1ra-942/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b, c,d, f, 186 alin. 5, 187 alin. 2 lit. b, c, f, 188 alin 2 lit. b, c, f CP

1ra-942/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b, c,d, f, 186 alin. 5, 187 alin. 2 lit. b, c, f, 188 alin 2 lit. b, c, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-942/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Cobzac Elena

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatului Graur Constantin, de către

avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Malițov Semion, de către avocatul

Bordian Radion în numele inculpatului Calancea Grigore și de către inculpații

Ciubotaru Dumitru, Ciubotaru Ianuș, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 iunie 2016 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-i

pe

Graur Constantin Xxxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în mun. xxx, s. xxx, str. xxxx;

Ciubotaru Ianuș Xxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în mun. xx, str. xxxx, str-la xxx;

Ciubotaru Dumitru Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în mun. xxx, str. xxxx, str-la

xxxx;

Calancea Grigore Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din r-nul xxxx, s. xxxx și domiciliat în

mun. xxx, s. xxxx, str. xxxxx, xxxx;

Malițov Semion Xxxx, născut la xxxxx, originar

din r-nul xxxx, s. xxxxx și domiciliat în mun. xxxx,

s. xxxxx, str. xxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

 Ciubotaru Ianuș a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

1

- art. 186 alin. (5) Cod penal, la 7 ani închisoare;

- art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 8 ani închisoare;

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Ciubotaru Ianuș, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 8 ani 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

 Graur Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- art. 186 alin. (5) Cod penal, la 7 ani închisoare;

- art. 187 alin. (2) lit. b), c), f) Cod penal, la 5 ani închisoare fără amendă;

- art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 8 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Graur Constantin, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

 Calancea Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare fără amendă;

- art. 188 alin. (2) lit. b), c), f) Cod penal, la 8 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Calancea Grigore, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 8 ani 3 luni închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

 Ciubotaru Dumitru și Malițov Semion, au fost recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, și în temeiul art.

323 alin. (2) Cod penal au fost liberați de răspundere penală și încetat procesul

penal în privința acestora.

De asemenea, s-a dispus încasarea:

- din contul lui Ciubotaru Ianuș, Ciubotaru Dumitru, Cioinac Dumitru,

Graur Constantin, Malițov Semion, în mod solidar, în beneficiul lui S.A. „Pietriș” -

816381 lei;

- din contul lui Calancea Grigore, Graur Constantin, în mod solidar, în

beneficiul lui Rojalovschi D. - 3300 lei;

- din contul lui Ciubotaru Ianuș, Calancea Grigore, Graur Constantin, în

mod solidar, în beneficiul lui Ripac V. - 3300 lei;

- din contul lui Calancea Grigore, Graur Constantin, în mod solidar, în

beneficiul lui Covîțev A. - 5000 lei;

- din contul lui Calancea Grigore, Graur Constantin, în mod solidar, în

beneficiul lui Platon A. - 2350 lei;

- din contul lui Graur Constantin, Cioinac Dumitru, în mod solidar, în

beneficiul lui Șchendrea I. - 1297 lei, 44 bani.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

2

 De asemenea, prin aceeași sentință Cioinac Dumitru și Slanina Ion au

fost condamnați, în privința cărora hotărârile judecătorești în prezent nu se contestă

cu recurs ordinar.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Graur

Constantin și Cioinac Dumitru în perioada de timp de la 06.02.2011 până la

16.03.2011, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord, repartizând în

prealabil rolurile la săvârșirea infracțiunii, pe ascuns au sustras 280 metri de cablu

electric, care era montat pe 6 piloni din apropierea casei de locuit amplasate pe str.

xxx, x, s. xxx, mun. xxxx, ce aparținea lui Țăruș L., cu care au părăsit locul

comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate Țăruș L. o daună considerabilă în

mărime de 1820 lei.

1.1.2. Tot Graur Constantin și Cioinac Dumitru, la 14.09.2011, în perioada

de timp între orele 09:30-12:00, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun

acord, repartizând rolurile la comiterea infracțiunii, au pătruns pe teritoriul

construcției adiacente casei de locuit nr. xx din cadrul Î.P. „Fîntînilor” din s. xxx,

mun. xxxxx, care aparține lui Șchendrea I., de unde pe ascuns au sustras două

lopeți la prețul de 400 lei, un furtun cu lungimea de 25 metri la prețul de 380 lei,

un prelungitor la prețul de 300 lei, trei răngi metalice cu lungimea de 6 m la prețul

de 217,44 lei, bunuri materiale cu care au părăsit locul comiterii infracțiunii,

cauzând astfel părții vătămate Șchendrea I. o daună în proporții considerabile în

sumă totală de 1297,44 lei.

1.1.3. Tot Graur Constantin și Cioinac Dumitru, acționând prin înțelegere

prealabilă și de comun cord, repartizând în prealabil rolurile în comiterea

infracțiunii, în perioada de timp de la 21.11.2011, ora 18:00, până la 22.11.2011,

ora 08:30, au pătruns pe teritoriul lotului nr. xxx din cadrul Î.P. „Fîntînilor”, din s.

xxx, mun. xxx, ce aparține lui Chirmicci S., apoi prin deteriorarea lacătelor, au

pătruns în garajele amplasate pe lotul indicat, de unde pe ascuns au sustras un

mecanism de cosit iarba la prețul de 2000 lei, un burghiu unghiular la prețul de 400

lei, o damigeană cu 10 litri de benzină la prețul de 160 lei, un ferăstrău electric de

model „Bosch” la prețul de 400 lei, un prelungitor electric la prețul de 100 lei,

după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții

vătămate Chirmicci S. daună în proporții considerabile în sumă totală de 3060 lei.

1.1.4. Tot Graur Constantin și Cioinac Dumitru, acționând prin înțelegere

prealabilă și de comun acord, repartizând în prealabil rolurile în comiterea

infracțiunii, în perioada de timp 17.11.2011 - 18.11.2011, au pătruns pe teritoriul

lotului nr. xx din cadrul Î.P. „xxx” din s. xxxx, mun. xxxx, ce aparține lui

Alexandrov B., apoi, prin deteriorarea lacătului de la ușă, au pătruns în vila

amplasată pe terenul indicat, de unde pe ascuns au sustras un butoi din inox la

prețul de 1200 lei, un vas din inox la prețul de 300 lei, o cratiță din inox la prețul d

400 lei, un aparat de sudat model TCI3-201 la prețul de 2000 lei, un burghiu

3

electric la prețul de 100 lei, un burghiu unghiular la prețul de 600 lei, un

acumulator la prețul de 1000 lei, un clește la prețul de 30 lei, un ciocan la prețul de

100 lei, cu care au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate

Alexandrov B. o daună considerabilă în sumă totală de 5730 lei.

1.1.5. Tot Graur Constantin și Cioinac Dumitru, împreună cu o persoană în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă, acționând prin înțelegere prealabilă și

de comun acord, repartizând în prealabil rolurile la comiterea infracțiunii, la

30.11.2011, aproximativ ora 20:15, prin acces liber au pătruns în ograda casei de

locuit amplasate pe str. xxx, x, s. xxxx, mun. xxx, ce aparține lui Rapcea R., iar

apoi prin deteriorarea lacătului de la ușă au pătruns în garajul casei indicate, de

unde au sustras pe ascuns un burghiu unghiular la prețul de 700 lei, două bidoane

din aluminiu la prețul de 200 lei, cu care au părăsit locul comiterii infracțiunii,

cauzând părții vătămate Rapcea R. o daună în proporții considerabile în suma

totală de 900 lei.

1.1.6. Calancea Grigore, Graur Constantin, Slănină Ion, la 01.01.2012,

aproximativ la ora 03:30, aflându-se pe str. Coca, 26A, mun. Chișinău, împreună

cu altă persoană neidentificată de organul de urmărire penală, acționând prin

înțelegere prealabilă și de comun acord în scopul acaparării bunurilor altei

persoane, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor întreprinse și dorind

survenirea acestor urmări, acționând în vederea realizării scopului infracțional, au

atacat partea vătămată Covîțev A., aplicând lui multiple lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 214/D din 26.01.2012, vătămare ușoară a integrității

corporale, după care au sustras de la dânsul telefonul mobil de model „Samsung

Galaxy Ace S5830” la prețul de 4970 lei, un portmoneu din piele în care se aflau

un card bancar și bani în numerar în sumă de 30 lei, apoi cu bunurile sustrase au

părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate Covîțev A. daună în

proporții considerabile în sumă totală de 5000 lei.

1.1.7. Calancea Grigore și Graur Constantin, la 03.01.2012, aproximativ ora

00:40, aflându-se pe str. I. Radu, 27, mun. Chișinău, împreună cu o persoană în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă, acționând prin înțelegere prealabilă și

de comun acord în scopul acaparării bunurilor altei persoane, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor întreprinse și dorind survenirea acestor urmări,

acționând în vederea realizării scopului infracțional, au atacat partea vătămată

Rojalovschi D., aplicându-i multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 107 din

05.01.2012 vătămări corporale ușoare ale integrității corporale, după care au

sustras de la dânsul telefonul de model „Sony Ericsson” cu cartela SIM nr.

069355531 la prețul de 1000 lei, telefonul mobil de model „Nokia” cu cartela SIM

nr. 079688999 la prețul de 1000 lei, un portmoneu din piele la prețul de 300 lei, în

4

care se afla un card bancar și bani în numerar în sumă de 460 lei, un lănțișor din

argint cu masa de 4 g la prețul de 500 lei, o cruciuliță din aluminiu la prețul de 40

lei, apoi cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții

vătămate Rojalovschi D. daună în proporții considerabile în sumă totală de 3300

lei.

1.1.8. Ciubotaru Ianuș., Calancea Grigore, Graur Constantin și Slănină Ion,

la 09.01.2012, aproximativ ora 00:30 - 00:40, aflându-se în apropierea blocului

locativ amplasat pe str. I. Neculce, 10, mun. Chișinău, împreună cu o persoană în

privința cauza penală a fost disjunsă, acționând prin înțelegere prealabilă și de

comun acord în scopul acaparării bunurilor altei persoane, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor întreprinse și dorind survenirea acestor urmări,

acționând în vederea realizării scopului infracțional, au atacat partea vătămată

Ripac V., aplicându-i multiple lovituri cu pumnii peste cap, cauzându-i vătămări

ale integrității corporale, după care au sustras de la dânsul telefonul mobil de

model „LG KS-910” cu cartela SIM nr. 069149741 la prețul de 2863 lei,

portmoneul din piele de culoare cafenie în care se aflau carduri bancare și carduri

de reducere, 10 dolari SUA și 21 Euro în numerar, conform cursului valutar stabilit

de Banca Națională a RM la acel moment echivalentul a 119 lei și 318 lei

corespunzător, trei cartele de reîncărcare „Pre Pay” după care cu bunurile sustrase

au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate Ripac V. daune în

proporții considerabile în sumă totală de 3300 lei.

