1ra-1396/20 — Art.287 al.2 lit.b CP

Prin sentința judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 octombrie 2019, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Scrob Serghei xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, echivalentul a 40000 lei. 1.1 Prin aceeași sentință a fost condamnat și Lupu Alexei xxxxx, hotărârea în privința căreia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă. S-a admis integral acțiunea civilă înaintată de către Bularga Victor și Bularga Alexandru și s-a dispus încasarea: - din contul lui Scrob Serghei în beneficiul lui Bularga Victor - 45000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; 1 - din contul lui Scrob Serghei și Lupu Alexei, în mod solidar, în beneficiul lui Bularga Victor, cheltuielile pentru asistența juridică a avocatului în sumă de 5000 (cinci mii) lei. - din contul lui Scrob Serghei în beneficiul lui Bularga Alexandru, 5000 (cinci mii lei) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; - din contul lui Scrob Serghei și Lupu Alexei, în mod solidar, în beneficiul lui Bularga Alexandru, cheltuielile pentru asistența juridică a avocatului în sumă de 3000 (trei mii) lei. S-a încasat din contul lui Scrob Serghei și Lupu Alexei, în mod solidar, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare suportate de către stat în cadrul procesului, în sumă totală de 10789 lei.

Pentru a se pronunța în cauza dată, instanța de fond a reținut că, Scrob Serghei la data de 17 martie 2017, în jurul orelor 15:00, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Lupu Alexei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale aflându-se la domiciliu său situat în s. xxxxx, r-nul xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică a inițiat o ceartă cu Bularga Gheorghe și Bularga Alexandru numindu-i cu cuvinte necenzurate, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, care prin conținutul acțiunilor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, pe parcursul căreia l-a lovit cu pumnul în față pe Bularga Gheorghe în urma căreia a căzut jos pierzându-și cunoștința, iar Lupu Alexei l-a lovit de câteva ori cu picioarele peste diferite părți ale corpului pe Bularga Gheorghe, cauzându-i dureri fizice. Apoi l-au lovit cu pumnii și picioarele pe Bularga Alexandru peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de echimoze și excoriații pe față și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Acțiunile lui Scrob Serghei au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Scrob Serghei, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura civilă prin care Scrob Serghei, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiuni prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal și a fost obligat să achite în beneficiul succesorului victimei a prejudiciului moral în mărime de 45000 lei, cât și a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în mărime de 10789 lei. (f.d.105, vol. III) În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat că sentința în partea civilă este ilegală și nefondată, bazată pe interpretarea eronată a probelor și a circumstanțelor cauzei. Indică că nu este clar din ce a reieșit instanța de fond când a hotărât că Scrob Serghei urmează să achite în beneficiul succesorului victimei Bularga Victor o sumă considerabilă în calitate de prejudiciu moral, dacă ambele părți vătămate, Bularga Gheorghe cât și Bularga Alexandru au avut în urma infracțiuni, același grad de leziuni corporale, dar pentru unul s-a decis a încasa 5000 lei, iar pentru 2 celălalt 45000 lei, de 9 (nouă) ori mai mult. Peste o perioadă de timp după incident, Bularga Gheorghe a decedat, însă nu din cauza acțiunilor inculpaților, fapt stabilit cu certitudine prin expertiza medico-legală, nefiind constatată vreo legătură cauzală între faptul infracțiuni și cauza decesului. Consideră că, pentru ambele părți vătămate, instanța urma să încaseze de la inculpați în calitate de prejudiciu moral aceleași sume. Cât privește cheltuielile de judecată suportate de stat în cadrul procesului penal, menționează că, expertizele judiciare au fost numite de organul de urmărire penală din inițiativă proprie, dar nu la cererea lui Scrob Serghei. Mai mult, aceste expertize nu au dovedit vinovăția învinuiților/inculpaților în comiterea unei infracțiuni mai grave decât cea înaintată în final și pentru comiterea căreia acestea au fost condamnați. Prin urmare, cheltuielile suportate neîntemeiat în cadrul urmăririi penale, consideră că nu pot fi incriminate inculpaților și nu trebuiau încasate de la ultimii.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 decembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, instanța de apel a reținut că, cauza penală în privința inculpatului Scrob Serghei, în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal a fost examinată în procedura simplificată, fiind contestată cu apel doar în partea ce ține de latura civilă, prin care Scrob Serghei, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiuni prevăzută de art.287 al.(2) lit. b) Cod penal și a fost obligat să achite în beneficiul succesorului victimei a prejudiciului moral în mărime de 45000 lei, cât și a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în mărime de 10789 lei. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că instanța de fond în sentința emisă în privința inculpatului Scrob Serghei, în partea ce ține de acțiunea civilă, ținând cont de prevederile legale, corect a dispus admiterea integrală a acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral și cheltuielile de asistență juridică. Din materialele cauzei s-a stabilit că în cadrul examinării cauzei în instanța de fond de către părțile vătămate au fost declarate acțiune civilă, în care Bularga Victor a invocat faptul că prin infracțiune comisă de către inculpați, în calitate de succesor al părții vătămate, a avut de suferit enorm, deoarece după acele acțiuni huliganice fiul acestuia nu și-a revenit, consideră că defunctul a fost lăsat în primejdie, chemarea ambulanței care putea salva viața băiatului a fost anulată de inculpați. Totodată, instanța de apel a stabilit că, pe cauza dată, reieșind din materialele cauzei, instanța de fond întemeiat a admis integral acțiunea civilă referitor la pretenția de încasare a prejudiciului moral, deoarece materialul probator administrat pe cauză 3 permite admiterea integrală a acțiunii civile, din considerentul, că în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar în condițiile în care vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii încriminate a fost dovedită, acțiunea civilă în această parte urma să fie soluționată. Ținând cont de circumstanțele cauzei raportate la prevederile legale, precum și de faptul că la caz este întrunită condiția principală privind legătura cauzală între prejudiciul suferit de partea vătămată și infracțiunea săvârșită, acestea rezultând din faptul că inculpații au recunoscut că i-au aplicat lovituri lui Bularga Alexandru în loc public, a fost numit cu cuvinte necenzurate, fapt susținut în ședința de judecată și de către Bularga Alexandru, inculpații declarând că sunt de acord să compenseze prejudiciul cauzat prin infracțiune, precum și faptul că inculpații au recunoscut că i-au aplicat lovituri și l-au numit pe cet. Bularga Gheorghe cu cuvinte necenzurate, care este fiul lui Bularga Victor, acest fapt a avut loc în public, luând în considerație fapta comisă, consecințele și impactul infracțiunii asupra părții civile, ținând cont de suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvârșită de către inculpați, instanța de fond legal și întemeiat a încasat de la inculpatul Scrob Serghei în beneficiul lui Bularga Victor 45 000 lei, și în beneficiul lui Bularga Alexandru 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral în vederea compensării daunei morale, sume pe care le consideră echitabile în condițiile cauzei în vederea reparării daunei în urma suferințelor psihice și fizice cauzate succesorului părții vătămate Bularga Gheorghe, Bularga Victor și părții vătămate Bularga Alexandru în urma infracțiunii comise de către inculpații Lupu Alexei și Scrob Serghei. Cu referire la cerința apelantului privind casarea parțială a sentinței judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 octombrie 2019, în partea ce ține de cheltuielile de judecată suportate de stat în cadrul procesului penal, instanța de apel a respins-o ca fiind nefondată și a remarcat faptul că. pe prezenta cauză au fost efectuate următoarele rapoarte, și anume, raportul de constatare medică-legală din 20.03.2017, în sumă de 69 lei (f.d.24 vol. I); raport de expertiză judiciară nr.51 din 27.04.2017 în sumă de 1640 lei (f.d.59-62 vol. I); raport de expertiză judiciară în comisie nr.177 din 09.06.2017 în sumă de 7 680 lei (f.d.102-105 vol. I) și raport de expertiză judiciară nr.298 din 01.09.2017 în sumă de 1400 lei (f.d.147-148 vol. I). Prin urmare, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul lui Scrob Serghei și Lupu Alexei a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în cadrul procesului, în sumă totală de 10789 lei, or rapoartele de expertizele judiciare sus menționate au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea constatării infracțiunii comise de către inculpați, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Scrob Serghei, care, fără a invoca nici un temei de drept prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, argumentând că la examinarea cauzei în instanța de fond au fost comise grave încălcări, prin faptul că judecarea cauzei în 4 instanța de apel a avut loc fără participarea inculpatului Lupu Alexei. 5.1 În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat de partea apărării, prin care solicită ca acesta să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Din conținutul recursului ordinar declarat de apărătorul inculpatului se constată că, autorul își exprimă dezacordul cu hotărârea instanței de apel, invocând formal temeiurile de casare din art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond, în cazul în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate prin prisma acestui temei. Concomitent, Colegiul penal reține că, deși avocatul Găină Alexandru declară recurs în numele inculpatului Scrob Serghei, în conținutul recursului ordinar nu abordează careva probleme de drept, nu indică la careva erori comise de instanța de apel ce ar genera casarea acesteia, nu-și argumentează recursul în sensul declarat, însă invoca încălcarea procedurii de examinare a cauzei prevăzută de art.413 alin.