1ra-382/2019 — art. 151 alin.4 CP

1ra-382/2019 — art. 151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-382/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Vladimir Timofti,

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Victor Boico, Ion Guzun,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, de către inculpatul Bagrin Ivan și

de avocatul David Larisa în numele acestuia, de către avocatul Cușnir Iurie în numele

inculpatului Musteață Vasile, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 27 septembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Musteață Vasile xxxx, născut la xx xx xxxx,

originar și domiciliat în xxxx xxxx

și

Bagrin Ivan xxxx, născut la xx xx xxxx,

originar și domiciliat în xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.03.2015 – 21.07.2017;

Instanța de apel: 11.08.2017 – 27.09.2018;

Instanța de recurs: 27.12.2018– 16.07.2019.

Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Musteață Vasile au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.151 alin.(4) Cod

penal, la câte 13 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Acțiunea civilă înaintată de Țurcanu Vasile a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Ivan, la data de 11 decembrie 2014, aproximativ la orele 19.00, aflându-se la domiciliul

cet. Pîslari Andrei, amplasat în or. xxxx str. xxxx xxxx, fiind în stare de ebrietate

1

alcoolică, în urma unui conflict apărut între ei și Pîslari Piotr, din motiv că ultimul i-ar fi

luat apărarea lui Marinov Vladimir să nu fie bătut de Musteață Vasile și Bagrin Ivan,

intenționat, i-au aplicat lui Pîslari Piotr multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului, precum și cu o cratiță metalică în regiunea capului, cauzându-i

vătămări corporale grave, care au provocat decesul victimei.

numele inculpatului Bagrin Ivan și de avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului

Musteață Vasile.

3.1. Procurorul, solicitând casarea parțială a sentinței din motivul blândeții pedepsei,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care Mustață Vasile și Bagrin Ivan

să fie condamnați în baza art.151 alin.(4) Cod penal, la câte 15 ani închisoare, fiecare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei V. Țurcanu să fie admisă integral.

În argumentarea apelului a invocat că instanța de fond a calificat corect acțiunile

inculpaților, dar incorect a individualizat pedeapsa acestora.

Consideră că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea blânde, greșit individualizate,

neproporționale faptei și pericolului social al infractorilor, lipsită de temei juridic și

neargumentate, deoarece instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei penale, care

primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi

infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, astfel, ignorând

prevederile art.art.61, 75 Cod penal.

De asemenea, a indicat că instanța neîntemeiat a admis în principiu acțiunea civilă

înaintată de succesorul victimei Țurcanu Vasile, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să se expună instanța în ordinea procedurii civile, instanța s-a

bazat pe prevederile Legii procesuale penale, fără a ține cont de modificările operate la

legislație și anume, art.225 alin.(3) Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.152 din

01.07.2016, în vigoare din 01.08.2016, potrivit căruia: Odată cu soluționarea cauzei

penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.

3.2. Avocatul David Larisa în numele inculpatului Bagrin Ivan, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

În argumentarea apelului apelantul a invocat că analizând dovezile prezentate,

apreciate din punct de vedere al pertinenței concludenții, utilității și veridicității lor, iar

toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, probele acuzării confirmă doar

existența săvârșirii faptei, dar nu probează participarea inculpatului la comiterea

infracțiunii imputate.

A menționat apelantul că acuzarea nu a prezentat probe ce ar demonstra învinuirea

incriminată inculpatului Bagrin Ivan, or, din probele cercetate în ședința de judecată atât

a acuzării cât și a apărării fiind combătută învinuirea adusă inculpatului Bagrin Ivan,

stabilindu-se că acesta nu a comis această infracțiune, iar instanța de judecată în lipsă de

probe incontestabile și exacte, neverificând toate versiunile și neînlăturând divergențele

apărute în declarațiile martorilor acuzării I. Beleanschi și A. Pîslari precum și respingând

neîntemeiat și lăsând fără apreciere probele apărării, inclusiv raportul de constatare

2

medico-legală prezentat de apărare, care în cumul cu celelalte probe demonstrează

nevinovăția inculpatului Bagrin Ivan și confirmă alibiul acestuia, bazându-se pe

presupuneri și pe declarațiile date în cadrul urmăririi penale ale martorilor acuzării I.

Beleanschi, A. Pîslari și I. Moisei, succesorului V. Țurcanu, declarațiile expertului medic

legist A. Pascaru.

Apelantul a menționat că, instanța de judecată în situația în care a făcut referire la

declarațiile acestor martori date în cadrul urmăririi penale urma să indice și să

argumenteze de ce anume reține și dă preferință acestor declarații ale martorilor din

cadrul urmăririi penale în raport cu cele date în ședința de judecată așa cum prevede

art.394 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, care au fost cercetate nemijlocit de

instanță prin audierea pe viu a martorilor, pe când cele din cadrul urmăririi penale,

inclusiv CD nu au fost cercetate în cadrul cercetării judecătorești, fapt atestat prin

procesul-verbal al ședințelor de judecată.

A menționat că, instanța de judecată nu a reținut și nu a dat apreciere ca probe

declarațiilor acestor martori date în ședința de judecată, fiind puse la baza sentinței doar

declarațiile acestora date în cadrul urmăririi penale conținute în materialele cauzei, care

nu au fost reflectate și expuse esența acestora în sentința și care de asemenea nu au fost

cercetate în ședința de judecată, prin ce se atestă că la caz, soluția nu se întemeiază pe

probe cu martori, totodată atestându-se încălcările admise de instanță și astfel că sentința

este contrară legii.

Mai indică la faptul că, declarațiile lui A. Pîslari, la care face referire instanța, este

procesul-verbal de confruntare între martorii I. Beleanschi și A. Pîslari, iar în acest

proces-verbal se conține doar un răspuns a lui A. Pîslari, care declară că era în odaia de

alături și s-a trezit de la gălăgia din odaie și a văzut cum V. Musteață avea un vas de

aluminiu în mână, dar nu a văzut să lovească în Pîslari Piotr.