1.1.9. Calancea Grigore, Graur Constantin și Slănină Ion la 30.12.2012,

aproximativ la ora 23:30, aflându-se pe str. I. Creangă, mun. Chișinău, în

apropierea parcului „Dendrariu”, împreună cu o persoană în privința căreia cauza

penală a fost disjunsă, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord în

scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor întreprinse și dorind survenirea acestor urmări, acționând

în vederea realizării scopului infracțional, s-au apropiat de Platon A., căruia i-au

aplicat câte o lovitură cu pumnul peste cap și cu piciorul peste spate, după care în

mod deschis au sustras de la dânsul telefonul mobil de model „Nokia N82” la

prețul de 1700 lei, telefonul mobil de model „LG Unite” la prețul de 300 lei, bani

în numerar în sumă de 350 lei, apoi cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii

infracțiunii, cauzând părții vătămate Platon A. daună în proporții considerabile în

sumă totală de 2350 lei.

1.1.10. Ciubotaru Ianuș și Cioinac Dumitru, la 28.05.2013, în perioada de

timp dintre orele 10:00 - 16:00, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun

acord, în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună cu o

persoană în privința căruia cauza a fost disjunsă, conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor întreprinse și dorind survenirea acestor consecințe, prin

acces liber au pătruns pe teritoriul carierei de piatră amplasată pe str. Feroviarilor

5

4, or. Vatra, mun. Chișinău, de unde pe ascuns au sustras de la un excavator de

model „ĂKG-5A”, anul producerii 1991, și de la un excavator de model „ĂKG-

5A”, anul producerii 1984, polii principali și auxiliari în complet cu bobine din

cupru de diferite dimensiuni de la 8 generatoare, cu greutatea totală de 160 kg, și

prețul de 1249,24 lei pentru 1 kg, cauzând S.A. „Pietriș” daună în sumă totală de

199878,40 lei, după care au transportat bunurile sustrase la punctul de colectare a

metalului de pe str. Petricani, 88/1, mun. Chișinău, unde au primit pentru cupru

suma de 8450 lei.

1.1.11. Ciubotaru Dumitru și Malițov Semion, la 28.05.2013, în perioada de

timp între orele 10:00 - 16:00, acționând de comun acord cu Ciubotaru Ianuș,

Cioinac Dumitru și o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă,

cunoscând că persoanele nominalizate, pe ascuns au sustras de pe teritoriul carierei

de piatră amplasate pe str. Feroviarilor, 4, or. Vatra, mun. Chișinău, de la

excavatoarele de model „ĂKG-5A” anul producerii 1984 și 1991 polii principali și

auxiliari cu bobine de cupru de diferite dimensiuni de la 8 generatoare, cu

greutatea totală de 160 kg, au contribuit la săvârșirea infracțiunii, încărcând

bunurile sustrase în automobilul de model „VAZ 21013” cu nr/în BL AH 521, care

aparține lui Malițov S., și transportându-le la punctul de colectare a metalului

amplasat pe str. Petricani, 88/1, mun. Chișinău, unde pentru cuprul sustras le-a fost

achitată suma de 8450 lei.

1.1.12. Ciubotaru Ianuș, Cioinac Dumitru și Graur Constantin, la

30.05.2013, în perioada de timp între orele 10:00 - 17:00, acționând prin înțelegere

prealabilă și de comun acord, în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, împreună cu o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor întreprinse și dorind survenirea

acestor consecințe, prin acces liber au pătruns pe teritoriul carierei de piatră

amplasată pe str. Feroviarilor 4, or. Vatra, mun. Chișinău, de unde pe ascuns au

sustras de la un excavator de model „ĂKG-5A”, anul producerii 1984, și de la un

excavator de model „ĂKG-5A”, anul producerii 1991, polii principali și auxiliari

în complet cu bobine de cupru de diferite dimensiuni de la 8 generatoare, cu

greutatea totală de 261 kg, la prețul de 1249,24 lei pentru 1 kg, în sumă totală de

326051,64 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii.

 Prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților:

- Graur Constantin și Cioinac Dumitru pe episoadele din 06.02.2011-

16.03.2011 (partea vătămată Țăruș L.), 14.09.2011 (partea vătămată Șchendrea I.),

21.11.2011-22.11.2011 (partea vătămată Chirmicci S.), 17.11.2011-18.11.2011

(partea vătămată Alexandrov B.), 30.11.2011 (partea vătămată Rapcea R.), în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare și

în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile;

6

- Calancea Grigore, Graur Constantin, Slanina Ion pe episodul din 01.01.2012

(partea vătămată Covîțev A.), în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, tâlhărie,

adică atacul săvârșit asupra unei persoane, în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai

multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile;

- Calancea Grigore, Graur Constantin pe episodul din 03.01.2012 (partea

vătămată Rojalovschi D.), în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, tâlhărie,

adică atacul săvârșit asupra unei persoane, în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai

multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile;

- Ciubotaru Ianuș, Calancea Grigore, Graur Constantin, Slanina Ion pe

episodul din 09.01.2012 (partea vătămată Ripac V.), în baza art. 188 alin. (2) lit.

b), f) Cod penal, tâlhărie, adică atacatul săvârșit asupra unei persoane, în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile;

- Calancea Grigore, Graur Constantin și Slanina Ion pe episodul din

30.12.2012 (partea vătămată Platon A.), în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoanei, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, săvârșită de mai multe persoane;

- Ciubotaru Ianuș, Cioinac Dumitru pe episodul din 28.05.2013 (partea

vătămată S.A. „Pietriș”) în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persaone, cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari;

- Ciubotaru Dumitru, Malițov Semion pe episodul din 28.05.2013 (partea

vătămată S.A. „Pietriș”), în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, favorizarea dinainte

nepromisă a comiterii unei infracțiuni grave;

- Ciubotaru Ianuș, Cioinac Dumitru, Graur Constantin pe episodul din

30.05.2013 (partea vătămată S.A. „Pietriș”), în baza art. 186 alin. (5) Cod penal,

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persaone, cu cauzarea de daune

în proporții deosebit de mari.

2.1. Inculpatul Ciubotaru Ianuș, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor

prevăzute de art. 186 alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal.

În argumentarea apelului, apelantul invocă că:

- sentința de condamnare este neîntemeiată, or instanța a dat o apreciere

necorespunzătoare circumstanțelor cauzei;

7

- nu și-a recunoscut vinovăția pentru nici o infracțiune imputată acestuia, nici

la momentul urmăririi penale, nici în instanța de judecată, deoarece acesta este

nevinovat;

- ce ține de învinuirea adusă lui Ciubotaru Ianuș în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, partea acuzării pune la baza

învinuirii în exclusivitate declarațiile părții vătămate Ripac V., în care sunt

divergențe;

- sentința pe episodul dat nu este bazată absolut pe nici o probă pertinentă,

concludentă și utilă care ar demonstra vinovăția săvârșirii infracțiunii respective de

către inculpat;

- în partea învinuirii aduse inculpatului Ciubotaru Ianuș în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5), partea acuzării își susține poziția pe

declarațiile unor martori a căror declarații nu pot fi puse în exclusivitate la baza

învinuirii, întrucât martorii menționați au un interes direct în a-și revendica

bunurile sustrase indiferent de cine va fi găsit, în plus, instanța nu a luat în

considerare declarațiile importante ale altor persoane care sunt contrare afirmațiilor

paznicilor de la S.A. „Pietriș”, după cum urmează: martorul Țîbîrna I.; Ruschii V.,

Bușu A.;

- din declarațiile date de martorii Țîbîrna I., Ruschii V. și Bușu A. nici unul

nu a putut declara cu certitudine că l-ar fi văzut pe Ciubotaru Ianuș la locul

săvârșirii infracțiunii. Din cele declarate de martori, ei nu au văzut decât două

persoane care doar încercau să intre pe teritoriul carierei, unul înalt și unul scund,

și aceste constatări au fost făcute de la o distanță de 60-100 m. Chiar și așa,

inculpatul Ciubotaru Ianuș nu s-ar încadra nici într-una din caracteristicile date;

- instanța nu a ținut cont de declarațiile martorului Bulgaru V., declarațiile

cheie care au fost ignorate de instanță sunt cele date de către inculpatul Malițov S.;

- prima instanță a ignorat în totalitate prevederile legale și a emis o sentință

nebazată pe probe, limitând-se la o simplă interpretare a declarațiilor martorilor

care au fost audiați în prima instanță, neindicând care anume declarații

demonstrează vinovăția lui Ciubotaru Ianuș în comiterea faptelor incriminate.

2.2. Inculpatul Ciubotaru Dumitru, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 323 Cod penal.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- nu este vinovat în comiterea infracțiunii incriminate;

- instanța nu a ținut cont de declarațiile lui Malițov Semion și contrar

învinuirii aduse, acesta nu a încărcat metal în mașina lui Malițov Semion;

- din declarațiile lui Ciubotaru Dumitru și Malițov Semion se constată că

Ciubotaru Dumitru nu a cunoscut faptul că metalul vândut de Cioinac Dumitru era

8

furat. Din împrejurările date se înțelege că Ciubotaru Dumitru nu a dorit decât să-1

ajute pe Cioinac Dumitru să descarce metalul pentru ca ulterior din banii primiți i-a

întors 400 lei inculpatului Ciubotaru Dumitru;

- concluziile acuzării se întemeiază doar pe presupuneri;

- din declarațiile inculpatului Malițov Semion și declarațiile inculpatului

Ciubotaru Dumitru se adeverește că ultimul nu cunoștea despre faptul că acesta îl

ajută pe Cioinac Dumitru să vândă metalul furat, despre a cărui furt nu-i era

cunoscut nici pe aproape, prin urmare Ciubotaru Dumitru nu poate fi tras la

răspundere pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal;

- sentința primei instanțe nu este bazată pe nici o probă pertinentă,

concludentă și utilă care ar demonstra vinovăția lui Ciubotaru Dumitru.

