1ra-1416/19 — art. 190 alin. 4 CP

1ra-1416/19 — art. 190 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1416/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, și

avocatul Cauș Miroslav în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019 și sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 decembrie 2018, în cauza penală în

privința lui

Cocarcea Vladimir xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.09.2018 - 27.12.2018;

Instanța de apel: 22.01.2019 - 19.03.2019;

Instanța de recurs: 04.06.2019 - 04.09.2019.

C O N S T A T Ă :

2018, Cocarcea Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190

alin.(4) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate în domeniul turismului pe un termen de trei ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Cocarcea Vladimir în beneficiul lui

Marandiuc Dumitru suma de 7635 (șapte mii șase sute treizeci și cinci) lei.

Vladimir, administrând și reprezentând în baza procurii din 02.03.2012, eliberată de

către administratorul întreprinderii II „Poliglot-Tur-Cocarcea", Cocarcea Vladimir,

tatăl acestuia, interesele întreprinderii respective, urmărind scopul dobândirii ilicite

a bunurilor altor persoane, neîntrerupt și pe o perioadă nedeterminată de timp, sub

pretextul acordării serviciilor turistice, cât și al altor servicii legate de plecarea peste

hotarele țării, în perioada de timp 29 ianuarie 2013 - 24 iulie 2013, a dobândit ilicit

de la Cojocari Dumitru, Milev Alexandru, Donu Viorel, Rusu Oleg, Colosov

1

Alexandru, Marandiuc Dumitru, Cematînschi Ira, Ursu Vasile și Oxenti Constantin, bani

în sumă totală de 133 052 lei, ceea ce constituie proporții mari, în următoarele

circumstanțe.

Cocarcea Vladimir, urmărind scopul dobândirii bunurilor lui Cojocari

Dumitru, la 29 ianuarie 2013, sub pretextul organizării odihnei la mare în Bulgaria,

a propus acestuia, contra sumei de 545 euro, rezervarea și procurarea foilor turistice

pentru odihnă în Bulgaria, respectiv a solicitat de la Cojocari Dumitru achitarea

sumei de 545 euro, care conform ratei de schimb a BNM, la momentul săvârșirii

infracțiunii constituie echivalentul sumei de 8.867,15 lei.

Pentru a părea convingător în intenții, cu atribuirea unui caracter legal

acțiunilor sale, Cocarcea Vladimir a perfectat contractul turistic cu nr. 98 din

30.01.2013, încheiat între ÎI „Poliglot-Tur-Cocarcea", în persoana directorului

Cocarcea Vladimir, în calitate de prestator și Cojocari Dumitru, în calitate de

beneficiar, conform căruia prestatorul, contra sumei de 545 euro, echivalent sumei

de 8867,15 lei comercializează beneficiarului produs turistic și anume, organizează

pentru persoanele Cojocari Dumitru și Vartic Victoria, pentru perioada 29.06.2013

- 09.07.2013 o odihnă în Bulgaria, stațiunea „Sunny Beach", cu cazarea în hotelul

de 3 stele „Astoria", într-o odaie cu pat dublu, pentru 2 adulți, cu plecarea cu

autocarul, cu perfectarea poliței medicale de asigurare al companiei „Euroasig

Grup", cu seria și numărul AM nr. 036432 și cu eliberarea voucher-ului turistic cu

seria și numărul AB 046562, servicii incluse în prețul contractului.

La rândul său, Cojocari Dumitru, nefiindu-i cunoscute intențiile reale ale lui

Cocarcea Vladimir, la 30 ianuarie 2013 a transmis lui Cocarcea Vladimir suma de

3000 lei și la 30.03.2013 suma de 4728 lei, în total bani în sumă de 7728 lei.

De fapt, Cocarcea Vladimir, neavând careva intenții de a-și onora obligațiile

asumate, fără a rezerva prin intermediul operatorilor agențiilor turistice, cazarea

turiștilor respectivi și transferarea în adresa acestora a mijloacelor bănești încasate

de la beneficiari, a însușit mijlocele bănești în sumă total de 7728 lei, prin care lui

Cojocari Dumitru fiindu-i cauzată o daună considerabilă.

Tot el, Cocarcea Vladimir, continuându-și activitatea infracțională, urmărind

scopul dobândirii bunurilor lui Milev Alexandru, la 30 ianuarie 2013, sub pretextul

organizării odihnei la mare în Bulgaria, a propus acestuia, contra sumei de 545 euro

rezervarea și procurarea foilor turistice pentru odihnă în Bulgaria, respectiv a

solicitat de la Milev Alexandru achitarea sumei de 545 euro, care conform ratei de

schimb a BNM, la momentul săvârșirii infracțiunii constituia echivalentul sumei de

8867,15 lei.

Pentru a părea convingător în intenții, cu atribuirea unui caracter legal

acțiunilor sale, Cocarcea Vladimir a perfectat contractul turistic cu nr. 96 din

30.01.2013, încheiat între ÎI „Poliglot-Tur-Cocarcea", în persoana directorului

Cocarcea Vladimir, în calitate de prestator și Milev Alexandru, în calitate de

beneficiar, conform căruia prestatorul, contra sumei de 545 euro, echivalentul sumei

2

de 8867,15 lei comercializează beneficiarului produs turistic și anume, organizează

pentru persoanele Milev Alexandru și Rebdev Cristina, pentru perioada 29.06.2013 -

09.07.2013 o odihnă în Bulgaria, stațiunea „Sunny Beach", cu cazarea în hotelul de

3 stele „Astoria", într-o odaie cu pat dublu, pentru 2 adulți, cu plecarea cu autocarul,

cu perfectarea poliței medicale de asigurare al companiei „Euroasig Grup", cu seria

și numărul AM nr. 036430 și cu eliberarea voucher-ului turistic cu seria și numărul

AB 046561, servicii incluse în prețul contractului.

