1ra-1849/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 12 CPP
1ra-1849/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1ra-1849/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
13 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocatul Barașianț Mariana în numele inculpatului și de către inculpat prin
care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai
2019 și a sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/ din 18 octombrie 2017, în
cauza penală privindu-l pe
Revenco Stanislav XXXXX, născut la XXXXX, originar
și domiciliat în XXXXX;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
10.07.2017 – 18.10.2017 (prima instanță);
21.11.2017 – 29.11.2017 (instanța de apel);
30.10.2018 – 22.01.2019 (instanța de recurs ordinar);
18.03.2019 – 15.05.2019 (instanța de apel);
07.08.2019 – 13.11.2019 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/ din 18 octombrie 2017,
Revenco Stanislav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privare
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita orice activitate legată de
producerea, prepararea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, pe un termen de 5 ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Revenco Stanislav,
acționând cu intenție directă, împreună și de comun acord cu alte persoane
neidentificate, în circumstanțe nestabilite de loc și de timp, având scopul punerii în
circulație ilegală a analogilor drogurilor cu scop de înstrăinare, pe care le-a
transportat și păstrat ilegal până la 19 mai 2017, aproximativ ora 13:00, în timp ce
1
se afla în XXXXX, unde, în cadrul percheziției și cercetării la fața locului, au fost
depistate și ridicate un pachețel din hârtie cu masă vegetală de culoare cafenie cu
miros specific, un fragment de plantă uscată, cu miros specific, colectat într-un
pachet zip-lock, un mecanism pentru mărunțire, în interior cu depuneri de culoare
brună, cu miros specific, o masă vegetală de culoare roșie-gălbuie, potrivit raportului
de expertiză nr. 34/12/l-R-3060 din 07 iunie 2017, masa vegetală uscată și mărunțită
de culoare verde și alta de culoare cafenie cu miros specific, reprezintă marihuană,
care se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate totală de 0,135 gr. (0.086 gr.
+ 0,049 gr.), depunerile de pe pereții interiori ai râșniței mecanice din metal
reprezintă hașiș, care se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate de 0,051 gr.,
masa vegetală, în cantitate de 12,821 gr., uscată și mărunțită de culoare galben-
cafenie, a fost îmbibată cu canabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3),
care constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care conform Hotărârii
Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 constituie drog în proporții deosebit de mari, cu
scop de înstrăinare.
Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)
Cod penal - circulația ilegală a analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, adică
păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a analogilor
drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Barașianț
Mariana împreună cu inculpatul, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei,
pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat, invocând că: acuzarea
nu a demonstrat scopul de înstrăinare – elementul esențial pentru calificarea faptei
în baza art. 2171 Cod penal, prima instanță și-a fondat soluția de condamnare doar
pe declarațiile martorului Băț V., din care rezultă clar doar că acesta cunoaște prețul
substanței procurate, prima instanță a stabilit că este întemeiată poziția apărării că
substanțele ridicate de la domiciliul inculpatului au fost păstrate în alt scop decât de
înstrăinare, în același timp, indicând că substanța ridicată din afara domiciliului
acestuia urma să fie înstrăinată, invocând doar declarațiile martorului, nefiind
prezentate alte probe în acest sens, nu a fost apreciat argumentul apărării că lipsesc
probe care ar demonstra că masa vegetală ridicată de pe acoperiș aparține
inculpatului, de către organul de urmărire penală nu a fost ridicată sacoșa la care face
referire martorul Covaci A., iar acesta a confirmat că nu a verificat și nu cunoaște
dacă anterior presupuselor acțiuni de aruncare a sacoșei, care nu a fost anexată la
materialele cauzei, pe acel acoperiș era sau nu careva substanță sau masă vegetală,
fiind stabilit că ofițerii de poliție nu au văzut dacă masa vegetală s-a risipit din
această sacoșă, potrivit raportului de expertiză, invocat de acuzare, a fost constatat
că masa vegetală ridicată de pe acoperiș - MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3) nu
este inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, prima instanță a
indicat nota la raportul de expertiză – scrisoarea nr. 4976 din 14.04.2017, parvenită
de la IMSP Dispensarul republican de Narcologie potrivit căreia substanța
2
MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3) constituie analog al AB-PINACA-CHM,
inclusă în Lista 2 al Tabelului 1 al Hotărârii Guvernului nr. 1088, fiind cercetate
probele acuzării, a fost stabilit că această scrisoare nu se conține în materialele
dosarului, prima instanță și-a motivat soluția de condamnare pe o probă care nu a
fost anexată la materialele cauzei, nu a fost cercetată și pusă la dispoziția apărării,
prin ce a fost admisă încălcarea drepturilor fundamentale ale inculpatului la un
proces echitabil și contradictoriu, prin raportul de expertiză nu a fost constatat că
substanța MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3) constituie analog al altei substanțe,
lipsind vreo concluzie a specialistului în acest sens, iar acuzarea nu și-a argumentat
poziția în niciun fel, lipsind probe care să confirme că substanța ridicată de pe
acoperiș constituie analog al unui drog, acțiunile lui nu pot fi calificate ca păstrarea,
transportarea ... în proporții deosebit de mari și nici cu scop de înstrăinare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie
2017, s-a respins ca fiind nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.