2.3. Avocatul Olari Svetlana în numele inculpatului Calancea Grigore, prin

care a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea totală a sentinței primei

instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri legale și întemeiate în

privința lui Calancea Grigore.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința de condamnare este ilegală, neîntemeiată și nemotivată;

- examinarea cauzei penale a avut loc în lipsa inculpaților. Astfel, de către

prima instanță, în cadrul cercetării judecătorești, urmau a fi aplicate normele

procedurale ce se referă expres la astfel le situații: cum ar fi prevederile art. 368

alin. (1) Cod de procedură penală;

- despre ședința de judecată privind pronunțarea sentinței de condamnare la

30 iunie 2016, nu am fost informați, au făcut cunoștință la 18 august 2016;

- la baza sentinței contestate au fost puse declarațiile părților vătămate

Covîțev A., partea vătămată Rojalovschii D., partea vătămată Ripac V., partea

vătămată Platon A. din cadrul urmăririi penale, declarațiile din cadrul urmăririi

penale a martorilor Andronic C. și Bădiță I.;

- din materialele cauzei, și anume procesele-verbale de audiere a părților

vătămate Ripac V., fiindu-i prezentate mai multe fotografii pentru recunoașterea

persoanelor ce l-au atacat, nu a indicat la Calancea Grigore, ci la Slanina Ion și

Graur Constantin. În continuare, partea vătămată Covîțev A., la fel fiind audiat în

cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată nu a indicat la Calancea

Grigore, ca fiind persoana care l-a atacat;

- partea vătămată Rojalovschii D., fiind audiat în ședința de judecată a

declarat că persoanele care l-au atacat nu se află în sala de judecată;

- potrivit declarațiilor martorilor Andronic C. și Bădiță I. s-a confirmat faptul

că îl cunosc pe Calancea Grigore și împreună au sărbătorit Anul Nou. Referitor la

circumstanțele indicate în sentință nu au relatat nimic;

- Calancea Grigore a recunoscut vina parțial pe episodul din 15.12.2011, în

rest în privința episoadelor de învinuire a lui Calancea Grigore, suport probatoriu

9

nu a fost prezentat și consideră că instanța de apel trebuie să dea o apreciere critică

probelor la care se face referire în sentința de condamnare;

- prima instanță a aplicat o pedeapsă prea aspră în coraport cu fapta

săvârșită, or inculpatul a recunoscut parțial vinovăția sa, anterior nu este judecat, a

cotribuit activ la descoperirea infracțiunii săvârșite, la evidența medicului narcolog

și psihiatru nu se află, în privința acestuia fiind posibilă aplicarea unei pedepse

non-privative de libertate.

2.4. Avocatul Pocaznoi Rodica în numele inculpatului Graur Constantin,

prin care a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea sentinței în privința lui

Graur Constantin, cu adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal pe

învinuirea lui Graur Constantin pe episoadelor în care a încheiat acord de împăcare

cu părțile vătămate Chirmicci S. și Rapcea R., iar pe celelalte capete de acuzare, să

fie rejudecată cauza și adoptată o nouă hotărâre legală și întemeiată, totodată să fie

respinsă acțiunea civilă înaintată de S.A. „Pietriș” ca neîntemeiată.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- examinarea cauzei penale a avut loc în lipsa inculpaților. Astfel, de către

prima instanță, în cadrul cercetării judecătorești, urmau a fi aplicate normele

procedurale ce se referă expres la astfel de situații: cum ar fi prevederile art. 368

alin. (1) Cod de procedură penală, conform cărora pe parcursul cercetării

judecătorești, când cauza se judecă în lipsa inculpatului, trebuia se dea citire

declarațiilor inculpatului depuse în cursul urmăririi penale, însă cu regret un astfel

de lucru nu a avut loc;

- pe parcursul examinării cauzei penale între părțile vătămate Chirmicci S.,

Rapcea R. și inculpatul Graur Constantin a fost încheiat acord de împăcare,

respectiv de către aceștia, precum și avocatul inculpatului, au fost depuse cereri de

încetare a procesului, însă acestea au fost lăsate fără examinare de către prima

instanță;

- pe episodul din 30.05.2013, de sustragere a bunurilor împreună cu alți

inculpați de la partea vătămată S.A. „Pietriș”, la data respectivă Graur Constantin

se afla în s. Varnița la prietena sa, unde s-a aflat până la 04.06.2013. Nici unul din

martorii audiați nu a indicat că anume Graur Constantin a săvârșit infracțiunea, fără

a fi administrate probe care ar confirma vinovăția lui Graur Constantin pe acest

episod;

- conform declarațiilor date pe parcursul cercetării judecătorești, martorii

Țîbîrnă I, Ruschii V., Bușu A., aceștia s-au referit doar la episoadele din

05.06.2013, care nu îi sunt incriminate inculpatului Graur Constantin;

- la pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată, cercetând

toate probele anexate la materialele cauzei trebuia să constate că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat, or divergențele care există urmau să fie interpretate în

favoarea inculpatului;

10

- sentința de condamnare în privința inculpatului Graur Constantin este una

prea aspră, instanța nu a ținut cont de faptul că acesta a recunoscut parțial

vinovăția, antecedente penale nu are, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunilor, etc, astfel în privința acestuia este posibil a fi aplicată o pedeapsă

non-privată de libertate.

2.5. Avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Malițov Semion,

solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care Malițov Semion să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 42, 186 alin. (5) Cod penal, cu respingerea acțiunii civile depuse

de S.A. „Pietriș” în partea dispunerii încasării solidare a prejudiciului din contul lui

Malițov Semion, invocând în cererea de apel că Malițov Semion nu este vinovat în

comiterea infracțiunii incriminate.

2.6. Avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpaților Graur Constantin și

Ciubotaru Ianuș, solicitând casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care:

- să fie încetat procesul penal în privința lui Graur Constantin pe învinuirea

în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, pe episoadele cu părțile vătămate Chirmicci S.

Rapcea R., din motivul împăcării părților în temeiul art. 109 Cod penal;

- să fie recalificată fapta imputată lui Graur Constantin și Ciubotaru Ianuș,

pe episodul privind sustragerea bunurilor de la S.A. „Pietriș”, din art. 186 alin. (5)

în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, și încetarea procesului penal în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală;

- să fie recalificată fapta imputată lui Graur Constantin și Ciubotaru Ianuș

pe episoadele sutragerii bunurilor de la părțile vătămate Covîțev A., Rojalovschi D.

și Ripac V. din art. 188 alin. (2) Cod penal în baza art. 187 alin. (2) Cod penal;

- să fie dispusă suspendarea executării pedepsei penale aplicare lui Graur

Constantin și Ciubotaru Ianuș în temeiul art. 90 Cod penal;

- să fie respinsă acțiunea civilă înaintată de S.A. „Pietriș” ca neîntemeiată.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- conform (vol. VIII, f.d. 86-87), sunt prezente cererile din 12.06.2012 de

încetare a procesului penal, încheiate între Graur Constantin și respectiv părțile

vătămate Chirmicci S. și Rapcea R., iar în (vol. X, f.d. 29), este cererea de încetare

a procesului penal înaintată de Rapcea R., prin care partea vătămată din nou insistă

asupra împăcării cu Graur Constantin;

- la data adoptării sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30

iunie 2016, nu intrase în vigoare Legea nr. 130 din 09.06.2016 pentru completarea

articolului 109 Cod penal, ea producând efecte abia de la momentul publicării care

fusese la 15.07.2016, fapt ce determină că Graur Constantin se bucură de dreptul

de a se împăca cu părțile vătămate cu dispunerea încetării procesului penal;

11

- ce ține de recalificarea faptei infracționale imputate lui Graur Constantin și

Ciubotaru Ianuș privind sustragerea de la S.A. „Pietriș” a bunurilor, și anume din

prevederile art. 186 alin. (5) Cod penal, în prevederile art. 186 alin. (2) Cod penal,

cu dispunerea încetării procesului penal pe motivul expirării termenului de

prescripție, se reține că la ședința din 06.11.2018, a fost admis demersul avocatului

Ropot Veaceslav privind obligarea reprezentanților S.A. „Pietriș” să prezinte acte

confirmative (privind proprietatea asupra acestora, revizia tehnică, acte privind

înregistrarea acestora la organele competente, pașapoartele tehnice ale acestora) în

privința excavatoarelor de model „ЭКГ- 5A” din componența cărora s-a pretins că

au fost sustrase bobine din cupru, însă la următoarea ședință din 04.12.2018 din

instanța de apel, reprezentatul S.A. „Pietriș” nu a prezentat nimic din cele solicitate

de instanță;

- în condițiile în care S.A. „Pietriș” nu dispune de actele în cauză, aceasta nu

este în drept în genere să solicite despăgubiri, or acuzarea presupune că persoana

juridică ar fi deținătoarea acestor bunuri;

- în condițiile în care partea civilă/partea vătămată S.A. „Pietriș” nu poate

proba în nici una din instanțe, că prejudiciul i-a fost provocat anume ei și anume în

cuantum de 816381 lei, neavând un raport de expertiză merceologică în acest sens

și nici dovada deținerii în proprietate a acestor bunuri, urmează ca valoarea

prejudiciului să se rezume la sumele invocate în materialele cauzei penale în care

se indică că au fost încasate în rezultatul vinderii bobinelor de cupru la fier uzat,

adică la suma de 26000 lei (conform cererii lui Donciu Vasile de la (f.d. 17, vol.

VII);

- ce ține de recalificarea faptelor infracționale imputate lui Ciubotaru Ianuș

și Graur Constantin din art. 188 alin. (2) Cod penal în art. 187 alin. (2) Cod penal,

pe episoadele cu părțile vătămate Covîțev A., Rojalovschi D., Ripac V., anume în

rezultatul acțiunilor inculpaților s-a constatat prin sentința primei instanțe că celor

trei părți vătămate le-au fost cauzate leziuni corporale, prin ce se determină că

calificarea dată faptelor infracționale de către acuzare este din start greșită,

deoarece contravine practicii judiciare și recomandărilor C.S.J, care indică că în

cazul când în rezultatul acțiunilor făptuitorului, care în scopul acaparării bunurilor,

a aplicat violență fizică urmată de cauzare vătămărilor corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă durată ori de lungă duartă, asemenea violență nu se

consideră periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel, acțiunile urmează a fi

calificate ca jaf (cauza Gladun D. și Silivestru O., decizia CSJ din 24.12.2013,

dosar nr. 1ra-968/2013).

