ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 15.02.2019

1ra-2132/18 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

HOTĂRÂRE
15.02.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217/1 alin. 4 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-2132/18 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-138/2019

Curtea Supremă de Justiție

22 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh,

Maria Ghervas,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 18 octombrie 2017 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017,

declarat de avocata Mariana Barașianț și inculpatul

Revenco Stanislav XXXX, născut la

XX XXXX XXXX, originar și locuitor al XXXXXX,

XXXXXX, XXXX, cetățean al R. Moldova,

condamnat anterior prin:

1) sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 16.10.2015 în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 60

ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 10.07.2017 – 18.10.2017,

instanța de apel: 21.11.2017 – 29.11.2017,

instanța de recurs: 30.10.2018 – 22.01.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

Stanislav a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 8 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita orice

activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea,

prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analogilor lor pe un termen de

5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 18.10.2017, cu

includerea perioadei aflării în arest preventiv de la 24.06.2017 până la 18.10.2017.

1

circulație ilegală a analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, în proporții

deosebit de mari, în următoarele circumstanțe.

Astfel, acționând cu intenție directă, împreună și de comun acord cu alte

persoane neidentificate, în circumstanțe nestabilite de loc și de timp, având scopul

punerii în circulație ilegală a analogilor drogurilor cu scop de înstrăinare, pe care

le-a transportat și păstrat ilegal până la 19 mai 2017, aproximativ ora 13.00, în

timp ce se afla în XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, unde, în cadrul percheziției

și cercetării la fața locului, au fost depistate și ridicate un pachețel din hârtie cu

masă vegetală de culoare cafenie cu miros specific, un fragment de plantă uscată,

cu miros specific, colectat într-un pachet zip-lock, un mecanism pentru mărunțire,

în interior cu depuneri de culoare brună, cu miros specific, o masă vegetală de

culoare roșie-gălbuie și, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/l-R-3060 din 07

iunie 2017, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde și alta de culoare

cafenie cu miros specific, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele

stupefiante, în cantitate totală de 0,135 gr. (0.086 gr. + 0,049 gr.), depunerile de pe

pereții interiori ai râșniței mecanice din metal reprezintă hașiș, care se atribuie la

substanțele stupefiante, în cantitate de 0,051 gr., masa vegetală, în cantitate de

12,821 gr., uscată și mărunțită de culoare galben-cafenie, a fost îmbibată cu

canabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care constituie analog al

20 28 3 3

substanței AB-PINACA-CHM, care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din

23.01.2006 constituie drog în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare.

Astfel, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal, circulația ilegală a analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, adică

păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a

analogilor drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de

mari.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, a refuzat să depună

declarații, indicând că nu a înstrăinat careva droguri, iar substanțele depistate în

cadrul percheziției în apartament său le păstra pentru consum propriu.

Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din 07.06.2017, întocmit

de Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al Inspectoratului General

de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, masa vegetală uscată mărunțită de

culoare verde și alta cafenie cu miros specific, prezentată în două pachete,

depistate și ridicate în urma percheziției la domiciliul inculpatului reprezintă

marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței

stupefiante (marihuană) constituie în total 0,135 gr. (0,086 gr. + 0,049 gr. - materie

uscată). Depunerile de pe pereții interiori ai râșniței mecanice din metal, depistate

și ridicate în condițiile stipulate mai sus, reprezintă hașiș, care se atribuie la

substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (hașiș) constituie 0,051

gr. (materie uscată). Masa vegetală (12,821 gr.) uscată și mărunțită de culoare

galben-cafenie, prezentată la examinare într-un pachet din polimer, ridicată de pe

acoperișul scării nr. 3, aruncată de persoana bănuită, a fost îmbibată cu

canabinoidul sintetic - MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care în Hotărârea

20 28 3 3

Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la

2

aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus. În contextul scrisorii

nr. 4976 din 14.04.2017 parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de

Narcologie cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al

IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog

al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I. Substanțele

stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2.

Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 1088 din 05.10.2004.

Probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului, iar acțiunile lui

urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca circulația

ilegală a analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, adică păstrarea și

transportarea în scop de înstrăinare ilegală a analogilor drogurilor, săvârșită de

mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Or, obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal îl reprezintă substanța MDMB(N)-2201 (C H FN O ), analog al substanței

20 28 3 3

În conformitate cu prevederile art. 1341 Cod penal, a fost stabilită, cu titlu de

principiu, modalitatea de catalogare a unei substanțe ca fiind drog, substanțe

stupefiante sau psihotrope, și anume includerea acestora în actele normative ale

Guvernului, înscrise în anexele la Convenția unică a Națiunilor Unite asupra

substanțelor stupefiante din 1961, modificată prin Protocolul din 1972 și prevăzute

în actele normative ale Guvernului sau înscrise în anexele la Convenția asupra

substanțelor psihotrope din 1971 și prevăzute în actele normative ale Guvernului.

