ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.08.2019

1ra-1183/2019 — art. 287 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
29.08.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1183/2019 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1183/2019

Curtea Supremă de Justiție

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, în

cauza penală în privința lui

Scrob Mihail xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.10.2018 - 17.12.2018;

Instanță de apel: 17.01.2019 - 26.02.2019;

Instanță de recurs: 13.05.2019 - 31.07.2019.

2018, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641

Cod de procedură penală, Scrob Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art.287 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 412,5 unități

convenționale, echivalentul a 20 625 lei.

A fost dispusă încasarea de la Scrob Mihail în beneficiul statului suma de

768 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

09 iulie 2018, în intervalul de timp între orele 22:00-22:30, aflându-se în loc

public, în fața blocului locativ amplasat pe str. Vișinilor, 20, mun. Chișinău,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor

prejudiciabile, dorind și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, din

intenții huliganice, încâlcind grosolan ordinea publică care reprezintă o totalitate de

relații sociale ce asigură o ambianță liniștită și normală de conviețuire în societate

și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, acționând cu intenție directă, în urma unui conflict,

i-a aplicat lui Blajenschi Vadim mai multe lovituri în diferite regiuni ale corpului

cauzându-i, conform raportului de expertiză judiciară nr.201802D1867 din

14.09.2018, vătămare corporală ușoară.

1

acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatului să îi fie stabilită pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 780 unități convenționale.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa aplicată inculpatului

Scrob Mihail contravine prevederilor legale, deoarece în conformitate cu dispoziția

art.64 alin.(3) Cod penal, limitele generale a pedepsei amenzii pentru persoanele

fizice sunt stabilite de la 500 la 3000 unități convenționale. Totodată, pedeapsa cu

amenda prevăzută la art.287 alin.(1) Cod penal, este cuprinsă în limitele de la 550

la 1050 unități convenționale.

Prin urmare reducerea cu o pătrime din minimul pedepsei, cu toate că

constituie 412,5 unități convenționale, nu poate fi reținută la stabilirea pedepsei

deoarece coboară sub limita minimă expres prevăzută de art.64 alin.(3) Cod penal,

și deci în cazul dat, calcularea amenzii prin prisma art.3641 Cod de procedură

penală, ar stabili limitele pedepsei între 500 unități convenționale și 780 unități

convenționale.

Logica calculării limitelor pedepsei amenzii, în sensul expus supra, deși

aparent încalcă drepturile inculpatului deoarece parțial îi îngrădește garanția de

micșorare a pedepsei cu 1/4 din limita minimă, conform art.3641 Cod de procedură

penală, rezultă din faptul că limitele de pedeapsă stabilite de art.64 alin.(3) Cod

penal, ca de altfel și cele prevăzute la art.art.65 alin.(2), 67 alin.(2), 70 alin.(2) Cod

penal, sunt intangibile.

2019, a fost admis apelul, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată

o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Scrob

Mihail în baza art.287 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 25 000 lei.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Scrob Mihail a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art.287 alin.(1) Cod penal, însă la stabilirea pedepsei nu a ținut cont în deplină

măsură de prevederile legale.

Astfel, la stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, însă nu a ținut cont întrutotul de

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, raportat la art.64 Cod penal.

În acest context, instanța de apel a menționat că, ținând cont de

circumstanțele cazului, și anume că, inculpatul a recunoscut vina, judecarea cauzei

a avut loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform

art.3641 Cod de procedură penală, căința sinceră și faptul că infracțiunea comisă

face parte din categoria celor mai puțin grave, necesitatea asigurării unui

comportament adecvat a inculpatului în viitor, ținând cont de scopul pedepsei

penale, a considerat rațional de aplicat față de Scrob Mihail pedeapsa sub formă de

amendă în mărimea minimă stabilită în art.287 alin.(1) Cod penal, ținând cont de

prevederile alin.(8) art.3641 Cod de procedură penală, (reducerea cu o pătrime a

2

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă) - în mărime

de 500 unități convenționale.

Cuantumul amenzii în mărime de 412,5 unități convenționale stabilite de

prima instanță nu a fost reținut, deoarece contravine prevederilor art.64 alin.(3)

Cod penal, care prevede că limitele generale a pedepsei amenzii pentru persoanele

fizice sunt stabilite de la 500 la 3 000 unități convenționale, iar pedeapsa cu

amenda prevăzută la art.287 alin.(1) Cod penal, este cuprinsă în limitele de la 550

la 1050 unități convenționale.

Prin urmare, prin reducerea cu o pătrime din minimul pedepsei (adică din

550 unități convenționale) se stabilește suma de 412,5 unități convenționale, însă

acest cuantum nu poate fi reținut, or, coboară sub limita minimă expres prevăzută

de art.64 alin.(3) Cod penal și deci, în cazul dat, prin prisma art.3641 Cod de

procedură penală, instanța de apel a stabilit inculpatului pedeapsa sub 500 unități

convenționale.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia

solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, la stabilirea pedepsei, instanța de

apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, aplicând eronat

pedeapsa cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, or, astfel, instanța a

limitat inculpatul în beneficierea de dreptul la reducerea cu 1/4 din minimul

pedepsei cu amenda, stabilită la sancțiunea articolului incriminat.