2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Ciubotaru

Ianuș, de avocatul Olari Svetlana în numele inculpatului Calancea Grigore, de

avocatul Pocaznoi Rodica în numele inculpatului Graur Constantin, apelul

12

avocatului Ropot Veaceslav în numele inculpaților Graur Constantin și Ciubotaru

Ianuș, și admis apelul declarat de avocatul Negru Olesea în numele inculpatului

Malițov Semion, casată parțial sentința în partea condamnării inculpatului Malițov

Semion, pronunțând o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Malițov

Semion, pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 186 alin. (5)

Cod penal, în legătură cu decesul inculpatului, în rest sentința a fost menținută.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Astfel, instanța de apel a notat că aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și care au fost corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a notat că inculpații Graur Constantin, Cioinac

Dumitru, Calancea Grigore și Ciubotaru Ianuș, în cadrul ședinței primei instanțe,

încălcând măsura preventivă aplicată au părăsit domiciliul, fiind anunțați în

căutare, s-au ascuns de la prezentarea în prima instanță și în instanța de apel, iar

judecarea cauzei a avut loc în lipsa lor în conformitate cu prevederile art. 321 alin.

(2) pct. 1) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a indicat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

imputate se confirmă prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile părților vătămate Ripac V., Platon A., Covîțev A., Rojalovschi

D., Chirmicci S., Șchendrea I., reprezentantului părții vătămate S.A. „Pietriș”

Triboi N., a martorilor Țîbîrnă I., Ruschii V., Bușu A., Rusu I., Bulgaru V.,

Andronic C., Bădiță I., Donciu V., Bulmaga M., Durleștean O.;

De asemenea, instanța de apel a notat că vinovăția inculpaților se confirmă și

prin probele scrise descrise în decizia sa (f.d. 181-183, vol. XII).

În continuare, instanța de apel a menționat că prima instanță a analizat

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu,

dovedesc fără echivoc vinovăția inculpaților Cioinac Dumitru, Graur Constantin,

Ciubotaru Ianuș, Calancea Grigore, Ciubotaru Dumitru, Malițov Semion, în

săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Totodată, instanța de apel a specificat cu referire la argumentele invocate în

apelurile declarate, că acestea sunt nefondate, fiind combătute de probele anexate

13

și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și

verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului.

În acest sens, instanța de apel a relatat că verificând legalitatea și temeinicia

sentinței atacate a conchis că solicitarea părții apărării privind achitarea

inculpaților Graur Constantin, Ciubotaru Ianuș, Calancea Grigore, Ciubotaru

Dumitru, Malițov Semion, este neîntemeiată, instanța de apel argumentând că

prima instanță corect a constatat ca dovedită pe deplin vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor imputate, iar la materialele cauzei penale au fost

administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția

acestora în săvârșirea infracțiunilor incriminate și că faptele inculpaților întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate.

Mai mult, instanța de apel a apreciat critic poziția inculpaților Ciubotaru

Ianuș, Graur Constantin, Calancea Grigore, Ciubotaru Dumitru și Malițov Semion,

de nerecunoaștere a vinovăției și declarațiile acestora, date în cadrul urmăririi

penale, ca fiind neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, menționând

că acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în prima instanță,

care combat în întregime versiunea inculpatului, și anume declarațiile părților

vătămate a martorilor audiați și a probelor materiale.

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul inculpatului

Ciubotaru precum că, „în partea învinuirii aduse inculpatului Ciubotaru Ianuș de

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (5), partea acuzării își susține

poziția pe declarațiile unor martori a căror depoziții nu pot fi puse în exclusivitate

la baza învinuirii întrucât martorii dați au un interes direct în a-și revendica

bunurile sustrase indiferent de cine va fi găsit, în plus, instanța nu a luat în

considerare declarațiile importante ale altor persoane care sunt contrare

afirmațiilor paznicilor de la S.A. „Pietriș”, relatând în acest sens că declarațiile

martorilor din prima instanță sunt consecvente, corespund cu declarațiile date în

cadrul urmăririi penale, coroborează între ele și cu celelalte probe materiale

prezentate și verificate în cadrul cercetării judecătorești, părțile vătămate au fost

prevenite de răspunderea penală pentru darea declarațiilor intenționat false, și prin

urmare, instanța de apel a atestat că nu există temei de a aprecia critic aceste

declarații oferite sub jurământ și care corespund adevărului.

Instanța de apel a respins ca nefondat și argumentul părții apărării pe

episodul furtului de pe teritoriul carierei de piatră din or. Vatra, str. Feroviarilor, 4,

că „partea acuzării nu a prezentat probe care ar confirma că Graur Constantin a

participat la săvărșirea infracțiunii”, argumentând că prima instanță a examinat

cauza, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, apreciind și verificând toate

probele care demonstrează cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate.

14

Totodată, s-a reținut că în cadrul examinării cauzei în ordine de apel nu au

fost prezentate probe incontestabile care ar demonstra nevinovăția inculpaților,

după cum indică ultimii în cererile de apel.

Mai mult, instanța de apel a respins alegațiile părții apărării ce ține de

recalificarea faptei infracționale din prevederile art. 186 alin. (5) în prevederile art.

186 alin. (2) Cod penal, „deoarece cuantumul prejudiciului nu se încadrează în

prevederile legale, indicând că în condițiile în care partea civilă/partea vătămată

S.A „Pietriș” nu poate proba în nici una din instanțe, că prejudiciul i-a fost

provocat anume ei și anume în cuantum de 816381 lei”, relatând în acest sens, că

potrivit cererii de concretizare a acțiunii civile în procesul penal, înaintată de către

S.A. „Pietriș”, se solicită încasarea prejudiciului material cauzat în sumă de

816381 lei de la inculpați în favoarea SA „Pietriș” (f.d. 18-19, vol. 10), sumă care

rezultă din cheltuielile necesare pentru reparația grupelor de generatoare ale

excavatoarelor, conform devizului de cheltuieli elaborat de către firma specializată

în reparația utilajului energetic S.R.L. „Salve” nr. 19/20.02.2014.

De asemenea, instanța de apel a notat că partea civilă a demonstrat și

proveniența bunurilor sustrase, care sunt proprietatea întreprinderii S.A. „Pietriș” și

că sunt reflectate în evidența contabilă a întreprinderii ca mijloace fixe,

excavatoarele nefiind bunuri față de care există cerințe legale privind înregistrarea

lor de stat, iar pentru întreprindere este necesară funcționalitatea bobinelor, care nu

mai pot fi reasamblate din cauza deteriorării izolației, fiind necesară repararea

excavatoarelor.

Astfel, instanța de apel a indicat că pentru desfășurarea activității conform

căreia este licențiată, întreprinderea are nevoie anume de excavatoare care erau

funcționabile, iar pentru ca acestea să fie în stare funcțională întreprinderea are

nevoie de suma indicată, respectiv, a concluzionat că prejudiciul cauzat de către

inculpați a fost demonstrat de către partea vătămată prin acte confirmative,

susținută inclusiv în cadrul ședinței instanței de apel de către reprezentatul părții

vătămate Triboi Nicolae, inclusiv și prin actul de învinuire înaintat inculpaților.

Instanța de apel a respins ca fiind nefondat și argumentul avocatului Ropot

Veaceslav, care a menționat că „în urma comiterii faptelor infracționale în privința

lui Covîțev A., Rojalovschi D. și Ripac V., celor trei le-au fost cauzate leziuni

corporale ușoare, ceea ce arată că calificarea penală dată faptelor infracționale

este greșită, fiind necesară recalificarea faptelor în baza prevederilor art. 187

alin. (2) Cod penal”. La acest aspect, instanța de apel a menționat că prin noțiunea

de violență periculoasă pentru viața ori sănătatea victimei, prevăzută de alin. (1)

din art. 188 Cod penal, trebuie de înțeles vătămarea ușoară a integrității corporale

sau a sănătății sau după caz vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății,

precum și alte acțiuni care, deși nu au pricinuit vătămările menționate, au creat la

momentul aplicării lor un pericol real pentru viața și sănătatea victimei. Sub

15

incidența noțiunii „violența periculoasă pentru viață și sănătate” nimeresc și

cazurile: de compresiune a gâtului cu mâinile sau cu ajutorul unui șnur; de ținere

îndelungată a capului victimei sub apă; de îmbrăcare pe capul victimei a unei pungi

de polietilenă; etc.

Astfel, instanța de apel a reținut că deși asemenea acțiuni violente pot să nu

provoace nici moartea victimei, nici vătămarea medie sau ușoară a integrității

corporale sau a sănătății acesteia, totuși, datorită caracterului lor, ele creează un

pericol real pentru viață și sănătate.

Prin urmare, instanța de apel a atestat că prin raportul de expertiză medico-

legală nr. 214/D din 26.01.2012, s-a stabilit că, părții vătămate Covîțev A. i-au fost

aplicate multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

fiindu-i cauzate vătămări, care se califică ca vătămare ușoară a integrității

corporale, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 107 din 05.01.2012,

s-a stabilit că, părții vătămate Rojalovschi D., i-au fost aplicate multiple lovituri cu

pumnii peste diferite părți ale corpului, fiindu-i cauzate vătămări, care se califică

ca vătămare ușoară a integrității corporale.

Totodată, s-a menționat că drept violență nepericuloasă pentru viața sau

sănătatea persoanei (art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal) se consideră vătămări

neînsemnate (care nu au generat o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile, nici

pierderea capacității de muncă, ce rezultă din pct. 74 din Regulamentul de

apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, aprobat prin Ordinul

Ministerului Sănătății nr. 99 din 27.06.2003, modificat prin Ordinul Ministerului

Sănătății nr. 654 din 16.08.2011) sau aplicarea intenționată de lovituri ori

săvârșirea altor acțiuni violente care au cauzat o durere fizică (art. 78 alin. (1) Cod

contravențional), dacă aceste acțiuni nu au creat pericol pentru viața și sănătatea

victimei.

În acest sens, instanța de apel a conchis că atât vătămarea intenționată medie

a integrității corporale sau a sănătății, cât și vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale intră sub incidența art. 188 Cod penal. Violența de o

intensitate mai redusă cade sub incidența art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, întrucât

este nepericuloasă pentru viață și sănătate.

Mai mult, instanța de apel a reținut că solicitarea apărării privind

recalificarea acțiunilor inculpaților Graur Constantin și Ciubotaru Ianuș în baza art.

187 alin. (2) Cod penal, este înaintată fără a avea un suport probator, are un

caracter formal, fiind pasibilă respingerii, dat fiind faptul că în cadrul urmării

penale și judecării cauzei atât în prima instanță cât și în instanța de apel au fost

acumulate suficiente probe care fiind apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, din care s-a atestat faptul că în acțiunile inculpaților este

16

prezentă componența de infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal.