4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, starea de fapt și de drept
este în concordanță cu materialele cauzei și corect a fost stabilită de prima instanță,
nefiind constatate temeiuri de casare a sentinței.
Prima instanță a apreciat corect probele și circumstanțele cauzei, încadrând just
acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a
analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, adică păstrarea și transportarea în scop
de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a analogilor drogurilor, săvârșită de mai multe
persoane, în proporții deosebit de mari.
Astfel, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006
privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, în
compartimentul I al acesteia ,,Substanțe narcotice” este prezentată lista substanțelor
narcotice în mod exhaustiv, iar prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.
593 din 13.05.2016 privind completarea Tabelului I din Tabelele și listele
substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, la aliniatul 3 se găsește
substanța AB-PINACA-CHM (N-(1-carbamoyl-2-methylprop-1-yl)-1-
(cyclohexylmethyl) -1Н -indazole-3 carboxamide).
Prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din 07.06.2017, se atestă că
conform scrisorii nr. 4976 din 14.04.2017, parvenită de la IMSP Dispensarul
Republican de Narcologie cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria
CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201
constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I.
Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale.
Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 1088 din 05.10.2004.
3
Or, în speță, substanța MDMB(N)-2201, analogul substanței AB-PINACA-
CHM, formează obiectul material al infracțiunii.
Totodată, în acțiunile inculpatului este prezent elementul - scopul de
înstrăinare, fiind stabilit că acesta păstra și transporta analogii substanțelor narcotice
anume în scop de înstrăinare și nu în scop de folosire proprie, după cum a afirmat el
în prima instanță or, martorul Băț V. a confirmat că a procurat pachețele cu droguri
de la inculpat în anul 2016 și 2017, mai mult de 5 ori. Procura substanța MDMB(N),
numită himkă, care arată ca floarea de romaniță uscată. De fiecare dată cumpăra câte
un pachet, cel mic avea vreo 3 cm. și costa 50 lei, iar cel mare era de dimensiuni
4x2cm. și costa 100 lei, însă nu cunoaște ce greutate aveau pachetele. Ultima dată a
procurat droguri de la inculpat primăvara, mergând la el în scara blocului, iar de vreo
2-3 ori a luat drogurile din apropierea domiciliului lui, de lângă o grădiniță, la
distanța de 100 de m. de la casa lui.
Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din 07.06.2017, întocmit de
către Centrul Tehnico-criminalistic și Expertize Judiciare al Inspectoratului General
de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, masa vegetală uscată mărunțită de
culoare verde și alta cafenie cu miros specific, prezentată în două pachete, depistate
și ridicate în urma percheziției la domiciliul inculpatului reprezintă marihuană, care
se atribuie la substanțele stupefiante.
Cantitatea substanței stupefiante (marihuană) constituie în total 0,135 gr. (0,086
gr. + 0,049 gr.) (materie uscată). Depunerile de pe pereții interiori ai râșniței
mecanice din metal, depistate și ridicate în condițiile stipulate mai sus, reprezintă
hașiș, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante
(hașiș) constituie 0,051 gr. (materie uscată). Masa vegetală (12,821 gr.) uscată și
mărunțită de culoare galben-cafenie, prezentată la examinare într-un pachet din
polimer, ridicată de pe acoperișul scării nr. 3, aruncată de persoana bănuită, a fost
îmbibată cu canabinoidul sintetic - MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3), care în
Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la
aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor
acestora, supuse controlului, nu este inclus. În contextul scrisorii nr. 4976 din
14.04.2017 parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cu nr. 01-
12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la
20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței
AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și
substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe
psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din
05.10.2004.
Deci, este irelevantă afirmația apărării că prin raportul de expertiză nu a fost
constatat faptul că substanța MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3) ar fi analog al altei
substanțe, că nu a fost prezentată nici o concluzie a specialistului în acest sens, iar
acuzarea nu și-a probat concluzia în nici un fel.
4
Or, afirmația contravine însuși raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din
07.06.2017, în care se indică expres că în contextul scrisorii nr. 4976 din 14.04.2017
parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cu nr. 01-12/632 din
18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr.
569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM,
care e inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope
neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe psihotrope, aprobată prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004.
Potrivit art. 93 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, în calitate de probe în
procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin raportul de expertiză.
Astfel, prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3060 din 07.06.2017, a fost
stabilit că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-
CHM.
Prin urmare, starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu
circumstanțele stabilite și probele administrate, analizate în cuprinsul sentinței și
verificate în instanța de apel, lipsind temeiuri pentru a da o nouă apreciere probelor,
instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea
probelor puse la baza sentinței de condamnare.