Conform art. 1341 alin. (6) Cod penal, prin analog al substanței stupefiante

sau psihotrope se înțelege orice substanță sau asociere de substanțe de origine

naturală ori sintetică, în orice stare fizică sau orice produs, plantă, ciupercă, ori

părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care,

indiferent de conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de

prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei

substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop, sau în

locul unei plante ori substanțe aflate sub control național și/sau internațional.

Alin. (7) al aceluiași articol prescrie că listele de substanțe stupefiante,

psihotrope și de precursori se aprobă, se modifică și se completează de către

Guvern.

Deci, determinarea unei substanțe ca fiind analog al unui drog, nu este

dictată de includerea acesteia în careva acte normative ale Guvernului, nefiind

instituită condiția în cauză de către legislator, această calitate fiind determinată de

capacitatea acestei substanțe de a produce efecte și care poate fi folosită în locul

altei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau

în locul unei plante ori substanțe aflate sub control național și/sau internațional.

Astfel, a fost stabilit ca fiind întrunite condițiile necesare, având în vedere că

prin raportul de expertiză nr. 34/12/-1-R-3060 din 07.06.2017 s-a constatat că

substanța ridicată la momentul reținerii inculpatului MDMB(N)-2201

(C H FN O ) era analog al substanței AB-PINACA-CHM.

20 28 3 3

3

Prin Hotărârea Guvernului nr. 593 din 13.05.2016 (în vigoare din

20.05.2016), la Tabelul I din tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.

1088 din 05.10.2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 186-188,

art. 1278), cu modificările și completările ulterioare, Lista nr. 2 a fost completată

cu poziția AB-PINACA-CHM (N-(1-carbamoyl-2-methylprop-1-yl)-1-

(cyclohexylmethyl) -1Н-indazole-3 carboxamide).

Respectiv, la momentul comiterii infracțiunii, substanța AB-PINACA-

CHM era deja inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, regăsindu-se în Lista nr. 2. Substanțele

psihotrope.

Latura obiectivă a infracțiunii comise s-a materializat prin păstrarea și

transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea analogului substanței

psihotrope, săvârșită de mai multe persoane.

Totodată, este întemeiată poziția apărării privind păstrarea substanței

stupefiante în cantitate de 0,135 gr. (0,086 gr. + 0,049 gr.), depistată și ridicată în

cadrul percheziției la domiciliul inculpatului, în alt scop decât înstrăinare or,

martorul Băț V. a confirmat că achiziționa doar substanța MDMB (N), cunoscută

de ultimul ca himkă, care arată ca floarea de romaniță uscată, iar acuzarea nu a

prezentat probe ce ar confirma punerea în circulație de către inculpat și a altor

droguri, decât analogul substanței psihotrope AB-PINACA-CHM.

Astfel, și-au găsit confirmare acțiunile inculpatului în partea ce ține

anume de păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare a analogilor

drogurilor – substanțelor stupefiante AB-PINACA-CHM, în proporții deosebit de

mari.

Or, prin infracțiunea comisă, inculpatul a păstrat și transportat, cu scop de

înstrăinare, anume analogii drogurilor, nu și substanțe stupefiante sau

psihotrope propriu-zise.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelanta a invocat că acuzarea nu a demonstrat scopul de înstrăinare –

elementul esențial pentru calificarea faptei în baza art. 2171 Cod penal.

Instanța de fond și-a fondat soluția de condamnare doar pe declarațiile

martorului Băț V., din care rezultă clar doar că acesta cunoaște prețul substanței

procurate.

Potrivit art. 389 alin. (3) Cod de procedură penală, declarațiile martorilor

depuse în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare

numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire și cu condiția că la

urmărirea penală a avut loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul sau că martorul a

fost audiat în condițiile art. 109 și 110, în cazul în care inculpatul nu a participat la

confruntare cu acest martor în cadrul ședinței de judecată.

Art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală prescrie că hotărârea de

condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile

4

martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de

investigații.