Instanța de apel a stabilit că nu sunt fondate nici argumentele invocate în

apel de avocatul Pocaznoi Rodica, precum că „judecarea cauzei în prima instanță

a avut loc în lipsa inculpaților, astfel de către prima instanță în cadrul cercetării

judecătorești urmau a fi aplicate prevederile art. 368 alin. (1) Cod de procedură

penală”, specificând în acest sens că potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de

judecată, de către partea apărării nu a fost solicitată citirea declarațiilor inculpatului

Graur Constantin, ce poate avea loc la cererea părților.

De asemenea, instanța de apel a conchis că la caz nu sunt aplicabile nici

prevederile art. 109 Cod penal, așa cum invocă avocatul Pocaznoi Rodica în

interesele inculpatului Graur Constantin, cât și avocatul Ropot Veaceslav, care au

motivat că la materialele cauzei au fost anexate acordurile de împăcare dintre

părțile vătămate Chirmicci Stepan și Rapcea Ruslan.

Astfel, instanța de apel a notat că potrivit prevederilor art. 109 Cod penal,

împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară

sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și pentru o infracțiune gravă, infracțiuni

prevăzute la capitolele II—VI, la art. 264 alin. (1) din Partea specială, precum și în

cazurile prevăzute de procedura penală, dacă persoana nu are antecedente penale

pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau dacă în privința sa nu a mai fost

dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării, pentru infracțiuni

similare comise cu intenție în ultimii cinci ani. (2) împăcarea este personală și

produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea

completului de judecată pentru deliberare.

În acest context, instanța de apel a menționat că infracțiunile comise de către

inculpatul Graur Constantin, în corespundere cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod

penal, fac parte din categoria infracțiunilor grave, iar inculpatul Graur Constantin

nu s-a prezentat, în ședințele de judecată a primei instanțe fiind anunțat în căutare,

or, împăcarea este personală.

Referitor la criticile din apel ce ține de faptul că inculpatul Ciubotaru

Dumitru nu cunoștea că-l ajută pe Cioinac Dumitru să vândă metal furat, și că

metalul era furat, instanța de apel a stabilit că este unul declarativ, și neîntemeiat,

menționând că s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 323 Cod

penal, inculpatul a favorizat infractorul și anume acesta a încărcat bunurile sustrase

de către Ciubotaru Ianuș, Cioinac Dumitru, Malițov Semion, în automobilul de

model „VAZ” care aparține lui Malițov Semion, și le-a transportat la punctul de

colectare a metalului. În același sens, instanța de apel a indicat că favorizarea

infracțiunii nu poate fi concepută fără preexistența săvârșirii unei alte infracțiunii,

deci fără preexistenta unui infractor - în speța infracțiunea a fost săvârșită de

inculpații Ciubotaru Ianuș, Cionac Dumitru, Malițov Semion.

17

Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a încadrat juridic acțiunile

comise de către inculpatul Ciubotaru Dumitru în baza probelor cercetate și

verificate. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal în prima instanță au

indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se

impută.

Ce ține de pedeapsa aplicată, instanța de apel a atestat că prima instanță just

a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat

pedeapsa sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională

infracțiunilor comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor comise,

scopul de cupiditate, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpaților, fără

antecedente penale, vârsta tânăra a acestora, precum și, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării acestora, astfel asigurând realizarea scopului

pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi

infracțiuni, atât de către inculpați, cât și din partea altor persoane, care va constitui

o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția

Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea

lor este contracarată și pedepsită.

Instanța de apel a reținut că soluția adoptată de către prima instanță își va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Cioinac Dumitru, Graur

Constantin, Ciubotaru Ianuș, Calancea Grigore, Ciubotaru Dumitru, aplicarea unei

pedepse penale sub formă de închisoare cu executare, ar duce la conștientizarea de

către inculpați a celor comise, cu tragerea unor concluzii corecte ce țin de

comportamentul lor, atitudinea față de membrii societății și securitatea

patrimoniului persoanei.

Mai mult, instanța de apel a atestat că prima instanță corect a admis acțiunea

civilă și a dispus recuperarea prejudiciului material cauzat părților vătămate prin

infracțiunile comise, și a soluționat corect soarta corpurilor delicte.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a admite apelul avocatului

Negru Olesea în numele inculpatului Malițov Semion, cu casarea parțială a

sentinței primei instanțe și încetarea procesului penal pornit în privința lui Malițov

Semion în baza art. 42, 186 alin. (5) Cod penal.

În acest aspect, instanța de apel a menționat că în cadrul ședinței instanței de

apel s-a depistat că, conform datelor din Registrul de stat al populației, inculpatul

Malițov Semion a decedat la data de 06.09.2018, fapt constatat prin certificatul de

deces nr. DC-IV 1639996 din 06.09.2018 (f.d. 144, vol. XII).

Astfel, s-a reținut că conform art. 391 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul

inculpatului, iar potrivit prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în

cazul în care pe parcursul judecării cauzei se constată vreunul din temeiurile

prevăzute la art. 275 pct. 5)-9), art. 285 alin. (1) pct. l), 2), 4), 5), precum și în

18

cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă.

Subsidiar, instanța de apel a notat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului

în Hotărârea din 8 aprilie 2008, în cauza Grădinar versus Moldova, a menționat că,

„...continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau

nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și

incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece la momentul

decesului acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința

decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare”.

Astfel, instanța de apel a stabilit în atare situație de drept, acțiunea penală se

stinge și, odată cu ea, încetează și procesul penal, întrucât acțiunea penală este

personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii,

astfel că organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a procesului

penal.

4.1. Avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatului Graur Constantin,

care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 11), 12),

16) Cod de procedură penală, art. 6 §1 CEDO, și solicită casarea decizei instanței

de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, sau cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

- Graur Constantin să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii;

- să fie încetat procesul penal în privința lui Graur Constantin pe învinuirea

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, pe episoadele cu

părțile vătămate Chirmicci S., Rapcea R., din motivul împăcării părților sau în

legătură cu încetarea procesului penal pe aceste episoade în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală;

- să fie recalificată fapta incriminată lui Graur Constantin din art. 186 alin.

(5) Cod penal, în art. 186 alin. (2) Cod penal, cu încetarea procesului penal în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală;

- să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal, și să fie dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Graur Constantin în

baza art. 187 alin. (2) Cod penal, pe o perioadă de probațiune;

- acțiunea civilă înaintată de S.A. „Pietriș” să fie respinsă ca neîntemeiată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

19

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru

aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea

pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a

intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut

de lege;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție;

- în ce privește calificarea de către instanțe a faptei infracționale prevăzute

de art.186 alin. (5) Cod penal, pe marginea sustragerii din proprietatea S.A

”Pietriș„ a 42 de poli din componența, a excavatorului ”ЭКГ— 5A”, anul

producerii 1984, nr. de uzină 9611 și a excavatorului „ЭКГ - 5A” , anul producerii

1991, nr. de uzină 12229, în lipsă de probe și contrar legislației în vigoare

instanțele naționale inferioare au încriminat și condamnat pe Graur Constantin și

ceilalți inculpați fără a dispune de suport probatoriu;

- nu a fost constatat prin probe veridice (printr-un raport de evaluare

merceologică sau printr-un raport de expertiză tehnică ) valoarea reală a bunurilor

sustrase, nu a fost prezentată documentația privind apartenența excavatoarelor

anume companiei S.A „Pietriș” (și anume existența unui contract de vînzare-

cumpărare, sau Act de primire-predare a bunurilor de la o persoană juridică către

alta, ori la caz să fie prezentat contractul de arendă a acestor bunuri mobile, etc.),

nu s-a exclus gradul de uzură a pieselor (a celor 42 poli) din cadrul celor 2

excavatoare care au 35 ani vechime și respectiv 28 ani vechime și nu s-a constatat

dacă aceste piese în genere erau funcționabile, nu s-a constatat care era valoarea în

anul 2013 a excavatoarelor și respectiv care este valoarea reală a polilor sustrași

din componența acestor excavatoare, nu s-a constatat dacă cele două excavatoare

erau funcționabile la momentul săvârșirii presupusei infracțiuni ori la caz în

situația nefuncționării acestora valoarea lor totală sau a pieselor sustrase se

estimează la prețul fierului uzat și nu ca parte a unui mecanism funcționabil care a

fost defectat;

- instanțele inferioare nu doar că nu au constatat lipsa acestor probe pe care

trebuia să le prezinte acuzarea (ofițerul de urmărire penală și procurorul) dar

inclusiv au creat un impediment juridic părții apărării la reclamarea și anexarea

acestora la cauza penală, fapt probat după cum urmează;

- conform procesului-verbal al ședinței judiciare din 06.11.2018, instanța de

apel a admis Demersul privind obligarea prezentării înscrisurilor, înaintat de

avocatul Ropot Veaceslav, prin care se solicita obligarea părții civile/vătămate S.A

„Pietriș” de a prezenta în privința excavatorului „ЭКГ- 5A” , anul producerii 1984,

20

nr. de uzină 9611 și a excavatatorului „ЭКГ-5A,” anul producerii 1991, nr.de uzină

12229, pașapoartele technice, actele de proprietate a S.A. „Pietriș”,

certificatele/actele privind ultima revizie tehnica, actele confirmative privind

înregistrarea la autoritățile competente, însă ultimul nu a prezentat nimic din cele

solicitate și astfel nu a probat dreptul său de a cere despăgubiri, precum și

cuantumul acestora, iar instanța de apel a examinat în continuare cauza fără a

decide asupra modului de prezentate a actelor solicitate de apărare, prin ce s-a

încălcat art. 6 §1 CEDO;

- o încălcare drastică din partea instanței de apel, reprezintă respingerea

nefondată a demersului de expertiză merceologică, prin care avocatul Ropot

Veaceslav solicitase soluționarea a mai multor întrebări de o importanță primară

privind soluționarea cauzei ce țin de valoarea polilor sustrași, valoarea fiecărui

excavator....etc;

- calificarea infracțiunii în temeiul art. 186 alin. (5) Cod penal, incriminată

lui Graur Constantin, se bazează pe un simplu răspuns eliberat de S.R.L. „Salve”

(vol. X, f.d 21), care nu este o expertiză merceologică sau unui raport de constatare

efectuat de un expert autorizat și specializat în sfera evaluării pieselor tehnicii

pentru construcții sau industriale, acest răspuns constituind doar o listă de prețuri;

- impedimentele create de instanța de apel la efectuarea expertizei constituie

o încălcare a principiului egalității armelor, fapt ce contravine și practicii CtEDO,

cauzele Will vs Republica Moldova, Tușca vs. Republica Moldova, Matyjek vs.