La rândul său, Milev Alexandru, nefiindu-i cunoscute intențiile reale ale lui

Cocarcea Vladimir, la 30.01.2013 a transmis acestuia suma de 3500 lei, la

05.04.2013 suma de 4240 lei, iar la 10.06.2013, prin intermediul persoanei

Țarigradean Mihaela, suma de 70 euro, echivalentul conform cursului oficial al

BNM cu suma de 1157 lei, în total bani în sumă de 8897 lei.

De fapt, Cocarcea Vladimir, neavând careva intenții de a-și onora obligațiile

asumate, fără a rezerva prin intermediul operatorilor agențiilor turistici cazarea

turiștilor respectivi și transferarea în adresa acestora a mijloacelor bănești încasate

de la beneficiari, a însușit mijlocele bănești în sumă total de 8897 lei, prin care fapt

lui Milev Alexandru fiind cauzată o daună considerabilă.

În continuare, acționând cu aceiași intenție infracțională, Cocarcea Vladimir,

urmărind scopul dobândirii bunurilor lui Donu Viorel și Rusu Oleg, la 11 februarie

2013, sub pretextul organizării odihnei la mare în Turcia, a propus lui Donu Viorel,

contra sumei de 1550 euro și lui Rusu Oleg, contra sumei de 1200 euro, rezervarea

și procurarea foilor turistice și a biletelor avia pentru odihnă la mare în Turcia,

respectiv a solicitat de la cei doi achitarea sumelor respective.

Pentru a părea convingător în intenții, cu atribuirea unui caracter legal

acțiunilor sale, Cocarcea Vladimir a perfectat trei contracte turistice cu nr. 110, 111

și 112, toate din 11.02.2013, încheiate între II „Poliglot-Tur-Cocarcea", în persoana

directorului Cocarcea Vladimir, în calitate de prestator și Donu Viorel, Rusu Oleg și

Rusu Maxim, în calitate de beneficiari, conform cărora prestatorul, contra sumei

totale de 3000 euro comercializează beneficiarilor produs turistic și anume,

organizează pentru persoanele Donu Viorel, Schițco Galina, Rusu Oleg, Rusu

Aliona, Rusu Maxim, Rusu Olesea și Donu Valeria, pentru perioada 15.05.2013 -

29.05.2013 o odihnă în Turcia, or. Belec, cu cazarea în hotelul „Papillon Azscha", în

trei odăi, cu serviciul masă „totul inclus", cu plecarea pe calea aeriană cu transportul

companiei „AVIA" cu ruta „KIV-AYT-9U MDL 757" și la întoarcere cu ruta

„AYT-KIV-2M 353", cu perfectarea polițelor medicale de asigurare ale companiei

„Transelit", cu seria și numărul AMTG 002464, AMTG 002463 și AMTG 002462,

și cu eliberarea voucher-elor turistice cu seria și numărul AA 046582, AA 046581 și

AA 046580, servicii incluse în prețul contractului.

La rândul său, Donu Viorel și Rusu Oleg, nefiindu-le cunoscute intențiile

reale ale lui Cocarcea Vladimir, la 14.02.2013, 19.02.2013 și 25.03.2013 au

transferat la contul bancar nr. 2259710SV60000437100, deschis pe numele lui

3

Cocarcea Vladimir în BC „Mobiasbanca Grupe Societe Generale" SA bani în sumă

totală de 1480 euro, și la 11.05.2013 a transmis acestuia personal bani în sumă de

1260 euro, în total bani în sumă de 2740 euro, echivalent, conform cursului oficial al

BNM cu suma de 42579 lei.

De fapt, Cocarcea Vladimir, neavând careva intenții de a-și onora obligațiile

asumate, fără a rezerva prin intermediul operatorilor agențiilor turistici cazarea

turiștilor respectivi, și al companiilor aeriene a biletelor avia, cu transferarea în

adresa acestora a mijloacelor bănești încasate de la beneficiari, cât și procurarea

polițelor medicale de asigurări, a însușit mijlocele bănești în sumă total de 42579 lei,

prin care fapt lui Donu Viorel și Rusu Oleg fiindu-le cauzată o daună considerabilă.

Tot el, Cocarcea Vladimir, continuându-și activitatea infracțională, urmărind

scopul dobândirii bunurilor lui Colosov Alexandru, la 11 februarie 2013, sub

pretextul organizării odihnei la mare în Bulgaria, a propus acestuia, contra sumei de

1250 euro rezervarea și procurarea foilor turistice pentru odihnă în Bulgaria,

respectiv a solicitat de la Colosov Alexandru achitarea sumei respective, care

conform ratei de schimb a BNM, la momentul săvârșirii infracțiunii constituie

echivalentul sumei de 20212 lei.

