1ra-1597/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin. 4 lit. d Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1597/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1597/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, în privința inculpatului
Budeci Constantin XXXXX, născut
la XXXXX originar și locuitor al mun. XXXXX, str.
XXXXX, XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără
antecedente penale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 24.08.2017 - 31.01.2018,
instanța de apel: 01.03.2018 - 17.04.2019,
instanța de recurs: 08.02.2019 - 18.09.2019.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 31 ianuarie 2018, cauza fiind
examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Budeci
Constantin a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 8 ani
închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita orice
activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea,
prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,
distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, pe un termen
de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.
1
Instanța de fond a constatat că inculpatul Budeci C. acționând cu intenție
directă, în participație simplă cu alte persoane în privința cărora cauza penală a
fost disjunsă pentru examinare într-o procedură separată, precum și alte persoane
neidentificate la moment de organul de urmărire penală, având scopul punerii în
circulație ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite
de timp și loc, a obținut pentru realizare droguri și anume MDMA în cantitate de
0,178 gr., care, conform HG nr.79 din 23.01.2006, constituie drog în proporții
mari, după care, le-a transportat și le-a păstrat la sine pentru realizare, iar la data,
20.06.2017, prin intermediul unei persoane, în privința căreia cauza penală a fost
disjunsă pentru examinare într-o procedură separată, i-a transmis drogurile altei
persoane în privința căreia cauza penală a fost disjunsă pentru examinare într-o
procedură separată, iar ultimul la rândul său, în timp ce se afla la stația PECO de
la intersecția str. Nicolae Milescu Spătaru și Petru Zadnipru, mun. Chișinău, sec.
Ciocana, le-a transmis cu titlu gratuit pentru probare lui XXXXX XXXXX.
Tot el, în continuarea acțiunilor sale criminale, având același scop
infracțional, în participație simplă cu persoana în privința căreia cauza penală a
fost disjunsă pentru examinare într-o procedură separată și alte persoane
necunoscute de organul de urmărire penală, în circumstanțe nestabilite de timp și
loc, a obținut pentru realizare droguri și anume MDMA cu cantitatea de 20,01 gr.,
care, conform HG nr. 79 din 23.01.2006, constituie drog în proporții deosebit de
mari, după care, le-a transportat și le-a păstrat la sine pentru realizare, iar la data
de 2.07.2017, prin intermediul persoanei în privința căreia cauza penală a fost
disjunsă pentru examinare într-o procedură separată, în timp ce numitul se afla pe
str. Sarmisegetusa, 94/1, mun. Chișinău, i-a transmis drogurile altei persoane în
privința căreia cauza penală a fost disjunsă pentru examinare într-o procedură
separată, care erau puse într-un pachet de sub țigări de marcă „Camel”, culoare
albastră în care se afla un pachet de polietilenă în interiorul căruia se afla droguri
de tip MDMA cu cantitatea de 20,01 gr., pentru care ultimul urma să-i transmită
persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă pentru examinare într-o
procedură separată suma de 24.000 lei dintre care suma de 16.000 lei urmau să-i
fie transmisă lui Budeci C., iar suma de 8000 lei trebuia să-i revină ca intermediar
la transmiterea drogurilor.
Tot el, în continuarea acțiunilor sale criminale, având același scop
infracționala, în participație simplă cu alte persoane necunoscute de organul de
urmărire penală, în circumstanțe nestabilite de timp și loc, a obținut pentru
realizare droguri și anume MDMA cu cantitatea de 70,051 gr., care, conform HG
nr. 79 din 23.01.2006, constituie drog în proporții deosebit de mari, după care, le-
a transportat și le-a păstrat la sine pentru realizare, iar la data de 23.07.2017, în
timp ce se afla pe str. Sarmisegetusa, 94/1, mun. Chișinău, i-a transmis drogurile
unei persoane în privința căreia cauza penală a fost disjunsă pentru examinare
într-o procedură separată, care erau puse într-un ciorap de culoare albastră cu
negru în care se aflau câteva pachete de polietilenă, iar în unul din ele, în interior
se afla droguri de tip MDMA cu cantitatea de 68,470 gr., iar în alt pachet de tip
zip-lok se aflau 12 pachețele improvizate din hârtie în interiorul cărora se aflau
2
droguri de tip MDMA cu cantitatea totală de 1,581 gr., pentru care, Budeci C.
urma să primească suma de 4000 euro, echivalentul a 82.824 lei.
Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, solicitând examinarea
cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, deoarece
recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și că nu are obiecții asupra
faptelor indicate, și i-a calificat acțiunile în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod
penal, ca circulația ilegală a drogurilor in scop de înstrăinare, adică circulația
ilegală a drogurilor prin păstrare, procurare și transportare în scop de înstrăinare,
cât și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari.
Reieșind din prevederile art. 16 alin. (5) și art. 2171 alin. (4) Cod penal,
inculpatul a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, pentru care legea penală
prevede închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Prin urmare, în baza regulii instituite în baza art. 3641 Cod de procedură
penală, pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului, se încadrează în
următoarele limite: închisoare de la 4 ani și 8 luni până la 10 ani, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la 2 la 5 ani.
Solicitarea apărării privind aplicarea față de inculpat a revederilor art. 217
alin. (5) Cod penal, liberarea de răspundere penală și încetarea procesului penal,
din motiv că inculpatul a recunoscut vina, a conlucrat cu organul de urmărire
penală, a comunicat sursa de unde a luat substanțele narcotice, nu are antecedente
penale, este căsători, are un copil minor la întreținere, a săvârșit pentru prima oară
o infracțiune, motivul infracțiunii a servit necesitatea de a-și întoarce banii
împrumutați, toate drogurile au fost capturate de organul de urmărire penală,
nefiind adus prejudiciu societății, este neîntemeiată și declarativă, nefiind
aplicabilă speței norma de drept la care s-a făcut referire.
Conlucrarea inculpatului cu organul de urmărire penală este tratată în mod
evaziv de partea apărării, fiind ignorat faptul că în rezultatul acțiunilor de
urmărire penală au foste depistate droguri și mijloace financiare provenite din
comercializarea lor, acestea nefiind precedate de autodenunțarea inculpatului sau
conlucrarea acestuia cu organul de urmărire penală, de predarea benevolă a
drogurilor sau prezentarea informațiilor necesare descoperii infracțiunii, el însuși
fiind identificat în urma acțiunilor organului de urmărire.
Nu este probat că inculpatul a contribuit activ la descoperirea infracțiunii.
Faptul că inculpatul a indicat asupra persoanei de la care a luat droguri, nu
poate fi apreciat ca fiind suficient pentru aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5)
Cod penal. Aspectul privind proveniența drogurilor este tratat cu superficialitate
de partea apărării, limitându-se la indicarea unei persoane și nu la însuți originea
drogurilor, proveniența, rețeaua de distribuire și alte aspecte.
Astfel, aplicarea fată de inculpat a unei pedepse cu închisoare pe un termen
de 8 ani, ar fi echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei, care ar avea scopul
de corectare și reeducare a inculpatului, de prevenire a săvârșirii de noi
infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
3
Ori, deși personalitatea inculpatului s-ar prezuma a fi una pozitivă, în
sensul în care acesta este căsătorit, are familie și un copil minor la întreținere, nu
a fost judecat anterior, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru și
nu au fost invocate alte situații de conflict cu Legea, nu poate fi ignorat faptul că
la momentul comiterii infracțiunii, care se clasifică ca fiind deosebit de gravă,
inculpatul era angajat în calitate de ofițer de investigații al IP Ciocana al DP mun.
Chișinău al IGP.
Deși inculpatul, după finalizarea etapei dezbaterilor judiciare, prin
intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, a depus cerere privind reluarea
cercetării judecătorești în vederea audierii martorilor și prezentării documentelor
necesare întru susținerea poziției conlucrării cu organul de urmărire penală,
cererii în cauză nu-i poate fi dat curs, în condițiile în care cauza penală, la cererea
inculpatului a fost examinată în ordinea procedurii simplificate, prevăzută de art.
