ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.08.2019

1ra-1414/2019 — art.145 alin.2 lit.i, j CP

HOTĂRÂRE
28.08.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.145 alin.2 lit.i, j CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1414/2019 — art.145 alin.2 lit.i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1414/2019

Curtea Supremă de Justiție

17 iulie 2019 mun.

Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie

2018, declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău

Scutelnic Cătălin, de către avocatul Corjan Angela în numele inculpatului

Grebenșcikov Eli și de către inculpatul Grebenșcikov Eli, în cauza penală în privința

inculpaților

Grebenșcicov Eli XXX, născut

la XXX, originar din XXX,

domiciliat în XXX;

Vasilevschi Ivan XXX, născut la

XXX, originar și domiciliat în

XXX.

Termenul examinării cauzei:

Vasilevschi Ivan și Grebenșcikov Eli au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal - Vasilevschi Ivan la 17 ani închisoare și

Grebenșcikov Eli la detențiune pe viață, ambii cu executarea pedepselor în penitenciar

de tip închis.

Ivan, în perioada 05 noiembrie 2014, ora 20:00 și 06 noiembrie 2014, ora 06:00,

aflându-se pe teritoriul instituției de învățământ nr.85 din str. Constantin Stamati 10,

mun. Chișinău, în timp ce consumau băuturi alcoolice împreună cu Șadrin Serghei,

urmărind scopul de a-l omorî pe acesta, în baza relațiilor ostile spontan apărute,

acționând cu intenție directă, folosind un cuțit și o creangă, cu o deosebită cruzime,

dându-și seama că-i provoacă victimei chinuri și suferințe deosebite, i-au aplicat

multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. Cu același cuțit, inculpații, au tăiat

pielea și mușchii de la mâna stângă a lui Șadrin Serghei, apoi de la încheietura mâinii

au smuls-o și au dus-o în parcul „Valea Morilor” unde au plasat-o pe o bancă. În urma

leziunilor corporale primite, Șadrin Serghei a decedat.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2197 din 07.11.2014-

1

21.01.2015, la examinarea cadavrului lui Șadrin Serghei au fost depistate: plăgi

înțepate-tăiate și tăiate, penetrante și nepenetrante, tansfixiantă și oarbe ale capului,

gâtului și abdomenului cu lezarea țesuturilor moi, limbii, a pachetului vasculo-nervos

al gâtului, stomacului și intestinului gros, însoțite de hemoragie acută - leziuni ce au

fost produse intravital, cu nu mai mult de 40 min. până la deces, prin mecanism de

înțepare-tăiere și tăiere cu un obiect ascuțit, înțepător-tăietor cu lamă cu un singur tăiș;

dezmembrarea totală a mâinii stângi: lezarea țesuturilor moi, fractura cominutivă a

radiusului și dezarticularea ulnei; plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap,

echimoze pe gât; avulsia dinților 1,2 pe mandibulă din dreapta; hemoragii în țesuturile

moi pericraniene, fractura oaselor nazale - leziuni ce au fost produse intravital la

acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) contondent (-e), dur (-e) (inclusiv pumnii,

picioarele) - leziuni care au condus la decesul acestuia.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților în baza art.145 alin.(2) lit.i) și j)

Cod penal - omorul intenționat a unei persoane, cu calificativele săvârșit de două

persoane și cu deosebită cruzime.

3.1. La data de 16 martie 2016 – avocatul Bosîi Constantin în numele

inculpatului Vasilevschi Ivan, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

acțiunile lui Vasilevschi Ivan să fie recalificate în baza art.49, 323 Cod penal,

invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a

decis că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2)

lit.i) și j) Cod penal; - nu sunt probă că inculpatul ar fi aplicat lovituri cu cu creanga și

cu cuțitul; - fapta lui Vasilevschi Ivan nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii pentru care a fost condamnat, și anume latura obiectivă și subiectivă; -

inculpatul nu a întreprins nicio acțiune violente față de victimă atâta timp cât aceasta a