Totodată, a relevat că, în situația în care inculpatul Musteață Vasile își schimbase

declarațiile, afirmând că declarațiile date în cadrul urmăririi penale nu corespund

realității, nesusținându-le, fiind date sub presiune, fiind supus amenințărilor și influențat

din partea colaboratorilor de poliție și efectuându-se promisiuni privind atribuirea

statutului de martor dacă va declara precum că ar fi lovit Bagrin Ivan, acuzatorul de stat

era obligat și urma să efectueze un control în conformitate cu prevederile art.274 Cod de

procedură penală a circumstanțelor în cauză și să prezinte instanței de judecată hotărârea

adoptată, or, în conformitate cu prevederile art.10 alin.(31)Cod de procedură penală și

jurisprudenței CEDO la capitolul dat, sarcina probațiunii exclusiv autorității statului.

La fel, a menționat că, este neîntemeiată concluzia instanței privind aprecierea critică

a declarațiilor martorilor apărării Bagrin Tudor, Bagrin Ivan, Cebotari Iurie, Turutea

Mihail, invocându-se că acestea sânt în contradicție cu probatoriul administrat examinat

în cadrul cercetării judecătorești, inclusiv declarațiile inculpatului Bagrin Ivan.

Astfel, apărarea a menționat că, simpla trasare a faptului că declarațiile acestor

martori ai apărării ar fi în contradicție cu probatoriul administrat și declarațiile

inculpatului Bagrin Ivan, fără a expune esența acestor contradicții, nu reprezintă motivare

a actului judecătoresc prin prisma art.6 CEDO în sensul jurisprudenței CEDO, ce impune

3

obligarea motivării corespunzătoare și suficiente a sentinței.

La fel, a menționat că instanța a lăsat fără apreciere proba apărării, raportul de

constatare medico-legală nr. 83 din 31.05.2016, instanță conducându-se de prevederile

legale urma a da aprecierii probei din punct de vedere a admisibilității și respectiv în

cumul cu alte probe, așa cum prescrie art.101 Cod de procedură penală, or, aceasta fiind

proba cea mai importantă și decisivă a rămas fără argumentare din partea instanței,

instanța neacordând apărării posibilitatea de a cunoaște dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

A menționat că prin încheierea din 01.03.2016, instanță neîntemeiat s-a manifestat în

favoarea acuzării, îngrădind dreptul apărării în susținerea poziției și administrării

probelor și anume respingând neîntemeiat și ilegal cererea apărării privind dispunerea

efectuării expertizei medico-legale repetate în comisie pe numele lui Pîslari Piotr.

Apărarea a menționat că, nefiind elucidat timpul survenirea decesului lui Pîslari Piotr

în probele acuzării - rapoartele anterioare de expertiză medico-legală a cadavrului, doar

stabilindu-se că leziunile au fost cauzate cu 3-4 ore până la deces, fiind imposibil a stabili

perioada de timp în care au fost cauzate, or, la examinare de către expert cadavrul era

cald, iar se incriminează că a fost agresat de Bagrin Ivan la 19.00, respectiv peste 3-4 ore,

adică interval 22:00-23:00 decedase, deci nu putea fi cald la momentul examinării, se

denotă că a fost agresat în altă perioadă de timp, mult mai târziu, când inculpatul Bagrin

Ivan nu se afla la locul infracțiunii, atestându-se în acest sens neconcordanțe, de

asemenea existând și divergențe esențiale în acest sens între declarațiile martorilor

privind timpul agresării asupra cărora a indicat apărarea, ce urmau a fi înlăturate de

instanța prin numirea unei expertize repetate, pentru elucidarea obiectivă a tuturor

circumstanțelor cauzei și totodată pentru respectarea dreptului la apărare și la un proces

contradictoriu, probă necesară apărării pentru utilizare în apărarea intereselor și

demonstrarea alibiului.

Astfel, consideră că raportul de expertiză medico-legală a cadavrului cet. Pîslari

Piotr cu nr. 16D din 03.02.2015, nefiind complet, nefiind indicată vechimea morții, ce ar

face posibilă stabilirea perioadei cauzării leziunilor corporale, nu a dat răspuns la

principala și decisiva întrebare când (perioada) au fost cauzate leziunile corporale,

iar concluzia dată în ședința de judecată de expertul medic-legist A. Pascari, privind

perioada vechimii morții și metodele utilizate nefiind certă și prezintând îndoieli nu a

elucidat răspunsul la această întrebare.

La fel, a menționat că, din probele materiale la care face trimitere instanță și anume

raportul de constatare nr.117c din 12.12.2014 și cel de expertiză medico-legală nr.16d din

03.02.2015, nu se indică vechimea morții, doar că leziunile au fost cauzate cu 3-4 ore

până la deces, pentru aceasta fiind și audiat în instanța expertul, care nu a putut da

răspuns cert la întrebare, dar instanță nici măcar nu face trimitere la declarațiile expertului

A. Pascari audiat pe faptul dat în ședința de judecată, însă în sentință despre audierea

acestuia nu se menționează și lipsește aprecierea acestei probe, care era obligatorie.

Conform învinuirii incriminate se pretinde că, Bagrin Ivan l-ar fi agresat pe Pîslari

Piotr aproximativ la orele 19.00 data de 11.12.2014, iar conform raportului de expertiză

4

medico-legală nr.16d din 03.02.2015 leziunile corporale care au cauzat decesul lui Pîslari

Piotr au fost provocate cu circa 3-4 ore până la deces, perioada survenirii decesului

nefiind indicată de expert în raport.

Conform raportului nr.83 de constatare medico-legală în comisie din 31.05.2016,

experții concluzionează că, decesul lui Pîslari Petru a survenit aproximativ la orele 05.00-

06.00 dimineața, de asemenea experții concluzionând că traumele puteau fi produse

aproximativ la orele 01.00-02.00 noaptea, luând în considerație vechimea leziunilor.

