1ra-721/2019 — Art.145 alin.2 lit.b,i,j CP

Prima instanță: 30.10.2017 – 14.05.2018;

Instanța de apel: 14.06.2018 – 11.12.2018;

Instanța de recurs: 21.02.2019 – 03.07.2019. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 mai 2018, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Cocieru Victor în baza art. 145 alin. (2) lit. b), j) Cod penal la 19 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; Raileanu Eugeniu în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Bargan Ana a fost admisă integral și s-a dispus încasarea de la Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu, în mod solidar, în beneficiul lui Bargan Ana cu titlu de prejudiciu material și moral cauzat în sumă de 100000 (una sută mii) lei. S-a respins cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea solidară de la inculpații Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu în contul statului a sumei de 87412 lei 1 cu titlu de cheltuieli judiciare. Aceste cheltuieli judiciare, fiind trecute în contul statului, potrivit prevederilor art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat, că potrivit rechizitoriului, Cocieru Victor, la 7 mai 2017, ora exactă nu a putut fi stabilită de organul de urmărire penală, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Raileanu Eugeniu, aflându-se pe malul iazului, ulterior în fâșia forestieră din imediata apropiere de fabrica de mobilă „Confort” situată pe str. Mesager 24, mun. Chișinău, în urma consumului abuziv de băuturi alcoolice, în cadrul conflictului iscat între aceștia și Bargan Serghei XXXXX, a.n. XXXXX, de la faptul că ultimul nu vroia să transmită bicicleta sportivă deținută în proprietate acestora urmare a faptului că a pierdut-o în cărți, i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale, urmare a cărora ultimul a decedat, cadavrul acestuia fiind depistat la 7 mai 2017, în jurul orelor 19:30 în fâșia forestieră indicată supra. Conform raportului de expertiză judiciară nr.61D/917 din 12 iulie 2017, moartea cet. Bargan Serghei, anul nașterii XXXXX a survenit cu circa 18-22 ore înainte de autopsie medico - legală, în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestată prin echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontală și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, echimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi parieto-temporali bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic), ce se confirmă prin modificările patologice respective depistate la necropsie și adeverite de rezultatele histologice de laborator. În proba de sânge de la cadavrul cet. Bargan Serghei s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,76%, echivalent 1,76g/l, ceea ce la persoane vii, de obicei, produce o stare de ebrietate alcoolică medie; surogate de alcool nu s-au depistat; în probele de sânge și viscere de la cadavrul numit (rinichi, ficat, stomac și intestine) nu s-au depistat derivați barbiturici, derivați de fenotiazină, derivați de benzodiazepină, alcaloizi din opiu, efedrină, derivați de amfetamină, canabionide, canabinoide sintetice (spice) (JWH-018, JWH-073). Determinarea altor canabinoide sintetice nu a fost posibilă din motivul lipsei substanțelor model de referința standard. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: trauma cranio- cerebrală închisă cu echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontală și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, echimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi pericraniene parieto-temporal bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic); traumă închisă a gâtului cu echimoze pe gât, hemoragii în țesuturile moi a gâtului din dreapta; traumă toraco-abdominală închisă cu echimoze și excoriații în regiunea cutiei toracice și abdomenului, fracturi indirecte incomplete ale coastelor 5,6,7 din stînga, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; echimoze pe membrele superioare, plagă contuză pe antebrațul stâng, echimoza în 2 regiunea genunchiului stâng. Toate leziunile descrise au fost produse cu 0-30 min înainte de deces, prin lovire cu corp (-uri) contondent (-e) cu suprafața de interacțiune limitată, în comun prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Arsuri termice prin flacăra în regiunea abdomenului și coapsei stângi au fost produse după instalarea decesului și din acest motiv nu se supune caii licării medico - legale. Reieșind din raportul de cercetare medico-criminalistică plaga de pe preparatul de piele recoltat din regiunea capului de la cadavrul Bargan Serghei a fost cauzală de un obiect contondent bont ce avea o suprafață liniară de impact (muchie). Leziuni corporale depistate la cadavrul cet. Bargan Serghei au fost produse într-un scurt timp una față de altă și din acest motiv nu este posibil de stabilit consecutivitatea lor. Moartea cet. Bargan Serghei a survenit cu circa 0-30 min. după cauzarea leziunilor corporale. După cauzarea leziunilor corporale descrise, este puțin probabil ca după cauzarea lor victima putea se întreprindă unele acțiuni (se să miște, să strige). Reieșind din localizarea leziunilor corporale, victima putea să se afle în orice poziție fața de obiectul vulnerant în momentul cauzării leziunilor corporale. Reieșind din localizarea și gravitatea leziunilor corporale depistate cauzarea lor de sine stătător sau prin cădere de la propria înălțime se exclude. Astfel, se consideră că, Cocieru Victor prin acțiunile sale intenționate, a comis omorul unei persoane, săvârșit din interes material, de doua sau mai multe persoane și cu deosebită cruzime, infracțiune prevăzută de art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) din Codul penal. Potrivit rechizitoriului, Raileanu Eugeniu, la 7 mai 2017, ora exactă nu a