Probele administrate, apreciate în coroborare, dovedesc săvârșirea de către
inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circulația
ilegală a analogilor drogurilor în scop de înstrăinare, adică păstrarea și transportarea
în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a analogilor drogurilor, săvârșită de mai
multe persoane, în proporții deosebit de mari.
Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Barașianț Mariana, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.
12) Cod de procedură penală, prin care a solicitat, casarea deciziei și a sentinței,
rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care a reîncadra acțiunile
inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, invocând că:
Prima instanță și instanța de apel nu s-au expus asupra argumentelor apărării că
inculpatul a fost condamnat în baza unei probe inexistente în materialele dosarului.
Astfel, soluția instanțelor a fost bazată pe scrisoarea nr. 4976 din 14.04.2017,
emisă de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, care nu este atașată la
materialele cauzei.
Deci, faptul că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-
PINACA-CHM, care este inclusă în lista substanțelor interzise, se probează prin
scrisoarea, care nu este inclusă în lista de probe și nu echivalează cu raportul de
expertiză sau concluzia specialistului.
Scrisoarea pe care și-au fondat concluzia prima instanță și instanța de apel este
o probă inadmisibilă or, nu a fost pusă la dispoziția apărării, nu a fost cercetată în
ședința de judecată, nu există la materialele dosarului, fiind încălcate drepturile
fundamentale ale persoanei la un proces echitabil și contradictoriu.
5
Totodată, legiuitorul nu a prevăzut necesitatea includerii analogilor substanțelor
narcotice în careva acte normative ale Guvernului, însă este stabilită obligativitatea
probațiunii învinuirii înaintate.
Prin raportul de expertiză nu a fost constatat că substanța MDMB(N)-2201
(C20H28FN3O3) constituie analog al altei substanțe, lipsind vreo concluzie a
specialistului în acest sens, iar acuzarea nu și-a argumentat poziția în niciun fel.
Prin urmare, lipsind probe care să confirme că substanța ridicată de pe acoperiș
constituie analog al unui drog, acțiunile inculpatului nu pot fi calificate ca păstrarea,
transportarea ... în proporții deosebit de mari și nici cu scop de înstrăinare.
Or, anume substanța ridicată de pe acoperiș constituie proporții deosebit de
mari și se presupune că a fost comercializată martorului Băț V..
În circumstanțele constatate, instanța de apel urma să repare eroarea comisă de
prima instanță și să dispună reîncadrarea acțiunilor inculpatului și să-i aplice o
pedeapsă în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.
Mai mult, prima instanță a stabilit că este întemeiată poziția apărării că
substanțele ridicate de la domiciliul inculpatului au fost păstrate în alt scop decât de
înstrăinare, în același timp, indicând că substanța ridicată din afara domiciliului
acestuia urma să fie înstrăinată, invocând doar declarațiile martorului, nefiind
prezentate alte probe în acest sens.
Astfel, se constată că nu există probe suficiente și pertinente referitor la
condamnarea inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nefiind probat
scopul de înstrăinare, fapta acestuia urmând a fi reîncadrată.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 22
ianuarie 2019, recursul ordinar a fost admis, casată total decizia cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.
6.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, prima instanță și
instanța de apel au comis următoarele erori de drept:
Potrivit descriptivului sentinței, prima instanță:
a) a constatat inițial că inculpatul: „...având scopul punerii în circulație ilegală
a analogilor drogurilor cu scop de înstrăinare, a transportat și păstrat ilegal...
marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate totală de 0,135
gr. (0.086 gr. + 0,049 gr.), hașiș, care se atribuie la substanțele stupefiante, în
cantitate de 0,051 gr., masa vegetală, în cantitate de 12,821 gr., îmbibată cu
canabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care constituie analog al
20 28 3 3
substanței AB-PINACA-CHM, care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din
23.01.2006 constituie drog...”, însă i-a încadrat acțiunile în baza art. 2171 alin. (4)
lit. d) Cod penal, ca păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea
ilegală doar a analogilor drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții
deosebit de mari.
Totodată, ulterior a statuat neclar și divergent că: „Masa vegetală (12,821 gr.)
constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I.
6
Lista nr. 2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 1088 din 05.10.2004..., acțiunile urmează a fi încadrate în baza art.
2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare
ilegală a analogilor drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții
deosebit de mari..., substanța AB-PINACA-CHM era deja inclusă în Hotărârea
Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 regăsindu-se în Lista nr. 2. Substanțele
psihotrope..., Latura obiectivă a infracțiunii comise s-a materializat prin
înstrăinarea analogului substanței psihotrope..., este întemeiată poziția apărării
privind păstrarea substanței stupefiante în cantitate de 0,135 gr. în alt scop decât
înstrăinare..., acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma punerea în circulație
de către inculpat și a altor droguri, decât analogul substanței psihotrope AB-
PINACA-CHM..., Astfel, și-au găsit confirmare acțiunile inculpatului în partea
ce ține anume de păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare a analogilor
drogurilor – substanțelor stupefiante AB-PINACA-CHM, în proporții deosebit de
mari..., Or, prin infracțiunea comisă, inculpatul a păstrat și transportat cu scop de
înstrăinare anume analogii drogurilor, nu și substanțe stupefiante sau
psihotrope”.