Astfel, învinuirea nu-și găsește confirmare, or, se constată că Pîslari Piotr a fost

agresat nu la ora 19.00, perioada în care inculpatul Bagrin s-a aflat la domiciliul lui

Pîslari, dar mult mai târziu, după plecarea acestuia, în intervalul orelor 01.00-02.00

perioada în care inculpatul Bagrin Ivan nu se afla la locul infracțiunii, având alibi

confirmat prin probe, și anume se afla în casa sa în regiunea Cogîlnic pe str. M. Viteazul,

nr. 43, împreună cu Bagrin Tudor și Turutea Mihail, unde plecase aproximativ la orele

23.00, fapt confirmat prin declarațiile acestora, precum și prin declarațiile martorilor

Cebotari Iurie, Bagrin Ivan, precum și martorilor acuzării I. Beleanschi și A. Pîslari din

care rezultă că în intervalul orelor 01-02.00 noaptea inculpatul Bagrin deja nu se mai afla

la domiciliul lui A. Pîslari, consideră alibiul lui Bagrin Ivan confirmat prin probe și ne

fiind combătut de partea acuzării.

Potrivit concluziei experților, în coroborare cu cronologia evenimentelor expuse în

declarațiile inculpatului Bagrin Ivan și ale martorilor, se confirm că, după orele 20.00-

21.00, inculpatul Bagrin Ivan a plecat de la Pîslari Andrei și ulterior nu a mai revenit

acolo, în acel moment victima Pîslari Piotr fiind viu și nevătămat, fapt confirmat de

experți care au concluzionat că traumele au fost cauzate în intervalul orelor 01:00-02:00

noaptea, interval în care inculpatul Bagrin nu s-a aflat la locul infracțiunii.

Instanța de judecată nu a atras atenție la declarațiile martorilor care se combat cu

privire la timpul când a decedat Pîslari Piotr.

Faptul că Bagrin Ivan nu a comis infracțiunea incriminată, iar învinuirea adusă lui

Bagrin Ivan este neîntemeiată și nu se confirmă, faptul dat se atestă prin procesul-verbal

de cercetare la fața locului la domiciliul lui Pîslari Andrei cu foto-tabel anexă, cadavrul

lui Pîslari Piotr este însângerat și în încăpere este sânge, respectiv dacă Bagrin Ivan după

cum i se incriminează i-ar aplicat lovituri cu mâinile și picioarele peste tot corpul, pe

corpul, hainele, încălțămintea acestuia ar fi rămas și depistat sângele victimei, însă pe

corpul, hainele, încălțămintea acestuia cu care fusese îmbrăcat la 11.12.2014 la A.

Pîslari și fusese ridicate în cadrul percheziției urme de sânge nu au fost depistate.

Astfel, faptul dat se atestă prin procesul-verbal de percheziție din 12.12.2014 la

domiciliul inculpatului Bagrin Ivan în or. Cimișlia str. M. Viteazul nr. 43, proces- verbal

de percheziție din 12.12.2014 la domiciliul tatălui inculpatului Bagrin Ivan Tudor în or.

Cimișlia str. Creangă 37, raport de expertiză medico-legală nr.1093 a două perechi de

blugi ale lui Bagrin Ivan, procese verbal de colectare a mostrelor de sânge și unghii de la

inculpatul Bagrin Ivan și raport de expertiză medico-legală nr.1094 a fragmentelor de

unghii ale lui Bagrin Ivan.

Menționează că, excoriațiile în regiunea pieptului și antebrațului drept depistate la

5

inculpatul Bagrin Ivan, la care face referire acuzarea în lista probelor, fiind audiat

expertul Pascari Andrei a declarat că excoriațiile depistate la inculpatul Bagrin Ivan

posibil să fi fost cauzate în circumstanțele indicate de inculpat, adică în timp ce ducea

brațul cu lemne, astfel confirmându-se declarațiile inculpatului.

Astfel, apărarea a menționat că, alibiul inculpatului Bagrin Ivan și nevinovăția

acestuia a fost pe deplin dovedite atât prin probele prezentate de apărare, cercetate în

ședința de judecată, precum și în cumul cu cele administrate de partea acuzării, cercetate

în ședința de judecată și nu au fost combătute prin contraprobe de partea acuzării.

A menționat apelantul că probele cercetate au fost greșit apreciate de prima instanță,

iar concluziile privind vinovăția inculpatului sunt neîntemeiate.

Respectiv, consideră în speță nu a fost dovedită vinovăția inculpatului Bagrin Ivan,

solicitând achitarea inculpatului, deoarece ultimul nu a săvârșit infracțiunea incriminată

3.3. Avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului Musteață Vasile, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, indicând că

sentința este ilegală și neîntemeiată.

Apelantul a invocat că instanța nu a apreciat probele la justa valoare, prin ce au fost

încălcate prevederile art.101 Cod de procedură penală.

A mai invocat că acuzarea nu a prezentat probe ce ar demonstra învinuirea

incriminată inculpatului, din contra din probele cercetate în ședința de judecată atât a

acuzării cât și a apărării fiind combătută învinuirea adusă inculpatului Mustață Vasile,

stabilindu-se că acesta nu a comis această infracțiune, iar instanța în lipsă de probe

incontestabile și exacte, neverificând toate versiunile și neînlăturând divergențele apărute

în declarațiile martorilor acuzării I. Beleanschi și A. Pîslari, inclusiv și raportul de

constatare medico-legală prezentat de apărare, care în cumul cu celelalte probe

demonstrează nevinovăția inculpatului și confirmă alibiul acestuia, bazându-se pe

presupuneri și în exclusivitate pe declarațiile necredibile date în cadrul urmăririi penale

de către martorii acuzării I. Beleanschi și A.Pîslari.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților Bagrin

Ivan și Musteață Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal.

Colegiul a indicat că, deși inculpații nu au recunoscut vinovăția în săvârșirea

infracțiunii imputate, vinovăția acestora este dovedită pe deplin prin cumulul de probe

administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond și

verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanța a făcut o analiză

amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunii reținute în sarcina acestora rezultă din probele administrate, cărora le-a fost

dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Totodată, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate în apeluri sunt

6

nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare

a apelului.

Cât privește argumentul părții apărării cu privire la comportamentul dubios al

martorilor I. Beleanschi și A. Pîslari și anume că nu s-au dus imediat după ajutor și nu au

chemat politia, Colegiul judiciar nu a reținut careva suspiciuni legate de comportamentul

martorilor I. Beleanschi și A. Pîslari, deoarece în circumstanțele în care aceștia au rămas

în domiciliu, speriați de inculpați, noaptea, cu partea-vătămată în casă, neavând telefon,

fiind în stare de ebrietate, au apelat doar dimineața.

