1ra-1459/2018 — art. 201-1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6 CPP
1ra-1459/2018 — art. 201-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1459/2018
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
19 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Timofti Vladimir,
Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie
2018, în cauza penală privindu-l pe
Bradu Eugeniu Xxxxx, născut la xxxxx,
domiciliat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xx, bl. x, ap.
xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.01.2018 - 06.02.2018;
Instanța de apel : 02.03.2018 - 02.04.2018;
Instanța de recurs ordinar : 17.08.2018 - 19.09.2018.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 06 februarie 2018, în procedura
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Bradu Eugeniu a fost recunoscut
vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal și în baza
acestei Legi i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt)
ani și 4 (patru) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de
10050 lei s-a respins, ca fiind neîntemeiată.
Potrivit sentinței s-a constatat că pe parcursul conviețuirii sale cu soția Bradu
Nina, Bradu Eugeniu a manifestat un comportament agresiv față de soție, exprimat
prin înjurături, umiliri, tratament degradant și violență fizică.
1
La data de 18.11.2017, în timp ce se aflau la casa părintească situată în s.
Cristești, r-nul Nisporeni, între el și soția Bradu Nina s-a iscat un conflict în cadrul
căruia Bradu Eugeniu a aplicat violența fizică asupra soției, sugrumând-o cu mâinile,
în rezultatul căror acțiuni Bradu Nina, a decedat.
Astfel, lui Bradu Nina i-au fost cauzate conform raportului de expertiză
judiciară nr. 201812D0002 din 03.01.2018 vătămări corporale grave sub formă de
excoriații în regiunea gâtului, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului hemoragii în
țesuturile moi ale capului, excoriații și echimoze pe față, excoriații pe mucoasa buzei
de jos și echimoze pe brațe și care au legătură cauzală directă cu decesul acesteia.
Instanța de fond a încadrat în drept acțiunile inculpatului în baza art. 2011 alin.
(4) Cod penal, după indicii calificativi - violența în familie, adică acțiunea
intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,
manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea gravă a
integrității corporale și a sănătății soldată cu decesul victimei.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în Procuratura r-lui Nisporeni,
Diaconu Teodor, prin care a solicitat casarea acesteia, în partea ce ține de încasarea
cheltuielilor judiciare și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care să se încaseze de la Bradu Eugeniu cheltuielile de judecată
în sumă de 10050 lei.
În motivarea apelului, procurorul a invocat că efectuarea cheltuielilor judiciare
într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune
desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a
comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare imputabile inculpatului condamnat pentru
săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără
săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.
Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și
integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea
urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,
obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă
partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor
cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală,
incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare
de către prima instanță.
Astfel, în cazul dat se constată că inculpatul nu este o persoană vulnerabilă, iar
încasând de la acesta cheltuielile judiciare în sumă de 10050 lei nu se va influența
substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lui.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2018,
apelul declarat de procurorul Diaconu Teodor, a fost respins ca nefondat și menținută
sentința fără modificări.
În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că instanța de fond a
2
stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate
corect, instanța de fond încadrând just acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor art.
2011 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative - violența în familie, adică
acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al
familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea
gravă a integrității corporale și a sănătății soldată cu decesul victimei.
Cauza penală a fost examinată în instanța de fond în ordinea procedurii
simplificate pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în baza art.
3641 Cod de procedură penală, în baza cererii autentice și personale înaintate de către
inculpatul Bradu Eugeniu, fiind asistat de către avocat (f.d. 170).
Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu
certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.
Potrivit textului apelului înaintat, procurorul a invocat ca temei de casare a
sentinței faptul că instanța de fond în mod eronat nu a încasat cheltuielile de judecată
pentru efectuarea expertizelor medico-legale în sumă totală de 10 050 lei din contul
inculpatului Bradu Eugeniu.
Totodată, Colegiul penal a reținut că autorul apelului este de acord cu starea de
fapt stabilită de instanța de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului, și pedeapsa aplicată, dar nu este de acord cu faptul că instanța de fond
nu a încasat din contul inculpatului cheltuielile judiciare.