putut fi stabilită de organul de urmărire penală, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cocieru Victor, aflându-se pe malul iazului, ulterior în fâșia forestieră din imediata apropiere de fabrica de mobilă „Confort” situată pe str. Mesager 24, mun. Chișinău, în urma consumului abuziv de băuturi alcoolice, în cadrul conflictului iscat între aceștia și Bargan Serghei XXXXX, a.n. XXXXX, de la faptul că ultimul nu vroia să transmită bicicleta sportivă deținută în proprietate acestora urmare a faptului că a pierdut-o în cărți, i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale urmare a cărora ultimul a decedat, cadavrul acestuia fiind depistat la 7 mai 2017, în jurul orelor 19:30 în fâșia forestieră indicată supra. Conform raportului de expertiză judiciară nr.61D/917 din 12 iulie 2017, moartea cet. Bargan Serghei, anul nașterii XXXXX, a survenit cu circa 18-22 ore înainte de autopsie medico - legală, în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestată prin echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontală și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, echimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi parieto-temporali bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic), ce se confirmă prin modificările patologice respective depistate la necropsie și adeverite de rezultatele histologice de laborator. În proba de sânge de la cadavrul cet. Bargan Serghei s-a depistat alcool etilic în 3 cantitate de 1,76%, echivalent 1,76g/l, ceea ce la persoane vii, de obicei, produce o stare de ebrietate alcoolică medie; surogate de alcool nu s-au depistat; în probele de sânge și viscere de la cadavrul numit (rinichi, ficat, stomac și intestine) nu s-au depistat derivați barbiturici, derivați de fenotiazină, derivați de benzodiazepină, alcaloizi din opiu, efedrina, derivați de amfetamină, canabionide, canabinoide sintetice (spice) (JWH-018, JWH-073). Determinarea altor canabinoide sintetice nu a fost posibila din motivul lipsei substanțelor model de referința standard. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: trauma cranio- cerebrală închisă cu echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontală și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, ehimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi pericraniene parieto-temporal bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic); traumă închisă a gâtului cu echimoze pe gât, hemoragii în țesuturile moi a gâtului din dreapta; traumă toraco-abdominală închisă cu echimoze și excoriații în regiunea cutiei toracice și abdomenului, fracturi indirecte incomplete ale coastelor 5,6,7 din stînga, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; echimoze pe membrele superioare, plagă contuză pe antebrațul stâng, echimoza în regiunea genunchiului stâng. Toate leziunile descrise mai sus au fost produse cu 0-30 min înainte de deces, prin lovire cu corp (-uri) contondent (-e) cu suprafața de interacțiune limitată, în comun prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Arsuri termice prin flacăra în regiunea abdomenului și coapsei stângi au fost produse după instalarea decesului și din acest motiv nu se supune caii licării medico - legale. Reieșind din raport de cercetare medico-criminalistică plaga de pe preparatul de piele recoltat din regiunea capului de la cadavrul Bargan Serghei a fost cauzală de un obiect contondent bont ce avea o suprafață liniară de impact (muchie). Leziuni corporale depistate la cadavrul cet. Bargan Serghei au fost produse într-un scurt timp una față de altă și din acest motiv nu este posibil de stabilit consecutivitatea lor. Moartea cet. Bargan Serghei a survenit cu circa 0-30 min după cauzarea leziunilor corporale. După cauzarea leziunilor corporale descrise mai sus este puțin probabil că după cauzarea lor victima putea se întreprindă unele acțiuni (se să miște, să strige). Reieșind din localizarea leziunilor corporale, victima putea se afla în orice poziția fața de obiect vulnerant în momentul cauzării leziunilor corporale. Reieșind din localizarea și gravitatea leziunilor corporale depistate cauzarea lor de sine stătător sau prin cădere de la propria înălțime se exclude. Astfel, se consideră că, Raileanu Eugeniu prin acțiunile sale intenționate, a comis omorul unei persoane, săvârșit din interes material, de doua sau mai multe persoane și cu deosebită cruzime, infracțiune prevăzută de art.145 alin.(2) lit. b), i), j) din Codul penal. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror, de inculpatul Cocieru Victor, de apărătorul Tirioșchin Denis în numele inculpatului Cocieru Victor și de apărătorul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu. 4 3.1. Procurorul a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cocieru Victor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal la detențiune pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și Raileanu Eugeniu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal la 20 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A încasa în mod solidar de la Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu suma de 87412 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, de admis. În motivare a indicat că, instanța de fond a ignorat prevederile art.101 Cod de procedură penală, ceia ce s-a soldat cu reîncadrarea incorectă a acțiunilor inculpaților Cocieru Victor din art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal în baza art. 145 alin. (2) lit. b), j) Cod penal, iar a lui Raileanu Eugeniu din art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, or, probele administrate în cauză dată dovedesc incontestabil vinovăția acestora de comiterea infracțiunii de omor a părții vătămate Bargan Serghei, deoarece au acționat de comun acord în timpul săvârșirii infracțiunii, au coordonat acțiunile în timpul, cât și în perioada imediat următoare săvârșirii infracțiunii, au întreprins acțiuni concrete întru nimicirea urmelor infracțiunii, astfel că, altă calificare acțiunilor acestora decât art.145 alin.