fost în viață, însă a contribuit la ascunderea faptei infracțiunii, prin „ținerea mâinii cu

piciorul pentru a fi tăiată și a ascunde faptele de poliție”; - acuzarea nu a stabilit rolul

fiecărui inculpat la săvârșirea faptei incriminate; - toate probele administrate de către

organul de urmărire penală demonstrează că anume Grebenșcikov Eli a săvârșit

infracțiunea de omor; - instanța nu a ținut cont de declarațiile suplimentare ale

expertului, potrivit cărora moartea lui Șadrin Serghei a survenit în rezultatul

hemoragiei acute apărute în urma plăgilor înțepate-tăiate ale gâtului cu lezarea

țesuturilor moi și a vaselor magistrale, dar nu din tăierii mâinii; - prezența loviturilor

de cuțit și cu creanga, care cert au fost demonstrate că nu au fost aplicate de către

Vasilevschi Ivan, nu sunt suficiente pentru a reține în acțiunile acestuia circumstanța

agravantă a omorului - cu o deosebită cruzime; - la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța urmează să țină seama de prevederile art.7, 61 și 75 Cod penal, de

gravitatea faptei săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, precum

și de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului, or, inculpatul Vasilevschi Ivan a

săvârșit o infracțiune, care, potrivit art.16 alin.(4) Cod penal, se referă la categoria

celor grave, la locul de trai se caracterizează pozitiv, ca circumstanță atenuantă se

reține căința sinceră de cele săvârșite, vârsta inculpatului și amoralitatea acțiunilor

victimei, care a provocat infracțiunea.

3.2. La data de 18 mai 2018 – inculpatul Grebenșcikov Eli, solicitând casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

2

pentru prima instanță, prin care să fie achitat sau, în cazul în care va fi recunoscut

vinovat, să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, invocând că martorii audiați nu sunt

martorii oculari care au văzut conflictul, iar pe parcursul examinări cauzei au depus

declarați contradectorii; - partea acuzării se băzează numai pe declarațiile inculpatului

Vasilevschi Ivan, care este cointeresat deoarece singur este învinuit; - rapoartele de

expertiză nu demonstrează că, pe hainele lui sunt urme de sânge ale victimei, pe când

pe ale lui Vasilevschi Ivan demonstrează.

3.3. La data de 23 martie 2016 – avocații Corjan Angela și Rotaru Ilie în

numele inculpatului Grebenșcikov Eli, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care fapta lui Grebenșcikov Eli să fie recalificată sau în infracțiunea prevăzută la

art.151 alin.(4) Cod penal, sau în cea prevăzută la art.145 alin.(1) Cod penal, adică -

omorul intenționat asupra unei persoane săvârșit de o persoană. A-l achita pe

Grebenșcikov Eli pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către el, cu reabilitarea și

repunerea lui în drepturi, invocând că instanța a admis o eroare gravă de fapt care a

afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - nu

sunt stabilite probe suficiente pentru a încadra acțiunile lui Grebenșcikov Eli în baza

art.145. alin.(2) lit.i), j) Cod penal; - nu a fost stabilit în cadrul urmăririi penale și nu

este indicat în rechizitoriu niciun martor ocular care poate relata circumstanțe

importante pentru elucidarea cazului; - instanța nu a dat deplină eficiență prevederilor

art.75 alin.(1) Cod penal și i-a stabilit o pedeapsă prea aspră; - aplicarea pedepsei

maxime nu este justificată; - la stabilirea „profilului psihologic”, potrivit raportului de

expertiză psihiatrică în privința lui Grebenșcikov Eli, concluziile expertului se

bazează doar pe declarațiile unor martori așa ziși „foști prieteni”, la număr

aproximativ 8-10 persoane, cu care s-au întâlnit la magazin cei doi învinuiți în seara

incidentului și care, au fost audiați în cadrul urmăririi penale. În raportul menționat nu

s-a făcut referire nici la caracteristica de la ultimul loc de trai și nici de la ultimul loc

de muncă, prezentată procurorului în faza de urmărire penală, unde Grebenșcikov Eli

este caracterizat pozitiv de către colegii de muncă și conducerea întreprinderii la care

a fost angajat.