Polonia, Bonisch vs. Austria, Prepeliță vs. Moldova, Mirilashvili vs. Rusia;

- prima instanță și instanța de apel greșit au calificat acțiunile lui Graur

Constantin în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, pe episoadele cu părțile vătămate

Covîțev A., Rojalovschi D., Ripac V., deoarece conform recomandării Curții

Supreme de Justiție nr. 51 din 20 iunie 2013, cu privire la aplicarea semnului

calificativ al art. 188 alin. (1) Cod penal, tâlhăria însoțită de violență periculoasă

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, precizează că în cazul calificării

faptelor persoanei învinuite în baza art. 188 alin. (1) Cod penal - săvârșirea

tâlhariei prin atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, se înțelese acea

violență prin care s-au provocat vătămări corporale de grad mediu ori grave. În

cazul când, în rezultatul acțiunilor făptuitorului care, în scopul acaparării bunurilor,

s-a aplicat violență fizică urmată de cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă ori lungă durata, asemenea violență nu se consideră

periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel, acțiunile urmează a fi califícate ca jaf;

iar în speță părților vătămate le-au fost cauzate doar vătămări corporale ușoare;

- instanța de apel a aplicat în contradictoriu prevederile art. 188 alin. (2) Cod

penal cu decizia Curții Supreme de Justiție din 24.12.2013, dosar nr. lra-968/2013

în cauza Gladun Denis și Silivestru Octavian, în care instanța de recurs a recalificat

21

acțiunile inculpaților din art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal în baza art. 187 alin.

(2) lit. b), e), f) Cod penal, constatând că în speță nu au fost întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, deoarece acțiunile acestora nu au fost

însoțite de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, acesteia din

urmă fiindu-i cauzate vătămări corporale ușoare;

- instanța de apel greșit a respins solicitarea de a înceta procesul penal în

privința lui Graur Constantin pe motivul împăcării părților, or instanța de apel nu a

ținut cont că pedeapsa prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod penal (inclusiv în anul

2016 când s-a pronunțat sentința), prevede un termen maxim de închisoare de până

la 4 ani, ce conform art. 16 alin. (3) Cod penal, se califică ca infracțiune mai puțin

gravă, iar potrivit art. 109 alin. (1) Cod penal, împăcarea este actul de înlăturare a

răspunderii penale pentru infracțiune ușoară și mai puțin gravă;

- părțile vătămate Chirmicci S. și Rapcea R. și inculpatul Graur Constantin,

au înaintat cererile de încetare a procesului penal din 12.06.2012 (vol. VIII, f.d 86-

87), semnate de ambele părți în prezența avocatului inculpatului, ulterior, în aceiași

zi, în cadrul ședinței judiciare din 12.06.2012, conform procesului-verbal al

ședinței de judecată (vol. VIII, f.d 88-89), aceste cereri au fost înaintate instanței și

confirmate de părțile vătămate în prezența lui Graur Constantin și avocatului său

Mîrza O;

- instanța de apel a mai admis omisiunea pe marginea examinării

argumentelor de încetare a procesului penal în partea ce ține de părțile vătămate

Chirmicci S. și Rapcea R., și anume prin aplicarea prevederilor noi ale art. 109

Cod penal, care de fapt nu erau în vigoare la momentul adoptării sentinței din

prima instanță, or la 30 iunie 2016 nu intrase în vigoare Legea nr.130 din

09.06.2016 pentru completarea articolului 109 din Codul penal al Republicii

Moldova, ea producând efecte abia de la momentul publicării care fusese la

15.07.2016, ce determină că Graur Constantin se bucură de dreptul de a se împăca

cu părțile vătămate cu dispunerea încetării procesului penal în acest sens;

- în privința faptelor încriminate în temeiul art. 186 alin. (2) Cod penal,

expiraseră termenele de prescripție de tragere la răspundere penală, conform

prevederilor din art. 60 Cod penal, și în speță urma a fi dispusă încetarea

procesului penal pe acest temei;

4.2. Inculpații Ciubotaru Dumitru și Ciubotaru Ianuș, care fără a se referi la

vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri în

privința lui Ciubotaru Ianuș cu stabilirea unei pedepse mai blânde, iar în privința

lui Ciubotaru Dumitru să fie casată sentința în partea admiterii acțiunii civile, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă în principiu.

În argumentarea recursului, recurenții invocă că:

22

- în privința lui Ciubotaru Ianuș, prin sentința de condamnare nu a fost

constatată cu certitudine vinovăția în săvârșirea infracțiunilor pe episoadele

incriminate, aceasta fiind întemeiată pe presupuneri, fără a fi administrate probe

pertinente sau concludente, iar pe episodul comiterii infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (5) Cod penal, sentința a fost întemeiată doar pe afirmațiile unor martori;

- în privința lui Ciubotaru Dumitru, s-a dispus încasarea unui prejudiciu

exagerat, deoarece nu a fost executat nici un raport de expertiză pentru stabilirea

cuantumului prejudiciului cauzat S.A. „Pietriș”;

- nici prima instanță și nici instanța de apel nu au dat apreciere la mărimea

acțiunii civile care a fost admisă integral în mărime de 816381 lei deoarece această

sumă nu corespunde cu prejudiciul cauzat care este cu mult mai mic;

- pedeapsa cu privațiune de libertate în privința lui Ciubotaru Ianuș este prea

aspră și din aceste motive se solicită numirea unei pedepse mai blânde.

4.3. Avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Malițov Semion, care

indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de

procedură penală, și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței

de apel în partea dispunerii încasării din contul inculpatului Malițov Semion în

mod solidar a prejudiciului material, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea civilă înaintată de S.A. „Pietriș”, în partea solicitării de a încasa de la

Malițov Semion a prejudiciului cauzat prin infracțiune, să fie respinsă.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție;

- deși instanța în dispozitivul deciziei a dispus încetarea procesului penal în

privința lui Malițov Semion în motivarea deciziei a argumentat în diferite moduri

temeinicia soluției de condamnare a acestuia;

- probatoriu în confirmarea învinuirii lui Malițov Semion în comiterea

infracțiunii de favorizare a infracțiunii lipsește;

- motivarea deciziei în partea ce privește valoarea prejudiciului cauzat

denotă interpretarea eronată de către instanță a prevederilor art. 186 Cod penal, or

legiuitorul deosebește încadrarea juridică conform valorii bunurilor sustrase, dar nu

a viitoarelor probabile prejudicii ce țin de reparația bunurilor sau a veniturilor

nerealizate;

- în decizia contestată s-a menționat pentru desfășurarea activității conform

căreia este licențiată, întreprinderea are nevoie anume de excavatoare care erau

23

funcționabile, iar pentru ca acestea să fie în stare funcțională întreprinderea are

nevoie de suma indicată, respectiv prejudiciul cauzat de către inculpați a fost

demonstrat de către partea vătămată prin acte confirmative, susținută inclusiv în

cadrul ședinței instanței de apel de către reprezentatul părții vătămate, dar totodată

se recunoaște că la materialele cauzei nu este prezentă proba și nu poate fi stabilit

cu certitudine prețul bunului care a fost sustras;

- prin mențiunea din instanța de apel că nu este posibilă recalificarea

acțiunilor inculpaților din art. 186 alin. (5) Cod penal în art. 186 alin. (2) Cod

penal, făcând referire la prevederile art. 126 alin. 11) Cod penal, și-a contrazis

argumentele expuse supra;

- faptul că instanța de apel nu a elucidat circumstanțele cauzei, nu a analizat

materialele acesteia și, în soluționarea cauzei s-a referit la circumstanțe neprobate,

neargumentate se regăsesc în întreg conținutul deciziei motivate;

- nu e clar cum poate fi admisă acțiunea civilă și încasat prejudiciul din

contul inculpatului în situația în care instanța afirmă că acesta beneficiază de

principiul prezumției nevinovăției și că nu se va expune asupra vinovăției acestuia;

- instanța de apel a examinat superficial materialele cauzei penale, a ezitat a

se conforma sarcinilor impuse de legiuitor în art. 414 Cod de procedură penală, a

omis a examina și a da o apreciere probelor din dosar ce a și condus la emiterea

unei decizii ilegale și neelucidarea circumstanțelor de fapt;

4.4. Avocatul Bordian Radion în numele inculpatului Calancea Grigore, care

indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Calancea Grigore să fie recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, și

să-i fie aplicată o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia

pe o perioadă de probațiune de 1 an, în temeiul art. 90 Cod penal.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârile atacate nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, prima

instanță și cea de apel au admis grave erori de fapt și de drept, care au afectat

soluțiile instanțelor;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- la baza sentinței contestate au fost puse doar declarațiile părților vătămate

Covîțev A., partea vătămată Rojalovschii D., partea vătămată Ripac V., partea

vătămată Platon A. din cadrul urmăririi penale, declarațiile din cadrul urmăririi

penale a martorilor Andronic C. și Bădiță I.;

- din procesele-verbale de audiere a părții vătămate Ripac E., fiindu-i

prezentate mai multe fotografii pentru recunoașterea persoanelor ce l-au atacat, nu

a indicat la Calancea Grigore, ci la Slănină Ion și Graur Constantin. În continuare

partea vătămată Covîțev A., la fel fiind audiat în cadrul urmăririi penale cât și în

24

instanța de judecată nu a indicat la Calancea Grigore, ca fiind persoana care 1-a

atacat, iar partea vătămată Rojalovschi D., a declarat în prima instanță că

persoanele care l-au atacat nu se află în sala de judecată;

- potrivit declarațiilor martorilor Andronic C. și Bădiță I. s-a confirmat faptul

că îl cunosc pe Calancea Grigore și împreună au sărbătorit Anul Nou. Referitor la

circumstanțele indicate în sentință, nu au relatat nimic, care să scoată în evidență

participarea la sustragere;

- declarațiile părților vătămate și a martorilor indicați supra, nu pot sta la

baza condamnării inculpatului în baza art. 188 alin. (2) Cod penal;

- la momentul audierii sale în calitate de învinuit, Calancea Grigore a

recunoscut vina parțial doar pe episodul de jaf comis asupra lui Platon A., în rest

asupra episoadelor de învinuire a lui Calancea Grigore, suport probatoriu nu a fost

prezentat, or instanța de apel urma sa dea o apreciere critică probelor la care se

face referire în sentința de condamnare;