Pentru a părea convingător în intenții, cu atribuirea unui caracter legal

acțiunilor sale, Cocarcea Vladimir inițial a perfectat contractul turistic, cu nr. 120

din 18.02.2013, iar ulterior, sub pretextul că unul din copiii minori ai familiei

Colosov a atins vârsta de 13 ani, respectiv influențând la prețul foii de odihnă, a

perfectat un alt contract, cu nr. 144 din 24.07.2013, încheiate între II „Poliglot-Tur-

Cocarcea", în persoana directorului Cocarcea Vladimir, în calitate de prestator și

Colosov Alexandru, în calitate de beneficiari, conform căruia prestatorul, contra

sumei de 1670 euro comercializează beneficiarilor produs turistic și anume,

organizează pentru persoanele Colosov Alexandru, Colosov Florentina, Colosov

Lucreția și Colosov Dominica, pentru perioada de 15.08.2013 - 25.08.2013 o odihnă

în Bulgaria, stațiunea Albena, cu cazarea în hotelul „Laguna Garden", într-un

apartament pentru 2 adulți și doi copii, cu serviciul masă „totul inclus", cu

perfectarea poliței medicale de asigurare ale companiei „Transelit", cu seria și

numărul AMTG xxxx, și cu eliberarea voucher-ului turistic cu seria și numărul AB

046627, servicii incluse în prețul contractului.

La rândul său, Colosov Alexandru, nefiindu-i cunoscute intențiile reale ale lui

Tocarcea Vladimir, la 18.02.2013 a transmis acestuia suma de 1500 lei, în una din

zile ale lunii februarie 2013 suma de 21000 lei și la 24 iulie 2013 suma de 7000 lei,

în total bani în sumă de 29500 lei.

De fapt, Cocarcea Vladimir, neavând careva intenții de a-și onora obligațiile

asumate, fără a rezerva prin intermediul operatorilor agențiilor turistice cazarea

turiștilor respectivi și transferarea în adresa acestora a mijloacelor bănești încasate

de la beneficiar, a însușit mijloacele bănești în sumă de 29500 lei, prin care fapt lui

Colosov Alexandru fiindu-i cauzată o daună considerabilă.

4

Tot el, Cocarcea Vladimir, continuându-și activitatea infracțională, la 11

februarie 2013, urmărind scopul dobândirii bunurilor lui Marandiuc Dumitru, sub

pretextul organizării odihnei la mare în Bulgaria, a propus acestuia, contra sumei de

473 euro, rezervarea și procurarea foilor turistice pentru odihnă în Bulgaria,

respectiv a solicitat achitarea sumei respective.

Pentru a părea convingător în intenții, cu atribuirea unui caracter legal

acțiunilor sale, Cocarcea Vladimir a perfectat contractul turistic cu nr. 105 din

11.02.2013, încheiat între II „Poliglot-Tur-Cocarcea", în persoana directorului

Cocarcea Vladimir, în calitate de prestator și lui Marandiuc Dumitru, în calitate de

beneficiar, conform căruia prestatorul, contra sumei de 473 euro, echivalent sumei

de 7635 lei, comercializează beneficiarului produs turistic și anume, organizează

pentru persoanele Marandiuc Dumitru și Bîzgu Nadejda, pentru perioada

29.06.2013 - 09.07.2013 o odihnă în Bulgaria, stațiunea „Sunny Beach", cu cazarea

în hotelul de 3 stele „Astoria", într-o odaie cu pat dublu, pentru 2 adulți, cu plecarea

cu autocarul, cu perfectarea poliței medicale de asigurare al companiei „Transelit",

cu seria și numărul AM nr. xxxx și cu eliberarea voucher-ului turistic cu seria și

numărul AB 46576, servicii incluse în prețul contractului.

La rândul său, Marandiuc Dumitru, nefiindu-i cunoscute intențiile reale ale lui

Cocarcea Vladimir, la 11.02.2013 a achitat lui Cocarcea Vladimir suma de 3500 lei

și în una din zile ale lunii aprilie 2013, prin intermediul persoanei Țarigradean

Mihaela achitând suma de 4135 lei, în total bani în sumă de 7635 lei.

De fapt, Cocarcea Vladimir, neavând careva intenții de a-și onora obligațiile

asumate, fără a rezerva prin intermediul operatorilor agențiilor turistice cazarea

turiștilor respectivi și transferarea în adresa acestora a mijloacelor bănești încasate

de la beneficiar, a însușit mijloace bănești în sumă totală de 7635 lei, prin care fapt

lui Marandiuc Dumitru fiindu-i cauzată o daună considerabilă.

Continuându-și activitatea infracțională, Cocarcea Vladimir, urmărind scopul

dobândirii bunurilor lui Cematînschi Ira, la 11 mai 2013, sub pretextul organizării

odihnei la mare în Turcia, a propus acesteia, contra sumei de 780 euro rezervarea și

procurarea foilor turistice și a biletelor avia pentru odihnă la mare în Turcia, or.

Belec, respectiv a solicitat de la aceasta achitarea sumei de 780 euro.

Pentru a părea convingătoare în intenții, cu atribuirea unui caracter legal

acțiunilor sale, Cocarcea Vladimir a perfectat contractul turistic cu nr. 142 din

11.05.2013, încheiat între II „Poliglot-Tur-Cocarcea", în persoana directorului

Cocarcea Vladimir, în calitate de prestator și Cematînschi Ira, în calitate de

beneficiar, conform căruia prestatorul, contra sumei de 780 euro comercializează

beneficiarului produs turistic și anume, organizează pentru persoanele Cematînschi

Ira și Cematînschi Marina, pentru perioada 16.05.2013 - 23.05.2013 o odihnă în

Turcia, or. Belec, cu cazarea în hotelul de 5 stele „Holiday Garden Resort', într-o

odaie cu două paturi, pentru 2 adulți, cu serviciul masă „totul inclus", cu plecarea pe

calea aerului cu transportul companiei „AVIA" cu ruta „KTV-AYT-9U MDL 757"

5

și la întoarcere cu ruta „AYT-KIV-2M 353", cu perfectarea poliței medicale de

asigurare al companiei „Moldcargo", cu seria și numărul MCM 007299 și cu

eliberarea voucher-ului turistic cu seria și numărul AB xxxx, servicii incluse în

prețul contractului.