2018, apelurile declarate de către inculpatul Grebenșcikov Eli, avocații Corjan Angela

și Rotaru Ilie în numele acestuia, avocatul Bosîi Constantin în numele inculpatului

Vasilevschi Ivan au fost admise, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, în baza

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, în partea stabilirii și individualizării

pedepsei inculpaților, rejudecată cauza în această parte și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grebenșcikov Eli și

Vasilevschi Ivan, recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.145

alin.(2) lit.i), j) Cod penal, au fost condamnați - Grebenșcikov Eli la 20 ani închisoare

și Vasilevschi Ivan la 13 ani și 4 luni închisoare, cu executarea pedepselor în

penitenciar de tip închis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat

apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le

conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului

Grebenșcikov Eli de comiterea infracțiunii incriminate, fiind întrunite toate

3

elementele constitutive ale acesteia, fapta acestuia fiimd corect încadrată în

infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal.

Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului Grebenșcikov

Eli se confirmă prin declarațiile martorilor: reprezentantului Preturii sec. Rîșcani,

mun. Chișinău Furculița Mihail, Chifa Iulian Toca Ludmila, Tîrziu Valeriu, Bejanu

Alexandru, Constantinov Denis, Iacovlev Alexei, Stațenco Vladimir, Pominov

Eugeniu, Lazăr Axenia, Chiriac Parascovia și expertul Grinceșan Eugeniu, și actele

cauzei: - procesele-verbale de cercetare la fața locului din 06.11.2014 (f.d.10-21, 41-

46 vol.1), de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11.11.2014 (f.d.108-116,

vol.2), de confruntare din 23.02.2015 (f.d.53-54, 55-56 vol.3), de examinare a

documentului din 22.01.2015 (f.d.57-59, vol.2), de percheziție din 10.11.2014, de

ridicare din 10.11.2014 (f.d.77, vol.1), de percheziție corporală din 10.11.2014 (f.d.

97, vol.2); rapoartele de expertiză medico-legală nr.2197 din 21.01.2015,

nr.170D/2200 din 23.01.2015, nr.926 din 27.11.2014, nr.927 din 25.11.2014, nr.928

din 20.11.2014, nr.929 din 20.11.2014, nr.930 din 25.11.2014, nr.970 din 15.12.2014,

nr.993 din 10.12.2014 (f.d. 112-120, 128-130, 170-171, 179-180, 188-189, 197-198,

206-207, 215-218, 226-227, vol.1), de expertiză psihiatrică-legală de ambalator

nr.116a-2015 din 17.02.2015 (f.d.242-245, vol.1) și psihiatrică-legală de staționar

nr.24s-2015 din 14.04.2015 (f.d.138-141, vol.3).

Instanța de apel a menționat că declarațiile inculpatului și ale avocatului

acestuia se combat prin totalitatea de probe enumerate mai sus și cercetate conform

art.101 Cod de procedură penală, vinovăția lui Grebenșcikov Eli fiind cert dovedită,

iar nerecunoașterea vinovăției și argumentele aduse în aceste sens, instanța a apreciat-

o ca fiind o metodă de apărare a inculpatului și de a se eschiva de la răspundere

penală.

Cu referire la declarațiile suplimentare date de către inculpatul Vasilevschi

Ivan, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect și justificat a acordat pondere

cestor declarații, care le confirmă pe cele date în cadrul urmării penale, la audierea

primară. Or, acestea coroborează și cu declarațiile martorilor date în cadrul cercetării

judecătorești și probele scrise cercetate.