Totodată, s-a constatat că, I. Moisei este vecin cu succesorul părții vătămate Țurcanu

Vasile și după cum a declarat ultimul, are un câine mare în ogradă și din acest motiv

martorii în cauză au intrat întâi la I. Moisei, iar la gard l-au strigat pe el - Țurcanu Vasile.

Totodată, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 469 din 16 decembrie 2014, la cet.

I. Beleanschi au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze și excoriații care

au fost produse în seara incidentului confirmând într-un fel sau altul amenințările făcute

de Bagrin Ivan și Musteață Vasile că, dacă va ieși din casă „va fi ucis de tot”.

Astfel, din materialele cauzei, Colegiul a stabilit că, potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 177D din 03.02.2015 în colaborare cu raportul de constatare medico-

legală nr. 177 C din 1.12.2014, medicul legist a constatat că, moartea lui Pîslari Piotr Ivan

a survenit în urma emboliei tisulare a vaselor pulmonare care s-a dezvoltat pe fundal de

traumatism asociat: traumă închisă a toracelui cu fractura sternului, fracturi a coastelor 2,

3, 4, 5, 6, 7, 8 din dreapta și 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 din stânga dintre care multiple

pe mai multe linii, fracturi închise a simfizei pubiene, a ulnei antebrațului stâng, a oaselor

metacarpiene 3 din dreapta și 4 din stânga, a trohanter-ului mare a femurului drept - toate

cu infiltrări sangvine masive în țesuturile moi adiacente - ce se confirmă prin datele

cercetării cadavrului, cercetarea histologică. La examinarea medico-legală a cadavrului

au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumatism asociat: traumă închisă a

toracelui cu fractura sternului, fracturi a coastelor 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 din dreapta și 2, 3, 4,

5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 din stânga dintre care multiple pe mai multe linii cu infiltrări

sangvine masive în țesuturile moi adiacente, fractură a simfizei pubiene, a ulnei

antebrațului stâng, a osului 3 metacarpian din dreapta și 4 din stânga, a trohanter-ului

mare a femurului drept - toate cu infiltrări sangvine masive în țesuturile moi adiacente,

fracturi a oaselor nasului, plagă, echimoze, excoriații, complicate cu embolie tisulară a

vaselor pulmonare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică multiplă (zeci de acțiuni

traumatice) a unor corpuri dure, contondente, posibil și cu pumnii, picioarele, alte corpuri

dur contondente, au fost cauzate conform datelor cercetării histologice cu circa 3-4 ore

până la deces, sunt periculoase pentru viață în momentul cauzării și în complex se califică

ca vătămare corporală GRAVĂ, fiind în legătură de cauzalitate directă cu survenirea

morții. Sângele prelevat de la cadavrul lui Pîslari Petru a fost depistat 1,24 % alcool etilic,

cantitatea dată de alcool depistată în sângele unui om viu corespunde gradului ușor de

ebrietate alcoolică. Leziunile corporale depistate la cadavrul Pîslari Piotr, conform datelor

cercetării histologice au fost cauzate într-o perioadă scurtă de timp unele fată de altele și

7

cu circa 3-4 ore până la deces. De determinat concret ce particularități aveau obiectele

(obiectul) cu care au fost cauzate leziunile corporale, nu este posibil. (f.d.174-183 Vol. I).

Potrivit concluziei raportului de constatare medico-legală cu nr. 83 din 31 mai 2016,

în comisie, grupul de experți au stabilit că, cercetarea la fata locului s-a efectuat la

12.12.2014, orele 08:50 - 10:25, la temperatura aerului 0 grade Celsius. Examinarea

cadavrului în morgă a fost efectuată la 12.12.2014, orele 11:00 - 14:00. Ora examinării

nemijlocite a modificărilor cadaverice nu este fixată nici la fața locului nici la autopsie.

Se presupune că examinarea modificărilor cadaverice la fața locului s-au efectuat la orele

09:30 și în morgă la 11:30, cu un interval de aproximativ 2 ore. La locul faptei cadavrul

era călduț, culoarea lividităților cadaverice la presiune dispare și reapare peste 15-20

secunde, rigiditatea cadaverică prezentă în toate grupele de mușchi. La cercetarea în

morgă cadavrul e rece la palpare, culoarea lividităților cadaverice la presiune dispare și

reapare peste 25 secunde, rigiditatea cadaverică prezentă în toate grupele de mușchi.

Ținând cont de starea modificărilor cadaverice (la fața locului dispar și reapar peste 15-

20 secunde, iar la cercetarea în morgă peste 25 secunde), a răcirii cadaverice (călduț la

fața locului și rece la cercetarea în morgă), temperatura mediului ambiant 0 grade

Celsius, în lipsa altor date obiective și în conformitate cu datele literaturii: cadavrul e cald

la palpare până la 4-5 ore de la deces, lividitățile cadaverice la presiune dispar și repar

până la 30 de secunde, în mediu, până la 6 ore de la deces, astfel, se conchide că decesul

putea surveni în intervalul de timp de până la 6 ore de la autopsie, adică aproximativ la

orele 5-6 dimineața și ținând cont de vechimea leziunilor, traumele puteau fi produse

aproximativ la orele 1-2 noapte. Evitarea complicațiilor traumei și decesului la acordarea

ajutorului medical calificat și la timp era posibilă. Leziunile corporale au fost cauzate la

un interval de timp scurt unele față de altele și nu e posibilă stabilirea consecutivități lor.

