1ra-637/2019 — art. 27, 145 alin. 1 CP

1ra-637/2019 — art. 27, 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-637/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Anatolie Țurcan,

Judecători – Victor Boico, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018,

declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului

Ivanov Vladislav XXX, născut la

XXX, originar și domiciliat în

XXX.

Termenul examinării cauzei:

13.12.2017 – 24.01.2018;

08.02.2019 – 17.07.2019.

C O N S T A T Ă:

Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(1) Cod penal la 5

ani închisoare, cu executarea pedepse în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

A fost dispusă încasarea din contul lui Ivanov Vladislav în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în mărime de 3188 lei și liberarea de la plata cheltuielilor

judiciare în mărime de 3612 lei pentru internarea acestuia în Spitalul Clinic de

Psihiatrie, pe un termen de 28 de zile.

18:00, se afla împreună cu fiul său Ivanov Maxim, mama Ivanova Dina, prietenul și

concubina lui Ivanov Maxim, Chiperi Alexandru și Țepordei Natalia în apartamentul

amplasat pe XXX.

Țepordei Natalia era la bucătărie, iar Ivanov Vladislav, Ivanov Maxim, Ivanova

Dina și Chiperi Alexandru în cameră și se pregăteau să ia cina. Ivanov Maxim a adus o

sticlă de vin.

Între timp, Ivanov Maxim i-a spus de două ori tatălui său Ivanov Vladislav să

meargă la baie să-și spele mâinele, însă acesta a refuzat. Atunci, Ivanov Maxim a luat

sticla de vin și s-a îndreptat din cameră spre bucătărie.

În timp ce Ivanov Maxim se îndrepta cu sticla de vin spre bucătărie, l-a strâns de

gât pe tatăl său Ivanov Vladislav, între aceștia iscatându-se un conflict.

Ivanov Vladislav și Ivanov Maxim au ieșit din cameră în coridorul care ducea

1

spre bucătărie, unde au început să se îmbrâncească. După ei a ieșit și Chiperi

Alexandru. Inculpatul l-a apucat pe Ivanov Maxim de maiou în regiunea pieptului și

ambii au intrat înapoi în cameră împingându-l pe pat unde, la acel moment, se afla

Ivanova Dina, continuând să se întindă, inculpatul lovindu-l pe Ivanov Maxim peste

față.

În timp ce partea vătămată și inculpatul se aflau în cameră, pe pat, în poziție

culcată și se băteau, ultimul a scos din buzunar cuțitul, cauzându-i lui Ivanov Maxim o

plagă tăiat-înțepată a peretelui abdominal anterior și o plagă penetrantă cu lezarea

transfixantă a intestinului subțire în regiunea abdominală lateral pe stânga.

- la data de 18 martie 2016 - procurorul, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.27, 145 alin.(1)

Cod penal la 10 ani închisoare, invocând că instanța neîntemeiat a recalificat acțiunile

inculpatului în baza art.151 alin.(1) Cod penal, pe motiv că acuzarea nu a prezentat

probe incontestabile care ar demonstra faptul existenței în acțiunile inculpatului a

elementelor infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin. (1) Cod penal, și anume latura

obiectivă și latura subiectivă; - instanța a apreciat superficial declarațiile părții

vătămate și eronat a conchis că în speță nu s-a constatat existența unei intenții directe a

lui Ivanov Vladislav de a-1 lipsi de viață pe fiul său Ivanov Maxim;

- la data de 16 martie 2016 – inculpatul, solicitând admiterea apelului, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei

psihiatrico-legală în staționar și ambulatoriu să fie trecute în contul statului, invocând

că are o situație financiară grea, că este pensionar și primește o pensie de 602 lei.

apelurile declarate de către procuror și inculpat au fost respinse ca nefondate.

deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel în alt complet de judecată, invocând temeiurile din art.427

alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală - că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele

cauzei; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța, recalificând

fapta inculpatului în prevederile art.151 alin.(1) Cod penal, urma să-și expună punctul

de vedere asupra fiecărei probe.

declarat de către procuror a fost admis, casată decizia instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea hotărârii, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel a ignorat

probele decisive, precum cele ale părții vătămate date în prima instanță și ale

martorului Chiperi Alexandru, precum și raportul de expertiză medico-legală

nr.1224/D din 05.06.2015, pripit indicând în decizie că, în speță nu a fost constatată

intenția directă a lui Ivanov Vladislav în săvârșirea tentativei de omor.

