ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.11.2020

1ra-1396/20 — art.287 al.2 lit.b CP

HOTĂRÂRE
19.11.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 al.2 lit.b CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1396/20 — art.287 al.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1396/2020

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Scrob Serghei, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 octombrie 2019 și a

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 decembrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Scrob Serghei xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.12.2017 – 14.10.2019;

Instanța de apel: 20.11.2019 – 24.12.2019;

Instanța de recurs:25.05.2020 – 21.10.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Scrob Serghei xxxxx a fost recunoscut

vinovat și condamnat:

- în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 800 unități convenționale, echivalentul a 40000 lei.

1.1 Prin aceeași sentință a fost condamnat și Lupu Alexei xxxxx, hotărârea în

privința căreia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

S-a admis integral acțiunea civilă înaintată de către Bularga Victor și Bularga

Alexandru și s-a dispus încasarea:

- din contul lui Scrob Serghei în beneficiul lui Bularga Victor - 45000 lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

1

- din contul lui Scrob Serghei și Lupu Alexei, în mod solidar, în beneficiul lui

Bularga Victor, cheltuielile pentru asistența juridică a avocatului în sumă de 5000

(cinci mii) lei.

- din contul lui Scrob Serghei în beneficiul lui Bularga Alexandru, 5000 (cinci

mii lei) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

- din contul lui Scrob Serghei și Lupu Alexei, în mod solidar, în beneficiul lui

Bularga Alexandru, cheltuielile pentru asistența juridică a avocatului în sumă de 3000

(trei mii) lei.

S-a încasat din contul lui Scrob Serghei și Lupu Alexei, în mod solidar, în

beneficiul statului, cheltuielile judiciare suportate de către stat în cadrul procesului, în

sumă totală de 10789 lei.

la data de 17 martie 2017, în jurul orelor 15:00, în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Lupu Alexei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale

aflându-se la domiciliu său situat în s. xxxxx, r-nul xxxxx, fiind în stare de ebrietate

alcoolică a inițiat o ceartă cu Bularga Gheorghe și Bularga Alexandru numindu-i cu

cuvinte necenzurate, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă

de respect față de societate, care prin conținutul acțiunilor se deosebesc printr-un

cinism și obrăznicie deosebită, pe parcursul căreia l-a lovit cu pumnul în față pe

Bularga Gheorghe în urma căreia a căzut jos pierzându-și cunoștința, iar Lupu Alexei

l-a lovit de câteva ori cu picioarele peste diferite părți ale corpului pe Bularga

Gheorghe, cauzându-i dureri fizice. Apoi l-au lovit cu pumnii și picioarele pe Bularga

Alexandru peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de

echimoze și excoriații pe față și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Acțiunile lui Scrob Serghei au fost încadrate de către organul de urmărire penală

în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Alexandru în numele inculpatului Scrob Serghei, care a solicitat casarea parțială a

acesteia, în latura civilă prin care Scrob Serghei, a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiuni prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal și a fost obligat să

achite în beneficiul succesorului victimei a prejudiciului moral în mărime de 45000

lei, cât și a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în mărime de 10789 lei.

(f.d.105, vol. III)

În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat că sentința în partea civilă

este ilegală și nefondată, bazată pe interpretarea eronată a probelor și a

circumstanțelor cauzei. Indică că nu este clar din ce a reieșit instanța de fond când a

hotărât că Scrob Serghei urmează să achite în beneficiul succesorului victimei Bularga

Victor o sumă considerabilă în calitate de prejudiciu moral, dacă ambele părți

vătămate, Bularga Gheorghe cât și Bularga Alexandru au avut în urma infracțiuni,

același grad de leziuni corporale, dar pentru unul s-a decis a încasa 5000 lei, iar pentru

2

celălalt 45000 lei, de 9 (nouă) ori mai mult. Peste o perioadă de timp după incident,

Bularga Gheorghe a decedat, însă nu din cauza acțiunilor inculpaților, fapt stabilit cu

certitudine prin expertiza medico-legală, nefiind constatată vreo legătură cauzală între

faptul infracțiuni și cauza decesului.