Morfologia leziunilor nu redă particularități specifice ale agentului de acțiune din ce

motiv experții nu pot să se expună cu exactitate asupra obiectului cu care s-a produs

leziunea. În cauza dată, este vorba despre o traumă asociată când leziunile în ansamblu

duc la complicații (ex. șoc traumatic, embolie) și la deces. Totodată, histologic fiind

depistată embolia tisulară cu țesutul hematopoietic a vaselor pulmonare și reieșind din

faptul că țesutul hematopoietic este localizat în măduva roșie a oaselor, se conchide că

această embolie este rezultatul unor fracturi a oaselor (sternului, ulnei, femurului) și de a

stabili cu certitudine care anume nu este posibil. Toate leziunile corporale sub aspectul

lor macro-microscopic poartă caracter vital. Dacă a fost sau nu modificată poziția

cadavrului la fața locului nu e posibil de stabilit în termeni scurți după deces (câteva ore),

deoarece în această perioadă modificările cadaverice sunt în proces de instalare și

generalizare, conformându-se repede la modificarea poziției. Localizarea multiplă a

leziunilor corporale denotă că, poziția agresorului față de victimă a fost diferită, cu

modificarea ei pe parcurs. (f.d.50- 60 Vol. III).

Totodată, Colegiul a menționat că, avocatul David Larisa, a solicitat efectuarea

expertizei judiciare repetate în comisie, care a fost admis de instanța de apel, fiind emis

raportul de expertiză judiciară cu nr.201804X0033 din 20 martie 2018.

Potrivit concluziei raportului de expertiză judiciară s-a constatat că, luându-se în

8

considerație modificările cadaverice (lividitățile cadaverice și temperatura cadavrului) la

fața locului și la autopsie, temperatura mediului ambiant (0 grade Celsius), în lipsa altor

date obiective și conform datelor literaturii științifice, comisia a conchis că, decesul cet.

Pîslari Piotr a survenit aproximativ 6 ore înainte de autopsie (12.12.2014, ora

aproximativă 5-6 dimineața). În cazul acordării ajutorului medical calificat și oportun,

posibilitatea evitării decesului cet. Pîslari Piotr a fost posibilă. Din cauza că, leziunile

corporale depistate au fost cauzate într-o perioadă scurtă de timp unele față de altele, de

stabilit consecutivitatea lor nu este posibil. Caracterul morfologic al leziunilor corporale

nu redă particularitățile individuale ale agentului vulnerant, de aceea comisia nu poate să

se expună cu certitudine asupra obiectului cu care au fost provocate leziunile. Toate

leziunile corporale depistate la Pîslari Piotr în ansamblu, fiind periculoase pentru viață, se

califică ca GRAVE, care prin complicație (embolie tisulară cu țesut hematopoietic), a

cauzat decesul. Din rezultatele examinării histologice reiese că în vasele pulmonare s-a

depistat țesut hematopoietic și reieșind din faptul că, țesutul hematopoietic este localizat

în măduva roșie a oaselor, experții conchid că embolia este rezultatul fracturii a oaselor

(sternului, ulnei, femurului), însă de stabilit cu certitudine care oase anume nu este

posibil. Referitor la leziunile corporale (fractura oaselor nazale, echimoze, excoriații în

regiunea facială, mâinii, picioare), ele sunt parte componentă a traumei asociate și nu fi

divizate și calificate separat. Toate leziunile corporale depistate la examinarea medico-

legală a cadavrului Pîslari Piotr, conform aspectului lor macro și microscopic au fost

produse intra vital, cu 3-4 ore înainte de deces. Luând în considerație faptul că, în termen

scurt după instalarea decesului (câteva ore), modificările cadaverice repede se

conformează la schimbările poziției corpului, din cauza că ele sunt în proces de instalare

și generalizare, de stabilit dacă a fost sau nu modificată poziția cadavrului la fața locului

nu este posibil. Reieșind din localizarea multipolară a leziunilor corporale depistate la

Pîslari Piotr, comisia conchide că, în momentul cauzării lor poziționarea agresorului și

victimei puteau fi oricare, cu modificarea ei pe parcurs. (f.d.155-164 Vol. IV).

În acest context, instanța de apel a enunțat că, aceste două expertize efectuate ambele

la cererea avocatului David Larisa, au aceiași concluzie, însă aceste expertize s-au

efectuat doar în baza materialelor dosarului fără a examina cadavrul nemijlocit.

Colegiul a menționat că, ambele expertize au pus la bază datele din procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 12.12.2014 efectuat între orele 08:50-10:25 de organul de

urmărire penală, în care se indică că, „cercetarea la fața locului, la lumina zilei la

temperatura aerului de 0° C, obiectul cercetării este casa de locuit a lui Pîslari Andrei

din or. Cimișlia str. Creangă 104, intrarea în ogradă se efectuează prin porți din

metal...” Deci ținând cont că examinarea locului faptei s-a început cu ograda respectivă,

rezultă că, temperatura de 0 0 C este cea de afară. Temperatura din interiorul domiciliului

nu este ridicată în acest proces-verbal, deși este stabilit că era cald deoarece faptul dat și a

servit ca motiv .... să rămână să doarmă. Mai mult, se indică că... „cadavrul la palpare

este cald ”. Din aceste expertize rezultă că nu s-a ținut cont de temperatura din interiorul

domiciliului la momentul conflictului și la momentul examinării cadavrului, deoarece ea

nu a fost constatată și la moment este imposibil aceasta de stabilit. Totodată, experții au

9

trecut cu tăcerea faptul că cadavrul s-a aflat în încăpere, fiind îmbrăcat în scurtă cu blană,

cu trei pulovere (două surii și unu roz) și trei perechi de pantaloni. Temperatura din

încăpere și îmbrăcămintea sezonieră direct influențează la temperatura corpului. Aceste

împrejurări la moment nu mai pot fi verificate sau precizate. Mai ales că, experții au avut

la dispoziție numai materialele dosarului, fără a examina cadavrul.