Totodată, instanța de fond a stabilit că este întemeiată poziția apărării că

substanțele ridicate de la domiciliul inculpatului au fost păstrate în alt scop decât

de înstrăinare, în același timp, indicând că substanța ridicată din afara domiciliului

acestuia urma să fie înstrăinată, invocând doar declarațiile martorului, nefiind

prezentate alte probe în acest sens.

Or, nu există probe pertinente și concludente privind condamnarea

inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nefiind probat scopul de

înstrăinare.

Nu a fost apreciat nici argumentul apărării că lipsesc probe care ar

demonstra că masa vegetală ridicată de pe acoperiș aparține inculpatului.

Astfel, de către organul de urmărire penală nu a fost ridicată sacoșa la care

face referire martorul Covaci A., iar acesta a confirmat că nu a verificat și nu

cunoaște dacă anterior presupuselor acțiuni de aruncare a sacoșei, care nu a fost

anexată la materialele cauzei, pe acel acoperiș era sau nu careva substanță sau

masă vegetală, fiind stabilit că ofițerii de poliție nu au văzut dacă masa vegetală s-a

risipit din această sacoșă.

Potrivit raportului de expertiză, invocat de acuzare, a fost constatat că masa

vegetală ridicată de pe acoperiș - MDMB(N)-2201 (C H FN O ) nu este inclusă

20 28 3 3

în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004.

La fel, instanța de fond a indicat nota la raportul de expertiză – scrisoarea nr.

4976 din 14.04.2017, parvenită de la IMSP Dispensarul republican de Narcologie

potrivit căreia substanța MDMB(N)-2201 (C H FN O ) constituie analog al AB-

20 28 3 3

PINACA-CHM, inclusă în Lista 2 al Tabelului 1 al Hotărârii Guvernului nr. 1088.

Însă, fiind cercetate probele acuzării, a fost stabilit că această scrisoare nu se

conține în materialele dosarului.

Instanța de fond și-a motivat soluția de condamnare pe o probă care nu a fost

anexată la materialele cauzei, nu a fost cercetată și pusă la dispoziția apărării, prin

ce a fost admisă încălcarea drepturilor fundamentale ale inculpatului la un proces

echitabil și contradictoriu.

Deși legiuitorul nu a prevăzut necesitatea includerii analogilor substanțelor

narcotice în careva acte normative ale Guvernului, este stabilită obligativitatea

probațiunii învinuirii înaintate.

Prin raportul de expertiză nu a fost constatat că substanța MDMB(N)-2201

(C H FN O ) constituie analog al altei substanțe, lipsind vreo concluzie a

20 28 3 3

specialistului în acest sens, iar acuzarea nu și-a argumentat poziția în niciun fel.

Deci, lipsind probe care să confirme că substanța ridicată de pe acoperiș

constituie analog al unui drog, acțiunile lui nu pot fi calificate ca păstrarea,

transportarea ... în proporții deosebit de mari și nici cu scop de înstrăinare.

noiembrie 2017, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că starea de fapt și de drept este în concordanță cu

materialele cauzei și corect a fost stabilită de instanța de fond, nefiind constatate

temeiuri de casare a sentinței.

5

Instanța de fond a apreciat corect probele și circumstanțele cauzei,

încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

circulația ilegală a analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, adică păstrarea și

transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a analogilor

drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Astfel, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006

privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, în

compartimentul I al acesteia ,,Substanțe narcotice” este prezentată lista

substanțelor narcotice în mod exhaustiv, iar prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 593 din 13.05.2016 privind completarea Tabelului I din Tabelele și

listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, la

aliniatul 3 se găsește substanța AB-PINACA-CHM (N-(1-carbamoyl-2-

methylprop-1-yl)-1-(cyclohexylmethyl) -1Н -indazole-3 carboxamide).

Prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din 07.06.2017, se atestă că

conform scrisorii nr. 4976 din 14.04.2017, parvenită de la IMSP Dispensarul

Republican de Narcologie cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în

cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-

2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în

„Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri

medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004.

Or, în speță, substanța MDMB(N)-2201, analogul substanței AB-PINACA-

CHM, formează obiectul material al infracțiunii.