La rândul său, Cematînschi Ira, nefiindu-i cunoscute intențiile reale ale lui

Cocarcea Vladimir, tot la 11.05.2013 a transmis acestuia banii în sumă de 780 euro.

De fapt, Cocarcea Vladimir, neavând careva intenții de a-și onora obligațiile

asumate, fără a rezerva prin intermediul operatorilor agențiilor turistice, cazarea

turiștilor respectivi, și al companiilor aeriene a biletelor avia, cu transferarea în

adresa acestora a mijloacelor bănești încasate de la beneficiar, cât și procurarea

poliței medicale de asigurări, a însușit mijloacele bănești în sumă de 780 euro, care

conform ratei de schimb a BNM, la momentul săvârșirii infracțiunii constituie

echivalentul sumei de 12521 lei, prin care fapt lui Cematînschi Ira, fiindu-i cauzată

o daună considerabilă.

Tot el, Cocarcea Vladimir, continuându-și activitatea infracțională, urmărind

scopul dobândirii bunurilor lui Ursu Vasile, la 03 iunie 2013, sub pretextul

organizării odihnei în România, localitatea Sovata, a propus acestuia, contra sumei

de 1120 euro, rezervarea și procurarea foilor turistice pentru odihnă în România,

respectiv a solicitat de la Ursu Vasile achitarea sumei respective.

Pentru a părea convingătoare intențiile sale, cu atribuirea unui caracter legal

acțiunilor sale, Cocarcea Vladimir a perfectat contractul turistic cu nr. 131 din

03.06.2013, încheiat între II „Poliglot-Tur-Cocarcea", în persoana directorului

Cocarcea Vladimir, în calitate de prestator și Ursu Vasile, în calitate de beneficiar,

conform căruia prestatorul, contra sumei de 1120,6 euro comercializează

beneficiarului produs turistic și anume, organizează pentru persoanele Ursu Vasile și

Ursu Ana, pentru perioada 05.07.2013 - 19.07.2013 o odihnă în România, cu

cazarea în hotelul „Danubius Health Spa Resorts", cu demipensiune, cu perfectarea

poliței medicale de asigurare al companiei „Transelit', cu seria și numărul AMTG

nr. xxxx și cu eliberarea voucher-ului turistic cu seria și numărul AB 046577,

servicii incluse în prețul contractului.

La rândul său, Ursu Vasile, nefiindu-i cunoscute intențiile reale ale lui

Cocarcea Vladimir, la 03.06.2013 i-a achitat lui Cocarcea Vladimir suma de 1120

euro, echivalentul conform cursului oficial de schimb valutar cu suma de 18.192 lei.

De fapt, Cocarcea Vladimir, neavând careva intenții de a-și onora obligațiile

asumate, fără a rezerva și transfera în adresa hotelului respectiv mijloacele bănești

casate de la beneficiar, a însușit mijloacele bănești în sumă de 1120 euro, care

conform ratei de schimb a BNM, la momentul săvârșirii infracțiunii constituie

echivalentul sumei de 18192 lei, prin care fapt lui Ursu Vasile fiindu-i cauzată o

daună considerabilă.

Tot el, Cocarcea Vladimir, continuându-și activitatea infracțională, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Oxenti Constantin, la 02 iulie 2013, sub

6

pretextul perfectării vizei Schengen la Ambasada Poloniei, contra sumei de 700

euro, prin intermediul lui Crețu Comeliu a dobândit ilicit de la Oxenti Constantin

notebook-ul marca „Asus X 301 A" în valoare de 6000 lei, prin care lui Oxenti

Constantin fiindu-i cauzată o daună considerabilă.

inculpatului Cocarcea Vladimir, în termenul legal a atacat-o cu apel, solicitând

casarea acesteia, pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motivul lipsei în acțiunile

inculpatului a componenței de infracțiune, cu respingerea acțiunii civile.

În argumentarea apelului a invocat următoarele:

- examinând cauza penală în judecată, instanța de judecată s-a limitat la

cererile unor părți vătămate de a fi examinată cauza penală în lipsa lor, și că acestea

nu au careva pretenții față de inculpat, contrar prevederilor art. 323 alin. (2) Cod de

procedură penală;

- în vederea stabilirii adevărului instanța de judecată la lipsit pe inculpat de

dreptul de a pune întrebări părților vătămate, astfel, încălcându-i inculpatului

Cocarcea Vladimir dreptul la apărare și la un proces echitabil;

- la fel, instanța de judecată contrar prevederilor art. 328 Cod de procedură

penală, respingând cererea de a audia martorul Haruța Pavel solicitat de către

apărare și învinuit, martor, care putea să confirme sau să infirme relațiile create între

Cocarcea Vladimir și Rusu Oleg;

- prima instanță a motivat destul de evaziv sentința în partea stabilirii

vinovăției inculpatului Cocarcea Vladimir, deoarece nu a menționat în ce constă

„dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a mai multor

persoane" și nu a menționat care sunt „faptele mincinoase" care chipurile au fost

prezentate ca fiind adevărate;