La fel, la aplicarea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a dat deplină

eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, pedeapsa nefiind echitabilă în raport

cu circumstanțele cauzei penale.

Astfel, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel nu a dat

deplină eficiență faptului că, Scrob Mihail a recunoscut pe deplin vina în comiterea

infracțiunii incriminate, se căiește sincer de cele comise, îi pare rău, tinde că a tras

concluziile corespunzătoare, iar pe viitor nu va mai săvârși careva acțiuni ilegale, a

depus cerere prin care cauza a fost examinată în procedura simplificată în

conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, potrivit art.16 Cod

penal, infracțiunea comisă constituie o infracțiune mai puțin gravă, la evidență

medicului psihiatru și narcolog nu se află, are domiciliu permanent.

Consideră recurentul că, prima instanță, la stabilirea pedepsei a dat apreciere

corectă tuturor circumstanțelor cauzei, în legătură cu ce just a stabilit inculpatului

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 412,5 unități convenționale.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale, deoarece la stabilirea pedepsei inculpatului instanța de apel a ținut cont de

prevederile art.64 alin.(3) Cod penal. Or, norma generală stabilește în mod

imperativ că, în astfel de situații, este inadmisibilă aplicare unei pedepse în baza

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală mai blânde de 500 unități convenționale.

La fel, acuzarea a reținut lipsa la caz a condițiilor necesare pentru aplicarea

prevederilor art.79 Cod penal.

3

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că recurentul invocă

temeiuri pentru recurs pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care

statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, exprimându-și dezacordul cu decizia

instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul menționează că pedeapsa aplicată persoanei recunoscute vinovate

trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în

limitele fixate în partea specială.

4

Instanța de judecată trebuie să se conducă de limitele pedepsei stabilite de

sistemul dreptului penal, care sunt relativ determinate. Aceste pedepse sunt:

minimum și maximum prevăzut de fiecare infracțiune în parte.

Astfel, lui Scrob Mihail în baza art.287 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, adică în

limitele prevăzute de lege și totodată, s-a luat în considerație faptul că inculpatul în

a solicitat examinarea cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală.

Or, sancțiunea art.287 alin.(1) Cod penal, prevede amendă în mărime de la

550 până la 1050 unități convenționale, iar conform prevederilor art.64 alin.(3)

Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în limitele la 500

la 3 000 unități convenționale, iar pentru infracțiunile săvârșite din interes material

– până la 20 000 unități convenționale, luându-se ca bază mărimea unității

convenționale la momentul săvârșirii infracțiunii.

Prin urmare, instanța de apel corect și-a argumentat poziția la aplicarea

pedepsei care este una echitabilă, stabilită în limitele legii și direct proporțională cu

gravitatea faptei comise, luând în considerație că, inculpatul a recunoscut vina,

judecarea cauzei a avut loc în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, conform art.3641 Cod de procedură penală, căința sinceră și faptul că

infracțiunea comisă face parte din categoria celor mai puțin grave, necesitatea

asigurării unui comportament adecvat a inculpatului în viitor, precum și atitudinea

lui față de infracțiunea comisă, de consecințele acesteia și care va fi în măsură să

atingă scopul pedepsei penale, de restabilirea echității sociale și corectarea

condamnatului.

Pedeapsa penală, potrivit art.61 Cod penal, este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și

o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului.

Din decizia instanței de apel se constată că, la stabilirea și aplicarea

pedepsei, instanța a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia,

prevăzute de art.art.7, 61, 64 alin.(3), 75 și 76 Cod penal.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal statuează că pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, a fost stabilită și

individualizată corect, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și totodată, evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate în recurs, or,

pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate,

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de

recurs privind greșita individualizare a pedepsei penale nu sunt incidente cauzei

deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa

aplicată inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu

5

scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia de

inadmisibilitate a recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gorencu Cornelia în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 26 februarie 2019, în cauza penală în privința lui Scrob Mihail xxxxx, deoarece

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-28
0,95
1ra-1674/2019 — art. 326 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1674/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând adm
CSJ 2020-11-19
0,95
1ra-1396/20 — art.287 al.2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-1396/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 21 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac
CSJ 2019-08-07
0,95
1ra-1003/2019 — art.217 alin.2 CP
Dosarul nr. 1ra-1003/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 08 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac examinând admisibilitatea în princip
CSJ 2020-02-20
0,95
1ra-114/2020 — art. 155 CP
Dosarul nr. 1ra – 114/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejd
CSJ 2018-10-04
0,95
1ra-1048/2018 — art. 326 alin. 2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-1048/2018 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 04 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir J
Sursă