Instanța de apel a avut în vedere și influența pe care Grebenșcikov Eli o are față

de Vasilevschi Ivan, or, în ședința de judecată ultimul a fost de acord să dea declarații

suplimentare doar în absența lui Grebenșcikov Eli. Mai mult, Vasilevschi Ivan a

refuzat chiar să fie escortat la ședințele de judecată, iar Grebenșcikov Eli, în lipsa

celui dintâi, i-a transmis un mesaj.

Instanța a reținut, din declarațiile martorilor că, Grebenșcikov Eli, pe fondul

consumului de alcool, devenea agresiv și își demonstra superioritatea.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, prima instanță just a reținut

declarațiile martorului Chifu Iulian ca fiind veridice, deoarece ele coroborează cu

celelalte probe, or, acesta a relatat despre circumstanțele crimei amănunțit, care puteau

fi aflate doar din primele surse, adică de la inculpații care au comis crima.

Instanța de apel a respins argumentul avocatului, precum că prima instanță

eronat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile lui Vasilevschi Ivan și ale

martorului Chifu Iulian, menționând că, soluția de recunoaștere a vinovăției lui

Grebenșcikov Eli nu s-a axat în exclusivitate pe declarațiile celor doi, ci pe un

ansamblu de probe care dovedesc cu certitudine culpabilitatea lui Grebenșcikov Eli în

comiterea infracțiunii de omor intenționat.

4

La fel, instanța de apel a respins argumentele apărării privind recalificarea

faptei inculpatului în infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(1) Cod penal, indicând că,

în speță, elementul infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal – cu o

deosebită cruzime, este demonstrat prin cumulul de probe administrate de către

organul de urmărire penală și în special prin raportul de expertiză medico-legală

nr.2197 din 21.01.2015, precum și de modul și mijloacele cu care a fost comisă crima,

de gradul leziunilor corporale, de numărul acestora, de acțiunile la care victima a fost

supusă torturii, de faptul că, chiar și atunci când aceasta statea jos, fără mișcare,

inculpatul a continuat să-i aplice lovituri, inclusiv să-i dezmembreze mâna.

Semnul calificativ - de două sau mai multe persoane, se demonstrează prin

însăși faptul că, la săvârșirea infracțiunii, au participat Grebenșcikov Eli împreună cu

Vasilevschi Ivan, fapt demonstrat, la fel, prin probele administrate de către organul de

urmărire penală.

La fel, instanța de apel a respins argumentele apărării privind recalificarea

faptei inculpatului în infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal, indicând că,

în speță, este cert faptul că, inculpații au avut intenție directă de a-l lipsi de viață pe

Șadrin Serghei, element care nu este propriu elementelor infracțiunii prevăzute de

art.151 alin.(4) Cod penal.

Cu referire la stabilirea categorie și termenului pedepsei, instanța de apel a

menționat următoarele.

Privind pedeapsa aplicată lui Vasilevschi Ivan, instanța de apel a conchis că, la

momentul adoptării sentinței, pedeapsa stabilită acestuia corespundea prevederilor

art.7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată conform prevederilor legale,

însă, art.70 Cod penal a fost modificat prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în vigoare

de la 20.12.2016, fiind completat cu alineatul (31), care prevede că, la aplicarea

pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani,

care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se

reduce cu o treime și astfel, în virtutea art.10 alin.(1) Cod penal, inculpatului urmează

a-i fi stabilită o altă pedeapsă, care să fie în corespundere cu art.70 alin.(31) Cod

penal, or, la data săvârșirii infracțiuinii, vârsta lui Vasilevschi Ivan era cuprinsă între

18 și 21 de ani.

Drept urmare, maximul pedepsei prevăzute de art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod

penal, a fost redus cu o treime, fiindu-i stabilită astfel, pedeapsa sub formă de

închisoare de 13 ani și 4 luni.

La stabilirea acestei pedepse, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.61

și 75 Cod penal, de faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune excepțional gravă, de

persoana acestuia, de lipsa circumstanțelor agravante, precum și de influența pedepsei

asupra corectării și reeducării inculpatului.