Totodată, în acțiunile inculpatului este prezent elementul - scopul de

înstrăinare, fiind stabilit că acesta păstra și transporta analogii substanțelor

narcotice anume în scop de înstrăinare și nu în scop de folosire proprie, după cum

a afirmat el în instanța de fond or, martorul Băț V. a confirmat că a procurat

pachețele cu droguri de la inculpat în anul 2016 și 2017, mai mult de 5 ori. Procura

substanța MDMB(N), numită himkă, care arată ca floarea de romaniță uscată. De

fiecare dată cumpăra câte un pachet, cel mic avea vreo 3 cm. și costa 50 lei, iar cel

mare era de dimensiuni 4x2cm. și costa 100 lei, însă nu cunoaște ce greutate aveau

pachetele. Ultima dată a procurat droguri de la inculpat primăvara, mergând la el în

scara blocului, iar de vreo 2-3 ori a luat drogurile din apropierea domiciliului lui,

de lângă o grădiniță, la distanța de 100 de m. de la casa lui.

Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din 07.06.2017, întocmit

de către Centrul Tehnico-criminalistic și Expertize Judiciare al Inspectoratului

General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, masa vegetală uscată

mărunțită de culoare verde și alta cafenie cu miros specific, prezentată în două

pachete, depistate și ridicate în urma percheziției la domiciliul inculpatului

reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante (marihuană) constituie în total 0,135 gr.

(0,086 gr. + 0,049 gr.) (materie uscată). Depunerile de pe pereții interiori ai râșniței

mecanice din metal, depistate și ridicate în condițiile stipulate mai sus, reprezintă

6

hașiș, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante

(hașiș) constituie 0,051 gr. (materie uscată). Masa vegetală (12,821 gr.) uscată și

mărunțită de culoare galben-cafenie, prezentată la examinare într-un pachet din

polimer, ridicată de pe acoperișul scării nr. 3, aruncată de persoana bănuită, a fost

îmbibată cu canabinoidul sintetic - MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care în

20 28 3 3

Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la

aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului, nu este inclus. În contextul scrisorii nr. 4976 din

14.04.2017 parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cu nr. 01-

12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la

20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței

AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe

psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din

05.10.2004.

Deci, este irelevantă afirmația apărării că prin raportul de expertiză nu a fost

constatat faptul că substanța MDMB(N)-2201 (C H FN O ) ar fi analog al altei

20 28 3 3

substanțe, că nu a fost prezentată nici o concluzie a specialistului în acest sens, iar

acuzarea nu și-a probat concluzia în nici un fel.

Or, afirmația contravine însuși raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3060

din 07.06.2017, în care se indică expres că în contextul scrisorii nr. 4976 din

14.04.2017 parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cu nr. 01-

12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la

20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței

AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe

psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din

05.10.2004.

Potrivit art. 93 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, în calitate de probe

în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin raportul de expertiză.

Astfel, prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din 07.06.2017, a fost

stabilit că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-

Prin urmare, starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu

circumstanțele stabilite și probele administrate, analizate în cuprinsul sentinței și

verificate în instanța de apel, lipsind temeiuri pentru a da o nouă apreciere

probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind

aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Probele administrate, apreciate în coroborare, dovedesc săvârșirea de către

inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circulația

ilegală a analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, adică păstrarea și

transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a analogilor

drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

solicită casarea acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile

7

ultimului să fie reîncadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal sau dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurenții au invocat că instanțele de fond și de apel nu s-au expus asupra

argumentelor apărării că inculpatul a fost condamnat în baza unei probe inexistente

în materialele dosarului.

Astfel, soluția instanțelor a fost bazată pe scrisoarea nr. 4976 din

14.04.2017, emisă de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, care nu este

atașată la materialele cauzei.

Deci, faptul că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței

AB-PINACA-CHM, care este inclusă în lista substanțelor interzise, se probează

prin scrisoarea, care nu este inclusă în lista de probe și nu echivalează cu raportul

de expertiză sau concluzia specialistului.

Potrivit art. 94 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură penală, în procesul

penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi

prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor

hotărâri judecătorești datele care au fost obținute dintr-o sursă care este imposibil

de a o verifica în instanța de judecată, fără a fi cercetate, în modul stabilit, în

ședința de judecată.

Scrisoarea pe care și-au fondat concluzia instanțele de fond și de apel este o

probă inadmisibilă or, nu a fost pusă la dispoziția apărării, nu a fost cercetată în

ședința de judecată, nu există la materialele dosarului, fiind încălcate drepturile

fundamentale ale persoanei la un proces echitabil și contradictoriu.

Totodată, legiuitorul nu a prevăzut necesitatea includerii analogilor

substanțelor narcotice în careva acte normative ale Guvernului, însă este stabilită

obligativitatea probațiunii învinuirii înaintate.