Prin urmare, nu este clară fapta infracțională constatată ca fiind dovedită –
păstrarea, transportarea cu sau fără scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală sau fără
înstrăinare ilegală a drogurilor, a substanțelor psihotrope, a analogilor
stupefiantelor, sau a analogilor substanțelor psihotrope, în ce proporții concrete, au
fost sau nu excluse din învinuire drogurile - marihuana în cantitate de 0,135 gr. și
hașișul în cantitate de 0,051 gr., ce este AB-PINACA-CHM - substanță stupefiantă
sau psihotropă?;
b) în descriptiv lipsește argumentarea instanței asupra circumstanțelor de fapt
și de drept indicate în rechizitoriu, că inculpatul: „având scopul punerii în circulație
ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, a transportat și păstrat ilegal...”
acțiunile lui fiind calificate pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea și
transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită
de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.
Prin urmare, cauza nu a fost judecată în limitele circumstanțelor concrete de
fapt și de drept indicate în rechizitoriu;
c) proba: „scrisoarea nr. 4976 din 14.04.2017, parvenită de la IMSP
Dispensarul republican de Narcologie potrivit căreia substanța MDMB(N)-2201
(C H FN O ) constituie analog al AB-PINACA-CHM, inclusă în Lista 2 al
20 28 3 3
Tabelului 1 al Hotărârii Guvernului nr. 1088”, nu este apreciată din punct de vedere
al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei (art. 101 CPP), cât și în raport
cu faptul că asemenea probă lipsește în materialele dosarului, deci nefiind posibilă
verificarea acesteia în ședința de judecată, că urma sau nu, în aspectul vizat, să se
efectueze constatări științifice și expertize judiciare (art. 93, 94 CPP), că substanța
indicată în rechizitoriu - AB-PINACA-CHM ar fi cea inclusă în Lista nr.2. Substanțe
7
psihotrope sub denumirea de AB-PINACA-CHM (N-(1-carbamoyl-2-methylprop-1-
yl)-1-(cyclohexylmethyl)-1Н-indazole-3 carboxamide), aprobată prin Hotărârea
Guvernului R. Moldova nr. 1088 din 05.10.2004, sau cea inclusă în Lista
substanțelor stupefiante, la pct. 193., sub denumirea de AB-PINACA-CHM,
aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 (art.
93, 94, 101 CPP).
Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile
prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se
întemeiază soluția.
Instanța de recurs a mai menționat că, instanța de apel, conform descriptivului
deciziei atacate:
a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de
prima instanță, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și
nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;
b) a constatat în mod neclar, sumar și divergent, contrazicând și concluziile
primei instanțe, pe care apoi le-a acceptat prin menținerea sentinței, că: „... starea de
fapt și de drept este în concordanță cu materialele cauzei și corect a fost stabilită
de instanța de fond..., instanța de fond a apreciat corect probele și circumstanțele
cauzei, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod
penal, ca păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a
analogilor drogurilor, AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I.
Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale.
Lista nr. 2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 1088 din 05.10.2004..., în acțiunile inculpatului este prezent elementul
- scopul de înstrăinare, fiind stabilit că acesta păstra și transporta analogii
substanțelor narcotice anume în scop de înstrăinare și nu în scop de folosire
proprie”;
c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și
repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 5. din prezenta
decizie, și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate.
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că prima instanță și instanța de apel nu
au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu
cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este
întemeiat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2019, a
fost admis apelul declarat de către avocatul Barașianț Mariana în numele
inculpatului, s-a casat sentința, din oficiu, pronunțată o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
Revenco Stanislav a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de
8
închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,
cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita orice activitate
legală de droguri sau a analoagelor lor pe un termen de 5 ani.
7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, în corespundere cu
jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atît după formă, cît și după
conținut cerințelor art.384-397 Codul de procedură penală. Sentința se expune în
mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă
legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte, în pofida acestor
prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, prima instanță a constatat inițial
că inculpatul: „...avînd scopul punerii în circulație ilegală a analogilor drogurilor cu
scop de înstrăinare, a transportat și păstrat ilegal... marihuană. care se atribuie la
substanțele stupefiante, în cantitate totală de 0,135 gr. (0.086 gr. + 0,049 gr.), hașiș,
care se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate de 0,051 gr., masa vegetală, în
cantitate de 12,821 gr., îmbibată cu canabinoidul sintetic MDMB(N)-2201
(C20H28FN3O3), care constituie analog al substanței AB-P1NACA-CHM, care
conform Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 constituie drog...", însă i-a
încadrat acțiunile în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Codul penal, ca păstrarea și
transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală doar a analogilor
drogurilor, săvîrșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Totodată,
ulterior a statuat neclar și divergent că: „Masa vegetală (12,821 gr.) constituie analog
al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I. Lista nr. 2. Substanțe
psihotrope, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din
05.10.2004..., acțiunile urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod
penal, ca păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare ilegală a analogilor
drogurilor, săvîrșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari..., substanța
AB-PINACA-CHM era deja inclusă în Hotărîrea Guvernului nr. 1088 din
05.10.2004 regăsindu-se în Lista nr. 2. Substanțele psihotrope.... Latura obiectivă a
infracțiunii comise s-a materializat prin înstrăinarea analogului substanței
psihotrope..., este întemeiată poziția apărării privind păstrarea substanței stupefiante
în cantitate de 0.135 gr. în alt scop decît înstrăinare..., acuzarea nu a prezentat probe
ce ar confirma punerea în circulație de către inculpat și a altor droguri, decît analogul
substanței psihotrope AB-PINACA-CHM....