- în cazul de față, din probele administrate, Cocarcea Vladimir a primit banii

de la clienți în baza unor documente valabile, autentice, dânsul acționând în

interesele agenției de turism SRL „Poliglot Tur Cocarcea" în baza procurii;

- apărarea deși este parțial de acord cu faptele indicate în învinuirea înaintată

lui Cocarcea Vladimir, nu este de acord cu esența învinuirii și cu calificarea adusă

acestor fapte. Învinuitul recunoaște și este de acord cu acea parte a învinuirii care se

referă la faptul încheierii contractului de servicii turistice cu persoanele indicate,

ceea ce nu corespunde realității este calificarea acestor fapte ca elemente ale

escrocheriei care nu a fost săvârșită, și nici dovedită ca fiind săvârșită. Ori, opinia

personală a persoanelor recunoscute ca părți vătămate precum că învinuitul ar fi

săvârșit o infracțiune nu este relevantă, ceea ce contează este elementul probatoriu

care să fie capabil a susține această părere și să demonstreze, sau să infirme faptul

săvârșirii unei infracțiuni;

- apărarea nu intenționează să pună în umbră drepturile persoanelor care s-au

adresat organelor de drept în vederea soluționării chestiunilor ce țin de raporturile

care s-au format între timp cu învinuitul, ceea ce încearcă apărarea să expună este

7

faptul că o simplă părere că persoana a săvârșit o faptă pe care cineva o califică ca

infracțiune nu este de ajuns ca aceasta să fie adevărat, este necesar ca să fie

demonstrat faptul că acțiunea comisă este anume infracțiune, iar intenția așa numitor

părți vătămate de a manipula cu organele de drept și instanța de judecată în vederea

obținerii unui rezultat poate mai rapid decât în cazul unui curs legal al procedurii de

soluționare a chestiunilor legate de raporturi formate cu învinuitul, și anume prin

adresarea în instanța de judecată dar în ordine civilă, nu este tocmai plauzibil;

- în vederea dezvoltării și consolidării argumentului de mai sus ține să atragă

atenția instanței că aproape în toate cazurile specificate în învinuirea adusă lui

Cocarcea Vladimir în care însăși acuzatorul de stat operează cu termenul de contract

de servicii turistice, există contracte și bonuri confirmative de recepționare a

mijloacelor financiare care demonstrează faptul existenței contractelor între părți, iar

prin aceasta demonstrează formarea unor raporturi juridice civile, în care o parte

este împrumutatul, iar cealaltă împrumutătorul, fapt confirmat de martorii și părțile

vătămate în instanța de fond;

- pe parcursul cercetării judecătorești instanța a avut posibilitatea de a se

convinge de prezența divergențelor existente în cauza penală dată și pe de altă parte

de lipsa de temei pentru înaintarea învinuirii aduse lui Cocarcea Vladimir, ori

legislația Republicii Moldova este foarte explicită la capitolul dat;

- în cazul de față suntem clar în prezența unor raporturi juridice civile care s-

au format între SRL „Poliglot-Tur Cocarcea" și celelalte persoane indicate, raporturi

care sunt rezultat a încheierii unor contracte de servicii turistice;

- intenția de a înșela nu a existat nici inițial nici nu a apărut ulterior la

Cocarcea Vladimir aceasta din contra făcând tot posibilul de a restitui sumele

încasate de SRL „Poliglot-Tur Cocarcea" de la părțile vătămate, intenție care există

și la momentul actual, ceea ce a făcut imposibilă realizarea acestei intenții în

totalitate, dat fiind că acesta se află în detenție, astfel fiind în neputință de a-și onora

obligațiile, în acest sens este relevant de a menționa art. 1 al Protocolului nr. 4 la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

- învinuitul neimpus de nimeni și-a asumat să restituie datoriile SRL

„Poliglot-Tur-Cocarcea" față de clienții acesteia, neavând careva obligațiuni față de

această companie și nici încheiat vre-un contract de fidejusiune;

- în cazul de față, SRL „Poliglot-Tur-Cocarcea" nu a primit banii în scop de

însușire, dar în scopul de a-și îndeplini obligațiile față de clienți, aceasta fiind și

ocupația de bază a companiei. Aceste mijloace financiare au fost recepționate în

mod legitim, confirmarea fiind bonul și în baza contractului de turism;

- învinuirea formulată este total deplasată și nu corespunde adevărului.

Cocarcea Vladimir în general nu a avut intenția de a dobândi ilicit mijloacele bănești

ale clienților, fapt care a fost confirmat în ședință chiar de către unele părți vătămate

din care au fost audiate, acestea explicând că învinuitul la ziua plecării nu era

disponibil, dar în urma discuției cu apărătorul acestuia au înțeles că acesta este

8

reținut, în așa fel, compania fiind în imposibilitate să-și onoreze obligațiunile,

deoarece dreptul la semnătură doar acesta o deținea;

- totodată, în speță nu se regăsește elementul de „înșelăciune" sau „abuz de

încredere" care ar fi fost manifestat de Cocarcea Vladimir;

- în speță, Cocarcea Vladimir fiind administratorul SRL „Poliglot-Tu

carcea" în perioada când urma să fie perfectate actele pentru a pleca la odihnă de

către grupul de turiști care urma să plece în Bulgaria, la odihnă, a fost reținut de

către UP și ulterior arestat de către instanța de judecată, astfel compania fiind în

posibilitate de a-și onora obligațiunile față de acești clienți, deoarece dreptul la

semnătură era doar deținut de învinuit, angajații fiind în imposibilitate să depună,

actele la ambasadă să semneze ordinile de plată pentru a depune bani la bancă și a

transfera banii conform certificatelor turistice;