În acest sens, instanța de apel a notificat că, cadavrul a fost examinat de expert la

data de 12.12.2014, adică în scurt timp după deces și întocmită concluzia prin expertiză

medico-legală nr.16D din 03.02.2015 în colaborare cu raportul de constatare medico-

legală nr.177 C din 12.12.2014. Raportul de expertiză medico-legală nr.16D din 03

februarie 2015, potrivit concluziei căruia s-a constatat că, moartea lui Pîslari Piotr Ivan a

survenit în urma emboliei tisulare a vaselor pulmonare care s-a dezvoltat pe fundal de

traumatism asociat: traumă închisă a toracelui cu fractura sternului, fracturi a coastelor 2,

3, 4, 5, 6, 7, 8 din dreapta și 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 din stânga dintre care multiple

pe mai multe linii, fracturi închise a simfizei pubiene, a ulnei antebrațului stâng, a oaselor

metacarpiene 3 din dreapta și 4 din stânga, a trohanter-ului mare a femurului drept - toate

cu infiltrări sangvine masive în țesuturile moi adiacente - ce se confirmă prin datele

cercetării cadavrului, cercetarea histologică. La examinarea medico-legală a cadavrului

au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumatism asociat: traumă închisă a

toracelui cu fractura sternului, fracturi a coastelor 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 din dreapta și 2, 3, 4,

5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 din stânga dintre care multiple pe mai multe linii cu infiltrări

sangvine masive în țesuturile moi adiacente, fractură a simfizei pubiene, a ulnei

antebrațului stâng, a osului 3 metacarpian din dreapta și 4 din stânga, a trohanter-ului

mare a femurului drept - toate cu infiltrări sangvine masive în țesuturile moi adiacente,

fracturi a oaselor nasului, plagă, echimoze, excoriații, complicate cu embolie tisulară a

vaselor pulmonare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică multiplă (zeci de acțiuni

traumatice) a unor corpuri dure, contondente, posibil și cu pumnii, picioarele, alte corpuri

dur contondente, au fost cauzate conform datelor cercetării histologice cu circa 3-4 ore

până la deces, sunt periculoase pentru viață în momentul cauzării și în complex se califică

ca vătămare corporală GRAVĂ, fiind în legătură de cauzalitate directă cu survenirea

morții. Sângele prelevat de la cadavrul lui Pîslari Petru a fost depistat 1,24 % alcool etilic,

cantitatea dată de alcool depistată în sângele unui om viu corespunde gradului ușor de

ebrietate alcoolică. Leziunile corporale depistate la cadavrul Pîslari Piotr, conform datelor

cercetării histologice au fost cauzate într-o perioadă scurtă de timp unele față de altele și

cu circa 3-4 ore până la deces. De determinat concret ce particularități aveau obiectele

(obiectul) cu care au fost cauzate leziunile corporale, nu este posibil (f.d.174-183 Vol. I).

Astfel, prin expertiza dată se constată numai timpul când au fost cauzate leziunile

fatale părții-vătămate fără a indica timpul decesului. însă leziunile corporale depistate au

legătură cauzală directă cu decesul. Anume leziunile corporale descrise în expertiza

medico-legală menționată au fost pricinuite în timpul și în perioada de timp a aflării

inculpaților Musteață Vasile și Bagrin Ivan în domiciliul lui Pîslari Andrei unde au

consumat alcool împreună cu partea-vătămată, Beleanschi Ion și a avut loc conflictul.

Astfel, din materialele cauzei, Colegiul a stabilit că, aceste împrejurări și

10

circumstanțe sunt dezvăluite amănunțit de martorul Pîslari Andrei, fiind fixate de instanța

de fond, și indicate în sentință, după cum urmează. În ziua când s-a întâmplat cazul el

împreună cu Pîslari Piotr au fost la bar și au servit câte două pahare de vin, venind acasă

au aprins focul în casă. Apoi acasă au venit Beleanschi și Marinov, iar după ei au venit

Bagrin Ivan și Musteață Vasile cu două sticle de vin. Bagrin Ivan i-a aplicat o lovitură cu

palma lui Marinov și ultimul a plecat. După ce au servit vinul, Bagrin Ivan și Musteață

Vasile au plecat să mai aducă vin și când au ieșit din casă Pîslari Piotr era murdar de

sânge și i-a spus să încuie poarta ca Musteață și Bagrin să nu mai intre în casă. Peste

aproximativ 30-40 min. Bagrin Ivan și Musteață Vasile au revenit cu un borcan de vin.

Deoarece era în stare de ebrietate el a mers la culcare mai devreme, iar Beleanschi Ion,

Bagrin Ivan și Musteață Vasile au rămas și serveau vin. S-a trezit din cauza gălăgiei din

casă și l-a văzut pe Beleanschi că dormea lângă el pe pat, iar când a intrat în cameră Petru

striga, Musteață Vasile era cu un lighean în mâna, iar Bagrin Ivan stătea. Bagrin Ivan și

Musteață Vasile aproximativ la orele 02:00 - 03:00 au plecat. Când s-a apropiat de Pîslari

Piotr a văzut că era mort, nu răsufla. Consideră că, Bagrin Ivan și Musteață Vasile l-au

omorât pe Pîslari Piotr. Nu au anunțat imediat poliția, deoarece îi era frică de Bagrin Ivan

și Musteață Vasile, pe motiv că anterior a fost lovit de Bagrin Ivan.

Totodată, Colegiul a menționat că, fiind audiat suplimentar martorul Pîslari Andrei a

declarat că, în acea seară a luat din mâna lui Musteață Vasile un lighean de aluminiu și l-a

aruncat sub masă. Nu a văzut concret pe nimeni să-l lovească pe Pîslari Piotr, însă

consideră că, în afară de Musteață Vasile și Bagrin Ivan, nu avea cine să-l fi omorât pe

Pîslari Piotr.

Analogice sunt și declarațiile martorului Beleanschi Ion, fixate de instanța de fond și

indicate în sentința atacată, care a relatat că, într-o seară s-a dus la Pîslari Andrei, acolo

erau Pîslari Piotr, Bagrin Ivan și Musteață Vasile serveau vin. La un moment dat, Bagrin

Ivan l-a lovit pe Pîslari Piotr de două ori cu pumnul în față, deoarece ultimul cerea de la

Bagrin o datorie. Apoi Musteață Vasile și Bagrin Ivan s-au dus să mai aducă vin, iar el cu

Pîslari Andrei au închis poarta, deoarece le era frică de Bagrin Ivan și Musteață Vasile.

Peste aproximativ jumătate de oră Musteață și Bagrin au revenit, sărind gardul au intrat în

casă și ambii au început să-l bată pe Pîslari Piotr. Bagrin Ivan l-a lovit pe Pîslari Piotr de

aproximativ 8-10 ori cu pumnii în cap și odată cu capul de perete, iar Musteață Vasile l-a

lovit pe Pîslari Piotr cu o cană și ulterior cu o cratiță peste cap, mâni și picioare. A mai

menționat că, bătaia a durat aproximativ 30 min. După ce Bagrin Ivan și Musteață Vasile

au plecat, el împreună cu Pîslari Andrei au văzut că Pîslari Piotr era mort.