3641 Cod procedură penală, în baza probelor administrate la etapa urmăririi
penale. Inculpatul a confirmat în ședința de judecată că nu are obiecții la probele
acuzării, că le recunoaște și că nu solicită cercetarea suplimentară a cărorva probe.
Avocatul Adrian Cebotari a declarat apel solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie liberat de răspundere
penală, cu încetarea procesului penal.
Apelantul a invocat că, inculpatul a recunoscui vina de la faza urmăririi
penale, exprimându-și dorința de a conlucra cu organul de urmărire penală pentru
a descoperi toată rețeaua de circulație a drogurilor și curmarea infracțiunii,
divulgând în acest persoana care în acest persoana care îi transmite drogurile.
Pe faptul conlucrării cu organul de urmărire penală a fost disjungată o
cauză penală în privința persoanei divulgate de către inculpat.
Mai mult, inculpatul conlucrând cu organul de urmărire penală, a fost
implicat în măsurile speciale de investigație, fiind echipat cu dispozitive pentru
înscriere audio, unde s-a întâlnit de mai multe ori cu persoana denunțată pentru a
procura droguri de la acesta.
La fel, în cadrul acestor măsuri speciale de investigație a dovedit faptul că
persoana denunțată nu mai deține droguri de același gen, dar poate să-i ofere lui
Budeci C. droguri din masă vegetală, adică cânepă (marijuană), însă organului de
urmărire penală nu i-a convenit aceste droguri și au renunțat la măsurile speciale
de investigații, motivându-se precum că nu-i interesează cânepa, dar au dorit
droguri de genul MDMA sau Amfetamină.
Astfel, toată conlucrarea lui cu organul de urmărire penală a rămas
nefinisată și continue, însă până în prezent fără de a fi întreprinse careva măsuri
de reținere a persoanei denunțate și curmare a infracțiunii.
Faptul că organul de urmărire penală nu a reținut persoana divulgată și nu
a curmat infracțiunea pentru a descoperi toată rețeaua de droguri, este
independent de voința inculpatului.
Ansamblul celor relatate dovedește că, Budeci C. a contribuit activ la
descoperirea și contracararea infracțiunii de circulație a substanțelor narcotice
prin indicarea sursei de procurare a acestor substanțe, divulgarea persoanelor care
4
au contribuit la săvârșirea infracțiunii și participarea la înfăptuirea acțiunilor
speciale de investigație.
Aceste circumstanțe, indică obiectiv la faptul că în privința inculpatului
este posibilă aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, adică liberarea de
răspundere penală cu încetarea procesului penal.
Mai mult, conform măsurilor speciale de investigație întreprinse în cadrul
dosarului penal de învinuire a lui Budeci C., s-a dovedit pe deplin faptul că, acesta
a renunțat la continuarea infracțiunii, transmițându-i lui XXXXX ultima partidă
de droguri fi spunându-i-i că nu dorește să mai participe la infracțiunea dată, astfel
renunțând de sine stătător la comiterea infracțiunii.
La audierea acuzatorului de stat, acestuia i-a fost pusă întrebare dacă
conlucrează Budeci C. cu organul de urmărire penală în vederea curmării
infracțiunii, la ce acuzatorul de stat a confirmat conlucrarea lui Budeci C. în
continuare și a mai comunica că în acest sens a fost disjungată o cauză penală în
privința persoanei divulgate de Budeci C.
Conform cauzei penale au fost puse sub învinuire 3 persoane, inclusiv și
Budeci C.
Astfel, instanța de judecată a tratat conlucrarea lui Budeci C. cu organul de
urmărire penală în mod ilegal, făcând trimitere la ceia că acțiunile lui Budeci C.
nu au fost precedate de autodenunțarea sau conlucrare cu organul de urmărire
penală, pe când legislația clar stipulează că persoana poate contribui sau conlucra
la descoperirea infracțiunii, chiar și după săvârșirea acesteia.