Totodată, instanța de recurs a conchis că, instanțele de fond incorect au reținut

că, circumstanțele săvârșirii infracțiunii nu confirmă intenția inculpatului de a o omorî

pe partea vătămată. De asemenea, instanțele nu au apreciat nici comportamentul

inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care aplicând loviturile cu cuțitul, a părăsit

2

locul faptei fără să-i acorde părții vătămate ajutorul necesar sau să vadă cel puțin care

este starea acesteia.

Astfel, instanța de recurs a conchis că, concluziile instanței de apel privind

menținerea sentinței primei instanțe sunt pripite, iar decizia nu este motivată suficient,

fiind ignorate probele decisive, având în vedere, inclusiv faptul că procurorul a făcut

referire la aceste probe în cererea de apel.

apelurile declarate de către procuror și inculpat au fost admise, casată sentința, inclusiv

din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ivanov Vladislav a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.27, 145 alin.(1) Cod penal la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost dispusă încasarea

din contul lui Ivanov Vladislav în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime

de 7177 lei.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că Ivanov Vladislav, la data de

23 aprilie 2015, ora 18:00, aflându-se în apartamentul nr.XXX, amplasat pe bd. XXX,

având intenția omorului intenționat al cet. Ivanov Maxim, fără vreun motiv, i-a aplicat

acestuia două lovituri penetrante cu un cuțit în regiunea abdominală, însă din cauze

independente de voința făptuitorului, fapta nu și-a produs efectul, deoarece au fost

întrerupte de alte persoane care se aflau în apropierea locului comiterii infracțiunii.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.1224/D din 05.06.2015 lui

Ivanov Maxim i-au fost cauzate vătămări corporale grave, manifestate prin plagă tăiat-

înțepată a peretelui abdominal anterior, plagă penetrantă cu lezarea transfixantă a

intestinului subțire în regiunea abdominală lateral pe stânga, care puteau fi produse

prin acțiunea traumatică a unui obiect tăietor-înțepător, posibil în timpul și

circumstanțele indicate.

Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.(1) Cod penal se confirmă prin următoarele

probe:

- declarațiile părții vătămate, potrivit cărora, la data de 23.04.2015, în jurul

orelor 16:00, a venit acasă de la serviciu împreună cu un cunoscut de-al său Alexandru.

Venind acasă acesta s-a așezat la masă ca să mănânce. Mai târziu a venit și tatăl său

Ivanov Vladislav, care li s-a alăturat. Având în vedere că tatăl său era cu mâinile

murdare, i-a făcut observație și i-a spus să meargă să și le spele. Auzind acestea, tatăl

său a început să-l numească cu cuvinte necenzurate, iar ulterior a luat cuțitul din

buzunar și pe neașteptate l-a lovit de două ori în regiunea abdomenului. Acesta a vrut

să-l mai lovească cu cuțitul, dar Alexandru l-a apucat și l-a dat într-o parte. După cele

întâmplate tatăl său a ieșit din apartament, iar el a început să sângereze. Ce a fost

ulterior nu ține minte, deoarece și-a pierdut cunoștința, revenindu-și abia la spitalul de

urgență. De asemenea, a menționat că, în momentul când acesta a fost lovit cu cuțitul,

în cameră se mai aflau bunica sa Ivanova Dina, Alexandru, precum și concubina sa

Sîrbu (Țepordei) Natalia, care în momentul conflictului se afla la bucătărie. (f.d. 207,

vol. I)

- declarațiile martorului Chiperi Alexandru, potrivit cărora, la data de

23.04.2015 în jurul orelor 15:00, el a fost invitat de către Ivanov Maxim la el în

ospeție. Astfel, în jurul orei 15:30, au ajuns la domiciliul lui Ivanov Maxim unde mai

era bunica acestuia Ivanova Dina și concubina Sîrbu Natalia, care era la bucătărie și

3

pregătea mâncarea. Mai târziu s-au așezat la masă, în scurt timp venind și Ivanov

Vladislav - tatăl lui Ivanov Maxim, care era în stare de ebrietate, fiind și murdar,

deoarece obișnuiește să scotocească prin gunoaie. Atunci Maxim i-a spus tatălui său să

meargă să-și spele mâinele, la ce acesta a reacționat foarte negativ, bând un pahar cu

vin. Maxim și-a repetat cererea, Ivanov Vladislav înfuriindu-se. Când Maxim ieșea din

camera, inculpatul l-a ajuns din urmă și a început să-l lovească peste cap și să-l tragă

de haine. Când a mers să-i despartă a observat că Maxim este însângerat în regiunea de

sub coasta din stânga și striga să i-a cuțitul de la Vladislav, care tot încerca să-l

lovească. A luat cu forța din mâna inculpatului cuțitul și l-a pus la el în buzunar,

despărțindu-i. Inculpatul a ieșit din casă. Dacă nu intervenea, Ivanov Vladislav avea să-

i mai aplice lui Maxim lovituri cu cuțitul, deoarece era foarte agresiv. (f.d. 206, vol. I)