- intentarea cauzei penale reprezintă o imixtiune directă și gravă în

relațiile cu caracter civil la care a fost implicat Cocarcea Vladimir. Organul de

urmărire penală nu trebuie să fie un „instrument" de recuperare a datoriilor de la

persoane fizice, inclusiv de la Cocarcea Vladimir. Intentarea cauzei penale asupra

unor relații cu caracter pur civil, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor lui

Cocarcea Vladimir la un proces echitabil;

- din normele sus prezentate rezultă, că în aceste cazuri sunt prezente

raporturi juridice civile apărute în temeiul contractelor de prestare a serviciilor

turistice, care în caz de neîndeplinire, antrenează răspunderea civilă și duc la

obligația lui Cocarcea Vladimir ca organizator al serviciilor turistice de a restitui

sumele achitate și repararea prejudiciilor cauzate;

- apărarea consideră că însăși învinuirea adusă lui Cocarcea Vladimir

vine să confirme nevinovăția acesteia din moment ce conține doar opinii, suspiciuni

și este lipsită cu desăvârșire de un cadru probatoriu care să justifice legalitatea și

temeinicia învinuirilor aduse, ori, apărarea a prezentat într-un mod amplu situația de

fapt și a dezvăluit adevărata esență juridică a acesteia, noi aflându-ne nu în fața unei

infracțiuni comise ci în fața unor raporturi juridice civile care urmau a fi examinate

și soluționate potrivit prevederilor legale prevăzute în asemenea cazuri.

3.1 Împotriva sentinței a declarat apel și procurorul, solicitând casarea

parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea de la

Cocarcea Vladimir a cheltuielilor judiciare suportate din contul bugetului de stat în

legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penale, cât si cele suportate pentru

extrădarea acestuia din R. Italiană.

În argumentarea apelului acuzatorul de stat a invocat că:

- sentința nominalizată este ilegală în partea ce ține de soluționarea chestiunii

legate de încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece cheltuielile judiciare înaintate

cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza

penală, cât și cele suportate pentru extrădarea lui Cocarcea Vladimir din R. Italiană.

9

2019 au fost respinse apelurile declarate, ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. Colegiul penal a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără

echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului

probator administrat.

Vinovăția inculpatului se confirmă prin probele analizate și cercetate prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi declarațiile părților

vătămate, a martorilor, precum și prin materialele cauzei.

Verificând argumentele invocate în apelul avocatului, Colegiul penal a ajuns

la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și

circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și

verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiată solicitarea avocatului Căuș

Miroslav cu privire la achitarea inculpatului Cocarcea Vladimir din motiv că fapta

lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, or, la

materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și

concludente prin care se atestă vinovăția lui Cocarcea Vladimir în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Colegiul penal a respins ca neîntemeiată solicitarea avocatului privind

achitarea inculpatului, din motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii, iar relațiile dintre inculpat și părțile vătămate au un

caracter civil, fiind rezultat a încheierii unor contracte de servicii turistice, or,

această solicitare este îndreptată spre ameliorarea situației inculpatului. Având in

vedere că ultimul sub pretextul acordării serviciilor turistice cât și altor servicii

legate de plecarea peste hotarele țării, a dobândit sume de bani de la părțile

vătămate, angajându-se să le organizeze odihna peste hotarele țări, încheind în acest

sens contracte turistice, de fapt, acesta neavând careva intenții de a-și onora

obligațiunile asumate, prin însușirea sumelor în interes propriu, cauzând părților

vătămate daune în proporții mari.

Argumentul inculpatului precum că acesta a fost în imposibilitate de a-și

onora obligațiile asumate față de părțile vătămate, din motivul că a fost reținut de

către organele de drept, nu poate fi reținut ca plauzibil de către instanța de apel, or,

inculpatul a fost reținut inițial pentru o perioadă de 72 ore după care a fost eliberat,

din contra până a fi reținut cât și după ce a fost eliberat din stare de arest inculpatul

nu a întreprins careva măsuri în vederea rezervării prin intermediul operatorilor

turistici a cazării turiștilor respectivi, dar nici nu a întors banii părților vătămate.

Faptul că inculpatul încă la momentul intrării în stăpânire asupra banilor

primiți de la părțile vătămate, urmărea scopul de a le sustrage și nu avea intenția să-

și onoreze angajamentul asumat se confirmă prin conținutul informației parvenite de

10

la organele de drept ale Bulgariei, de la Ambasada Republicii Turcia la Chișinău,

precum și de la întreprinderea „Voiaj Internațional & Co”, ce confirmă lipsa

rezervărilor de hotel sau bilete în perioada indicată.

Inculpatul le-a întors la majoritatea părților vătămate sumele primite pentru

acordarea serviciilor turistice și altor servicii legate de plecarea peste hotarele țării,

dar ulterior comiterii infracțiunii, după pornirea dosarului penal în privința

inculpatului Cocarcea Vladimir, iar faptul restituirii către părțile vătămate a sumelor

însușite constituie recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Mai mult ca atât, comportamentul viclean al inculpatului se exprimă și prin

faptul că, inculpatul Cocarcea Vladimir, s-a eschivat de a se prezenta la organele de

drept și s-a ascuns în Republica Italiană, or, în cadrul urmăririi penale, prin

încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 01 decembrie 2015, a fost

aplicată măsura preventivă - arestul, cu eliberarea mandatului de arest în privința lui

Cocarcea Vladimir din momentul reținerii, acestuia (f.d. 174-177, vol. III), fiind

extrădat de autoritățile italiene și reținut conform procesului-verbal de reținere din

14.08.2018 (f.d. 186-198, 207, vol. III).