Privind pedeapsa aplicată lui Grebenșcikov Eli, instanța de apel a conchis că,

prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.6, 7, 61, 75, 78 alin.(3)

Cod penal și i-a aplicat acestuia o pedeapsă contrară acestor norme.

Prin urmare, ținând cont de normele pre-citate, de circumstanțele cauzei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor expețional de

grave, de personalitatea inculpatului, care se caracterizează negativ, că anterior a fost

judecat, că antecedentele penale sunt stinse, că circumstanța atenuante sau agravante

nu au fost stabilite, de comportamentul inculpatului în viața socială, dinaintea și după

săvârșirea infracțiunii, de urmările prejudiciabile ale faptei, precum și de influența

5

pedepsei asupra corijării și reeducării inculpatului, instanța de apel a conchis că

pedeapsa echitabilă pentru fapta comisă va fi pedeapsa sub formă de 20 de ani

închisoare.

5.1. La data de 26 octombrie 2018 – procurorul, care, indicând temeiul prevăzut

de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și

menținerea sentinței, invocând că instanța nu a dat deplină eficiență prevederilor

art.61 și 75 Cod penal și a aplicat față de inculpați pedepse prea blânde; - instanța nu a

avut în vedere că, fapta săvârșită de către inculpați se prezintă ca o rezonanță social

deosebit de sporită, de rolul și scopul pedepsei penale, consecințele faptei săvârșite,

modul în care a fost săvârșită infracțiunea; - pedeapsa redusă până la minimul

prevăzut de sancțiune, se consideră echitabilă atunci când a fost constatat cumulul de

circumstanțe atenuante prevăzute la art.76 Cod penal, fapt însă care nu este prezent în

respectiva cauză penală.

5.2. La 09 noiembrie 2018 – inculpatul Grebenșcikov Eli, care fără să indice

vreun temei din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie dispusă achitarea lui, pe motiv că el nu a săvârșit infracțiunea

incriminată sau să fie dispusă rejudecarea cauzei în prima instanță, invocând că

instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a constatat că

infracțiunea a fost comisă de către el; - sentința de condamnare este bazată doar pe

presupuneri, ori nu există nicio probă directă care să arate că anume el a comis fapta

incriminată; - declarațiile inculpatului Vasilevschi Ivan nu pot fi luate în considerare,

deoarece este și el inculpat de săvârșirea aceleiași infracțiuni în aceeași cauză penală,

precum și sunt contradictorii; - potrivit rapoartelor de expertiză, pe hainele lui nu au

fost găsite urme de sânge, însă pe ale lui Vasilevschi Ivan au fost; - acesta intenționat

a declarat că infracțiunea a fost comisă de către Grebenșcikov Eli, dorind să scape de

răspundere penală, pe când el (Grebenșcikov Eli) nici nu a cunoscut despre comiterea

acestei infracțiuni până la momentul reținerii lui de către organul de urmărire penală; -

la fel, la locul săvârșirii faptei, nu au fost găsite amprente ce i-ar aparține; - nu a fost

găsită arma cu care a fost săvârșită infracțiunea; - atât prima instanță, cât și instanța de

apel au respins, fără a-și motiva hotărârile, cererea privind efectuarea expertizei ADN,

precum și audierea martorilor apărării.

5.3. La data de 09 noiembrie 2018 și 03 iulie 2019 – avocatul Corjan Angela în

numele inculpatului Grebenșcikov Eli, care, indicând temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie recalificată fapta

inculpatului în infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal sau să fie dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, admiterea

dispunerii analizei la laborator în lanțuri polimerice ADN și ARN, cu atragerea

specialistului din cadrul SRL „Briomed Test”, iar în cazul în care instanța va

considera că inculpatul urmează a fi tras la răspundere penală, să-i aplice o pedeapsă

mai blândă, invocând că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel; - instanțele neîntemeiat au respins cererea privind efectuarea

expertizei ADN și ARN; - instanța de apel nu a examinat cererea apărătorului privind

inadmisibilitatea și ilegalitatea unor probe, și anume a declarațiilor inculpatului