Astfel, și-au găsit confirmare acțiunile inculpatului în partea ce ține anume de
păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare a analogilor drogurilor - substanțelor
stupefiante AB-PINACA – 11 CHM, în proporții deosebit de mari..., or, prin
infracțiunea comisă, inculpatul a păstrat și transportat cu scop de înstrăinare anume
analogii drogurilor, nu și substanțe stupefiante sau psihotrope".
Prin urmare, nu este clară fapta infracțională constatată ca fiind dovedită -
păstrarea, transportarea cu sau fără scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală sau fără
înstrăinare ilegală a drogurilor, a substanțelor psihotrope, a analogilor stupefiantelor,
sau a analogilor substanțelor psihotrope, în ce proporții concrete, au fost sau nu
9
excluse din învinuire drogurile - marihuană în cantitate de 0,135 gr. și hașișul în
cantitate de 0,051 gr., ce este AB-PINACA-CHM.
De asemenea, un alt temei de casare a sentinței rezidă în faptul că în descriptiv
lipsește argumentarea primei instanțe asupra circumstanțelor de fapt și de drept
indicate în rechizitoriu, că inculpatul: „avînd scopul punerii în circulație ilegală a
drogurilor cu scop de înstrăinare, a transportat și păstrat ilegal..." acțiunile lui fiind
calificate pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Codul penal, ca păstrarea și transportarea în scop
de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvîrșită de mai multe persoane, în
proporții deosebit de mari.
Instanța de apel a constatat următoarele circumstanțe de fapt: Revenco
Stanislav, acționînd cu intenție directă, împreună și de comun acord cu alte persoane
neidentificate, în circumstanțe nestabilite de loc și timp, avînd scopul punerii în
circulație ilegală a analogilor drogurilor cu scop de înstrăinare, pe care le-a
transportat și păstrat ilegal până la 19.05.2017, aproximativ ora 13:00, în timp ce se
afla în XXXXX, unde în cadrul percheziției și cercetării la fața locului au fost
depistate și ridicate un pachețel din hârtie cu masă vegetală de culoare cafenie cu
miros specific, un fragment de plantă, uscată, cu miros specific, colectat într-un
pachet zip-lock, un mecanism pentru mărunțire, în interior cu depuneri de culoare
brună, cu miros specific, o masă vegetală de culoare roșie-gălbuie, potrivit raportului
de expertiză nr.34/12/l-R-3060 din 07.06.2017, masa vegetală uscată și mărunțită de
culoare verde și alta de culoare cafenie cu miros specific, reprezintă marihuană. care
se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate totală de 0,135 gr., (0.086 gr., +
0,049 gr.,); depunerile de pe pereții interiori ai rîșniței mecanice din metal, reprezintă
hașiș, care se atribuie la substanțele stupefiante, în cantitate de 0.051 gr., masa
vegetală, în cantitate de 12,821 gr., uscată și mărunțită de culoare galben-cafenie, a
fost îmbibată cu canabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3) care
constituie analog al substanței AB- PINAC A-CHM, care conform Hotărîrii
Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 constituie drog în proporții deosebit de mari,
cu scop de înstrăinare.
Instanța de apel a mai constatat că probele prezentate demonstrează integral și
în afara oricărui dubiu vinovăția inculpatului. Astfel, probele prezentate de către
procuror sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum
ar fi:
- declarațiile martorului, Băț Veaceslav;
- declarațiile martorului, Covaci Andrei;
- procesul-verbal de percheziție din 19 mai 2017, efectuat la aceeași dată la
adresa XXXXX;
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 mai 2017, obiectul cercetării
fiind platforma acoperișului scării nr.3 a blocului locativ, XXXXX;
- raportul de expertiză nr.34/12/l-R-3060 din 07 iunie 2017.
Astfel, analizând probele sus menționate, instanța de apel a indicat că ele
10
demonstrează cu certitudine vina inculpatului Revenco Stanislav în comiterea
infracțiunii. Instanța de apel constatând cu certitudine că, inculpatul Revenco
Stanislav, a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal după
semnele calificative: circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică,
păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a
drogurilor, săvîrșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.