Prin raportul de expertiză nu a fost constatat că substanța MDMB(N)-2201

(C H FN O ) constituie analog al altei substanțe, lipsind vreo concluzie a

20 28 3 3

specialistului în acest sens, iar acuzarea nu și-a argumentat poziția în niciun fel.

Prin urmare, lipsind probe care să confirme că substanța ridicată de pe

acoperiș constituie analog al unui drog, acțiunile inculpatului nu pot fi calificate ca

păstrarea, transportarea ... în proporții deosebit de mari și nici cu scop de

înstrăinare.

Or, anume substanța ridicată de pe acoperiș constituie proporții deosebit de

mari și se presupune că a fost comercializată martorului Băț V.

În circumstanțele constatate, instanța de apel urma să repare eroarea comisă

de instanța de fond și să dispună reîncadrarea acțiunilor inculpatului și să-i aplice o

pedeapsă în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

Art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală prescrie că hotărârea de

condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile

martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de

investigații.

Mai mult, instanța de fond a stabilit că este întemeiată poziția apărării că

substanțele ridicate de la domiciliul inculpatului au fost păstrate în alt scop decât

de înstrăinare, în același timp, indicând că substanța ridicată din afara domiciliului

8

acestuia urma să fie înstrăinată, invocând doar declarațiile martorului, nefiind

prezentate alte probe în acest sens.

Totodată, conform pct. 16 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 2 din 26.12.2011 Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale

ce reglementează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora și a

precursorilor, intenția de înstrăinare se consideră consumată în momentul primirii

acestor substanțe de către o altă persoană.

Astfel, se constată că nu există probe suficiente și pertinente referitor la

condamnarea inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nefiind probat

scopul de înstrăinare, fapta acestuia urmând a fi reîncadrată.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația inculpatului.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au

avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea

sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de

procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de

procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată trebuie să soluționeze

chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă

această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este

vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Conform art. 142 alin. (1),

143 alin. (6) Cod de procedură penală, expertiza judiciară se dispune în cazurile în

care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea

importanță probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoștințe specializate în

9

domeniul respectiv. Expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod

obligatoriu, pentru constatarea altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză. Potrivit art. 93 alin. (2) pct. 2) și (7), 94 alin. (1) pct. 6) și 7)

Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele

de fapt constatate prin raportul de expertiză judiciară, constatările tehnico-

științifice și medico-legale. În procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin

urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi

puse la baza sentinței judecătorești datele care au fost obținute dintr-o sursă care

este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, prin utilizarea metodelor ce

contravin prevederilor științifice.

În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă

atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură

penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă

din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea

formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința

judecătorească, pct. 3., 39., 41.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța

de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) a constatat inițial că inculpatul: „...având scopul punerii în circulație

ilegală a analogilor drogurilor cu scop de înstrăinare, a transportat și păstrat

ilegal... marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate totală

de 0,135 gr. (0.086 gr. + 0,049 gr.), hașiș, care se atribuie la substanțele

stupefiante, în cantitate de 0,051 gr., masa vegetală, în cantitate de 12,821 gr.,

îmbibată cu canabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care constituie

20 28 3 3

analog al substanței AB-PINACA-CHM, care conform Hotărârii Guvernului nr.

79 din 23.01.2006 constituie drog...”, însă i-a încadrat acțiunile în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și

înstrăinarea ilegală doar a analogilor drogurilor, săvârșită de mai multe persoane,

în proporții deosebit de mari.

Totodată, ulterior a statuat neclar și divergent că: „Masa vegetală (12,821

gr.) constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul

Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004..., acțiunile urmează a fi încadrate

în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea și transportarea în scop

de înstrăinare ilegală a analogilor drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari..., substanța AB-PINACA-CHM era deja inclusă în

Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 regăsindu-se în Lista nr. 2.

Substanțele psihotrope..., Latura obiectivă a infracțiunii comise s-a materializat

prin înstrăinarea analogului substanței psihotrope..., este întemeiată poziția

apărării privind păstrarea substanței stupefiante în cantitate de 0,135 gr. în alt

scop decât înstrăinare..., acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma punerea

în circulație de către inculpat și a altor droguri, decât analogul substanței

psihotrope AB-PINACA-CHM..., Astfel, și-au găsit confirmare acțiunile

inculpatului în partea ce ține anume de păstrarea și transportarea în scop de

înstrăinare a analogilor drogurilor – substanțelor stupefiante AB-PINACA-

10

CHM, în proporții deosebit de mari..., Or, prin infracțiunea comisă, inculpatul a

păstrat și transportat cu scop de înstrăinare anume analogii drogurilor, nu și

substanțe stupefiante sau psihotrope”.