Consideră că, pentru ambele părți vătămate, instanța urma să încaseze de la

inculpați în calitate de prejudiciu moral aceleași sume.

Cât privește cheltuielile de judecată suportate de stat în cadrul procesului penal,

menționează că, expertizele judiciare au fost numite de organul de urmărire penală din

inițiativă proprie, dar nu la cererea lui Scrob Serghei. Mai mult, aceste expertize nu au

dovedit vinovăția învinuiților/inculpaților în comiterea unei infracțiuni mai grave

decât cea înaintată în final și pentru comiterea căreia acestea au fost condamnați.

Prin urmare, cheltuielile suportate neîntemeiat în cadrul urmăririi penale,

consideră că nu pot fi incriminate inculpaților și nu trebuiau încasate de la ultimii.

2019, a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, prima

instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că

inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a reținut că, cauza penală în privința inculpatului

Scrob Serghei, în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal a fost examinată în procedura

simplificată, fiind contestată cu apel doar în partea ce ține de latura civilă, prin care

Scrob Serghei, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiuni prevăzută de art.287

al.(2) lit. b) Cod penal și a fost obligat să achite în beneficiul succesorului victimei a

prejudiciului moral în mărime de 45000 lei, cât și a cheltuielilor judiciare suportate de

către stat în mărime de 10789 lei.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că instanța de fond în sentința

emisă în privința inculpatului Scrob Serghei, în partea ce ține de acțiunea civilă,

ținând cont de prevederile legale, corect a dispus admiterea integrală a acțiunii civile

în partea încasării prejudiciului moral și cheltuielile de asistență juridică.

Din materialele cauzei s-a stabilit că în cadrul examinării cauzei în instanța de

fond de către părțile vătămate au fost declarate acțiune civilă, în care Bularga Victor a

invocat faptul că prin infracțiune comisă de către inculpați, în calitate de succesor al

părții vătămate, a avut de suferit enorm, deoarece după acele acțiuni huliganice fiul

acestuia nu și-a revenit, consideră că defunctul a fost lăsat în primejdie, chemarea

ambulanței care putea salva viața băiatului a fost anulată de inculpați.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, pe cauza dată, reieșind din materialele

cauzei, instanța de fond întemeiat a admis integral acțiunea civilă referitor la pretenția

de încasare a prejudiciului moral, deoarece materialul probator administrat pe cauză

3

permite admiterea integrală a acțiunii civile, din considerentul, că în procesul penal

acțiunea civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar

în condițiile în care vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii încriminate a fost

dovedită, acțiunea civilă în această parte urma să fie soluționată.

Ținând cont de circumstanțele cauzei raportate la prevederile legale, precum și

de faptul că la caz este întrunită condiția principală privind legătura cauzală între

prejudiciul suferit de partea vătămată și infracțiunea săvârșită, acestea rezultând din

faptul că inculpații au recunoscut că i-au aplicat lovituri lui Bularga Alexandru în loc

public, a fost numit cu cuvinte necenzurate, fapt susținut în ședința de judecată și de

către Bularga Alexandru, inculpații declarând că sunt de acord să compenseze

prejudiciul cauzat prin infracțiune, precum și faptul că inculpații au recunoscut că i-au

aplicat lovituri și l-au numit pe cet. Bularga Gheorghe cu cuvinte necenzurate, care

este fiul lui Bularga Victor, acest fapt a avut loc în public, luând în considerație fapta

comisă, consecințele și impactul infracțiunii asupra părții civile, ținând cont de

suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvârșită de

către inculpați, instanța de fond legal și întemeiat a încasat de la inculpatul Scrob

Serghei în beneficiul lui Bularga Victor 45 000 lei, și în beneficiul lui Bularga

Alexandru 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral în vederea compensării daunei

morale, sume pe care le consideră echitabile în condițiile cauzei în vederea reparării

daunei în urma suferințelor psihice și fizice cauzate succesorului părții vătămate

Bularga Gheorghe, Bularga Victor și părții vătămate Bularga Alexandru în urma

infracțiunii comise de către inculpații Lupu Alexei și Scrob Serghei.

