ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.08.2019

1ra-1518/19 — Art. 191 alin. 5 Cp

HOTĂRÂRE
30.08.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Art. 191 alin. 5 Cp
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 8, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1518/19 — Art. 191 alin. 5 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1518/2019

07 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Podrez Stanislav, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Podrez Stanislav XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.04.2018 – 20.11.2018;

Instanța de apel: 03.12.2018 – 10.04.2019;

Instanța de recurs: 20.06.2019 – 07.08.2019;

2018, a fost recunoscut vinovat Podrez Stanislav, de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal și în baza acestei norme i s-a stabilit o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani (unsprezece), cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 alin. (1) din Codul penal, prin cumul de sentințe, partea

neexecutată a pedepsei efective stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, închisoare pe un termen de 6 (șase)

ani, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință,

stabilindu-i-se definitiv lui Podrez Stanislav, o pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

S-a admis parțial acțiunea civilă formulată de reprezentantul părții civile

CSV „Ajelon-Schimb" S.R.L., avocatul Ciumac Nicolae împotriva lui Podrez

Stanislav Serghei privind încasarea prejudiciului material, moral și a

cheltuielilor de asistență juridică.

S-a încasat din contul lui Podrez Stanislav în beneficiul CSV „Ajelon-

Schimb" S.R.L. suma de 138 526,38 lei (o sută treizeci și opt mii cinci sute

1

douăzeci și șase lei, 38 bănuți) cu titlu de prejudiciu material cauzat și suma de

4000 (patru mii lei) cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest acțiunea civilă s-a respins ca fiind neîntemeiată.

activând în baza contractului individual de muncă nr.2 din 27.03.2018 în

calitate de casier la agentul economic CSV „Ajelon-Schimb" S.R.L., urmărind

scopul însușirii ilegale a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea

sa, în vederea îmbunătățirii situației materiale personale, în perioada de timp

31.03.2018 - 01.04.2018, data și ora exactă nestabilită de către organul de

urmărire penală, aflându-se în oficiul schimbului valutar gestionat de persoana

juridică nominalizată, cu sediul pe adresa mun. Chișinău, str. Ion Creangă 4,

acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor,

folosindu-se de situația de serviciu, a însușit ilegal din casieria schimbului

valutar mijloace bănești în sumă de 3504 dolari SUA, care conform cursului de

schimb oficial a BNM a constituit suma de 57704 lei, 2760 euro care conform

cursului de schimb oficial a BNM a constituit suma de 56008 lei, 61800 RUB

care conform cursului de schimb oficial a BNM a constituit suma de 17680 lei,

3220 RON care conform cursului de schimb oficial a BNM a constituit suma de

14027 lei, 19000 hrivne ukrainești care conform cursului de schimb oficial a

BNM a constituit suma de 11791 lei, 1600 Lire Sterline care conform cursului de

schimb oficial a BNM a constituit suma de 37051 lei, 590 Franci Elvețieni care

conform cursului de schimb oficial a BNM a constituit suma de 10156 lei și

93482 lei MDL, astfel cauzând părții vătămate CSV „Ajelon-Schimb" S.R.L. un

prejudiciu material în proporții deosebit de mare în sumă totală de 297 899 lei.

Astfel Podrez Stanislav a comis infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (5)

Cod penal după indicii calificativi „delapidarea averii străine, adică însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu

folosirea situației de serviciu săvârșită în proporții deosebit de mari".

interesele inculpatului Podrez Stanislav, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță privind încetarea procesului penal în

privința lui Podrez Stanislav, învinuit în baza art. 191 alin. (5) din Cod penal, din

motivul că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, invocând următoarele

argumente:

- sentința este una neîntemeiată, ținând cont de declarațiile detaliate ale

inculpatului din cadrul cercetării judecătorești, iar conform extrasului eliberat

de la institutul oncologic a fost stabilit că Podrez Ana, adică mama inculpatului

Podrez Stanislav se află în starea gravă;

- consideră că Podrez Stanislav a comis fapta în stare de extremă necesitate

pentru a salva viața rudei apropiate, adică mamei sale, prin urmare fapta

comisă nu constituie infracțiune, iar procesul penal în acest caz urmează a fi

încetat.

2

2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat, și menținută sentința fără

modificări.

fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de

inculpatul Podrez Stanislav. Probelor examinate, instanța de fond le-a dat o

apreciere juridică corectă în conformitate cu prevederile art.art.100 alin. (4),

101 Cod procedură penală, verificând toate probele administrate sub toate

aspectele, complet și obiectiv, iar fiecare probă fiind apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a

considerat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile

inculpatului Podrez Stanislav în baza art. 191 alin.(5) Cod penal după semnele

calificative „delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de

serviciu săvârșită în proporții deosebit de mari."

Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului se confirmă prin

următoarea sinteză de probe:

- Declarațiile martorilor Bugai Snejana, Bugai Dmitre, Roșca Sergiu,

Carabadjac Pavlina, Gațan Dmitru, Țurcan Petru;

- Procesul-verbal de examinare din 10 aprilie 2018 (f. d. 51 – 74, vol. I);

- Procesul-verbal de examinare din 04 aprilie 2018 (f. d. 100 – 107, vol. I);

- act de primire-predare a bunurilor ridicate în cadrul cauzei penale nr.