- prin sentința de condamnare nu a fost constatată cu certitudine vinovăția

condamnatului în săvârșirea și participarea în toate episoadele indicate în sentința

de condamnare, or vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită

numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției

nevinovăției, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de

procedură penală, fiind cercetate nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile,

care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei

proceduri legale;

- la pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată, a aplicat o

pedeapsă prea aspră în coraport cu fapta săvârșită, sau inculpatul Calancea Grigore

a recunoscut parțial vinovăția sa și a făcut declarații asupra circumstanțelor cauzei,

anterior nu este judecat, în cele săvârșite a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, și astfel în

privința acestuia putea fi aplicată o pedeapsă non privativă de libertate;

- au fost încălcate flagrant prevederile art. 414, 417 Cod procedură penală,

nu a fost rezolvat obiectiv și multilateral fondul apelului;

- prin decizia instanței de apel s-a dat o apreciere unilaterală probelor, fără a

aprecia just toate probele prezentate de apărare, iar instanța de apel, neobiectiv și

neîntemeiat a decis menținerea hotărârii primei instanțe, fără a se expune asupra

unui șir de argumente invocate de către partea apărării și fără a acorda acesteia

posibilitatea de a prezenta probele sale de apărare (instanța de apel a respins toate

cererile părții apărării privind reaudierea părților vătămate, dispunerea expertizei

merceologice privind stabilirea valorii bunurilor pretins a fi sustrase, etc);

- instanța de apel, cât și prima instanță au ignorat prevederile art. 8 alin. (3)

Cod de procedură penală și nu a asigurat inculpatului Calancea Grigore, dar și

celorlalți inculpați dreptul la un proces penal echitabil și dreptul la o apărare

25

efectivă. Au fost ignorate declarațiile inculpatului și cele date în calitate de învinuit

cu privire la faptul, că el nu a urmărit scopul comiterii atacului tâlhăresc, ci doar de

sustragere a bunurilor;

- din analiza celor 4 episoade de sustragere, adică două de jaf și două de

tîlhărie, acestea practic sunt perfect similare, dar acuzatorul și instanța le-au

calificat două în baza art. 187, iar altele două - în baza art. 188 Cod penal;

- în speță sunt aplicabile prevederile recomandării Plenului CSJ nr. 23 din

28.06.2004, cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea

bunurilor;

- în cazul victimei Ripac V. nu au fost constatate vătămări ușoare sau medii,

astfel încât, organul de urmărire penală și cele două instanțe eronat au calificat

acest episod sub aspect de tîlhărie;

- ce ține de episodul sustragerii bunurilor de la Covîțev A., căruia prin

acțiunile făptuitorilor i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, acțiunile

făptuitorilor la fel urmau a fi calificate prin prisma elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, deoarece la momentul

comiterii faptei în anul 2012 și punerea făptuitorilor sub învinuire, Legea penală și

practica Plenului CSJ impunea în mod obligatoriu existența vătămărilor corporale

medii pentru ca fapta să fie calificata ca tîlhărie (nu și ușoare). Modificările au fost

operate abia la 22.12.2014, prin Hotărârea Plenului CSJ nr. 12;

- nici prima instanță, nici instanța de apel nu s-au pronunțat asupra acestor

aspecte arătate de către partea apărării și a respins orice încercare a părții apărării

de a asigura o cercetare obiectivă a cazului;

- probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, puse la dispoziție instanței, nu dau temei la o stabilire sigură a

vinovăției lui Calancea Grigore în săvârșirea infracțiunilor de care a fost

condamnat, ori, în urma evaluării întregului material probatoriu administrat în

cauză, instanța de apel urma să apreciaze, că, în prezenta cauză acțiunile lui

Calancea Grigore nu au fost încadrate juridic corect și urma să corecteze eroarea

primei instanțe, găsindu-1 vinovat pe Calancea Grigore doar de comiterea unui

episod al infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal;

- din analiza și evaluarea probelor administrate și, în parte, readministrate în

condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în cadrul cercetării

judecătorești s-a reținut just că acestea cuprind contradicții esențiale și că în

majoritatea lor nu se coroborează spre a demonstra, mai presus de orice dubiu,

vinovăția inculpatului Calancea Grigore în comiterea infracțiunilor de tâlhărie care

a fost recunoscut culpabil prin decizia instanțelor ierarhic inferioare;

- condamnatul Calancea Grigore este o persoană onestă, care niciodată în

viață nu a comis careva fapte criminale, are o vârstă foarte fragedă (la momentul

comiterii infracțiunilor avea 18 ani), se caracterizează pozitiv la locul de trai,

26

anterior nu a fost condamnat, este de bună credință. Cumulul circumstanțelor

evidențiate mai sus, permit instanței de judecată să dispună în privința lui Calancea

Grigore o pedeapsă de până la 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal și

suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, cu stabilirea unei perioade de

probațiune.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care

pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, motivând în

acest sens că instanța de apel, rejudecând cauza, s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale

cauzei și corespunzător, corect a încadrat acțiunile făptuitorilor.

Mai mult, indică că faptul nerecunoașterii vinovăției și dezacordul cu

calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o modalitate de apărare și nu

constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate.

Totodată, notează că din conținutul recursurilor, se evidențiază că recurenții

de fapt își motivează contestațiile pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, însă, motivele de apreciere a materialului probator, nu se conțin în

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

De asemenea, specifică că instanțele inferioare, în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au verificat, s-au pronunțat și au

apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Afirmația recurenților, precum că norma de drept aplicată în hotărârea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție, temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

16) Cod de procedură penală, nu este aplicabilă și în cazul din speță.

La fel, notează că deși recurentul Ropot Veaceslav a indicat temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, menționând

că procesul penal în privința inculpatului Graur Constantin urma să fie încetat în

baza art. 109 Cod penal, afirmațiile lui, conform materialelor cauzei nu cad sub

incidența acestui temei, iar instanța de apel s-a expus motivat pe acest aspect.

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

27

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11), 12), 16) Cod de procedură penală, și

anume cazurile când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, persoana condamnată a fost

judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de

înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă

lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a

intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție”, precum și încălcarea dreptului la un proces echitabil,

garantat de art. 6 CEDO.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs

invocate, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența temeiului de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum și încălcarea principiilor

prezumției nevinovăției și egalității armelor a părților în proces, garantate de art. 6

CEDO, din următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

28

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

6.1. Colegiul penal lărgit, analizând materialele cauzei penale constată că în

cadrul ședinței de judecată din instanța de apel din 04 decembrie 2018 (f.d. 117-

119, 121-123, vol. XII), avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpaților

Ciubotaru Ianuș și Graur Constantin a solicitat numirea unei expertize

merceologice pentru determinarea valorii bunurilor sustrase de inculpați și

prejudiciului cauzat în episoadele din 28.05.2013 și 30.05.2013 de pe teritoriul

S.A. „Pietriș”, cerere ce prin încheierea instanței de apel din 04 decembrie 2018

(f.d. 127-131, vol. XII), a fost respinsă de instanța de apel, cu motivarea că la

materialele cauzei penale sunt declarațiile reprezentantului părții vătămate și alte

înscrisuri prezentate de acesta ce confirmă valoarea bunurilor sustrase și

prejudiciului cauzat S.A. „Pietriș”.

La acest aspect, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit prevederilor art. 24

alin. (2), (3) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele legii, iar părțile participante la judecarea cauzei au

drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru

susținerea pozițiilor lor.

Prin urmare, Colegiul penal stabilește că instanța de apel la adoptarea

soluției de respingere a demersului părții apărării privind dispunerea efectuării unei

expertize merceologice, în vederea înlăturării divergențelor la determinarea valorii

bunurilor sustrase de inculpați și prejudiciului cauzat în episoadele din 28.05.2013

și 30.05.2013 de pe teritoriul S.A. „Pietriș”, nu a ținut cont pe deplin de rigorile

unui proces echitabil, reflectate în legislația națională și jurisprudența CtEDO, și

printr-o motivare neclară, vagă și evazivă nu a oferit părții apărării posibilitatea de

29

a-și demonstra poziția în prezenta cauza penală în coraport cu partea acuzării, deși

aceasta în tot cursul procesului penal și-a manifestat dezacordul pe aspectul valorii

bunurilor sustrase și prejudiciului cauzat S.A. „Pietriș”. Astfel, Colegiul penal

atestă că circumstanțele expuse, denotă cert că în prezenta speță s-a încălcat

principiul egalității armelor a părților în proces, garantat de art. 6 CEDO, eroare ce

nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar.

În acest sens, Colegiul penal lărgit mai notează că CtEDO, în jurisprudența

sa, în hotărârile Foucher împotriva Franței din 18 martie 1997, pct. 34, Bobek

împotriva Poloniei din 17 iulie 2007, pct. 56; Klimentyev împotriva Rusiei din 16

noiembrie 2006, pct. 95, a afimat că egalitatea armelor presupune „obligația de a

oferi fiecărei părți oportunitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza – inclusiv în

ceea ce privește probele – în condiții care să nu o plaseze într-o poziție net

dezavantajoasă în raport cu partea adversă, fiind vorba de un just echilibru

procedural între părți”.

6.2. Colegiul penal lărgit, analizând materialele cauzei penale, atestă că

instanța de apel nu a întreprins toate măsurile de a elucida toate circumstanțele

cauzei, fără a evalua și a exclude în totalitate divergențele din probele administrate

la faza de urmărirea penală și cercetate în prima instanță, verificate în ședința

instanței de apel, or deși în fapta incriminată în rechizitoriu (f.d. 53-55, vol. VIII)

inculpaților Ciubotaru Ianuș, Calancea Grigore, Graur Constantin pe episodul de

tâlhărie în privința lui Ripac Eugeniu din 09.01.2012 calificată în baza art. 188

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, constatată în sentința primei instanțe (f.d. 99, vol. XI),

menținută de instanța de apel, este indicat că în urma atacului asupra părții

vătămate Ripac Eugeniu, acestuia i-au fost provocate vătămări ale integrității

corporale, iar instanța de apel în decizie (f.d. 187, vol. XII), mai indică „ușoare”.

