de apel a constatat că, la caz, sunt întrunite toate elementele

laturii obiective ale huliganismului agravat.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă:

făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de

respect față de societate, că aplică violență asupra persoanelor sau amenință cu

aplicarea unei asemenea violențe, precum și că acțiunile sale, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, și el dorește săvârșirea acestor acțiuni.

Astfel, instanța de apel a reținut că, inculpatul care în urma unei înțelegeri

prealabile și comun acord cu minorul Mihail Ceban, au pătruns în incinta căminului

4

nr. 1 al Școlii profesionale din or. Ștefan Vodă, situat pe str. 31 August, prin balconul

de la nivelul trei, unde fără careva motiv, din intenții huliganice, exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, au trezit din somn pe minorii Vladimir Radu, Ion

Prodan, Vladislav Bulai, Andrei Ticuș, toți elevi ai școlii profesionale din or. Ștefan

Vodă, numindu-i cu cuvinte injurioase și amenințându-i cu aplicarea violenței fizice.

Totodată, Nicolae Carpov la tras de păr pe Andrei Ticuș, punându-i un cuțit la față,

cu care l-a zgâriat, după care a vărsat peste ultimul apă murdară în timp ce Andrei

Ticuș era culcat pe patul său în mod conștient a admis încălcarea grosolană a ordinii

publică.

Subiectul infracțiunii specificate la art. 287 Cod penal, este persoana fizică

responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani (în ipoteza

consemnată la alin. (1) sau de 14 ani (în ipoteza prevăzută la alin. (2) și (3)).

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apărării precum că,

fapta lui Nicolae Carpov urma să fie recalificată conform art. 354 Cod

Contravențional, deoarece reieșind din cele sus indicate se demonstrează pe deplin

vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de

apel a conchis necesar de a admite parțial apelul inculpatului și apelul declarat de

avocatul Eugeniu Cotovici în numele lui Nicolae Carpov, or, pedeapsa aplicată

inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să

restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legi penale și pedepsei penale,

prevăzute de art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a

Codului penal și în limitele fixate în partea specială a acestuia.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, la individualizarea, stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16,

61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la

categoria infracțiunii grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de

personalitatea inculpatului, și anume că, inculpatul Nicolae Carpov la locul de trai se

caracterizează pozitiv (f.d.69) la evidența la medicul narcolog și psihiatru nu se află

(f.d.69-70) potrivit revindicării Nicolae Carpov anterior a fost condamnat (f.d. 68,100-

102), a comis infracțiunea în perioada de probațiune, vina în comiterea infracțiunii

incriminate a recunoscut parțial, părțile vătămate careva pretenții față de el nu au,

găsește necesar de ai numi pedeapsă sub formă de închisoare. Circumstanțe atenuante

sau agravante ale vinovăției lui Nicolae Carpov n-au fost stabilite.

De asemenea, instanța de apel a ținut cont și de personalitatea inculpatului,

urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte

și după săvârșirea infracțiunii incriminate și a conchis că în coraport cu fapta comisă,

5

urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea

acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani, or, anterior inculpatul a fost condamnat prin sentința Judecătoriei

Ștefan Vodă din 25.11.2016 pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 187 alin. (2)

lit. f) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de 3 ani și 4 luni închisoare, fără

amendă, executarea pedepsei numite în baza art. 90 Cod penal, fiind suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune 2 ani.

Prin urmare, în baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, a adăugat lui

Nicolae Carpov, parțial termenul de pedeapsă neexecutat, stabilindu-i final pedeapsa

de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile

acestuia să fie recalificate de la art. 287 alin. (3) Cod penal, la art. 354 Cod

contravențional și să dispună încetarea procesului contravențional în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

În motivarea celor solicitate, recurentul menționează că, instanțele de fond eronat

au calificat acțiunile sale drept huliganism agravat, or, la materialele dosarului nu au

fost aduse probe care să demonstreze că inculpatul a aplicat cuțitul.

5.1.De asemenea, la 24 aprilie 2019, inculpatul depune un recurs suplimentar prin

care susține că își recunoaște vina și se căiește de cele comise, solicitând aplicarea unei

pedepse non privative de libertate, astfel în conformitate cu prevederilor art. 90 Cod

penal, condiționat să îi fie suspendată executarea pedepsei penale.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de cele expuse în referință de către procuror,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

6

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

În acest sens, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că mai întâi

inculpatul susține că acțiunile acestuia constituie contravenție și nu infracțiune, iar la

materialele cauzei lipsesc probe care ar susține poziția instanței de fond, însă ulterior

susține dezacordul cu pedeapsa aplicată solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde

și anume suspendarea condiționată a executării pedepsei penale.

Colegiul penal conchide că, primul temei indicat de către inculpat este unul

declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru

pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe

cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima

instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra motivelor relevante din apeluri și pentru a evita repetări inutile,

instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Lecturând textul recursului declarat suplimentar, Colegiul penal constată că,

recurentul deja își susține cerințele în temeiul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel,

atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, ceia ce presupune că ultimul este de acord cu starea de fapt stabilită de către

instanțele ierarhic inferioare.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei,

susținând că instanța urma să-i numească o pedeapsă non privativă de libertate cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a

individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră.

7

Subsecvent, instanța de recurs menționează că, pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.

61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului

penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal indică că, instanța de apel corect a stabilit pedeapsa

inculpatului Nicolae Carpov, conducându-se de principiul individualizării pedepsei

(art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei,

art. 75 alin. (1) Cod penal.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului

precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră și una inechitabilă, din

considerentul că aceasta este direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil

al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că infracțiunea

comisă de către inculpat face parte din categoria infracțiunilor grave prin prisma

prevederilor art. 16 Cod penal, de personalitatea inculpatului, și anume că, inculpatul

la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența la medicul narcolog și psihiatru

nu se află, iar potrivit revindicării Nicolae Carpov anterior a fost condamnat și a comis

fapta respectivă în perioada de probațiune, vina a recunoscut parțial, părțile vătămate

careva pretenții față de el nu au.

De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze faptul că, instanța de apel s-a

expus motivat și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind

expuse clar motivele nesuspendării condiționate a executării pedepsei penale,

motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra

acesteia.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, este echitabilă în raport cu

8

circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii

săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurent

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat

în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar depus de către inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2019, de către inculpatul Carpov

Nicolae XXXXX în propria cauza penală, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 octombrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9