2018030486 (f. d. 111 – 114, vol. I).

Astfel, alegațiile inculpatului Podrez Stanislav privind nevinovăția sa în

comiterea faptei imputate, nu au pot fi reținute ca fiind plauzibile,

considerându-le date în scopul eschivării de la o eventuală răspundere penală și

constituie o formă de autoapărare.

Totodată, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Podrez Stanislav

recunoaște parțial vina în comiterea faptelor imputate însă neagă cuantumul

sumei însușite, reieșind de probatoriul cercetat mai sus, instanța de judecată a

considerat că vinovăția inculpatului Podrez Stanislav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal este dovedită în afară de orice dubiu

rezonabil, fiind confirmată pe deplin prin probele administrate și examinate în

cadrul ședinței de judecată, care sunt consecutive, coroborează între ele,

corespund circumstanțelor și materialelor cauzei penale.

În acest sens, instanța de apel a reținut poziția instanței de fond, potrivit

căreia se atestă că probele cercetate indică asupra faptului că Podrez Stanislav a

acționat cu intenție directă, circumstanță, care de fapt, nu este negată de

inculpat, însă ultimul indică că a acționat pentru a o ajuta pe mama sa, despre

care a aflat în ziua comiterii faptei că este bolnavă de cancer. În acest sens,

instanța de judecată a reținut că partea apărării în susținerea poziției de

apărare au prezentat extrasul eliberat de Spitalul Oncologic din care rezultă că

Podrez Ana (mama inculpatului Podrez Stanislav) în vârstă de 46 ani, data

nașterii 12.10.1971, a fost internată în IMSP Institutul Oncologic de la

28.12.2017 până la 02.01.2018 fiind externată din secția hematologie III cu

diagnosticul Boala Hodkin scleroza nodulară (C811).

3

Dând apreciere înscrisului prezentat instanța a menționat că este cu greu

de crezut că inculpatul Podrez Stanislav a aflat despre boala mamei la 31 martie

2018 în condițiile în care din extras rezultă că aceasta a fost internată în IMSP

Institutul Oncologic de la 28.12.2017 până la 02.01.2018.

Subsecvent, instanța de judecată a mai reținut că martorul Țurcan Sergiu în

cadrul ședinței de judecată confirmă faptul că Podrez Ana care este mama

inculpatului Podrez Stanislav suferă de cancer gradul IV, iar inculpatul i-a

comunicat că caută bani pentru ea. În acest sens, instanța a menționat că

inculpatul cunoștea despre boala mamei sale cu mult înainte, preconizând

comiterea infracțiunii în scopul obținerii surselor financiare, însă, deși

inculpatul invocă un scop pretins nobil, de a o ajuta pe mama sa, aceasta nu

justifică acțiunile ilicite comise de acesta.

Mai mult, instanța de judecată a apreciat atitudinea inculpatului Podrez

Stanislav de justificare a comportamentului său prin insinuarea că a fost afectat

de noutatea referitor la boala mamei, ca totalmente eronată, în condițiile în care

atitudinea acestuia ulterioară comiterii infracțiunii nu denotă că acesta

intenționa să transmită banii, după comiterea faptei ilicite acesta a lăsat suma

de 800 Euro unchiului său fără a indica motivul, a plecat în Transnistria

invocând că de acolo intenționa să plece în Spania unde se afla mama sa, însă nu

este cert locul aflării mamei inculpatului precum și faptul că aceasta ar avea

nevoie de bani.

Mai mult, instanța de apel a atestat că inculpatul a insinuat tulburări în

percepție inclusiv la comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018.

De asemenea, cu referire la alegațiile apelantului, cu privire la încetarea

procesului penal în legătură cu acționarea de către inculpatul Podrez Stanislav

din extremă necesitate conform prevederilor art. 38 Cod penal, în acest sens,

instanța de fond a reținut că conform art.38 alin. (1) - (3) Cod penal nu

constituie infracțiune fapta, prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de

extremă necesitate. Este în stare de extremă necesitate persoana care

săvârșește fapta pentru a salva viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a

altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi

înlăturat altfel. Nu este în stare de extremă necesitate persoana care, în

momentul săvârșirii faptei, își dă seama că provoacă urmări vădit mai grave

decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat. Pentru

existența stării de necesitate se cer întrunite, cumulativ, un șir de condiții cu

privire la pericol și cu privire la actul de salvare.

Condițiile cu privire la pericol sunt: să fie iminent, să fie real și vădit, să

amenințe anumite valori sociale, - acestea fiind expres și limitativ arătate în

art.38 alin.(2) Cod penal. Condiția ca pericolul să fie iminent se realizează atunci

când pericolul amenința cu producerea prejudiciului sau este actual, adică este

în curs de desfășurare, fără a aduce o atingere efectivă valorilor ocrotite de lege.

