1ra-1008/2019 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP

1ra-1008/2019 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-1008/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul central din 10 aprilie 2018 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, declarate de

către avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului și de către inculpatul

Guja Ion XXX, născut la XXX,

originar din XXX, domiciliat în

XXX.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.145 alin.(2) lit.e1) Cod penal la 16 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

propriul domiciliu din XXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în cadrul unei cerți

apărute în mod subit, din motive ostile, cu scopul de a-1 omorî pe fratele său Guja

Nicolae, relație de rudenie ce-i oferă lui Guja Nicolae, în contextul prevederii art.1331

lit.b) Cod penal, calificativul de membru de familie al lui Guja Ion, în mod intenționat

i-a aplicat lui Guja Nicolae multiple lovituri cu un ciocan, pumnii și picioarele peste tot

corpul și în regiunea capului, organ vital al corpului, cauzându-i leziuni corporale

grave, periculoase pentru viață, sub formă de traumă cranio-cerebrală deschisă, plăgi

(5) contuzie pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractură înfundată a

osului occipital stâng, hemoragii subarahnoidiene parțiale, cu erupere în ventriculii

cerebrali, fracturi costale bilaterale, în rezultatul cărora, victima Guja Nicolae a decedat

pe loc.

Prin acțiunile sale, Guja Ion a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(2)

lit.e1) Cod penal - omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de familie.

solicitat casarea acesteia, invocând că prima instanță s-a bazat exclusiv pe declarațiile

mincinoase ale martorului Jucova Tatiana; - a apreciat critic declarațiile acesteia unde a

spus că între el și fratele lui nu a existat nicio ceartă și că fratele deja era decedat când a

plecat Jucova Tatiana de la ultimul; - martorul Jucova Tatiana trebuia să figureze în

învinuirea procurorului ca fiind cauza principală și participant activ la decesul fratelui;

- acțiunile lui au purtat un factor spontan, văzând cele întâmplate între fratele și

concubina lui, mai mult, nici nu l-a recunoscut; - nu este de acord cu pedeapsa aplicată

1

cu închisoare pe un termen de 16 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis și cu

nimicirea corpurilor delicte - ciocanul de fier, căruia nu i-a fost efectuată o expertiză

pentru a determina a cui sunt urmele și sângele de pe el; - cauza penale nu a fost

examinată până la sfârșit și nu au fost audiați toți martorii, ca de exemplu cumnata lui -

Ciotu Maria.

apelul declarat de către inculpat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, prima instanță a dat

apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le

conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului de

comiterea infracțiunii incriminate, fiind întrunite toate elementele constitutive ale

acesteia.

Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului se confirmă prin

declarațiile martorului Jucova Tatiana și actele cauzei: - procesele-verbale de cercetare

la fața locului din 15.006.2017, 17.06.2017 și 21.06.2017 (f.d.9-12, 17-27, 28-32, 33-

35 v.1), de examinare a obiectului din 21.06.2017 (f.d.36-38 v.1) și rapoartele de

expertiză judiciară nr.344 din 21.06.2017, nr.180/D din 29.08.2017 și nr.263 din

30.08.2017 (f.d.60-61, 63-64, 67-71 v.1).

Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate și apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate

argumentele inculpatului privind nevinovăția sa, acestea fiind aduse în scopul

eschivării de la răspundere penală.

Cu referire la declarațiile martorului Jucova Tatiana, instanța de apel a menționat

că, nu există temei de a le desconsidera, or, martorul a dat declarațiile sub jurământ,

fiind avertizat de răspundere penală, precum și, fiind audiat la diferite etape ale

urmăririi penale și în prima instanță, a dat declarații analogice, consecvente și care sunt

în coroborare cu celelalte probe, or, prin raportul de expertiză judiciară se probează

faptul că, victima a fost lovită de mai multe ori, iar acest fapt indică la netemeinicia

versiunii inculpatului precum că, victima a decedat în rezultatul unei căzături

accidentale. Totodată, este probat faptul că martorul Jucova Tatiana a avut și plăgi

provocate de cuțit. Prezența acestor plăgi este în coroborare cu declarațiile martorului,

potrivit cărora, ultima a reușit să ia cuțitul de la inculpat.

Consecvent, instanța de apel a precizat că declarațiile martorului Jucova Tatiana

constituie o probă directă a vinovăției inculpatului în comiterea faptei incriminate.