Prin raportul de expertiză nr.34/12/l-R-3060 din 07 iunie 2017, se atestă că
substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care
e inclusă în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate
în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004. Astfel, în speță,
substanța MDMB(N)-2201, analogul al substanței AB-PINACA-CHM, formează
obiectul material al prezentei infracțiuni.
Totodată, instanța de apel a conchis faptul că în acțiunile inculpatului sunt
prezente acțiuni de păstrare și transportare ilegală, faptul respectiv este probat prin
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 mai 2017, obiectul cercetării fiind
platforma acoperișului scării nr.3 a blocului locativ, XXXXX, unde a fost observată
o masă vegetală mărunțită, împrăștiată pe suprafața acoperișului, masa vegetală de
culoare roșiatică gălbuie cu miros specific, care a fost adunat pe un fragment de
hârtie, care a fost împachetat în plicul nr. 1. sigilat, cu aplicarea semnăturilor
participanților, fiind ridicat plicul în cauză. În acest sens, este necesar de remarcat că
masa vegetală de culoare roșiatică gălbuie cu miros specific, depistata de către
colaboratorii de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana, mun. Chișinău,
pe acoperișul scării nr. 3 a blocului locativ, str. Igor Vieru mun. Chișinău, aparține
nemijlocit inculpatului, fapt probat prin declarațiile martorului Covaci Andrei.
De asemenea, urmează a fi reținută și o altă probă, care demonstrează
incontestabil infracțiunea comisă de către inculpat, anume declarațiile martorului Băț
Veaceslav, care în cadrul cercetării judecătorești a relatat că procura de la inculpat
pachețel cu droguri de la prețul de 50 la 100 de lei, de la domiciliul acestuia situat în
XXXXX, penultima scară, înainte de a procura drogurile, îl contacta pe inculpat la
telefon, îl întreba dacă este, acesta îi răspundea da și apoi îi ducea banii și își lua
droguri. Procura droguri pe parcursul a jumătate de an și a aflat că inculpatul
comercializa droguri și altor persoane. Astfel, în cazul respectiv, instanța de apel a
apreciat critic și declarativ afirmațiile avocatului în interesele inculpatului, precum
că acuzatorul de stat nu a probat „scopul de înstrăinare”.
La caz, instanța de apel a mai menționat că mijlocul de probă prin care se
probează că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-
PINACA-CHM este raportul de expertiză (în cazul concret - Raportul de expertiză
34/12/1-R-3060 din 07.06.2017). Scrisoarea nr.4976 din 14.04.2017 nu a fost
examinată ca probă și instanța de apel nu s-a bazat pe aceasta la stabilirea vinovăției
inculpatului. Instanța de apel a considerat că se referă la organizarea internă a
11
activității expertului faptul că își bazează concluziile pe o scrisoare și/sau alte
înscrisuri și cercetări. Ține de experiența și calificarea expertului (la caz, calificarea
expertului nu poate fi pusă la îndoială) să-și fundamenteze concluziile sale pe unele
informații sau să însușească aceste concluzii din alte surse respective. Este cert că
concluzia respectivă este o concluzie a experților semnatari, ceea ce înseamnă că
cele stipulate în scrisoarea respectivă a fost examinat și analizat de către experții
semnatari.
Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către:
8.1 Avocatul Barașianț Mariana în numele inculpatului, indicând temeiul pentru
recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, prin care
solicită, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 15.05.2019 și sentinței,
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie reîncadrată fapta
în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, sau dispunerea rejudecării cauzei în instanța de
apel, invocând:
- nu a fost apreciat argumentul apărării precum că inculpatul Revenco S. a fost
condamnat în baza unei probe inexistente la materialele dosarului, or, instanțele de
judecată își bazează poziția inclusiv pe scrisoarea nr.4976 din 14.04.2017 emisă de
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, care nu este atașată la materialele
dosarului;
- substanța MDMB(N)-2201 constituie analog substanței AB-PINACA-CHM,
care este inclusă în lista substanțelor interzise, este "probat" prin scrisoare (ceea ce
nu se echivalează cu raportul de expertiza sau concluzia specialistului) care nici nu
a fost inclusă în lista de probe;
- a fost constatat în cadrul cercetării judecătorești că scrisoarea sus menționată
pe care s-au bazat instanțele de judecată este proba inadmisibilă, or nu a fost pusă la
dispoziția apărării, nu a fost cercetată în ședința de judecată, nu există la materialele
dosarului, ceea ce încalcă drepturile fundamentale persoanei la un proces echitabil și
contradictoriu;
- nu a fost apreciat argumentul că în raportul de expertiza nu a fost constatat
faptul că substanța MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3) ar fi analog a altei substanțe,
este menționat doar că nu este inclusă în lista substanțelor interzise;
- constatând că nu există probe suficiente pentru confirmarea faptului că
substanța ridicată de pe acoperiș constituie analog unui drog, nu pot fi calificate
acțiunile dlui S.Revenco ca păstrarea, transportarea ... în proporții deosebit de
mari, și nici cu scopul de înstrăinare;
- scopul de înstrăinare nu a fost probat de acuzarea. or, concluziile instanței se
bazează exclusiv pe declarațiile unui martor, fără probe materiale, înregistrări video
audio sau alte probe concludente, care ar confirma concluzia acuzării și instanțelor
de judecată;
- chiar dacă se constată că acea substanța ridicată de pe acoperiș, ar aparține
dlui Revenco S. (fapt nestabilit prin probe suficiente în opinia apărării), atunci fapta
12
ar urma să fie încadrată în art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal;
- de către ofițerul de poliție nu a fost ridicată sacoșa, la care face referire
martorul Covaci Andrei. Același martor a confirmat în ședința de judecată că nu a
verificat și nu cunoaște, dacă anterior presupuselor acțiuni de aruncarea sacoșei
inexistente la materialele dosarului, pe acel acoperiș a fost sau nu vreo substanță /
masă vegetală. S-a constatat că ofițerii de poliție nu au văzut dacă masa vegetală
ridicată s-a risipit din presupusă sacoșa aruncată sau nu;