- declarațiile martorului Ivanova Dina – mama inculpatului și bunica părții

vătămate, potrivit cărora, la data de 23.04.2015, în jurul orei 15:00, a venit nepotul ei

Maxim, împreună cu un prieten de-al său Alexandru, care au adus o sticlă de vin și au

consumat din ea cât Natalia pregătea mâncarea. Mai târziu, în camera în care erau

aceștia a intrat Vladislav. Maxim i-a făcut observație să meargă să-și spele mâinele, la

ce Vladislav a reacționat negativ. Maxim l-a apucat ușor de gât, între ei iscându-se o

bătaie. Ei se aflau la ușă și ea nu a văzut toată bătaia, însă când au căzut pe pat, ea a

observat că pe lenjeria de pat era sânge. Observând cuțitul în mâinele lui Vladislav i-a

strigat lui Alexandru să-l i-a. După ce Alexandru a luat cuțitul, Maxim a mers la baie,

iar Vladislav a fugit la soția sa la „Jumbo”. (f.d. 208, vol. I)

- declarațiile martorului Țepordei Natalia – concubina părții vătămate, potrivit

cărora la data de 23.04.2015, se afla la domiciliul concubinului său Ivanov Maxim. În

jurul orei 15:30, acesta a venit acasă de la muncă cu prietenul său Alexandru. Ea a

început să gătească mâncarea. Ei erau în cameră. A precizat că ambii erau în stare de

ebrietate. Mai târziu a venit și tatăl lui Maxim, Ivanov Vladislav, care la fel era în stare

de ebrietate. Ulterior a auzit gălăgie în cameră, însă nu a ieșit din bucătărie, deoarece

anterior au mai avut loc conflicte între tată și fiu, iar ea ieșea vinovată. Mai mult, chiar

fiind agresată de către Ivanov Vladislav. Când a ieșit pe coridor a văzut că Ivanov

Maxim era în baie însângerat. Imediat a intrat în camera unde a avut loc conflictul și a

văzut patul însângerat, dându-și seama că Maxim a fost înjunghiat de tatăl său, care la

acel moment deja nu mai era acasă. (f.d. 205, vol. I)

și actele cauzei:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.04.2015, efectuată în

apartamentul nr.XXX, amplasat pe XXX, de unde au fost ridicate: un cuțit, un cearșaf

de culoare albă, pe care este o pată de culoare brună roșietică. (f.d. 12-14,vol. I)

- raportul de expertiză biologică nr.354 din 15.05.2015, potrivit căruia în

spălăturile de pe cuțitul prezentat la examinare a fost găsit sânge de origine umană. La

determinarea apartenenței de grup în petele examinate de pe cuțit s-au stabilit antigenii

„A” și „H”. Deci, conform rezultatelor primare sângele în microobiectele examinate de

pe cuțit, au putut proveni de la o persoană cu grupa sanguină A-beta (II), antigenul

asociat „H”, ce nu exclude proveniența acestui sânge de la cet. Ivanov Maxim. În

fragmentele din petele de culoare cafenie, de pe cearceaf, prezentat la examinare, a fost

găsit sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, în petele

examinate au fost stabiliți antigenii „A” și „H”, și aglutina beta. Deci, sângele în

microobiectele examinate de pe cearceaf a putut proveni de la orice persoană cu grupa

sanguină „A” - beta (II), antigenul asociat „H”, ce nu exclude proveniența acestui

4

sânge de la cet. Ivanov Maxim. (f.d. 28-30, vol. I)

- raportul de expertiză medico-legală nr.1224/D din 05.06.2015, potrivit căruia

lui Ivanov Maxim i-au fost cauzate vătămări corporale grave, manifestate prin: plagă

tăiat-înțepată a peretelui abdominal anterior, plagă penetrantă cu lezarea transfixantă a

intestinului subțire în regiunea abdominală lateral pe stânga, care puteau fi produse

prin acțiunea traumatică a unui obiect tăietor-înțepător, posibil în timpul și

circumstanțele indicate. Producerea leziunilor în rezultatul căderii din poziție verticală

se exclude. (f.d. 37-38, vol. I)

- raportul de expertiză psihiatrico-psihologică nr.2s-2016 din 12.01.2016,

potrivit căruia Ivanov Vladislav nu suferă de maladii psihice cronice și prezintă dg:

„Tulburare organiză de personalitate în epilepsie. În perioada săvârșirii infracțiunii ce i

se impută, tulburări psihice temporare nu a manifestat, se afla în stare de ebrietate

simplă, fără simptomatologie psihotică, avea capacitatea de prevedere și deliberare a

acțiunilor sale păstrată și în privința infracțiunii incriminate. Urmează a fi recunoscut

responsabil. În caz de condamnare la privațiune de libertate, în condiții de detenție

necesită supravegherea neurologului penitenciarului, este contraindicată munca cu

aflare la înălțime, în apropierea bazinelor de apă, focului, mecanismelor în mișcare și

aparatelor electrice cu tensiune periculoasă pentru viață. (f.d. 193-195, vol. I)

Respectiv, instanța de apel a conchis că, contrar celor constate de prima instanță,

probele enumerate supra dovedesc cu certitudine vinovăția lui Ivanov Vladislav de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.(1) Cod penal - tentativa de omor a

unei persoane, infracțiune care, din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a

produs efectul.

Instanța de apel a precizat că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.151

alin.(1) Cod penal, în baza căruia au fost încadrate acțiunile inculpatului de către prima

instnță, se realizează atât prin intenție directă cât și indirectă, pe când tentativa de omor

este posibilă numai cu intenție directă, adică atunci când acțiunile vinovatului

demonstrau despre aceea că el a prevăzut survenirea morții, dorea aceasta, dar sfârșitul

letal nu a survenit din cauza circumstanțelor ce nu depind de voința lui.

De asemenea, în cauza penală deferită judecății, nu a fost probat faptul că,

inculpatul ar fi renunțat de bunăvoie la săvârșirea infracțiunii de omor, astfel ca fapta

acestuia să poată fi încadrată în art.151 alin.(1) Cod penal, or, inculpatul i-a aplicat

părții vătămate lovituri cu cuțitul în zona abdominală, fiind conștient că pune în pericol

viața părții vătămate, a prevăzut că această faptă poate duce la moartea părții vătămate

și în mod conștient o admitea.

În context, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, potrivit

cărora a avut intenția doar de a-l speria pe Ivanov Maxim, acestea fiind spuse în

exclusivitate în scopul eschivării de la răspundere penală, fiind în contradicție cu

ansamblul de probe administrate de către organul de urmărire penală.

La stabilirea categorie și termenului pedepsei, instanța de apel, ținând cont de

prevederile art.61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din

categoria celor deosebit de grave, de persoana inculpatului, care nu și-a recunoscut

vina, că circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, precum și de

influența pedepsei asupra corijării și reeducării lui Vladislav Ivanov a considerat că

acestuia urmează să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu

executarea ei în penitenciar de tip închis, această măsură de pedeapsă fiind una

echitabilă.

5

Complementar, instanța de apel a rețint raportul de expertiză psihiatrico-

psihologică nr.2s-2016 din 12.01.2016, potrivit căruia, în cazul condamnării

inculpatului la privațiune de libertate, în condiții de detenție, acesta va necesita

supravegherea neurologului penitenciarului, precum și că este contraindicată munca cu

aflare la înălțime, în apropierea bazinelor de apă, focului, mecanismelor în mișcare și

aparatelor electrice cu tensiune periculoasă pentru viață.

Cu referire la cheltuielile judiciare, examinând cauza în această parte, prin

prisma prevederilor art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel, în

temeiul art.277 și 229 Cod de procedură penală, a conchis că solicitarea procurorului

privind încasare din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în

mărime de 7177 lei nu este întemeiată, aceasta urmând a fi respinsă, iar cheltuielile

judiciare propriu-zise, trecute în contul statului, fiind cheltuieli suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate.

recurs ordinar avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului care, indicând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6, 8), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia și menținerea sentinței, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - instanța a

apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a recalificat acțiunile

inculpatului în prevederile art.27, 145 alin.(1) Cod penal; - la dosar nu sunt probe care

să demonstreze intenția directă a inculpatului de a comite infracțiunea de omor; -

instanța nu a dat deplină eficiență prevederilor art.52 și 113 Cod de procedură penală; -

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța nu a dat

deplină eficiență prevederilor art.61, 75, 90 Cod penal și i-a stabilit inculpatului o

pedeapsă prea aspră; - instanța nu a ținut cont că, Ivanov Vladislav este la prima

abatere de acest fel, anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv, se căiește

sincer pentru fapta comisă, conștientizând gravitatea faptei, nu prezintă pericol social,

corectarea acestuia fiind posibilă și fără a fi lipsit de libertate; - partea vătămată nu are

pretenții de ordin material și moral față de inculpat.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar, Colegiul

penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

În susținerea recursului, recurentul invocă temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 8), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, sau când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