În acest context, instanța de apel a enunțat că, declarațiile acestor persoane, care au

fost martori oculari la evenimentele din seara și noaptea cu pricina, direct coroborează cu

circumstanțele cauzei stabilite.

La fel, instanța de apel a considerat că sunt neveridice, evazive și neconsecvente

depozițiile date de inculpați, care, fiind audiați în ședința instanței de apel au confirmat

declarațiile oferite anterior, vina nu au recunoscut-o. Astfel că, declarațiile date în ședința

de judecată, au fost apreciate de către instanță critic, fiind depuse în sensul eschivării de

la răspunderea penală.

11

Această concluzie, dar și motivarea expusă supra combate cu certitudine

argumentele inculpaților, referitor la faptul că nu sunt vinovați și la plecarea lor victima

era încă vie, or, prin actele și documentele administrate în cadrul urmăririi penale, în

special expertizele efectuate, s-a stabilit contrariul.

Astfel, din materialele cauzei, Colegiul a stabilit că, la momentul audierii

inculpaților în ședința de judecată, martorul Beleanschi Ion a decedat și anume acest fapt

a și servit temei ca inculpații să nu-și recunoască vina, iar Musteață Vasile indicând că,

conflictul a avut loc între partea- vătămată Pîslari Piotr și Beleanschi Ion, iar el îi

despărțea, iar sângele părții-vătămate depistat pe hainele lui putea apărea la momentul

implicării lui pentru a-i desparți. Totodată, cele indicate de partea apărării precum că

careva urme de sânge pe hainele ridicate de la inculpați nu s-au depistat, Colegiul a

reținut că este în contrazicere cu raportul de expertiză medico-legală nr.1091 din 22

ianuarie 2015, potrivit concluziei căruia pe blugii lui Mustață Vasile a fost găsit sânge

de om/../ cu grupa sanguină 0 alfa beta „ 0(1) ”, cum este cet. Marinov Vladimir sau

Bagrin Ivan.

Referitor la invocările părților apărării că, argumentul instanție asupra raportului de

constatare medico-legală nr. 83 din 31 mai 2016 este contrară legii și a fost lăsată fără

apreciere această probă, Colegiul judiciar a reținut că, prin prisma prevederilor art.251,

art.93 Cod de procedură penală, instanța și-a expus poziția sa, iar instanța de fond și-a

întemeiat soluția prin argumentul căla materialele cauzei există deja un raport de

constatare medico-legală, care este complet, nu trezește îndoieli și a fost întocmit cu

respectarea ordinelor procesuale. Pe lângă toate acestea, medicul legist care l-a întocmit a

fost audiat în instanța de fond și a dat explicații concludente și pertinente.

La fel, instanța de apel a menționat că, pentru a exclude orice îndoieli, și a asigura

dreptul la apărare prin orice mijloace probatorii, instanța de apel a admis demersul

avocatului David Larisa, și a numit expertiza suplimentară solicitată, fiind emis

raportul de expertiză judiciară cu nr.201804X0033 din 20 martie 2018, care prevede

concluzii similare cu raportul de expertiză din 31 mai 2016.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 75-78 Cod penal și anume, de gravitatea infracțiunii

comise de inculpații Bagrin Ivan și Musteață Vasile, care se atribuie la categoria celor

deosebit de gravă pentru care legea penală prevede o pedeapsă cu închisoare de la 12 la

15 de ani, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, care anterior nu au fost

condamnați, nu au recunoscut vina, de circumstanțe atenuante și agravante, care nu au

fost stabilite în speță, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovaților, astfel, ajungând la concluzia că, restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane, este posibilă doar prin stabilirea unei

pedepse privative de libertate cu executarea efectivă a acesteia.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Țurcanu Vasile

privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, Colegiul a

constatat că prima instanță a admis-o în principiu, însă cu dreptul de a fi adresată în

12

instanța civilă.

În acest sens, instanța de apel a notificat prevederile art.387 alin.(3) Cod de

procedură penală, unde se indică că, în cazuri excepționale când, pentru a stabili

exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei,

instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Instanța de apel a reținut faptul că, la materialele cauzei, în urma examinării speței în

instanța de fond, succesorul părții vătămate Țurcanu Vasile, fiind recunoscut ca parte

civilmente în proces, și solicitând încasarea din contul inculpaților în mod solidar a

prejudiciului material în sumă de 30 634 lei și prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei,

nu a anexat probe confirmative cu privire la prejudiciul material, fiind atașate doar bonul

de vânzare a biletului la avion în sumă de 508, 58 Euro, restul cheltuielilor ne fiind clare

pentru instanța de fond.

Astfel, instanța de apel a statuat că acțiunea civilă a succesorului părții vătămate

Țurcanu Vasile a fost admisă în principiu, cu dreptul de a se adresa în instanța civilă.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată în instanța de apel la data de 13 decembrie

2016 (f.d.128-141 vol. IV), instanța de apel a considerat că este nefondată, în primul rând

aceasta a fost înaintată din numele lui Țurcanu Claudia, în al doilea rând persoana în

cauză nu a fost recunoscută ca parte civilmente în proces și ca succesor al părții vătămate

Pîslari Piotr.

Instanța de apel a reținut și faptul că succesorul părții vătămate Țurcanu Vasile nu a

depus apel asupra acțiunii civile înaintată privind recuperarea prejudiciului material și

moral cauzat prin infracțiune.

către avocatul David Larisa în numele inculpatului Bagrin Ivan și de către avocatul

Cușnir Iurie în numele inculpatului Musteață Vasile.

6.1. Procurorul, cu referire la prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală – a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței și

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, a solicitat casarea

hotărârii contestate, în partea ce tine de individualizarea pedepsei și neadmiterii a acțiunii

civile înaintată de succesorul victimei Țurcanu Vasile, cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, indicând aceleași motive, care au fost

expuse în cererea de apel.