(2) lit. b), e), j) Cod penal, nu este posibilă. În opinia acuzatorului de stat, declarațiile inculpaților urmau a fi apreciate critic, fiindcă nu corespund realității și ascund multe detalii din ceea ce a avut loc de fapt la fața locului, cruzimea cu care aceștia au acționat inițial asupra persoanei vii, care au continuat chiar și după decesul acesteia, fapte confirmate prin probe. Apelantul a menționat că, în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, a fost stabilit cu certitudine că nu Cocieru Victor, ci Raileanu Eugeniu a fost acela, care după omorul lui Bargan Serghei, a luat bunurile ultimului. În astfel de circumstanțe, nu este clară poziția inculpatului Raileanu Eugeniu, că s-a speriat de acțiunile lui Cocieru Victor și s-a blocat, deoarece ele contravin chiar acțiunilor ulterioare întreprinse de primul, or, nu este logic ca o persoană speriată la maximum să aibă grijă de a strânge și lua de la fața locului bunurile victimei pierdute în cărți, ceea ce indică asupra intenției directe a acestuia de a săvârși omor și nicidecum a favoriza. Totodată, a relevat că, proba de bază pe care instanța a pus-o ca temei de recalificare a acțiunilor lui Raileanu Eugeniu, a fost anume declarațiile date de acesta și Cocieru Victor la diferite etape procesuale, or, aceste declarații date la diferite etape prezintă neconcordanțe esențiale cu întreg materialul probator acumulat în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești. Mai mult ca atât, că însăși inculpatul Raileanu Eugeniu a declarat că, s-a apropiat și a aplicat lovituri victimei Bargan Serghei, prin urmare a dorit să participe la comiterea infracțiunii de omor. În ce privește pedepsele aplicate inculpaților Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu, procurorul a considerat că sunt prea blânde, greșit individualizate, neproporționale faptei și pericolului social al infractorilor, lipsită de temei juridic și neargumentate, deoarece instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei penale, care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi 5 infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, astfel, ignorând prevederile art. 61, 75 Cod penal. De asemenea, procurorul apelant și-a exprimat dezacordul său cu soluția instanței de fond privind respingerea cererii acuzatorului de stat de încasare a cheltuielilor pentru efectuarea constatărilor și expertizelor din contul inculpaților Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu, ca fiind neîntemeiată, și în acest sens, notificând prevederile art. art.143 alin.(2), art.227 alin.(2) pct. 1) și pct.5), 229 din Codul de procedură penală, art.75 alin.(1) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr.68 din 14.04.2016, a menționat că, pentru a fi întocmite și anexate la materialele cauzei penale raportul de constatare medico-legală nr.917 din 11 iulie 2017, raportul de expertiză judiciară nr.61D/917 din 12 iulie 2017, raportul de expertiză extrajudiciară nr.170 din 29 mai 2017, raportului de expertiză extrajudiciară nr.184 din 29 mai 2017, raportul de expertiză judiciară nr.193 din 19 iulie 2017, raportul de expertiză judiciară nr.281 din 18 septembrie 2017 și raportului de expertiză judiciară nr.179 din 27 iulie 2017, au fost efectuate acțiuni procesuale cum ar fi numirea acestora, la fel, au fost întocmite de experți, fapte care cad expres sub incidența art.227 alin.(2) din Codul de procedură penală. Din aceste considerente, apelantul a considerat greșită și ilegală soluția instanței de respingere a cererii acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor pentru efectuarea constatărilor și expertizelor din contul inculpaților Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu, deoarece potrivit art.229 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare trebuie să fie suportate de condamnat. 3.2. Inculpatul Cocieru Victor a solicitat casarea sentinței contestate, cu recalificarea faptei și aplicarea unei pedepse mai blânde, indicând că nu este de acord cu calificarea infracțiunii incriminate, or instanța de fond nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, și anume, că după plecarea inculpatului victima era încă vie, respectiv, inculpatul consideră că nu urmează să poarte răspundere pentru decesul victimei. 3.3. Apărătorul Denis Tirioșchin în numele inculpatului Cocieru Victor a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. În motivare a indicat că, nu poate fi imputată inculpatului Cocieru Victor comiterea omorului părții vătămate Bargan Serghei, deoarece sunt divergențe esențiale în ce privește decesul victimei, or, potrivit rechizitoriului infracțiunea a fost comisă la 7 mai 2017, iar conform raportului de constatare nr. 917 din 11 iulie 2017 moartea cet. Bargan Serghei a survenit cu circa 18-22 ore înainte de autopsie medico-legală, respectiv, la data de 03 mai 2017 ora 07:50. Astfel, apărarea a menționat că, de mai multe ori a invocat la etapa cercetării judecătorești despre această eroare, însă, din motive necunoscute, nici acuzatorul de stat și nici completul penal nu au înlăturat această eroare și, respectiv, acest fapt servește temei legal de a recunoaște nulitatea raportului de constatare nr. 917 din 11 iulie 2017, ceia și a fost cerut de către avocatul Denis Terioșchin la etapa dezbaterilor judecătorești. La fel, apărarea a atras atenția că înțelege gravitatea acuzării aduse, însă, odată ce proba de bază este nulă, aceasta nu poate servi ca bază a condamnării unei 6 persoane. 3.