Prin urmare, nici procurorul, nici inculpatul și avocatul, nici un alt careva
participant la proces nu au atacat sentința în partea încadrării juridice a acțiunilor
inculpatului sau în partea stabilirii și individualizării pedepsei, motiv pentru care
instanța de apel nu s-a expus asupra judecării fondului cauzei în această parte, și se
s-a expus doar în privința neîncasării de către prima instanță a cheltuielilor de
judecată solicitate de către procuror.
Analizând apelul procurorului prin temeiul invocat de apelant în raport cu
motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat că acesta nu și-a găsit
confirmarea la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței
de apel în sensul casării hotărârii contestate din următoarele considerente.
Totodată, instanța de apel a menționat că cheltuielile suportate în cadrul
urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea
infracțiunii încriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și alte
acțiuni procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul
statului.
Colegiul penal a apreciat critic argumentul invocat de de procuror privind
încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, or, acestea sunt cheltuieli
efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar
pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,
cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.
3
În atare situație, instanța de apel a constatat că, prima instanță, în conformitate
cu prevederile articolului 229 alin. (3) Cod de procedură penală, corect l-a eliberat
pe inculpat de plata cheltuielilor judiciare, motivul din care a fost respins argumentul
procurorului ce vizează încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs ordinar procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, în termen la data de 25
mai 2018, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate în partea ce ține de soluția
dispusă cu privire la cheltuielile judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în această
parte, în instanța de apel, de către un alt complet de judecată.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
- potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, sau motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, toate fiind
valabile în prezenta cauză penală;
- recurentul a mai menționat că cheltuielile de judecată suportate de către stat
în cauza penală de învinuire a lui Bradu Eugeniu urmează a fi încasate din contul
acestuia, făcând trimitere la art. 227-229 Cod de procedură penală și modificările
survenite la art. 143 Cod procedură penală în vigoare din 09.02.2018.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar în termen în conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărârii
instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu
4
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărîrii.
Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia
instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind
legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența erorilor prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
6.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit
confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de
procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția
pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante
invocate în apelul procurorului Diaconu Teodor, hotărârea atacată cuprinzînd
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției corespunde dispozitivului
hotărârii atacate și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.
Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de procurorul
Scutelnic Cătălin sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor
invocate nu pot fi reținute, hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor
legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate.
Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile de
judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Bradu Eugeniu
urmează să fie încasate din contul acestuia, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în
cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru
demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli
ce sunt trecute în contul statului.
Procurorul solicită în baza art. 227-229 Cod de procedură penală, încasarea
sumei de 10050 lei, suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară
medico-legale nr. 201812D0002 din 03.01.2018 (f.d. 96-97, vol. I), nr.142 din
15.12.2017 (f. d. 98-100, vol. I) și nr. 413 din 21.12.2017 (f.d. 104-107, vol. I) în
privința părții vătămate Bradu Nina, făcînd trimitere la art. 227-229 Cod de
procedură penală și modificările survenite la art. 143 Cod de procedură penală în
vigoare din 09.02.2018.
Colegiul penal menționează că cerințele procurorului în acest sens sunt
neîntemeiate, iar motivarea instanțelor privind respingerea cerințelor procurorului
de încasare a cheltuielilor de judecată corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, fiind legală și întemeiată.
Astfel, se reține că efectuarea expertizelor medico - legală nr. 201812D0002
din 03.01.2018 (f. d. 96-97, vol. I), nr.142 din 15.12.2017 (f. d. 98-100, vol. I) și nr.
413 din 21.12.2017 (f. d. 104-107, vol. I), au fost ordonate de către organul de
urmărire penală, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și
5
formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării, iar potrivit
prevederilor art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se
efectuează în mod obligatoriu în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate.
Totodată, la caz fiind relevante prevederile art.143 alin.(2) Cod de procedură
penală (red. Legii Nr.66 din 05.04.2012), care stipulau că plata expertizelor judiciare
efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de
stat, iar modificările la norma dată din 09.02.2018, nu au efect retroactiv.
În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a
respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a
cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată.
Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de
apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 394 Cod
de procedură penală.
Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul
penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești
contestate.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către
procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar
da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,
potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Bradu
Eugeniu Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 27 septembrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
6