și la 28 martie 2019 – inculpatul, au declarat recursuri ordinare împotriva hotărârilor

judecătorești care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.4), 6), 8) Cod

de procedură penală, solicită - inculpatul - casarea hotărârilor, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, - avocatul Goncear Vasile în

numele inculpatului - casarea hotărârilor și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de

apel, în alt complet de judecată, pe motiv că, judecata a avut loc fără participarea

apărătorului; - contrar voinței inculpatului, instanța l-a admis pe avocatul Caraman Igor

să-i reprezinte interesele; - instanța a respins cererea inculpatului privind amânarea

ședinței de judecată pentru a contracta un avocat care să-i apere interesele; - hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; -

2

vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate, nu este probată; - prima

instanță a refuzat solicitarea inculpatului de a fi audiat repetat martorul Jucova Tatiana;

- declarațiile acesteia sunt contradictorii; - corpul delict – ciocanul nu a fost supus

expertizei; - sentința de condamnare este bazată pe presupuneri și pe declarațiile

mincinoase ale martorului Jucova Tatiana; - nu au fost constatate relații ostile între

Guja Ion și Guja Nicolae sau alte motive pentru comiterea infracțiunii; - cauza penală

nu a fost examinată până la sfârșit și nu au fost audiați toți martorii, ca de exemplu

cumnata lui - Ciotu Maria.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar, Colegiul

penal decide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

În susținerea recursului, recurenții invocă temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1)

pct.4), 6), 8) Cod de procedură penală, care statuează că, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când judecata a avut loc fără participarea apărătorului, hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Astfel, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursurile

declarate, Colegiul penal constată că nici unul dintre acestea nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursurilor, autorii acestora nu sunt de acord

cu condamnarea inculpatului, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția

acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.

La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că, prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de către părți, a audiat inculpatul, partea vătămată și martorii, a cercetat

materialele administrate de către organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în

mod obiectiv și care au format convingerea instanței că, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită integral.

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o

apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra

temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind vinovăția inculpatului de cele

incriminate.

Probele enumerate la pct.4 al prezentei decizii și care au fost puse la baza

sentinței de condamnare a inculpatului, au fost examinate complet și obiectiv, acestea

demonstrând faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii incriminate, fiind corect

apreciate de către instanțele de fond.

3

Astfel, în urma examinării cererii de apel, instanța de apel întemeiat a

concluzionat despre existența elementelor componente ale infracțiunii imputate

inculpatului Guja Ion, inclusiv vinovăția acestuia, argumentând totodată, netemeinicia

afirmației apelantului, precum că nu a comis fapta.

Cu referire la criticile recurenților privind felul în care instanțele au apreciat

probele administrate în prezenta cauză penală, Colegiul menționează că aceste critici și

argumentele aduse nu se încadrează în niciun temei dintre cele prevăzute de art.427

alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în

fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți

în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare.

Consecvent, făcând o analiză a temeiurilor indicate în recursuri în raport cu

apelul declarat și textul deciziei, Colegiul constată că recursurile repetă textul apelului,

argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel

examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414,

417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, a indicat

temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea respectivei soluții, precum și

motivele adoptării ei.

Colegiul penal menționează că, în contextul expus, reiterarea de către instanța de

recurs a alegațiilor instanței de apel este inoportună, Colegiul penal considerându-le

legale și întemeiate.

Or, Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CtEDO, și nu va impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs

Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care

și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței

faptei și vinovăției inculpatei.

Cu referire la argumentele recurenților că, cauza penală nu a fost examinată până

la sfârșit și nu au fost audiați toți martorii, ca de exemplu cumnata lui Guja Ion - Ciotu

Maria, precum și că a fost respinsă cererea inculpatului privind audierea repetată a

martorului Jucova Tatiana, Colegiul penal menționează că aceste nu sunt întemeiate,

or, în partea ce o privește pe Ciotu Maria, aceasta, din motive de sănătate, a solicitat

examinarea cauzei în lipsa ei (f.d.78 v.2). Mai mult, Ciotu Maria nu este un martor

ocular și declarațiile acesteia nu sunt decisive, ea fiind recunoscută, în respectivul

proces penal, succesorul părții vătămate Guja Nicolae.

În partea ce o privește pe Jucova Tatiana, Colegiul penal reține că, în ședința de

judecată din 23.01.2018, avocatul Caraman Igor a solicitat audierea acesteia, la data de

02.02.2018, fiind audiată, inculpatul având posibilitate să-i adreseze întrebări (f.d.2, 11

v.2). Or, examinând materialele cauzei, se conturează că, solicitările inculpatului și a

apărătorilor acestuia, venite ulterior audierii martorului Jucova Tatiana în instanța de

judecată, au avut scopul tergiversării procesului penal.

În context, Colegiul penal precizează că potrivit, art.20 alin.(1) și (4) Cod de

procedură penală, urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene

4

rezonabile. Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către

procuror, iar la judecarea cazului – de către instanța respectivă.