Instanța de apel a reținut argumentul apelantului ca neîntemeiat, potrivit

căruia, prima instanță contrar prevederilor art. 328 Cod de procedură penală a

respins cererea de a audia martorul Haruța Pavel, or, mărturiile lui Haruța Pavel nu

sunt decisive și susceptibile de a influența în confirmarea vinovăției sau

nevinovăției inculpatului, vinovăția acestuia fiind demonstrată prin cumul de probe

cercetate și analizate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Argumentele apărării potrivit cărora, în vederea stabilirii adevărului instanța

de judecată la lipsit pe inculpat de dreptul de a pune întrebări părților vătămate,

astfel, încălcându-i dreptul la apărare și la un proces echitabil, au fost apreciate

critic de către instanța de apel.

Analizând materialele cauzei penale instanța de apel a remarcat că în cadrul

ședinței de judecată a primei instanțe au fost audiate părțile vătămate Cojocari

Dumitru, Marandiuc Dumitru, Milev Alexandru, Ursu Vasile, iar părțile vătămate

Cematînschi Irina, Rusu Oleg, Schițco Galina, Oxenti Constantin, Colosov

Alexandru, care fiind audiate în cadrul urmării penale, în ședința de judecată nu s-au

prezentat, solicitând prin cerere examinarea în lipsa acestora din motiv că

prejudiciul cauzat de către inculpat le-a fost restituit și nu au careva pretenții față de

acesta, unele din părțile vătămate fiind plecate peste hotarele țării.

Mai mult ca atât, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din data de

04.12.2018, apărarea a obiectat doar la audierea părții vătămate Rusu Oleg, instanța

prin încheiere protocolară a respins cererea argumentând-o în modul corespunzător.

Totodată, de către apărare în cadrul ședinței instanței de apel nu a fost solicitată

audierea părții vătămate menționată.

Colegiul penal verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în

conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, nu a depistat careva

11

încălcări de procedură sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului.

Privitor la numirea pedepsei penale, Colegiul penal a conchis că, instanța de

fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, Colegiul penal a considerat că soluția adoptată de către prima instanță

își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, or, aplicarea unei

pedepse penale sub formă de închisoare cu executare, ar duce la conștientizarea de

către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de

comportamentul său și siguranța patrimoniului persoanei.

Colegiul penal luând în considerare că partea vătămată Marandiuc Dumitru la

urmărirea penală a depus o cerere privind recunoașterea în calitate de parte civilă,

reieșind din faptul că prin infracțiunea săvârșită i-a fost cauzat un prejudiciu

material considerabil în sumă de 7635 lei, în rezultatul acțiunilor ilegale ale lui

Cocarcea Vladimir, care prin înșelăciune și abuz de încredere 1-a deposedat de

această sumă de bani, iar în instanța de fond a solicitat să-i fie recuperat prejudiciul

material cauzat prin infracțiune și ținând cont că inculpatul este recunoscut vinovat

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, în virtutea

prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, prima instanță a dispus

încasarea din contul inculpatului Cocarcea Vladimir în beneficiul lui Marandiuc

Dumitru a sumei de 7635 lei.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, Colegiul penal a reținut

că, prima instanță întemeiat a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la

încasarea de la inculpatul Cocarcea Vladimir în contul statului a sumei de 3416, 72

lei, suportate în legătură cu instrumentarea cauzei.

Luând în considerație faptul că art. 227 Cod de procedură penală, stabilește

expres care sunt cheltuielile judiciare, în condițiile în care cheltuielile invocate de

acuzatorul de stat nu se regăsesc în prevederile acestui articol, instanța de apel a

respins ca nefondată cererea acuzatorului de stat privind încasarea de la condamnat

a sumei solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată.

invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea parțială a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată, deoarece soluția instanțelor de fond privind refuzul

în încasarea cheltuielilor de judecată contravine normelor procesual penale în

vigoare.

5.1 Împotriva deciziei a depus recurs ordinar avocatul Cauș Miroslav în

numele inculpatului, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare și respingerea acțiunii civile.

12

În motivarea cererii a invocat că:

- instanțele de fond eronat și-au motivat decizia privind stabilirea

vinovăției inculpatului, deoarece nu s-a menționat în ce constă „scopul de însușire a

banilor” și care sunt „faptele mincinoase” care chipurile au fost prezentate ca fiind

adevărate, astfel în acțiunile lui Cocarcea Vladimir lipsesc elementele infracțiunii;

- majoritatea părților vătămate au confirmat la urmărirea penală că nu au

beneficiat de serviciile turistice din partea inculpatului, deoarece acesta a fost

arestat, iar banii le-au fost restituiți pe parcursul urmăririi penale și după, nu s-au

mai prezentat în ședințele de judecată și cu toate că avocatul a solicitat prezența

acestora, instanța a respins demersul, privându-l astfel pe Cocarcea Vladimir de

dreptul de la un proces echitabil.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

6.1 Referitor la recursul ordinar declarat de procuror, instanța reține că, ca

temei de drept pentru casarea deciziei recurate dânsul indică pct. 6) alin. (1) al art.