Cu referire la cerința apelantului privind casarea parțială a sentinței judecătoriei

Cimișlia, sediul Central din 14 octombrie 2019, în partea ce ține de cheltuielile de

judecată suportate de stat în cadrul procesului penal, instanța de apel a respins-o ca

fiind nefondată și a remarcat faptul că. pe prezenta cauză au fost efectuate următoarele

rapoarte, și anume, raportul de constatare medică-legală din 20.03.2017, în sumă de

69 lei (f.d.24 vol. I); raport de expertiză judiciară nr.51 din 27.04.2017 în sumă de

1640 lei (f.d.59-62 vol. I); raport de expertiză judiciară în comisie nr.177 din

09.06.2017 în sumă de 7 680 lei (f.d.102-105 vol. I) și raport de expertiză judiciară

nr.298 din 01.09.2017 în sumă de 1400 lei (f.d.147-148 vol. I).

Prin urmare, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul lui Scrob

Serghei și Lupu Alexei a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în cadrul

procesului, în sumă totală de 10789 lei, or rapoartele de expertizele judiciare sus

menționate au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea constatării

infracțiunii comise de către inculpați, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii.

numele inculpatului Scrob Serghei, care, fără a invoca nici un temei de drept prevăzut

la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, argumentând că la examinarea cauzei în

instanța de fond au fost comise grave încălcări, prin faptul că judecarea cauzei în

4

instanța de apel a avut loc fără participarea inculpatului Lupu Alexei.

5.1 În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat de partea apărării, prin

care solicită ca acesta să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Din conținutul recursului ordinar declarat de apărătorul inculpatului se constată

că, autorul își exprimă dezacordul cu hotărârea instanței de apel, invocând formal

temeiurile de casare din art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care prevede

că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond, în cazul în care nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și

argumentarea ilegalității deciziei contestate prin prisma acestui temei.

Concomitent, Colegiul penal reține că, deși avocatul Găină Alexandru declară

recurs în numele inculpatului Scrob Serghei, în conținutul recursului ordinar nu

abordează careva probleme de drept, nu indică la careva erori comise de instanța de

apel ce ar genera casarea acesteia, nu-și argumentează recursul în sensul declarat,

însă invoca încălcarea procedurii de examinare a cauzei prevăzută de art.413 alin.(1),

321 alin.(1) Cod de procedură penală.

Pornind de la aceea că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza

chestiunilor de drept, Colegiul penal apreciază că recursul declarat de avocatul Găină

Alexandru în numele inculpatului, în esență, este mai degrabă un „apel deghizat”,

decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se bazează pe

argumente formal invocate, în prezent nu există „circumstanțe cu caracter

substanțial și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea instanței de apel

sau în cea a primei instanțe.

Colegiul penal ține să evidențieze că, invocarea formală a unor temeiuri de

casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu va face obiect de

examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art.24

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Completarea din oficiu a

5

cererii de recurs cu argumente de drept care nu sânt invocate în conținut, este

contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

Instanța de recurs nu se va expune cu privire la pretinsele erori de drept

prevăzute de pct.8) din alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, întrucât

semnalându-le, autorul cererii de recurs a eșuat să descrie esența acestora și relevanța

lor pentru cauza dată.

Cu referire la argumentele părții apărării precum că, instanța de apel a examinat

dosarul în lipsa inculpatului Lupu Alexei, încălcând procedura de examinare a cauzei

prevăzuta de art.413 alin.(1), 321 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal le

consideră neîntemeiate și urmează a fi respinse.