Apărătorul Alexandru Levinschi în numele inculpatului Raileanu Eugeniu, a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Raileanu Eugeniu să-i fie aplicată o pedeapsă penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod Penal, sub formă de închisoare pe un termen de 1-1,5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe durata unui termen de probă în limitele stabilite de lege. A încasa de la Raileanu Eugeniu în beneficiul lui Ana Bargan cu titlu de prejudiciu moral cauzat, suma de 30.000,00 (treizeci mii) lei. În motivare a indicat că, având în vedere că acțiunea civilă a fost înaintată cu cerințe de încasare în mod solidar a prejudiciului material și moral în cuantumul solicitat, la etapa încadrării faptelor lui Raileanu Eugeniu în baza art. 145 alin (2) Cod penal, apărarea a considerat inechitabilă, după reîncadrarea faptelor lui Raileanu Eugeniu, încasarea din contul acestuia întregul prejudiciu urmărit de reclamantă. La fel, a menționat că, constatând vinovăția inculpaților, după reîncadrarea juridico-penală a faptelor, instanța de judecată a recurs la individualizarea și stabilirea pedepsei penale, cel mai important și decisiv moment al actului de justiție pentru soarta inculpatului, considerând că, inculpatul Raileanu Eugeniu se poate corecta și reeduca prin condamnarea acestuia în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În opinia părții apărării, stabilind mărimea pedepsei, instanța a ignorat și lăsat fără apreciere alte circumstanțe importante pentru stabilirea pedepsei, precum și a considerat întemeiat neaplicarea unor norme penale cu efect mai blând în privința pedepsei, în situația când ele erau susceptibile de aplicare. Or, în cazul încălcării condițiilor impuse prin suspendarea executării pedepsei penale condamnatul riscă să fie privat de libertate, iar în cazul săvârșirii a unei noii infracțiuni să suporte consecințele prevăzute de la art.85 Cod penal. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2018 au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul Cocieru Victor, de apărătorul Tirioșchin Denis în numele inculpatului Cocieru Victor și de apărătorul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu. A fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința, inclusiv și din oficiu, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Cocieru Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 20 (douăzeci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei inculpatului Cocieru Victor, fiind calculat din 11 decembrie 2018, cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la 16 mai 2017 până la 11 decembrie 2018, inclusiv. Raileanu Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de 7 închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei inculpatului Raileanu Eugeniu, fiind calculat din 11 decembrie 2018, cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la 16 mai 2017 până la 11 decembrie 2018, inclusiv. În partea civilă și corpurilor delicte, hotărârea contestată a fost menținută fără modificări.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat, că instanța de fond a reținut doar în ce se învinuiesc inculpații, fără a constata fapta pe care au săvârșit-o ultimii, totodată, încadrând neîntemeiat acțiunile inculpatului Raileanu Eugeniu în baza art. 323 alin.(1) Cod penal, astfel, instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele. Cocieru Victor, la 07 mai 2017, ora exactă nu a putut fi stabilită, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Raileanu Eugeniu, aflându-se pe malul iazului ulterior în fâșia forestieră din imediata apropiere de fabrica de mobilă „Confort” situată pe str. Mesager 24, mun. Chișinău, în urma consumului abuziv de băuturi alcoolice, în cadrul conflictului iscat între aceștia și Bargan Serghei, a.n. XXXXX, de la faptul că ultimul nu vroia să transmită bicicleta sportivă deținută în proprietate acestora urmare a faptului că a pierdut-o în cărți, i-au aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale urmare a cărora ultimul a decedat, cadavrul acestuia fiind depistat la 7 mai 2017, în jurul orelor 19:30 în fâșia forestieră indicată supta. Conform raportului de expertiză judiciară nr.61D/917 din 12 iulie 2017, moartea cet. Bargan Serghei, anul nașterii XXXXX, a survenit cu circa 18-22 ore înainte de autopsie medico-legală, în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestată prin echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontală și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, echimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi parieto-temporali bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic), ce se confirmă prin modificările patologice respective depistate la necropsie și adeverite de rezultatele histologice de laborator. În proba de sânge de la cadavrul cet.Bargan Serghei s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,76%, echivalent 1,76g/l, ceea ce la persoane vii, de obicei, produce o stare de ebrietate alcoolică medie; surogate de alcool nu s-au depistat; în probele de sânge și viscere de la cadavrul numit (rinichi, ficat, stomac și intestine) nu s-au depistat derivați barbiturici, derivați de fenotiazină, derivați de benzodiazepină, alcaloizi din opiu, efedrină, derivați de amfetamină, canabionide, canabinoide sintetice (spice) (JWH-018, JWH-073). Determinarea altor canabinoide sintetice nu a fost posibila din motivul lipsei substanțelor model de referința standard. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: trauma cranio-cerebrală 8 închisă cu echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontala și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, echimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi pericraniene parieto-temporal bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic); traumă închisă a gâtului cu echimoze pe gât, hemoragii în țesuturile moi a gâtului din dreapta; traumă toraco-abdominală închisă cu echimoze și excoriații în regiunea cutiei toracice și abdomenului, fracturi indirecte incomplete ale coastelor 5,6,7 din stînga, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; echimoze pe membrele superioare, plagă contuză pe antebrațul stâng, echimoza în regiunea genunchiului stâng. Toate leziunile descrise au fost produse cu 0-30 min. înainte de deces, prin lovire cu corp (-uri) contondent (-e) cu suprafața de interacțiune limitată, în comun prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Arsuri termice prin flacăra în regiunea abdomenului și coapsei stângi au fost produse după instalarea decesului și din acest motiv nu se supune caii licării medico- legale. Reieșind din raport de cercetare medico-criminalistică plaga de pe preparatul de piele recoltat din regiunea capului de la cadavrul Bargan Serghei a fost cauzală de un obiect contondent bont ce avea o suprafață liniară