8.2 Inculpatul, neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.
(1) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 15.05.2019 cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel,
invocând argumente similare cu cele indicate de avocatul Barașianț Mariana în
numele inculpatului(pct. 8.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar:
- la data de 15 mai 2019, judecătorul Spoială Alexandru, citind dispozitivul
deciziei, a admis apelul privind recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 2171
alin. (2) Cod penal, însă pedeapsa a rămas neschimbată de 8 ani, acest fapt este fixat
prin înregistrarea video, discul fiind anexat la recurs;
- instanța de apel a mai admis o eroare, or, pedeapsa prevăzută la art. 2171 alin.
(2) Cod penal, este de la 2 la 5 ani;
- la 12.06.2019, când a avut loc ședința de judecată în instanța de apel, nu am
fost invitat și nici escortat, decizia motivată fiindu-mi înmânată de către avocatul
meu Barașianț Mariana;
- instanța de apel a mai admis o eroare prin faptul că, prin decizia motivată din
12.06.2019 am fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar decizia
Curții Supreme de Justiție de recalificare a ignorat-o;
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)
pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat
dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile
cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și-a
argumentat suficient soluția, s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, just
a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile
făptuitorului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,
fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.
În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este
vădit neîntemeiat.
13
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
10.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Barașianț
Mariana în numele inculpatului:
La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea
recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în
sensul că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare greșită.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține
că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării
materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.
Cât ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură
penală, în sensul că „faptei săvârșite i sa dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul
penal, punctează că reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi
acceptată, or în decizia instanței de apel au fost combătute aceste argumente (f.d.
143 – 145 v.II), motivare ce este în coroborare cu circumstanțele constatate în
prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de instanța de apel, ce
se acceptă și de instanța de recurs, ce este conform practicii CtEDO, hotărîrea Albert
vs România din 16.02.2010.
Mai mult, instanța de recurs, apreciază critic argumentele apărării precum că
nu a fost constatat faptul că substanța MDMB(N)-2201 (X20H28FN303) ar fi analog
a altei substanțe și că scrisoarea nr. 4976 din 14.04.2017 emisă de IMSP Dispensarul
Republican de Narcologie nu este atașată la materialele dosarului și că nu a fost
inclusă în lista de probe, Colegiul penal indică că nu acceptă opinia recurentului, or,
instanța de apel în acest sens a indicat corect că „mijlocul de probă prin care se
probează că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-
PINACA-CHM este raportul de expertiză (în cazul concret - Raportul de expertiză
34/12/1 -R-3060 din 07.06.2017). Scrisoarea nr.4976 din 14.04.2017 nu a fost
examinată ca probă și Colegiul penal nu s-a bazat pe aceasta la stabilirea vinovăției
inculpatului. Instanța de apel consideră că se referă la organizarea internă a activității
expertului faptul că își bazează concluziile pe o scrisoare și/sau alte înscrisuri și
cercetări. Ține de experiența și calificarea expertului (la caz, calificarea expertului
nu poate fi pusă la îndoială) să-și fundamenteze concluziile sale pe unele informații
sau să însușească aceste concluzii din alte surse respective. Este cert că concluzia
respectivă este o concluzie a experților semnatari, ceea ce înseamnă că cele stipulate
în scrisoarea respectivă a fost examinat și analizat de către experții semnatari”, mai
mult, Colegiul penal menționează că, experții examinând și analizând inclusiv și
scrisoarea sus numită au ajuns la concluzia că „substanța MDMB(N)-2201
14
constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă în „Tabelul
I Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale.
Lista nr. 2 Substanțele prihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004”(f.d. 23 v.I), astfel, Colegiul penal
conchide că nu există nici un dubiu că masa vegetală de culoare cafenie cu miros
specific depistată și ridicată în cadrul percheziției și cercetării la fața locului
constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care conform Hotărârilor
Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, 1004 din 24.04.2016 poziția 187 constituie
drog.