(1), 321 alin.(1) Cod de procedură penală. Pornind de la aceea că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza chestiunilor de drept, Colegiul penal apreciază că recursul declarat de avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului, în esență, este mai degrabă un „apel deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se bazează pe argumente formal invocate, în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea instanței de apel sau în cea a primei instanțe. Colegiul penal ține să evidențieze că, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu va face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Completarea din oficiu a 5 cererii de recurs cu argumente de drept care nu sânt invocate în conținut, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal. Instanța de recurs nu se va expune cu privire la pretinsele erori de drept prevăzute de pct.8) din alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, întrucât semnalându-le, autorul cererii de recurs a eșuat să descrie esența acestora și relevanța lor pentru cauza dată. Cu referire la argumentele părții apărării precum că, instanța de apel a examinat dosarul în lipsa inculpatului Lupu Alexei, încălcând procedura de examinare a cauzei prevăzuta de art.413 alin.(1), 321 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și urmează a fi respinse. În contextul dat, Colegiul penal menționează că, potrivit prevederilor art.321 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. Alineatul (2) pct.3) al aceluiași articol stipulează, că judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare când inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa. Potrivit materialelor cauzei se constată că, prin sentința judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 octombrie 2019, Scrob Serghei și Lupu Alexei a fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Cauza penală a fost examinată în baza prevederilor art.3641 Cod de procedură penală. La data de 29 octombrie 2019, împotriva nominalizate a declarat recurs avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Scrob Serghei, sentința fiind contestată cu apel doar în partea ce ține de latura civilă. (f.d.105 vol. III). Sentința nu a fost contestată cu apel de către inculpatul Lupu Alexei sau avocatului acestuia Curtev Alexandr, însă în instanța de apel, avocatul acestuia a depus o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa inculpatului Lupu Alexei, informând instanța de apel despre faptul că, Lupu Alexei a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii încriminate, a executat pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 octombrie 2019, sub formă de amendă și nu a declarat careva obiecții asupra sentinței. (f.d.127 vol. III) Conform procesului verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 29 decembrie 2019 (f.d.144-147 Vol. III), fiind pusă în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa inculpatului Lupu Alexei, atât inculpatul Scrob Serghei cât și avocatul acestuia Găină Alexandru au considerat posibil examinarea cauza în lipsa acestuia, ca urmare instanța de apel a dispus judecarea cauzei penale în lipsa inculpatului Lupu Alexei, astfel, Colegiul penal reține, că careva prevederi legale a legislației procesual-penale nu au fost încălcate. Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, avocatul Găină Alexandru deși declară recurs ordinar în numele inculpatului Scrob Serghei, în conținutul cererii de recurs face referire la încălcarea drepturilor inculpatului Lupu Alexei. 6 În acest sens, instanța de recurs menționează că, alin.(1) art.70 Cod de procedură penală, stipulează expres că avocatul poate participa în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane, cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere, însă la materialele cauzei nu există un careva act ce ar confirma consimțământul inculpatului Lupu Alexei de a-i fi apărate drepturile de către avocatul Găină Alexandru, Mai mult de atât, Colegiul penal notează că potrivit art.420 alin.(4) Cod de procedură stipulează că nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate la art.401 Cod de procedură penală, nu au folosit calea de atac apelul, ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Astfel, odată ce argumentele invocate în prezentul recurs nu au constituit obiect de examinare în instanța ierarhic inferioară – instanța de apel, acestea nu pot fi preluate spre examinare de instanța de recurs. Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiul indicat de recurent nu s-a confirmat în instanța de recurs din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în decizia instanței de apel, în sensul rejudecării hotărârii judecătorești și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Scrob Serghei, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Scrob Serghei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 19 noiembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 7