de impact (muchie). Leziuni corporale depistate la cadavrul cet. Bargan Serghei au fost produse într-un scurt timp una față de altă și din acest motiv nu este posibil de stabilit consecutivitatea lor. Moartea cet. Bargan Serghei a survenit cu circa 0-30 min după cauzarea leziunilor corporale. După cauzarea leziunilor corporale descrise, este puțin probabil că după cauzarea lor victima putea se întreprindă unele acțiuni (se să miște, să strige). Reieșind din localizarea leziunilor corporale, victima putea se afla în orice poziție fața de obiectul vulnerant în momentul cauzării leziunilor corporale. Reieșind din localizarea și gravitatea leziunilor corporale depistate cauzarea lor de sine stătător sau prin cădere de la propria înălțime se exclude. Astfel, Cocieru Victor, prin acțiunile sale intenționate, a comis omorul unei persoane, săvârșit din interes material, de doua sau mai multe persoane și cu deosebită cruzime, infracțiune prevăzută de art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal. De asemenea, Raileanu Eugeniu, la 07 mai 2017, ora exactă nu a putut fi stabilită de organul de urmărire penală, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cocieru Victor, aflându-se pe malul iazului ulterior în fâșia forestieră din imediata apropiere de fabrica de mobilă „Confort” situată pe str. Mesager, 24, mun. Chișinău, în urma consumului abuziv de băuturi alcoolice, în cadrul conflictului iscat între aceștia și Bargan Serghei, a.n. XXXXX, de la faptul că ultimul nu vroia să transmită bicicleta sportivă deținută în proprietate acestora urmare a faptului că a pierdut-o în cărți, i-au aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale urmare a cărora ultimul a decedat, cadavrul acestuia fiind depistat la 7 mai 2017, în jurul orelor 19:30 în fâșia forestieră indicată supra. Conform raportului de expertiză judiciară nr.61D/917 din 12 iulie 2017, moartea cet. Bargan Serghei, anul nașterii XXXXX a survenit cu circa 18-22 ore 9 înainte de autopsie medico-legală, în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestată prin echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontală și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, echimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi parieto-temporali bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic), ce se confirmă prin modificările patologice respective depistate la necropsie și adeverite de rezultatele histologice de laborator. În proba de sânge de la cadavrul cet. Bargan Serghei s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,76%, echivalent 1,76g/l, ceea ce la persoane vii, de obicei, produce o stare de ebrietate alcoolică medie; surogate de alcool nu s-au depistat; în probele de sânge și viscere de la cadavrul numit (rinichi, ficat, stomac și intestine) nu s-au depistat derivați barbiturici, derivați de fenotiazină, derivați de benzodiazepină, alcaloizi din opiu, efedrina, derivați de amfetamină, canabionide, canabinoide sintetice (spice) (JWH-018, JWH-073). Determinarea altor canabinoide sintetice nu a fost posibila din motivul lipsei substanțelor model de referința standard. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: trauma cranio- cerebrală închisă cu echimoze, excoriații și plăgi contuze în regiunea feței, regiunile frontala și occipitală a capului, edem traumatic ale țesuturilor moi a feței, fractură oaselor nazale cu deplasare fragmentelor, echimoze și plăgi contuze pe mucoasa buzelor, hemoragii în țesuturile moi pericraniene parieto-temporal bilateral cu trecere în occipital, hemoragii în mușchii temporali, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfere cerebrale și cerebel, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în trunchiul cerebral (histologic); traumă închisă a gâtului cu echimoze pe gât, hemoragii în țesuturile moi a gâtului din dreapta; traumă toraco-abdominală închisă cu echimoze și excoriații în regiunea cutiei toracice și abdomenului, fracturi indirecte incomplete ale coastelor 5,6,7 din stînga, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; echimoze pe membrele superioare, plagă contuză pe antebrațul stâng, echimoza în regiunea genunchiului stâng. Toate leziunile descrise mai sus au fost produse cu 0-30 min. înainte de deces, prin lovire cu corp (-uri) contondent (-e) cu suprafața de interacțiune limitată, în comun prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Arsuri termice prin flacăra în regiunea abdomenului și coapsei stângi au fost produse după instalarea decesului și din acest motiv nu se supune caii licării medico-legale. Reieșind din raport de cercetare medico-criminalistică plaga de pe preparatul de piele recoltat din regiunea capului de la cadavrul Bargan Serghei a fost cauzală de un obiect contondent bont ce avea o suprafață liniară de impact (muchie). Leziuni corporale depistate la cadavrul cet. Bargan Serghei au fost produse într-un scurt timp una față de altă și din acest motiv nu este posibil de stabilit consecutivitatea lor. Moartea cet. Bargan Serghei a survenit cu circa 0-30 min. după cauzarea leziunilor corporale. După cauzarea leziunilor corporale descrise mai sus este puțin probabil că după cauzarea lor victima putea se întreprindă unele acțiuni (se să miște, să strige). Reieșind din localizarea leziunilor corporale, victima putea se afla în orice poziția fața de obiect vulnerant în momentul cauzării leziunilor 10 corporale. Reieșind din localizarea și gravitatea leziunilor corporale depistate cauzarea lor de sine stătător sau prin cădere de la propria înălțime se exclude. Astfel, Raileanu Eugeniu, prin acțiunile sale intenționate, a comis omorul unei persoane, săvârșit din interes material, de doua sau mai multe persoane și cu deosebită cruzime, infracțiune prevăzută de art.145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal. Instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de probe administrate de organul de urmărire penală și prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii imputate inculpaților, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a constatat ca fiind dobândite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, care coroborează între ele și indică indubitabil că inculpații Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu au comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal, iar instanța de fond neîntemeiat a considerat că acțiunile lui Raileanu Eugeniu urmează a fi recalificate în baza art. 323 alin.