Prin urmare, având obligația pozitivă de a respecta asigurarea termenului

rezonabil de judecare a cauzei, comportamentul instanței, în sensul descris supra, se

încadrează în limitele legii procedural penale, inculpatului fiindu-i puse la dispoziție

toate instrumentele prevăzute de legea procesual penală pentru apărare.

Cu referire la argumentul avocatului Goncear Vasile, precum că inculpatului i-a

fost încălcat dreptul la apărare, Colegiul penal a conchis că, acesta nu este întemiat.

Or, potrivit art.67 alin.(1), (2), (31) Cod de procedură penală, apărătorul este

persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă interesele bănuitului,

învinuitului, inculpatului, îi acordă asistență juridică prin toate mijloacele și metodele

neinterzise de lege.

În calitate de apărător în procesul penal pot participa: 1) avocatul; 2) alte

persoane abilitate prin lege cu atribuții de apărător; 3) un avocat din străinătate în cazul

în care acesta este asistat de o persoană indicată la pct.1).

Avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat dobândește calitatea de

apărător în momentul în care coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național

pentru Asistență Juridică Garantată de Stat emite decizie privind acordarea asistenței

juridice calificate.

Totodată, potrivit art.69 alin.(1) pct.10) și 70 alin.(3) pct.2) Cod de procedură

penală, participarea apărătorului la procesul penal este obligatorie în cazul în care

interesele justiției cer participarea lui în ședința de judecată în primă instanță, în apel și

în recurs, precum și la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac. Organul de

urmărire penală sau instanța solicită desemnarea avocatului care acordă asistență

juridică garantată de stat de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat în cazul în care participarea

apărătorului la procesul penal este obligatorie, iar bănuitul, învinuitul, inculpatul nu are

apărător ales.

Prin urmare, reieșind din materialele cauzei, având în vedere că inculpatul nu

avea apărător ales, în temeiul normelor precitate, instanța i-a solicitat Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat delegarea unui avocat care să-i

acorde lui Guja Ion asistență juridică garantată de stat.

Totodată, Colegiul penal menționează că, în cazul în care, inculpatul dorea

contractarea unui avocat ales, era în drept să o facă, indiferent dacă în proces, la acel

moment, era reprezentat de un avocat din oficiu, însă, pe tot parcursul procesului penal,

a ezitat să o facă, la fiecare ședință de judecată susținând că nu este de acord ca

avocatul respectiv să-i reprezinte interesele, de fiecare dată invocând același motiv, că

„nu este satisfăcut de calitatea serviciului acordat de el, nu m-a ajutat la înscrierea

cererii pe care am scris-o.”

În ce-l privește pe avocatul Caraman Igor, Colegiul penal a constatat că, anume

acesta figurând în cererea de recurs a avocatului Goncear Vasile, fiind invocat că

instanța l-a admis contrar voinței inculpatului, i-a reprezentat interesele ultimului în

baza mandatului nr.0918125 din 03.11.2017, fiind încheiat contractul de asistență

juridică nr.01-125/17 din 03.11.2017, pe verso-ul documentului, fiind semnătura

inculpatului și acordul său ca anume acest avocat să-i reprezinte interesele (f.d.159

v.1).

Totodată, Guja Ion, la 11 noiembrie 2017, a mai încheiat cu avocatul Caraman

Igor un contract de asistență juridică (f.d.140 v.2).

5

Astfel, ținând cont de circumstanțele elucidate, de comportamentul inculpatului

în proces, care prin orice mijloace încerca tergiversarea examinării cauzei în instanțele

de fond, precum și de normele de procedură penală indicate supra, instanța de recurs

constată că, cele invocate de către avocatul Goncear Vasile în recurs, nu au justificare

legală, acțiunile instanței fiind în limitele legii procesual penale, inculpatului fiindu-i

respectat dreptul la apărare, beneficiind totodată, de un proces echitabil în sensul art.6

din Convenția EDO.

Prin urmare, temeiurile invocate de către recurenți se combat prin materialele

cauzei și nu se semnalizează în esență presupusa eroare de drept, iar hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și care, în totalitatea lor, resping

argumentele recursurilor.

Decizia instanței de apel corespunde prevederilor art.394 Cod de procedură

penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată. Colegiul penal nu a

constatat existența vreunei grave erori de drept, care ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către

recurenți nu sunt acceptabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

servi temei pentru instanța de recurs în vederea casării hotărârii contestate, din care

considerente, Colegiul penal va dispune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Goncear

Vasile în numele inculpatului Guja Ion și de către inculpat, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, în cauza penală în

privința inculpatului Guja Ion, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 15 august 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

6