La fel, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că, scrisoarea sus
menționată nu există la materialele cauzei, nu a fost cercetată în ședința de judecată,
ceea ce încalcă drepturile fundamentale ale persoanei la un proces echitabil și
contradictoriu, or, Colegiul penal indică că, scrisoarea menționată este componenta
expertizei, astfel, recurenții pot aduce obiecții asupra raportului de expertiză și nu
doar asupra scrisorii.
Potrivit art. 93 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, „În calitate de probe
în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul
următoarelor mijloace: … raportul de expertiză judiciară”, astfel în cazul dat,
Colegiul penal reține că prin raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3060 din
07 iunie 2017, a fost stabilit că substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al
substanței AB-PINACA-CHM.
Colegiul penal conchide că nu pot fi acceptate nici alegațiile recurentului
referitor la faptul că nu există probe suficiente pentru a fi calificate acțiunile
inculpatului ca păstrare, transportare și nu este dovedit nici scopul de înstrăinare, în
acest sens instanța de recurs indică că, conform declarațiilor martorului Băț
Veaceslav(f.d. 35 – 36, 117 – 118 v.I) se dovedește faptul că inculpatul vindea
acestuia pachețele de droguri contra sumei bănești de 50 lei și 100 lei, iar prin
declarațiile martorului Covaci Andrei(f.d. 34, 162 – 163 v.I) și procesul – verbal de
cercetare la fața locului din 19 mai 2017 și procesul – verbal de percheziție din 19
mai 2017 sunt probate acțiunile de păstrare, astfel, Colegiul penal reține ca corectă
concluzia instanței de apel: „probatoriul administrat este suficient pentru probarea
integrală a vinovăției inculpatului.”
Argumentul recurentului precum că „chiar dacă se constată că acea substanța
ridicată de pe acoperiș, ar aparține dlui Revenco S., atunci fapta ar urma să fie
încadrată în art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal”, este apreciat ca fiind o opinie
subiectivă a recurentului, care nu este acceptată, or, Colegiul penal reiterează că,
prin declarațiile martorului Băț Veaceslav(f.d. 35 – 36, 117 – 118 v.I) este probată
atât acțiunea de înstrăinare cât și scopul de înstrăinare.
10.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpat în care a
indicat argumente similare cu cele descrise în recursul declarat de către avocatul
Barașianț Mariana în numele inculpatului (pct. 8.1 din prezenta decizie), Colegiul
15
penal, indică că instanța de recurs s-a expus pe aceste argumente în punctul 10.1 a
prezentei decizii, care sunt valabile și în privința recursului declarat de către
inculpatul Revenco Stanislav.
Suplimentar, instanța de recurs menționează că argumentul inculpatului
precum că „la data de 15 mai 2019, judecătorul Spoială Alexandru, citind
dispozitivul deciziei, a admis apelul privind recalificarea acțiunilor inculpatului în
baza art. 2171 alin. (2) Cod penal, însă pedeapsa a rămas neschimbată de 8 ani, acest
fapt este fixat prin înregistrarea video, discul fiind anexat la recurs, astfel instanța de
apel a mai admis o eroare, or, pedeapsa prevăzută la art. 2171 alin. (2) Cod penal,
este de la 2 la 5 ani”, este declarativ, or, Colegiul penal constată că, atât în
dispozitivul deciziei cât și în partea motivatorie a deciziei, este indicat că, este
demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171
alin. (4) lit. d) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 7 la
15 ani, astfel pedeapsa de 8 ani se încadrează în limitele stipulate de art. 2171 alin.
(4) Cod penal, mai mult, Colegiul penal indică că, înregistrarea video la care face
referință inculpatul, nu poate fi luată în considerație, or, această înregistrare video a
fost efectuată neautorizat, or, conform prevederilor art. 316 Cod de procedură penală
- „Președintele ședinței poate permite reprezentanților mass-media, în cazurile în
care cauza prezintă interes public, să efectueze înregistrări audio, video și să
fotografieze unele secvențe de la deschiderea ședinței în măsura în care acestea nu
perturbează desfășurarea normală a ședinței și nu aduc atingere intereselor
participanților la proces”, astfel, se resping ca declarative și neîntemeiate aceste
alegații ale inculpatului.
La fel, nu pot fi acceptate nici alegațiile precum că „instanța de apel a mai admis
o eroare prin faptul că, prin decizia motivată din 12.06.2019 inculpatul a fost
condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar decizia Curții Supreme de
Justiție de recalificare a ignorat-o”, or, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2019, nu a fost recalificată fapta ci a fost casată
total decizia instanței de apel din 29 noiembrie 2017 și dispusă rejudecarea cauzei
de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, indicându-se motive de
care instanța de apel a ținut cont la rejudecarea cauzei.
Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele
contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita
repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România
din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate
acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
16
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate
de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele
contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și
întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit
neîntemeiate, mai mult, nu s-au stabilit erorile indicate de avocat și sub aspectul
încălcării drepturilor fundamentale ale persoanei la un proces echitabil și
contradictoriu.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Barașianț
Mariana în numele inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe
Revenco Stanislav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 12 decembrie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
17