Prin urmare, nu este clară fapta infracțională constatată ca fiind dovedită –

păstrarea, transportarea cu sau fără scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală sau fără

înstrăinare ilegală a drogurilor, a substanțelor psihotrope, a analogilor

stupefiantelor, sau a analogilor substanțelor psihotrope, în ce proporții concrete, au

fost sau nu excluse din învinuire drogurile - marihuana în cantitate de 0,135 gr. și

hașișul în cantitate de 0,051 gr., ce este AB-PINACA-CHM - substanță stupefiantă

sau psihotropă?;

b) în descriptiv lipsește argumentarea instanței asupra circumstanțelor de

fapt și de drept indicate în rechizitoriu, că inculpatul: „având scopul punerii în

circulație ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, a transportat și păstrat

ilegal...” acțiunile lui fiind calificate pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca

păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a

drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Prin urmare, cauza nu a fost judecată în limitele circumstanțelor concrete de

fapt și de drept indicate în rechizitoriu;

c) proba: „scrisoarea nr. 4976 din 14.04.2017, parvenită de la IMSP

Dispensarul republican de Narcologie potrivit căreia substanța MDMB(N)-2201

(C H FN O ) constituie analog al AB-PINACA-CHM, inclusă în Lista 2 al

20 28 3 3

Tabelului 1 al Hotărârii Guvernului nr. 1088”, nu este apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei (art. 101 CPP), cât și în

raport cu faptul că asemenea probă lipsește în materialele dosarului, deci nefiind

posibilă verificarea acesteia în ședința de judecată, că urma sau nu, în aspectul

vizat, să se efectueze constatări științifice și expertize judiciare (art. 93, 94 CPP), că

substanța indicată în rechizitoriu - AB-PINACA-CHM ar fi cea inclusă în Lista nr.2.

Substanțe psihotrope sub denumirea de AB-PINACA-CHM (N-(1-carbamoyl-2-

methylprop-1-yl)-1-(cyclohexylmethyl)-1Н-indazole-3 carboxamide), aprobată prin

Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 1088 din 05.10.2004, sau cea inclusă în

Lista substanțelor stupefiante, la pct. 193., sub denumirea de AB-PINACA-CHM,

aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 (art.

93, 94, 101 CPP).

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În corespundere

cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și

11

de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) a constatat în mod neclar, sumar și divergent, contrazicând și concluziile

primei instanțe, pe care apoi le-a acceptat prin menținerea sentinței, că: „... starea

de fapt și de drept este în concordanță cu materialele cauzei și corect a fost

stabilită de instanța de fond..., instanța de fond a apreciat corect probele și

circumstanțele cauzei, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin.

(4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și

înstrăinarea ilegală a analogilor drogurilor, AB-PINACA-CHM, care e inclusă

în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004..., în acțiunile

inculpatului este prezent elementul - scopul de înstrăinare, fiind stabilit că acesta

păstra și transporta analogii substanțelor narcotice anume în scop de înstrăinare

și nu în scop de folosire proprie”;

c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 5. din

prezenta decizie, și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu

au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu

cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este

întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei

12

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

admite recursul ordinar declarat de avocata Mariana Barașianț și inculpatul

Revenco Stanislav XXXX, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 29 noiembrie 2017, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 15

februarie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Maria Ghervas

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-12-12
0,95
1ra-1849/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
, 5. din prezenta decizie, şi în felul şi esența probatorie în care acestea au fost enunţate. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că prima instanță și instanța de apel nu au judecat cauza penală în condiţiile legii, deoarece au adoptat
CSJ 2019-10-04
0,95
1ra-1597/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d Cp
Dosarul nr. 1ra-1597/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în ca
CSJ 2019-10-25
0,95
1ra-1788-2019 — art.217 alin.2 CP
antul a invocat că infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, conform art. 16 alin. (2) Cod penal, se califică ca uşoară, care se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă meremunerată î
CSJ 2019-01-11
0,95
1ra-2113/18 — art. 217/1 alin. 3 lit. c,f CP
Dosarul nr. 1ra-2113/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 11 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţa: preşedinte CATAN Liliana judecători BOICO Victor COBZAC Elena ŢURCAN Anatolie BURDUH
CSJ 2020-02-07
0,95
1ra-508/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b Cp
Dosarul nr. 1ra-508/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camer
Sursă