Vasilevschi Ivan, care cad sub incidența prevederilor art.90 alin.(3) pct.8) Cod de

6

procedură penală, ale lui Chifa Iulian, care cad sub incidența prevederilor art.90 și 93

Cod de procedură penală, acesta fiind scos de sub urmărire penală pentru comiterea

aceleiași infracțiuni, precum și sunt contradictorii; - instanțele au apreciat arbitrar

probele și circumstanțele cauzei; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - atât prima

instanță, cât și instanța de apel au omis prevederile art.314 Cod de procedură penală; -

sentința de condamnare în privința lui Grebenșcikov Eli este bazată doar pe

presupuneri.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

În susținerea recursurilor, recurenții invocă temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, care statuează că, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Totodată, Colegiul penal sesizează că, inculpatul, deși nu indică niciun temei

prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, acesta invocă precum că nu este

vinovat de cele incriminate, argument care se încadrează în temeiul prevăzut de pct.8)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Consecvent, analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în

recursurile declarate, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare.

Colegiul penal reține că, decizia instanței de apel a fost contestată în partea

condamnării lui Grebenșcikov Eli în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal și în

partea stabilirii pedepselor inculpaților Grebenșcikov Eli și Vasilevschi Ivan.

Cu referire la recursurile declarate de către inculpatul Grebenșcikov Eli și

avocatul acestuia Corjan Angela.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect

al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acestea).

Cu referire la hotărârile adoptate de către instanțele de fond, Colegiul penal

constată că, prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de procedură penală,

judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de către

părți, a audiat inculpații și martorii, a cercetat materialele administrate de către

organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv și care au format

7

convingerea instanței că, vinovăția lui Grebenșcikov Eli în săvârșirea infracțiuni

prevăzute de art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, a fost dovedită integral.

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o

apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra

temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind vinovăția inculpatei

Vădănescu Lidia.

Probele indicate în decizia instanței de apel au fost examinate complet și

obiectiv, acestea demonstrează faptul comiterii de către Grebenșcikov Eli a

infracțiunii incriminate, fiind corect apreciate de către instanța de apel.

În urma examinării cererii de apel, instanța de apel întemeiat a concluzionat

despre existența elementelor componente ale infracțiunii incriminate inculpatului,

inclusiv vinovăția acestuia, argumentând totodată, netemeinicia afirmațiilor

apelanților, precum că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, fapta fiind greșit încadrată juridic.

Complementar, Colegiul penal reiterează observația privind faptul că

recursurile se rezumă în principal la modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și, în acest sens, menționează că aceste argumente nu se încadrează în niciun

temei dintre cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea

probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în

instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce

ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Totodată, Colegiul penal reține că, contar argumentelor avocatului Corjan

Angela în numele inculpatului Grebenșcikov Eli în recurs, instanța de apel s-a expus

pe larg asupra argumentelor invocate în apeluri, aplicând legislația pertinentă speței,

cu interpretarea justă a ei, iar recursul, în situația respectivă, este declarativ și

contravine faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate corespunzător de

către instanțele de fond, conform art.314 și 414 Cod de procedură penală, care s-au

pronunțat argumentat și detaliat asupra lor.

Aceste argumente ale recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept

statuată în cauză, dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale

și procesual penale, pronunțând o decizie legală și întemeiată.

Colegiul penal menționează că, în contextul expus, reiterarea de către instanța

de recurs a alegațiilor instanței de apel este inoportună, or, Colegiul penal le consideră

legale și întemeiate.

În sensul celor relatate, Colegiul penal, va ține seama și de jurisprudența

CtEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în

care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs

Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a

instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept

reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului Grebenșcikov Eli.