Reieșind din aceste considerente, se dovedește pe deplin că Budeci C. cade
sub incidența prevederilor normei sus citate, fiind posibilă aplicarea prevederilor
art. 217 alin. (5) Cod penal, cu dispunerea liberării acestuia de răspundere penală
și încetarea procesului penal.
La fel, la emiterea sentinței instanța de fond nu a ținut cont de prevederile
art. 75 Cod penal, unde instanța de judecată urma să ia în considerație motivul
săvârșirii infracțiunii, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și
de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Conform probatoriului se dovedește că, Budeci C. a solicitat examinarea
cauzei penale îi procedura simplificată conform prevederilor art. 3641 Cod de
procedură penală, fapt ce dovedește sinceritate inculpatului în recunoașterea vinei
și conștientizării acțiunilor sale infracționale și căințe active.
La locul de muncă și de trai se caracterizează exclusiv pozitiv, anterior ne
fiind tras la răspundere penală sau judecat, nu are antecedente penale.
Este căsătorit, are un copil minor la întreținere, iar în prezent soția acestuia
este gravidă în luna 9.
A săvârșit pentru prima oară o infracțiune, iar motivul săvârșirii infracțiunii
a fost că urma să-și întoarcă banii împrumutați lui XXXXX, ultimul și
provocându-l la săvârșirea infracțiunii, care însă-și a propus lui Budeci C. să
găsească droguri să i le dea lui XXXXX., care ulterior urma să le transmită altor
persoane.
5
Totodată, XXXXX a împrumutat bani de la Budeci C. pentru a procura
monede electronice Bit-Coin, care ulterior a pierdut banii, rămânând dator lui
Budeci C. cu o sumă impunătoare.
În partea prejudiciului adus societății, este de menționat că toate drogurile,
au fost capturate de organul de urmărire penală, neajungând la consumatori, astfel
nu a fost adus un careva prejudiciu.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17
aprilie 2019, apelul a fost admis, casat parțial sentința și pronunță o nouă
hotărâre.
Lui Budeci C., condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, cu
aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită
pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și
de a exercita activități legate de circulația drogurilor sau analogilor acestora pe
un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere, cu
includerea perioadei aflării lui în stare de arest preventiv de la 24.07.2017 până
la 18.08.2017 și arest la domiciliu de la 18.07.2017 până la 31.01.2018.
În rest sentința a fost menținută fără modificări.
Instanța de apel a reținut că, potrivit materialelor cauzei, inculpatul mai
întâi a fost reținut, iar apoi a început a colabora cu organul de urmărire penală.
Prin urmare, instanța de fond just a statuat că prevederile art. 217 alin. (5)
Cod penal nu sunt aplicabile în speță.
Totodată, prima instanță nu a individualizat corect pedeapsa aplicată
inculpatului.
Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Inculpatul a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, pentru care legea
penală prevede drept sancțiunea cu închisoarea de la 7 la 15 ani cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la 2 la 5 ani.
La solicitarea inculpatului, cauza penală a fost examinată în ordinea
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate la
urmărirea penală și el beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.
Astfel, în temeiul art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, pedeapsa care
urmează a-i fi aplicată se încadrează în următoarele limite: închisoare de la 4 ani
și luni până la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Circumstanțe agravante nu au fost stabilite, drept circumstanțe atenuante
fiind constatate căința sinceră a inculpatului față de cele comise, întreține un
6
copil minor, soția fiind însărcinată cu al doilea copil, după ce a fost reținut a
contribuit activ la descoperirea rețelei infracționale și a sursei provenienței
drogurilor, deși aceasta nu constituie temei de liberare de răspundere penală.
Din considerentele menționate, ținând cont că inculpatul și-a recunoscut
vina integral, că sunt prezente exclusiv circumstanțe atenuante, lipsind cele
agravante, că nu a fost anterior judecat, este tânăr, că la materialele dosarului nu
sunt probe care să demonstreze că pedeapsa cu închisoarea nu va duce la
corectarea inculpatului, precum și ținând cont de noile limite de pedeapsă stabilite
în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis
a-i aplica pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 8 luni, cu
executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și
de a exercita activități legate de circulația drogurilor sau analogilor acestora pe
un termen de 5 ani, această pedeapsă fiind una de natură să restabilească echilibrul
social perturbat prin comiterea infracțiunii și să asigure, totodată, realizarea
scopului legii penale.
Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder,
a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea ce
ține de individualizarea pedepsei, cu menținerea sentinței.
Recurenta a invocat că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 61, 75 Cod penal și incorect a ajuns la concluzia stabilirii unei
pedepse cu închisoare sub limita minimă prevăzută de sancțiunea art. 2171 alin.
(4) lit. d) Cod penal, redusă cu o treime.
Instanța de apel a omis faptul că, infracțiunea comisă e califică ca fiind una
deosebit de gravă, iar caracterul faptei prejudiciabile, denotă că în privința
acestuia deja nu mai pot fi folosite alte măsuri de constrângere mai blânde, ca
închisoarea pe un termen după cum a fost stabilit prin sentință de către instanța
de fond.
Aceste circumstanțe relevă faptul că, argumentele invocate la adoptarea
soluției prin care colegiul penal s-a mizat pe personalitatea inculpatului, care
anterior nu s-a aflat în conflict cu legea, s-a căit sincer de cele comise, are la
întreținere copii minori, inclusiv și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii,
nu pot substitui rezonanța acestor categorii de infracțiunii pentru care inculpatul
a fost diferit justiției și impactul acesteia asupra societății, or fenomenul traficului
și consumului de droguri a înregistrat o creștere semnificativă, inclusiv în
rândurile generației tinere.
Deși inculpatul a acceptat opțiunea de a fi examinată cauza în procedură
simplificată potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, totuși
această circumstanță relevantă la stabilirea pedepsei nu poate fi valorificată ca
o circumstanță atenuantă judiciară, ce ar condiționa aplicarea unor pedepse sub
limita minimă, dat fiind că inculpatul deja a beneficiat de reducerea cu o treime
a limitelor de pedeapsă, prevăzute de sancțiunea normei de care a fost acuzat.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)
Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat
pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
7
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul
ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea
descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta
decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat
și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate
inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală
și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de mențiunea din
rechizitoriu că: „circumstanțe care agravează răspunderea învinuitului conform
art. 77 Cod penal – nu sunt”, de faptul că inculpatul a recunoscut integral vina
solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată, este caracterizată în
exclusivitate pozitiv, nu are antecedente penale, are o vârstă tânără, are la
întreținere un copil minor, soția fiind însărcinată, că a contribuit activ la
descoperirea rețelei infracționale și a sursei provenienței drogurilor, cât și de
prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, conform
căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea
categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a
solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de
lege în cazul pedepsei cu închisoare.
Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și
proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a
scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării
inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor
persoane (pct. 2., 4.din decizie).
8
Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și
reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului
în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura
pedepsei penale.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de
procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și
în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere
probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau
reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt
sens decât cel pe care îl propune procurorul este o competență și prerogativă
legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul
celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei
chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de
examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens
(pct. 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care
au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu
poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,
cazul Bujnița c. Moldovei).
Este de remarcat și netemeinicia argumentului confuz și divergent al
recurentei că: „Deși inculpatul a acceptat opțiunea de a fi examinată cauza în
procedură simplificată potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,
totuși această circumstanță relevantă la stabilirea pedepsei nu poate fi
valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară, ce ar condiționa aplicarea
unor pedepse sub limita minimă, dat fiind că inculpatul deja a beneficiat de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, prevăzute de sancțiunea normei
de care a fost acuzat”, ori art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală prevede
dreptul inculpatului la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute
de lege în cazul pedepsei cu închisoare, respectiv în raport și cu limita minimă,
iar procedura aplicării pedepsei sub limita minimă, prevăzută de legea penală,
este prescrisă în art. 79 Cod penal, care nu a fost utilizat în speță.
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a
comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea
contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-au
aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că
recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că
acesta este vădit neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a
fi declarat inadmisibil.
9
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, în privința inculpatului Budeci
Constantin XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 octombrie 2019.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
10