1re-82/2019 — art.313 CPP

La 28 septembrie 2018, petiționarul Vignan Igor a depus o plângere, împotriva actelor și acțiunilor ilegale ale procurorului și procurorului ierarhic superior. În motivarea plângerii, petiționarul a invocat că, la data de 25 mai 2018, a depus o plângere la Procuratura Anticorupție în privința acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din Cadrul Consiliului Concurenței, Macarevici E, și Cărare V., care au comis infracțiunile prevăzute de art.327 și art.332 din Codul penal. La data de 09.07.2018 a primit răspunsul semnat de șeful Direcției Generale Combaterea Corupției, Marcel Labarcea, prin care i s-a comunicat că nu au fost stabilite fapte de corupție sau alte încălcări în acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul Consiliului Concurenței. La data de 23 iulie 2018, a contestat răspunsul primit către Procuratura Anticorupție. La data de 20 august 2018, a primit răspunsul nr.1735 pet/18 din 38.08.2018, semnat de procurorul în Procuratura Anticorupție, Vitalie Ivanov, prin care i s-a comunicat că temeiuri de intervenție nu sunt. La data de 03 septembrie 2018, a contestat răspunsul procurorului Vitalie Ivanov la procurorul ierarhic superior, iar la data de 20 septembrie 2018 a recepționat răspunsul semnat de către procurorul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, prin care i s-a comunicat că urmează a se adresa în instanța de contencios administrativ. Totodată, a indicat că, în răspunsurile Centrului Național Anticorupție și procurorilor lipsește analiza circumstanțelor cauzei, care au importanță pentru justa soluționare a acesteia, aceștia ignorând drepturile sale în calitate de consumator. Petiționarul a solicitat, admiterea plângerii și anularea răspunsului șefului Direcției Generale Combaterea Corupției, Marcel Labarcea nr.02 09 - 1125 din 05.07.2018, răspunsului procurorului în procuratura Anticorupție, Vitalie Ivanov nr.1735 pet/18 din 08.08.2018 și răspunsului procurorului ierarhic superior, Viorel Morari nr.2099 pet/18 - 8540 din 08.09.2018. Obligarea Procuraturii să înlăture 1 încălcările depistate și să examineze plângerea sa privind tragerea la răspundere a persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul Consiliului Concurenței, Macarevici E. și Cărare V. Recunoașterea sa în calitate de parte civilă și a Procuraturii și procurorului Vitalie Ivanov în calitate de parte civilmente responsabilă.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 ianuarie 2019 a fost respinsă plângerea petiționarului Vignan Igor, ca fiind inadmisibilă. I s-a explicat reclamantului dreptul de a se adresa în instanța de contencios administrativ.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, petiționarul Vignan Igor a declarat recurs, solicitând casarea acesteia, examinarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admise solicitările indicate în petiția sa, invocând aceleași motive, care au fost expuse în plîngere.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2019 a fost respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea încheierii atacate.

Pentru a pronunța soluția, instanța de recurs, notificând prevederile art. 313 alin. (1), (2), 437 alin. (1) pct.31) Cod de procedură penală, a menționat că, persoana este în drept să depună plângerea în ordinea art.313 din Codul de procedură penală, doar în cadrul unui proces penal. Astfel, prevederile art.313 din Codul de procedură penală, nu sunt aplicabile în cazul existenței raporturilor de contencios administrativ sau de drept contravențional. În acest sens a relevat că, răspunsurile contestate de petiționar se referă la examinarea unei petiții și nu la careva acte, acțiuni sau inacțiuni din cadrul unui proces penal, astfel, considerând corectă concluzia instanței, că prevederile art.313 din Codul de procedură penală, nu sunt aplicabile speței respective. Or, art.3 din Legea cu privire la petiționare, stabilește că respectiva lege nu se extinde asupra modului de examinare a petițiilor, prevăzut de legislația de procedură penală, de procedură civilă, de procedură de executare, cu privire la contravențiile administrative, precum și de legislația muncii. Iar faptul că petiția înaintată de Vigan Igor nu a fost examinată după placul ultimului, conform legislației procesual penale, se datorează circumstanțelor că Centrul Național Anticorupție, procurorul în Procuratura Anticorupție, Vitalie Ivanov și respectiv procurorul ierarhic superior, au considerat că respectiva petiție nu cade sub incidența acestei legislații, dar sub incidența Legii cu privire la petiționare. Totodată, Colegiul penal a remarcat că, nu stabilește niciun temei de a considera soluția adoptată de către Centrul Național Anticorupție și procurorul Vitalie Ivanov, ca fiind eronată, iar argumentele petiționarului nu rezită criticii, or, instanța de recurs a conchis că Centrul Național Anticorupție a dat un răspuns legal petiționarului, prin ce s-a asigurat scopul legislației cu privire la petiționare indicat în art. 1 al Legii respective. Mai mult decât atât, din conținutul răspunsului nr.02-09-1225 din 05.07.2018, semnat de șeful Direcției Generale Combaterea Corupției al Centrului Național Anticorupție, Marcel Tabarcea, rezultă că petiționarului i-a fost indicat expres și calea de atac a acestuia, și anume în termen de 30 de zile urma să se adreseze în instanța de contencios administrativ.

Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recurs în anulare de petiționarul Vignan Igor, prin care solicită casarea acestora, invocând aceleași motive ca și în recurs.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în 2 raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă, că decizia instanței de recurs, prin care a fost menținută încheierea primei instanțe, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, astfel recursul declarat împotriva deciziei instanței de recurs din speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. În temeiul celor menționate, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare declarat, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Vignan Igor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2019, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 3