În acest sens, Colegiul penal lărgit stabilește că nici prima instanță, nici

instanța de apel la calificarea acțiunilor inculpaților pe acest episod în baza art. 188

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, nu au identificat faptul că în privința părții vătămate

Ripac Eugeniu în cadrul procesului-penal lipsește vreun raport de expertiză

medico-legală ce ar determina gradul de gravitate și caracterul vătămărilor

integrității corporale (ce ar determina tipul de violență periculoasă sau

nepericuloasă aplicate în privința sa) și ar exclude incertitudinea ce ține de

calificarea acțiunilor inculpaților pe acest episod în baza art. 187 sau 188 Cod

penal. Mai mult, Colegiul penal invocă că în acest caz, conform art. 143 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penală, efectuarea expertizei judiciare medico-legale era

obligatorie.

De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că pe episoadele de tâlhărie din

01.01.2012 în privința părții vătămate Covîțev Andrei cu participarea inculpaților

Calancea Grigore, Graur Constantin, din 03.01.2012 în privința părții vătămate

Rojalovschi Dmitri cu participarea inculpaților Calancea Grigore și Graur

30

Constantin, din 09.01.2012 în privința părții vătămate Ripac Eugeniu cu

participarea inculpaților Ciubotaru Ianuș, Calancea Grigore, Graur Constantin,

instanța de apel a menținut soluția primei instanțe de calificare a acestor fapte în

baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, deși în cererile de apel s-a indicat ca

motive faptul că „acțiunile inculpaților urmau a fi recalificate în baza art. 187 Cod

penal, or părților vătămate le-au fost provocate vătămări corporale ușoare,

respectiv în privința ultimilor nu s-a aplicat violența periculoasă pentru viață și

sănătăte”. La rândul său, instanța de apel în decizia sa (f.d. 187, vol. XII), printr-o

motivare superficială și neclară, a făcut doar niște precizări generale din

jurisprudență, menționând că au fost acumulate suficiente probe care în ansamblu

au demonstrat că în acțiunile inculpaților este prezentă componența de infracțiune

prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, fără însă a delimita clar și

individualiza cert acțiunile fiecărui inculpat în parte și fără a indica concret cu

referire la circumstanțele cauzei, prin ce anume s-a manifestat caracterul periculos

a violenței aplicate de inculpații enumerați, în privința părților vătămate pe

episoadele nominalizate, ce ar determina certitudinea calificării acțiunilor acestora

în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, dar nu în baza art. 187 Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal lărgit observă că prin rechizitoriu (f.d. 54, vol.

VIII) pe episoadele din 03.01.2012 în privința părții vătămate Rojalovschi Dmitri,

din 09.01.2012 în privința părții vătămate Ripac Eugeniu și din 01.01.2012 în

privința lui Covîțev Andrei, de organul de urmărire penală lui Calancea Grigore i

s-a încadrat acțiunile în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, iar prima

instanță în sentința a indicat (f.d. 105, vol. XI) că califică acțiunile inculpatului

Calancea Grigore în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, însă în dispozitivul

sentinței îl condamnă pe Calancea Grigore în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), f)

Cod penal, fiind adăugat aleatoriu și indicile calificativ prevăzut de lit. c) alin. (2)

art. 188 Cod penal, ce nu poate fi menținut, or astfel au fost depășite limitele

învinuirii. Totodată, Colegiul penal lărgit stabilește că instanța de apel nu a sesizat

această omisiune a primei instanțe și nu a corectat-o.

Prin urmare, se atestă că pe aceste motive instanța de apel nu s-a expus și

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pe aceste

aspecte, temeiuri pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

6.3. Colegiul penal lărgit, analizând materialele cauzei penale, constată că

deși în prima instanță în ședința de judecată din 12 iunie 2012 (f.d. 86- 89, vol.

VIII), de către părțile vătămate Chirmicci Stepan și Rapcea Ruslan, precum și

inculpatul Graur Constantin au fost înaintate cereri de încetare a procesului penal

în legătură cu împăcarea părților, acestea fiind semnate de părțile vătămate,

inculpat și apărătorul inculpatului, de către prima instanță, soluționarea acestora a

fost amânată până la începerea examinării cauzei în fond.

31

Ulterior, însă, se atestă că această chestiune nu a mai fost examinată de

prima instanță, nici în ședința de judecată, nici în sentință, deși a fost invocată de

avocatul Pocaznoi Rodica, apărătorul inculpatului Graur Constantin în susținerile

verbale (f.d. 69-70, vol. XII).

Totodată, aceste motive au fost invocate în apelul declarat de avocatul

Pocaznoi Rodica în numele inculpatului Graur Constantin (f.d. 116-118, vol. XI).

Pe acest aspect, instanța de apel în decizia sa (f.d. 188, vol. XII) s-a expus

evaziv că infracțiunile comise de către inculpatul Graur Constantin prin prisma

prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor grave

și că inculpatul Graur Constantin nu s-a prezentat în ședințele de judecată din

prima instanță, fiind anunțat în căutare, or împăcarea este personală.

În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că nu poate accepta o asemenea

motivare generală și superficială a instanței de apel, or aceasta a omis în decizie să

se expună pe motivele invocate în cererea de apel că la materialele cauzei penale,

în prima instanță sunt anexate cererile de încetare a procesului penal în legătură cu

împăcarea părților, acestea fiind semnate de părțile vătămate, inculpat și apărătorul

inculpatului, înaintate în ședința primei instanțe, inclusiv în prezența părților

vătămate Chirmicci Stepan, Rapcea Ruslan și a inculpatului Graur Constantin cu

apărătorul său.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel eronat a indicat că

infracțiunile incriminate lui Graur Constantin fac parte din categoria infracțiunilor

grave, or pe aceste episoade, acțiunile inculpatului Graur Constantin au fost

încadrate de organul de urmărire penală și prima instanță în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal, ce prevede pedeapsa cu închisoarea de până la 4 ani,

respectiv prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, aceasta face parte din

categoria infracțiunilor mai puțin grave.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 188, vol. XII), rezultă că instanța de apel contrar

prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și s-a

expus superficial asupra acestor motive invocate în apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real

chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și

simplu concluziile unei instanțe inferioare.

32

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a omis să verifice și

să se expună și asupra faptului că în episoadele cu implicarea inculpatului Graur

Constantin în privința părților vătămate Chirmicci Stepan din 21.11.2011 și

Rapcea Ruslan din 30.11.2011, încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, iar prin prisma art. 16 Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor mai

puțin grave, respectiv conform art. 60 alin. (1) pct. b) Cod penal, urma a fi motivat

și termenul de prescripție de atragere la răspundere penală pentru infracțiunile mai

puțin grave.

6.4. De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că din textul părții

descriptive a deciziei instanței de apel (f.d. 191, vol. XII) și a dispozitivului

acesteia (f.d. 192, vol. XII), rezultă că, prin decizia instanței de apel, a fost admis

apelul declarat de avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Malițov Semion,

casată sentința primei instanțe în partea condamnării lui Malițov Semion, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Malițov Semion, în

legătură cu decesul inculpatului.

În acest sens, deși instanța de apel a adoptat soluția menționată, aceasta nu a

respectat pe deplin prevederile art. 394 alin. (4) Cod de procedură penală, precum

și jurisprudența CtEDO în spețe similare, totodată a comis eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, anume că motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

La acest aspect, Colegiul penal lărgit notează că din conținutul deciziei

instanței de apel, în partea descriptivă (f.d. 189-192, vol. XII), rezultă că aceasta

deși pronunță o soluție de încetare a procesului penal în privința lui Malițov

Semion, face mențiuni de concretizare a faptului că în speță este demonstrată

vinovăția inculpatului Malițov Semion, precum și menține soluția primei instanțe

în partea acțiunii civile, unde s-a dispus încasarea în mod solidar a prejudiciului

cauzat părții vătămate S.A. „Pietriș”, inclusiv de la Malițov Semion, ce determină

caracterul contradictoriu a motivării instanței de apel, în coraport cu dispozitivul

deciziei, precum și încălcarea principiului prezumției nevinovăției în privința lui

Malițov Semion prevăzut de art. 6 Cod de procedură penală, art. 21 Constituția

Republicii Moldova și art. 6 §2 a Convenției europene a Drepturilor Omului.

Astfel, deși instanța de apel în decizia sa face referire la hotărârea CtEDO

din 08 aprilie 2008 în cauza Grădinar vs Moldova, aceasta nu a ținut cont de

constatările expuse în aceasta și anume că în pct. 109, unde Curtea a statuat că „are

rezerve serioase față de un sistem de drept care ar permite judecarea și

condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a

acestora de a se apăra”.

6.5. Subsidiar, Colegiul penal lărgit atestă că deși instanța de apel a menținut

sentința primei instanțe, de condamnare a inculpaților Graur Constantin, Ciubotaru

33

Ianuș și Calancea Grigore, precum și în decizie a argumentat că la stabilirea

pedepsei prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, aceasta

în condițiile în care părțile în apel și-au manifestat dezacordul cu pedepsile stabilite

inculpaților, considerându-le prea aspre, nu a verificat prin prisma competenței

stipulate la art. 409 alin. (2) Cod penal, dacă în privința inculpaților Graur

Constantin, Ciubotaru Ianuș și Calancea Grigore, care la momentul comiterii

infracțiunilor nu aveau împlinită vârsta de 21 ani, pe episoadele infracțiunilor

comise în perioada anilor 2011-2012, erau aplicabile prevederile art. 79 Cod penal,

cu modificările operate prin Legea nr. 163 din 20.07.2017 (în vigoare din

20.12.2017), care ținând cont de prevederile art. 10 Cod penal, prin efect retroactiv

pot ușura pedeapsa inculpaților nominalizați.

obligațiilor prevăzute de art. 409, 413 - 418 Cod de procedură penală, nu a

identificat aceste erori de drept și a omis să se expună asupra tuturor motivelor

relevante, să corecteze erorile și a adoptat soluția în speță, fără a clarifica aspectele

esențiale descrise supra, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, precum și au fost încălcate principiile prezumției

nevinovăției și egalității armelor a părților în proces, garantate de art. 6 CEDO, și

astfel recursurile ordinare declarate în speță urmează a fi admise, iar decizia

instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată.

7.1. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate,

nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Ropot Veaceslav în

numele inculpatului Graur Constantin, de către avocatul Negru Olesea în numele

inculpatului Malițov Semion, de către avocatul Bordian Radion în numele

34

inculpatului Calancea Grigore și de către inculpații Ciubotaru Dumitru, Ciubotaru

Ianuș, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

ianuarie 2019, în cauza penală privindu-i pe Graur Constantin Xxxx, Ciubotaru

Ianuș XXXX, Ciubotaru Dumitru xxxx, Calancea Grigore Xxxx, Malițov

Semion Xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 08 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Cobzac Elena

35