Consecvent, făcând o analiză a argumentelor invocate în recursurile declarate

de către inculpat și avocatul acestuia în raport cu apelurile declarate și textul deciziei

8

instanței de apel, Colegiul penal constată că, recursurile repetă textul apelurilor,

argumentele expuse de către recurenți fiind anterior invocate în apel, iar instanța de

apel, examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform

art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor,

a indicat temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea respectivei soluții,

precum și motivele adoptării ei, decizia instanței de apel în partea contestată fiind în

corespundere cu prevederilor art.394 Cod de procedură penală, fiind bine

argumentată, motivată, legală și întemeiată. Colegiul penal nu a constatat existența

vreunei grave erori de drept, care ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate, în această parte.

Cu referire la recursul declarat de către procuror.

Colegiul penal reiterează că, recursul procurorului se referă doar la pedepsele

aplicate inculpaților, care consideră că sunt prea blânde, solicitând menținerea

sentinței.

În acest sens, Colegiul penal precizează că, prima instanță, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, la condamnat pe

Vasilevschi Ivan la 17 ani închisoare, iar pe Grebenșcikov Eli la detențiune pe viață.

Instanța de apel, în privința lui Vasilevschi Ivan a reținut modificările art.70

Cod penal, introduse prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în vigoare din 20.12.2016,

fiind completat cu alineatul (31), pe care, în temeiul art.10 Cod penal, le-a aplicat față

de acesta, stabilindu-i o nouă pedeapsă sub formă de 13 ani și 4 luni închisoare, iar în

privința lui Grebenșcikov Eli a reținut că, prima instanță i-a stabili pedeapsa contrar

prevederilor art.78 alin.(3) Cod penal, or, în speță, nu au fost reținute circumstanțe

agravante.

Astfel, examinând aceste motive ale instanței, Colegiul penal constată că,

instanța de apel corect a aplicat normele Codului penal, stabilindu-le inculpaților

pedepse conform acestora, or, într-adevăr, la data comiterii infracțiunii, inculpatul

Vasilevschi Ivan nu avea împlinită vârsta de 21 de ani, prevederile art.70 alin.(31) Cod

penal fiind aplicabile față de el, iar în privința inculpatului Grebenșcikov Eli, instanța

de apel corect a stabilit că, prima instanță a aplicat față de inculpat detențiunea pe

viață, deși această formă de pedeapsă, conform 78 alin.(3) Cod penal, poate fi aplicată

doar în cazurile în care au fost reținute circumstanțe agravante. În speță însă,

circumstanțe agravante nu au fost reținute.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că, poziția instanței de apel, în partea

stabilirii pedepsei penale, este una corectă, în conformitate cu legea penală, care este

bine argumentată, clară și care nu necesită a fi completată sau expusă repetat, or,

instanța de recurs își însușește în totalitate alegațiile instanței de apel la acest capitol.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de către

recurenți nu sunt acceptabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

9

servi temei pentru instanța de recurs în vederea casării hotărârii contestate, din care

considerente Colegiul penal va dispune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Scutelnic Cătălin, de către avocatul Corjan

Angela în numele inculpatului Grebenșcikov Eli și de către inculpatul Grebenșcikov

Eli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie

2018, în cauza penală în privința inculpaților Grebenșcicov Eli și Vasilevschi Ivan, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 28 august 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-02-21
0,95
1ra-68/2019 — art. 188 al. 5 CP
Dosarul nr.1ra-68/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2020-07-30
0,94
1ra-1340/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e, j CP
Dosarul nr. 1ra-1340/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena, Boico Vi
CSJ 2019-12-19
0,94
1ra-1320/2019 — art. 145 alin. 2 lit. b, e, g, j; art. 188 alin. 3 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1320/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobz
CSJ 2019-07-17
0,94
1ra-881/2019 — 27, 42 alin. 2, 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP, art. 249 CP
Dosarul nr. 1ra-881/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion Ghervas Maria Mardari Dumitru
CSJ 2020-02-27
0,94
1ra-386/2020 — art. 188 al. 2 lit. b, f, 27, 145 al. 2 lit. i CP
Dosarul nr. 1ra-386/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu
Sursă