6

Astfel, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că nici unul dintre acestea nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu

condamnarea inculpatului, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția

acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.(1) Cod penal, solicitând

să fie achitat.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că instanța de apel, contrar celor invocate de către recurent, a

examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, verificându-le sub aspectul pertinenței și

concludenței, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Ivanov Vladislav în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.(1) Cod penal, să fie justă și

întemeiată, fiind întrunite toate elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Complementar, Colegiul penal constată că, recurentul își întemeiază recursul în

principal pe aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, solicitările recurentului bazate pe

astfel de argumente nu constituie temei pentru reexaminarea cazului. Or, modul de

apreciere a probelor și circumstanțelor cauzei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, aprecierea probelor fiind obiectul

examinării cauzei în fapt și în drept fie în prima instanță, fie în instanța de apel, iar

dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a

unei hotărâri legale și întemeiate.

Având în vedere cele expuse, instanța de recurs își însușește în întregime

alegațiile instanței de apel, redate succint la pct.4 al prezentei decizii și consideră că o

expunere repetată asupra lor este inutilă, fapt ce este în deplină concordanță cu

jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert

vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din

Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de Jos,

19.04.1994). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă

care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară

fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției

sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare

(Helle vs Finlanda, 19.12.1997).

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, Colegiul penal conchide că instanța

de apel a dat deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, ținând cont de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite,

care face parte din categoria celor deosebit de grave, de persoana inculpatului, că nu și-

a recunoscut vina, că circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, precum

și de influența pedepsei asupra corijării și reeducării lui Vladislav Ivanov și corect a

considerat că, acestuia urmează să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de 10 ani

închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, această măsură și formă de

pedeapsă, în opinia instanței de recurs, fiind una corectă, echitabilă și în limitele

7

pedepsei penale prevăzute de norma în baza căreia inculpatul a fost condamnat, la

stabilirea ei, avându-se în vedere toate circumstanțele obiective și subiective ale cauzei

penale.

Colegiul penal reține că recurentul a invocat în recurs, precum că, la stabilirea

pedepsei, instanța de apel nu a ținut cont de circumstanțele cauzei, enumerate la pct.5

al prezentei decizii, și eronat a dispus executarea reală a pedepsei penale aplicate, și

precizează că, legiuitorul acordă dreptul instanței, ținând cont de circumstanțele cauzei

și de persoana celui vinovat, de a decide de la caz la caz, posibilitatea aplicării pedepsei

vinovatului cu suspendarea condiționată a executării ei și nicidecum nu o obligă în

acest sens.

În speță, rezultă că instanța de apel, reieșind din circumstanțele sus menționate, a

considerat rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită, motivându-și soluția

adoptată, indicând din care motive a ajuns la concluzia potrivit căreia, corijarea și

reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii reale.

Complementar, Colegiul penal precizează că, circumstanțele cauzei precum: - că

Ivanov Vladislav este la prima abatere de acest fel, - că anterior nu a fost condamnat

penal, - că se caracterizează pozitiv, - că se căiește sincer pentru fapta comisă,

conștientizând gravitatea faptei, - că nu prezintă pericol social și că corectarea acestuia

este posibilă și fără a fi lipsit de libertate, - că partea vătămată nu are pretenții de ordin

material și moral față de inculpat, nu au ponderabilitate pentru suspendarea

condiționată a executării pedepsei penale, or, instanța de recurs reiterează că,

legiuitorul acordă dreptul instanței, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, de a decide de la caz la caz, posibilitatea aplicării pedepsei vinovatului

cu suspendarea condiționată a executării ei și nicidecum nu o obligă în acest sens.

Colegiul penal consideră că, poziția instanței de apel în partea stabilirii pedepsei

penale este una corectă, în conformitate cu legea penală, care este bine argumentată,

clară și care nu necesită a fi completată sau expusă repetat, or, instanța de recurs își

însușește în totalitate alegațiile instanței de apel la acest capitol.

Consecvent, argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, este unul pur declarativ, decizia instanței de apel

integrând fondul apelurilor și temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea lor

din alte motive, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în

prevederile art.417 Cod de procedură penală și, prin urmare, decizia instanței de apel

este bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de

procedură penală.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către

recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit

legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

8

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în

numele inculpatului Ivanov Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, în cauza penală în privința inculpatului Ivanov

Vladislav, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 15 august 2019.

Președinte Anatolie Țurcan

Judecători Victor Boico

Liliana Catan

9