Dacă pericolul s-a transformat în realitate prin lezarea efectivă a valorilor

sociale ori a încetat să mai existe, nu va mai fi starea de extremă necesitate.

Astfel, în cazul extremei necesități, se întâlnesc două interese diferite, și

apărarea unui interes are loc prin încălcarea altuia.

4

Astfel, raportând la caz, instanța de judecată just a constatat că inculpatul a

acționat ca urmare a unui pericol iminent ce vizează viața și sănătatea mamei

sale, în condițiile în care reieșind din extrasul anexat denotă că acesta cunoștea

despre boala mamei anterior comiterii faptei ilicite, mai mult decât atât, din

analiza conduitei acestuia ulterioară comiterii infracțiunii nu denotă că acesta

ar fi încercat să o contacteze pe mama sa, sau că acesta s-ar îndrepta în adresa

ei, ultimul nici nu a indicat locul de aflare a ei, de ce invocă că mama sa s-ar afla

în Spania, iar tratamentul îl face în Republica Moldova în cadrul IMSP Institutul

Oncologic.

În această ordine de idei, sistematizând cele conturate supra, instanța de

apel a considerat că prima instanță a conchis corect că vinovăția inculpatului

Podrez Stanislav în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod

penal și-a găsit confirmare în ședința de judecată dincolo de orice dubiu

rezonabil și nu sunt temeiuri în vederea încetării procesului penal în baza art.

390 alin.(1) pct.6 Cod de procedură penală.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia că

instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

recurs ordinar avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Podrez Stanislav,

prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre o

nouă rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, indicând temei de drept prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 12), invocă motive similare cu cele invocate în apel.

inadmisibilității recursului inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

lipsesc temeiuri de casare a hotărârii pronunțare în cauza penală în privința

inculpatului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

5

Colegiul penal atestă, că reieșind din textul recursului se constată că

recurentul invocă temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, și anume, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția precum și pct. 12) faptei săvârșită i s-a dat o încadrare juridică

greșită, își exprimă convingerea că instanțele ierarhic inferioare incorect l-au

recunoscut vinovat și condamnat pe inculpat în baza art. 191 alin. (5) Cod penal,

considerând că inculpatul a comis fapta în stare de extremă necesitate pentru a

salva viața mamei sale, iar fapta comisă nu constituie infracțiune, fapt pentru

care procesul penal urmează a fi încetat.

Verificând legalitatea hotărârii atacate, Colegiul penal conchide că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont

de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat a ajuns la concluzia privind menținerea sentinței

fără modificări, prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 191 alin. (5) Cod penal, motivându-și soluția potrivit pct. 5 al prezentei

decizii, concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar

repetarea acestora.

Astfel, Colegiul penal consideră, că este întemeiată concluzia instanței de

apel precum că învinuirea înaintată inculpatului este confirmată prin probe

pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii menționate, iar instanța de apel corect a respins

argumentele apărării precum că fapta a fost comisă de către inculpat în stare de

extremă necesitate.

Totodată, Colegiul penal conchide, că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie

să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

6

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze de către instanța de apel, o atare

eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs, or, în susținerea

concluziilor sale instanța de apel a menționat, că instanța de fond corect a

calificat acțiunile inculpatului în baza art. art. 191 alin. (5) Cod penal, iar motivul

invocat de recurent privind săvârșirea faptei în stare de extremă necesitate este

neîntemeiat.

Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide că sunt

neîntemeiate argumentele recursului potrivit căror hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția.

Cu referire la motivele recursului, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, Colegiul penal nu se va expune, deoarece în speța

dată, în situația în care inculpatul nu recunoaște vinovăția în comiterea

infracțiunii ce i se incriminează, pledând pentru încetarea procesului penal,

deoarece fapta a fost comisă de către inculpat în stare de extremă necesitate,

invocarea acestei erori, care prevede că „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită” este lipsită de logică, dar și neîntemeiată.

În concluzia celor expuse, Colegiul penal constată că decizia instanței de

apel nu este afectată de erori de drept invocate de recurent, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 413-418 Cod de procedură penală, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Răileanu Petru în

numele inculpatului Podrez Stanislav, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Podrez

Stanislav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-08-01
0,96
1ra-1145/2018 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP
Dosarul 1ra-1145/2018 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 01 august 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte –Nicolae Gordilă, Judecătorii – Constantin Alerguş, Ion Guzun a examinat admi
CSJ 2021-01-28
0,95
1ra-1993/2020 — art.186 alin.2 lit. d, CP
Dosarul nr. 1ra-1993/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinând
CSJ 2022-08-15
0,95
1ra-469/22 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-469/22 1-19103011-01-1ra-24032022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Toma Nadejda Judecătorii: Diaconu Iurie, C
CSJ 2020-07-30
0,95
1ra-1324/2020 — art. 189 alin. 3 lit. e CP
Dosarul nr.1ra-1324/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Boico V
CSJ 2019-06-27
0,94
1ra-938/2019 — art. 287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-938/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Boico Vict
Sursă