În contextul dat, Colegiul penal menționează că, potrivit prevederilor art.321

alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de

apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul

articol. Alineatul (2) pct.3) al aceluiași articol stipulează, că judecarea cauzei în lipsa

inculpatului poate avea loc în cazul examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor

infracțiuni ușoare când inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

Potrivit materialelor cauzei se constată că, prin sentința judecătoriei Cimișlia,

sediul Central din 14 octombrie 2019, Scrob Serghei și Lupu Alexei a fost recunoscuți

vinovați și condamnați în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Cauza penală a fost examinată în baza prevederilor art.3641 Cod de procedură

penală.

La data de 29 octombrie 2019, împotriva nominalizate a declarat recurs avocatul

Găină Alexandru în numele inculpatului Scrob Serghei, sentința fiind contestată cu

apel doar în partea ce ține de latura civilă. (f.d.105 vol. III).

Sentința nu a fost contestată cu apel de către inculpatul Lupu Alexei sau

avocatului acestuia Curtev Alexandr, însă în instanța de apel, avocatul acestuia a

depus o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa inculpatului Lupu

Alexei, informând instanța de apel despre faptul că, Lupu Alexei a recunoscut

vinovăția în comiterea infracțiunii încriminate, a executat pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 octombrie 2019, sub formă de

amendă și nu a declarat careva obiecții asupra sentinței. (f.d.127 vol. III)

Conform procesului verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 29

decembrie 2019 (f.d.144-147 Vol. III), fiind pusă în discuție posibilitatea examinării

cauzei în lipsa inculpatului Lupu Alexei, atât inculpatul Scrob Serghei cât și avocatul

acestuia Găină Alexandru au considerat posibil examinarea cauza în lipsa acestuia, ca

urmare instanța de apel a dispus judecarea cauzei penale în lipsa inculpatului Lupu

Alexei, astfel, Colegiul penal reține, că careva prevederi legale a legislației

procesual-penale nu au fost încălcate.

Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, avocatul Găină Alexandru deși

declară recurs ordinar în numele inculpatului Scrob Serghei, în conținutul cererii de

recurs face referire la încălcarea drepturilor inculpatului Lupu Alexei.

6

În acest sens, instanța de recurs menționează că, alin.(1) art.70 Cod de procedură

penală, stipulează expres că avocatul poate participa în procesul penal în calitate de

apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al

acestuia, precum și la solicitarea altor persoane, cu consimțământul persoanelor

interesele cărora urmează să le apere, însă la materialele cauzei nu există un careva act

ce ar confirma consimțământul inculpatului Lupu Alexei de a-i fi apărate drepturile de

către avocatul Găină Alexandru,

Mai mult de atât, Colegiul penal notează că potrivit art.420 alin.(4) Cod de

procedură stipulează că nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate la art.401 Cod de procedură penală, nu au folosit calea de atac

apelul, ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Astfel, odată ce

argumentele invocate în prezentul recurs nu au constituit obiect de examinare în

instanța ierarhic inferioară – instanța de apel, acestea nu pot fi preluate spre

examinare de instanța de recurs.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiul indicat de

recurent nu s-a confirmat în instanța de recurs din punct de vedere al prezenței erorii

de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în decizia instanței de apel,

în sensul rejudecării hotărârii judecătorești și potrivit legii, se impune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Găină Alexandru

în numele inculpatului Scrob Serghei, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 24 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Scrob Serghei

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 19 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-06-04
0,95
1ra-724/2020 — art. 155, 166 alin.2 lit.b, f CP
Dosarul nr.1ra-724/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 06 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac ex
CSJ 2019-08-29
0,95
1ra-1183/2019 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1183/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 31 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, examinân
CSJ 2020-07-14
0,95
1ra-902/2020 — art.164 alin.2 lit.e,171 alin.2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-902/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 13 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac e
CSJ 2022-10-20
0,95
1ra-584/22 — art.264/1 al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-584/2022 1-21000387-01-1ra-14042022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 14 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Plămădeală
CSJ 2020-09-23
0,95
1ra-1655/20 — art. 326 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1655/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 septembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie exami
Sursă