427 Cod de procedură penală, invocând dezacordul cu soluția instanței de apel

privind respingerea încasării de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime de

20501,60 lei, urmare a extrădării acestuia care a fost anunțat în căutare pe parcursul

procesului penal.

Colegiul penal consideră vădit nefondată și declarativă revendicarea

procurorului în partea ce ține de pretinsa încălcare admisă de instanța de apel

privind respingerea solicitării de încasare a cheltuielilor judiciare din partea lui

Cocarcea Vladimir, dat fiind că decizia atacată corespunde prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală, argumentată și întemeiată.

În subsidiar la raționamentele expuse de instanța de apel, Colegiul consideră

relevant de a puncta următoarele.

La nivel internațional cheltuielile și suportarea lor în cadrul asistenței juridice

internaționale sunt reglementate de art. 24 din Convenția europeană de extrădare. La

nivel național acestea se regăsesc în prevederile art. 535 Cod de procedură penală și

13

art. 11 din Legea nr. 371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică

internațională în materie penală.

Așadar, pornind de la dispoziția art. 535 Cod de procedură penală se

menționează că cheltuielile legate de acordarea asistenței juridice le suportă partea

solicitantă pe teritoriul țării sale dacă nu este stabilit un alt mod de acoperire a

cheltuielilor în condiții de reciprocitate sau prin tratat internațional. Potrivit art. 11

din Legea 371/2006 cheltuielile de îndeplinire a cererii de asistență juridică sunt

suportate, de regulă, de statul solicitant. Statul solicitant suportă: c) cheltuielile de

transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant; d) cheltuielile de tranzit al

persoanelor de pe teritoriul unui stat terț.

În același sens, sunt invocate și prevederile internaționale cu privire la

suportarea cheltuielilor pentru extrădarea persoanelor, și anume art. 24 din

Convenția europeană de extrădare din 13.12.1957, care prevede că cheltuielile

ocazionate de extrădare pe teritoriul părții solicitate vor fi în sarcina acestei părți.

Cheltuielile ocazionate de tranzit prin teritoriul părții solicitate pentru tranzit vor fi

în sarcina părții solicitante. În caz de extrădare, provenind de pe un teritoriu

nemetropolitan al părții solicitate, cheltuielile ocazionate de transportul între acest

teritoriu și teritoriul metropolitan al părții solicitante vor fi în sarcina acesteia din

urmă. Aceeași regulă se va aplica pentru cheltuielile ocazionate de transportul între

teritoriul nemetropolitan al părții solicitate și teritoriul metropolitan al acesteia.

Prin urmare, reieșind din cele expuse, Colegiul reiterează că, cheltuielile

suportate pentru extrădarea unei persoane urmează a fi puse în sarcina statului, nu a

inculpatului după cum pledează recurentul.

Pe cale de consecință, se relevă că instanța de apel corect a specificat despre

faptul că, cheltuielile suportate pentru extrădarea inculpatului nu se raportează la

categoria cheltuielilor judiciare imputabile persoanei extrădabile, ci urmează a fi

acoperite de către stat.

Pe de altă parte, Colegiul reiterează că, criticile formulate de procuror au

format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și, cărora

instanța de judecată le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în hotărârea adoptată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că, verificând

hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală,

careva temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit.

Totodată, instanța atrage atenția că, diferit de solicitările acuzatorului de stat

pe parcursul judecării cauzei în instanța de fond și apel, obiectul cărora forma suma

de 3416,72 lei, prin recursul ordinar se solicită încasarea cheltuielilor judiciare în

sumă de 20501,60 lei, adică o sumă inexplicabilă.

Respectiv, având în vedere cele expuse, instanța de recurs conchide că, în

prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel,

14

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de

procedură penală și a pronunțat o hotărâre întemeiată, neexistând vreun temei pentru

admiterea recursului în sensul declarat de procuror.

6.2 Referitor la recursul ordinar declarat de avocat în numele inculpatului,

Colegiul menționează că, potrivit textului acestuia recurentul nu invocă careva temei

din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă din conținutul cererii reiese că

dânsul nu este de-acord cu modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic

inferioare, ceea ce a dus la constatarea greșită a vinovăției în acțiunile inculpatului.

Reieșind din criticile recurentului reiese că dânsul consideră că nu au fost

întrunite elementele infracțiunii incriminate, temei ce se încadrează în pct. 8) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală.

Acest temei este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în

această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea

judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite

faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale

infracțiunii respective.

Prin urmare, temeiul semnalat în speță, nu este aplicabil în speța examinată

din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării

deciziei instanței de apel.

Așadar, acest temei se include în cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

detaliat și multi-aspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a

pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost

obținute cu respectarea normelor de procedură penală.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recursul

ordinar, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor apelanților, pe care Colegiul le însușește.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1. a prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la

concluzia privind menținerea sentinței, oferind în acest sens argumente plauzile.

De asemenea, Colegiul penal menționează că argumentul precum că, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare

subiectivă a recurentului, or, instanța inferioară corect a conchis că în acțiunile lui

Cocarcea Vladimir sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii

prevăzute la art. 190 alin. (4) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le

15

acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este întemeiată, iar

temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de recurent nu au

suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența

circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra

inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, și avocatul Cauș Miroslav

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală în privința lui Cocarcea Vladimir, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 octombrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

16