6.2. Avocatul David Larisa în numele inculpatului Bagrin Ivan, invocând prevederile

art.427 alin.(1) pct. 2), 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a

deciziei instanție de apel cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

În susținerea cererii de recurs, menționează că învinuirea înaintată inculpatului este

una fictivă, bazată pe presupuneri. Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor

13

invocate în apel, în special asupra argumentului privind achitarea inculpatului, deoarece

probele cercetate în ședința de judecată nu confirmă vinovăția lui Bagrin Ivan în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, indicând aceleași

argumente care au fost expuse în cererea de apel.

6.3. Avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului Musteață Vasile, invocând

prevederile art.427 alin.(1) pct. 2), 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

integrală a deciziei instanție de apel cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivare apărarea își exprimă dezacordul său cu soluția instanție de apel privind

condamnarea lui Musteață Vasile pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.151

alin.(4) Cod penal, care o consideră neîntemeiată și eronată, or, din analiza probelor

administrate în speță, nu se constată că, în acțiunile lui Musteață Vasile sunt întrunite

elementele infracțiunii incriminate, pledând pentru achitarea acestuia de sub învinuirea

imputată.

În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate și în apel.

lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța

este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Cu referire la recursul procurorului.

Colegiul penal lărgit consideră nefondate alegațiile acuzatorului de stat sub aspectul

temeiurilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) și pct.10) Cod de procedură

penală și în acest sens se reține că, instanța de apel, judecând cauza a constatat că, prima

instanță a stabilit inculpaților Bagrin Ivan și Mustață Vasile o pedeapsă legală și

echitabilă pentru infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal, în raport cu

circumstanțele cauzei, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

stipulate în art.75 Cod penal.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide că, instanța de apel

legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în ce privește stabilirea pedepsei

inculpaților, deoarece la judecarea apelului declarat de procuror, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.(1), (5) și 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată, așa cum este indicat în pct.5. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

De asemenea, Colegiul penal lărgit consideră că, sunt nefondate și argumentele

procurorului asupra soluției instanție de apel privind menținerea concluziei instanție de

14

fond privind admiterea în principiu a acțiunii civile înaintată de Țurcanu Vasile, deoarece

probele prezentate de către succesorul victimei urmează a fi verificate și apreciate în mod

detaliat, și nu este justificată amânarea examinării cauzei. Mai mult, în această parte

sentința nu a fost contestată cu apel de către Țurcanu Vasile. Prin urmare, instanța de apel

a considerat întemeiat de a admite în principiu acest capăt de acțiune, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

În sensul vizat, instanța de apel și-a expus poziția sa, motivându-și soluția

pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent

privind blândețea pedepsei și neadmiterea acțiunii civile înaintate de Țurcanu Vasile, au

constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora

instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).

În aceste condiții, instanța de recurs consideră că n-a fost constatată prezenta în speța

examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate.

Cu referire la recursurile declarate de către avocatul David Larisa în numele

inculpatului Bagrin Ivan și de către avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului

Musteață Vasile.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal lărgit atestă că,

recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427

alin.(1) pct. 2), 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazurile, când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate

prevederile art.33, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct. 6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, astfel de erori de

drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul

că instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1),

(5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care

15

se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit constată că, sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit

cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, or,

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu

prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanța prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal.

În acest sens Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea cauzei, instanța a ținut

cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și

întemeiat a ajuns la concluzia privind constatarea vinovăției inculpaților Bagrin Ivan și

Mustață Vasile de comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal.

Colegiul penal lărgit de asemenea constată că, recurenții, de fapt își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală și nu pot servi ca temei sub aspectul casării hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța

de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Colegiul penal lărgit consideră că, toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate la

prezenta cauză. Astfel, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că, vinovăția

inculpaților Bagrin Ivan și Mustață Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151

alin.(4) Cod penal, este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu

dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate.

Din considerentele menționate supra, Colegiul penal lărgit conchide că, opinia

recurenților expusă în recursuri precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, nu și-a găsit confirmare.

De asemenea instanța de recurs consideră că, argumentele recurenților cu privire la

declararea nulității probelor, au constituit obiect al examinării în instanța de apel și

16

aceasta a oferit un răspuns întemeiat asupra acestora.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură

penală, potrivit căruia, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal lărgit reiterează că, acest temei de casare

nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, nefiind stabilite presupusele

erori de drept invocate de recurenți.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit prevederilor art.113 alin.(1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal lărgit reține că, instanțele ierarhic inferioare, judecând cauza și

verificând probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în

ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală,

le-au dat o apreciere justă, potrivit art.101 Cod de procedură penală, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, întemeiat ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpaților Bagrin Ivan și Mustață Vasile în comiterea infracțiunii

imputate, fiindu-le stabilite o pedeapsă echitabilă, conform prevederilor legale.

Mai mult, instanța de recurs remarcă faptul că, argumentele recurenților privind

nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal,

au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a

dat o apreciere argumentată, expusă în prezenta decizie la pct.5, pe care instanța de recurs

o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune, având în vedere și faptul, că

verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură

penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu,

să ducă la casarea hotărârii atacate.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor art.art.27, 414

alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din

dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propun recurenții este o competentă și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod

de procedură penală, or, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursurile

ordinare - este lipsită de suport legal.

Prin urmare, se constată că, în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii, inclusiv vinovăția inculpaților Bagrin Ivan și Mustață Vasile, după cum

rezultă din sentința primei instanțe și decizia instanție de apel, care s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt, și-au motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente și

concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și apreciate în mod obiectiv.

17

Reieșind din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de

apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erorile de drept invocate în recursuri

de către recurenți, care ar genera casarea deciziei adoptate în sensul invocat, fapt ce

impune respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, de către inculpatul Bagrin Ivan și

de avocatul David Larisa în numele acestuia, de către avocatul Cușnir Iurie în numele

inculpatului Musteață Vasile, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 27 septembrie 2018, în cauză penală privindu-i pe Musteață Vasile xxxx și

Bagrin Ivan xxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Victor Boico

Ion Guzun

18