(1) Cod penal, ajungând la concluzia eronată, precum că, din analiza tuturor probelor acumulate la prezenta cauză și anume a declarațiilor inculpaților, martorilor audiați, materialelor administrate și cercetate în ședința de judecată, or, instanța de fond a pus la baza aceste concluzii declarațiile lui Cocieru Victor. În acest context, instanța de apel a enunțat că, în ședința de judecată, inculpatul Cocieru Victor vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o, dar folosindu-se de drepturile sale procesuale a refuzat de a face careva declarații. Cu toate acestea, a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, indicând că, la plecare, victima era vie. Aceste declarații au fost apreciate ca fiind neveridice, și oferite în scopul de-a se eschiva de la răspunderea penală pentru infracțiunea de omor, imputată lui. La fel, instanța de apel a considerat că sunt neveridice, evazive și neconsecvente depozițiile date de inculpatul Raileanu Eugeniu, care, fiind audiat în ședința instanței de apel a confirmat declarațiile oferite anterior, vina nu a recunoscut-o, or, aceste depoziții diferă de cele oferite la urmărirea penală. Astfel că, declarațiile date în ședința de judecată, au fost apreciate de către instanță critic, fiind oferite în sensul eschivării de la răspunderea penală. Totodată, Colegiul a menționat că, instanța de fond nu a dat apreciere declarațiilor date de Raileanu Eugeniu în calitate de învinuit, cu aplicarea mijloacelor video, vizualizate în cadrul cercetării judecătorești, conform cărora după ce a început conflictul, pe drum, vreo 50-70 metri de la locul unde a stat inițial, el l-a lovit pe băiat cu pumnul în regiunea feței de două ori, a lovit cu pumnul drept în maxilarul sting, în falcă… Careva lovituri cu alte obiecte decât cu mâinile nu i-au fost aplicate… Când s-au dus, băiatul era culcat cu fața în jos, vroia să se ridice în picioare, dar nu s-a primit, relevant fiind și faptul că Raileanu Eugeniu a recunoscut că a lovit pe victima Bargan Serghei și în cadrul audierii în fața instanței. Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile inculpaților în partea în care au indicat că victima la plecarea lor era vie, or, aceste circumstanțe sunt combătute totalmente de rapoartele de constatare și expertiză, conform cărora arsurile termice prin flacăra în regiunea abdomenului și coapsei stângi au fost produse după instalarea decesului. Prin urmare, nu corespund adevărului afirmațiile lui Cocieru 11 Victor și Raileanu Eugeniu, că mai întâi Bargan Serghei a fost acoperit cu cartoane și date foc, ulterior, Cocieru Victor i-a făcut însemne pe spate cu cuțitul, însă el era viu, răsufla, îi ruga să îl lase în pace, deoarece toate acțiunile lor produse după apariția arsurilor termice pe corpul lui Bargan Serghei, au avut loc asupra unui cadavru, persoana nu mai era vie la acel moment. Mai mult, declarațiile inculpaților sunt combătute și prin procesele-verbale de cercetare la fața locului, conform cărora, în apropierea cadavrului, careva cartoane nu au fost depistate(ei afirmă că le-au aprins, ulterior peste maximum un minut le-au stins și împrăștiat), pe când, în apropiere de cadavru, la undeva patru metri, au fost depistate rămășitele unui rug nestins, alte focare de foc nefiind depistate. Conform rapoartelor de constatare și expertiză, după cauzarea leziunilor corporale, este puțin probabil că după cauzarea lor victima putea se întreprindă unele acțiuni, (se să miște, să strige), cu atât mai mult, că la momentul producerii arsurilor, aceasta era deja decedată. Astfel, nici unul din inculpați nu a putut explica cum victima a ajuns la așa distanță de la rug, altă explicație plauzibilă nefiind, doar cea că ei înșiși au mișcat cadavrul după deces. Totodată, Colegiul a stabilit că nu Cocieru Victor, ci Raileanu Eugeniu a fost acela, care după omorul lui Bargan Serghei, a luat bunurile ultimului, aceste stări de fapt, indică că argumentele inculpatului, precum că, s-a speriat de acțiunile lui Cocieru Victor și s-a blocat, nu pot fi considerate ca adevărate, or ele contravin chiar acțiunilor ulterioare întreprinse de primul, fiindcă nu este clar cum o persoană speriată la maximum să aibă grijă de a strânge și lua de la fața locului bunurile victimei. În acest sens, instanța de apel a notificat declarațiile inculpatului Raileanu Eugeniu, potrivit cărora, „..el l-a lovit de vreo 2 ori pe Bargan Serghei cu pumnul în față, în timp ce i-a aplicat loviturile Bargan Serghei era culcat. I-a aplicat lovituri din motiv că l-a înjurat cu cuvinte necenzurabile. După acesta s-a întors înapoi la locul unde pescuia să își strângă lucrurile….L-a ajutat pe Cocieru Victor ca să-l dea din drum pe Bargan Serghei, unul din ei l-a luat de picioare, iar altul de mâini și l-au dat într-o parte, după aceasta Cocieru Victor a dat foc la carton, focul s-a aprins puțin și Cocieru Victor l-a stins și după acesta au plecat împreună cu Cocieru Victor, luând cu ei bicicleta lui Bargan Serghei”. Astfel, din materialele cauzei, Colegiul a stabilit că, acțiunile lui Raileanu Eugeniu privite în consecutivitate, ca un șir logic: s-a apropiat și a aplicat lovituri victimei Bargan Serghei, a ajutat pe complice de a face manipulații cu corpul victimei, a avut grijă ca să ia de la fața locului bunurile pierdute de victimă în cărți, ceea ce indică asupra intenției directe a acestuia de a săvârși omor și nicidecum a favoriza. În această ordine de idei, instanța de apel a constatat cu certitudine, că Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu au acționat de comun acord în timpul săvârșirii infracțiunii, au coordonat acțiunile în timpul, cât și în perioada imediat următoare a săvârșirii infracțiunii, au întreprins acțiuni concrete întru nimicirea urmelor infracțiunii, din care considerent rezultă că acțiunile lui Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu urmează a fi încadrate în baza art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal. Această concluzie, dar și motivarea expusă supra combate cu certitudine argumentele inculpatului Cocieru Victor, referitor la faptul că nu este vinovat și la 12 plecarea lor victima era încă vie, or, prin actele și documentele administrate în cadrul urmăririi penale, în special expertizele efectuate, s-a stabilit contrariul. 5.1. Reieșind din cele expuse supra, instanța de apel a considerat că sunt nefondate argumentele apărătorului Tirioșchin Denis în sensul achitării inculpatului Cocieru Victor, pe motiv că, prin raportul de constatare s-a stabilit că Bargan Serghei a decedat la 03 mai 2017, or, sistemul de probe acumulate și administrate în cadrul urmăriri penale combat acest argument, mai mult, însăși inculpații au recunoscut că la 07 mai 2017, i-au aplicat victimei lovituri, ceea ce denotă că decesul lui Bargan Serghei nu putea surveni la 03 mai 2017. Astfel că, cerința părții apărării privind aplicarea prevederilor art. 251 Cod de procedură penală a fost apreciată ca fiind eronată, or, acest argument al apărătorului nu a fost exemplificat/probat, totodată, menționând că, eventual dezacord cu acțiunile/inacțiunile/actele OUP se soluționează într-o altă procedură și nu în instanța de apel. 5.2. Referitor la cererea de apel declarată de către apărătorul Alexandru Levinschi în numele inculpatului Raileanu Eugeniu, Colegiul a reiterat că în apel s-a solicitat stabilirea în privința inculpatului Raileanu Eugeniu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin.(1) Cod penal a unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, însă instanța de apel a considerat neîntemeiate aceste cerințe, atâta timp cât din materialele cauzei, în ședința instanței de apel s-a stabilit cu certitudine că Raileanu Eugeniu a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal, astfel, raportată la art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă face parte din categoria celor excepțional de grave, iar legiuitorul nu a prevăzut pentru astfel de infracțiune aplicarea pedepsei cu suspendare condiționată. La fel, instanța de apel a respins și argumentele apărătorului în partea în care a invocat că instanța de fond nu a soluționat corespunzător acțiunea civilă, având în vedere caracterul diferit al faptelor și activităților infracționale ale inculpaților, ceea ce exclude caracterul de răspundere solidară, or, din probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a stabilit că Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu au comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin.(2) lit. b), i), j) Cod penal, circumstanțe ce indică că la soluționarea acțiunii civile inculpații urmează să răspundă solidar. 5.3. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal, și anume, de gravitatea infracțiunii comise de inculpații Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu, care se atribuie la categoria celor excepțional de grave pentru care legea penală prevede o pedeapsă cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, care anterior nu au fost condamnați, nu au recunoscut vina, de circumstanțe atenuante și agravante, care nu au fost stabilite în speță, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, astfel, ajungând la concluzia că restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, este posibilă doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate cu executarea efectivă a acesteia. 13 5.4. Instanța de apel a reținut și faptul că, în cadrul examinării cauzei penale de către succesorul părții vătămate Bargan Ana a fost înaintată acțiune civilă în temeiul art. 219 Cod de procedură penală, solicitând admiterea acțiunii civile, cu încasarea de la inculpații Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu a prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune în sumă de 100000 lei. În acest sens, instanța de apel a notificat prevederile art. 219 Cod de procedură penală, art.1398 Cod civil și a conchis că, în rezultatul acțiunii ilicite ale lui Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu, succesorului părții vătămate Bargan Ana i-au fost cauzate prejudicii materiale și morale, respectiv, dispunându-se încasarea de la Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu în mod solidar în beneficiul lui Bargan Ana cu titlu de prejudiciu material și moral cauzat în sumă de 100000 (una sută mii) lei. 5.5. Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea solidară de la inculpatul Cocieru Victor și Raileanu Eugeniu în contul statului a sumei de 87412 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, instanța de apel a considerat că este nefondată, și notificând prevederile art. 142 alin.(1), 143, art. 227 alin.(3), 228 alin.(4) Cod de procedură penală, precum și art. 15/2 alin. (2) al Legii nr.1086 cu privire la expertiza judiciară, a menționat că, expertiza medico-legală, efectuată în privința părții vătămate, în vederea stabilirii gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale a acesteia, a fost efectuată la indicația OUP, având la bază dispozițiile imperative prevăzute la art. 143 Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a reiterat că alin. (2) al normei indicate, în vigoare la momentul comiterii faptei, prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. În sensul dat, Colegiul a constatat faptul că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 10 ianuarie 2019, este atacată cu recursuri ordinare, la 11 ianuarie 2019, de către procuror, la 26 decembrie 2018, de inculpatul Cocieru Victor și la 11 februarie 2019, de avocatul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu. 6.1. Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea parțială a hotărârii contestate, în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la cheltuielile judiciare cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în instanța de apel, în o altă componență, indicând aceleași argumente care au fost expuse în cererea de apel. 6.2. Inculpatul Cocieru Victor își exprimă dezacordul său cu hotărârile de condamnare în baza art.145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal și cu pedeapsa stabilită, indicând aceleași argumente care au fost expuse în cererea de apel. 6.3. Avocatul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pct.12) Cod de procedură penală - faptei 14 săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe în privința lui Raileanu Eugeniu, ori, casarea integrală a deciziei instanței de apel în privința lui Raileanu Eugeniu, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivare apărarea își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel privind condamnarea lui Raileanu Eugeniu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal, care o consideră neîntemeiată și eronată, or, din analiza probelor administrate în speță, nu se constată că, în acțiunile lui Raileanu Eugeniu sunt întrunite elementele infracțiunii de omor, pledînd pentru achitarea acestuia de sub învinuirea imputată de omor. Astfel că, în opinia recurentului hotărârea primei instanțe pronunțată în privința lui Raileanu Eugeniu, prin care acțiunile acestuia au fost reîncadrate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal este legală și întemeiată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror 7.1. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră că sunt nefondate alegațiile acuzatorului de stat privind menținerea de către instanța de apel a hotărârii primei instanțe în ce privește respingerea cererii procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpaților, deoarece la judecarea apelului declarat de procuror în care și-a expus și dezacordul cu soluția instanței de fond în sensul dat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5.5. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanțele de fond și de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. (f. d. 153-154, 246-247, vol. IV) Colegiul penal conchide că soluția instanței de apel este legală și întemeiată, iar temeiul invocat de recurent prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Referitor la recursul ordinar declarat de inculpatul Cocieru Victor 15 7.2. Colegiul penal, lecturând recursul declarat de inculpat, reține că acesta invocă nevinovăția sa în comiterea infracțiunii de omor și asprimea pedepsei, or, analizând hotărârile de condamnare contestate de ultimul, instanța de recurs ajunge la concluzia că, instanța de apel corect a reținut circumstanțele de fapt și de drept în privința inculpatului Cocieru Victor, imputate prin actul de învinuire, or, cumulul de probe administrate în cauza dedusă judecății, analizate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului Cocieru Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal și i-a stabilit o pedeapsă legală, proporțională și echitabilă pentru infracțiunea comisă. Prin urmare, reieșind din motivarea soluției adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal consideră că, la judecarea apelurilor declarate de procuror, de inculpat și de apărătorul Tirioșchin Denis în numele inculpatului Cocieru Victor, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5, 5.1., 5.3. din prezenta decizie soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Astfel, Colegiul penal consideră că sunt nefondate argumentele inculpatului Cocieru Victor în sensul nevinovăției sale de comiterea infracțiunii de omor și individualizarea greșită a pedepsei, deoarece nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu 7.3. Lecturând recursul declarat de către avocatul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu, Colegiul penal reține că, partea apărării invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pct.12) Cod de procedură penală - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă din conținutul recursului, se atestă că, avocatul nu indică la concret prin ce motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, astfel că, asupra acestui temei, instanța de recurs nu se va expune. 16 Iar referitor la temeiul indicat de recurent, precum că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece a dat apreciere incorectă probelor administrate în cauza dată, care în opinia acestuia nu dovedesc vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, instanța de recurs consideră că sunt neîntemeiate și ține să sublinieze, că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legiuitor în art. 6 pct. 11) Cod de procedură penală și anume, ca stabilire eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Reieșind din sensul acestor prevederi legale, Colegiul penal conchide, că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Totodată, instanța de recurs reiterează, că eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Luând în considerație cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia, că în speță nu s-a constatat existența erorilor de drept, prevăzute de pct.6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocate în recursul depus. Prin urmare alegațiile părții apărării sunt nefondate. Cu referire la pct. 12) alin. (1) al art.427 Cod de procedură penală, invocat de avocatul recurent, instanța de recurs relevă că, acesta solicită achitarea inculpatului Raileanu Eugeniu de sub învinuirea imputată în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal și menținerea hotărârii primei instanțe, prin care acțiunile acestuia au fost reîncadrate în baza art.323 alin. (1) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare stabilite la judecarea recursului ordinar în cauza penală, s-a atenționat că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Pentru a pronunța o asemenea concluzie, este necesar să se țină cont de fapta săvârșită, așa și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, precum și să se stabilească, dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corectă, corespunzătoare faptei constatate, și numai în cazul când fapta a fost încadrată în baza unei alte norme penale, este posibil de conchis că aceasta a fost încadrată juridic greșit. Analizând materialele cauzei, instanța de recurs constată că, de către instanța de apel au fost încadrate acțiunile inculpatului în baza normei penale, imputată de acuzatorul de stat prin ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, deoarece la judecarea cauzei, cercetând probele administrate în speță a conchis că în acțiunile 17 inculpatului Raileanu Eugeniu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal, dar nicidecum a infracțiunii de favorizare prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, precum eronat au fost reîncadrate de prima instanță. În susținerea soluției adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare constante, făptuitorul care prin acțiunile sale a participat la săvârșirea infracțiunii deosebit sau excepțional de grave nu este subiect al infracțiunii de favorizare, deoarece art. 323 Cod penal prevede în acest sens că favorizarea infractorului reprezintă ajutorul dat „unui infractor”, adică constituie o implicare la infracțiunea deja săvârșită. Or, în speța dedusă judecății, s-a constatat cu certitudine că, inculpatul Raileanu Eugeniu a participat la comiterea infracțiunii de omor a părții vătămate Bargan Serghei, prin acțiunile întreprinse de inculpat, și anume, a fugit după Cocieru Victor și Bargan Serghei, între care s-a început un conflict de la bunurile pierdute de către partea vătămată Bargan Serghei, și ajungându-i pe drum, la vreo 50-70 metri de la locul unde pescuia, el l-a lovit pe partea vătămată, care se afla culcat la pământ, cu pumnul în regiunea feței de două ori, pentru cuvintele necenzurate spuse în adresa acestuia de către victimă. Iar, ulterior, l-a ajutat pe Cocieru Victor ca să-l dea din drum pe Bargan Serghei, luând cu ei bicicleta părții vătămate. Fapt recunoscut de către inculpatul Raileanu Eugeniu și în cadrul audierii în fața instanței. Așa dar, instanța de recurs consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a casat hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelurilor declarate, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. (f.d. 226 – 241, vol. IV) Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, argumentele părții apărării aduse în sensul achitării inculpatului Raileanu Eugeniu de sub învinuirea de comiterea infracțiunii de omor, cu menținerea hotărârii primei instanțe, prin care acțiunile acestuia au fost reîncadrate în baza art.323 alin. (1) Cod penal, sunt nefondate. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. 18 Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpatul Cocieru Victor și de avocatul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu se declară inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de inculpatul Cocieru Victor și de avocatul Levinschi Alexandru în numele inculpatului Raileanu Eugeniu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Cocieru Victor XXXXX și Raileanu Eugeniu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 15 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Toma Nadejda Judecător Boico Victor 19