1ra-840/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b, d; 186 alin. 2 lit. b,c,d; 27, 186 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-840/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b, d; 186 alin. 2 lit. b,c,d; 27, 186 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-840/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Vladimir Timofti,

Judecători –Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac

a judecat în ședință, fără citarea părților recursurile ordinare prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 15 mai 2018 și deciziei

Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2018, declarate de către

avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Mărginean Victor și către avocatul

Postica Serghei în numele inculpatului Sănduță Dumitru, în cauza penală în privința

inculpaților

Sănduță Dumitru Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

mun. xxxxx, domiciliat în or. xxxxx, str. xxxxx;

Mărginean Victor xxxxx, născut la xxxxx, originar din

s. xxxx, r-l xxxx, la moment fără adăpost.

Termenul examinării cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Sănduță Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Sănduță Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i

s-a stabilit lui Sănduță Dumitru pedeapsa definitivă sub formă închisoare pe un termen de

3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1

S-a încetat procesul penal în privința lui Sănduță Dumitru învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, din motiv că fapta

acestuia constituie o contravenție.

A fost recunoscut vinovat Sănduța Dumitru de comiterea contravenției prevăzute

de art. 13, 105 Cod contravențional, fiind liberat de răspundere contravențională din

motivul expirării termenului de prescripție.

A fost recunoscut vinovat Mărginean Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost recunoscut vinovat Mărginean Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i

s-a aplicat lui Mărginean Victor o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei stabilite

lui Mărginean Victor, pe un termen de probă de 5 ani.

S-a încetat procesul penal în privința lui Mărginean Victor învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, din motiv că faptele

acestuia constituie o contravenție.

Mărginean Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute

de art. 13, 105 Codul contravențional fiind liberat de răspunderea contravențională din

motivul expirării termenului de prescripție.

Totodată prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Sănduță

Dumitru la 09 februarie 2017, aproximativ la ora 16:10 min., având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, împreună și după înțelegerea prealabilă cu Mărginean Victor, în

timp ce se aflau în incinta barului „ Iulcom Plus” situat pe str. Ginta Latină 18, mun.

Chișinău, pe ascuns au sustras de pe geam un telefon mobil de model „ Lenovo A 889”

cu IMEI xxxxx la prețul de 3 400 lei în care era activă cartela SIM xxxxx, care se alfa

într-o husă la prețul de 100 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Tîrșolean Mihail o daună

materială în proporții considerabile în sumă totală de 3500 lei.

Astfel prin acțiunile sale Sănduță Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, furtul „ sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

1.2. Tot el, Sănduță Dumitru, în continuarea acțiunilor sale criminale, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Mărginean

Vladimir la 23 martie 2017, aproximativ la ora 15:00, prin forțarea geamului, au pătruns

în casa nr. xxx, situat pe str. xxxxx, mun. xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un televizor

de model „JVC” la prețul de 4800 lei, un dispozitiv electric de model „Intertool” la prețul

de 1500 lei, o scurtă de piele la prețul de 300 lei, o geantă sportivă de 50 lei, două perechi

2

de blugi la prețul de 300 lei, fiecare un hanorac de culoare neagră la prețul de 200 lei, un

chipiu de culoare neagră la prețul de 50 lei, o pereche de adidași de muncă „Veer” la prețul

de 500 lei, o pereche de adidași la prețul de 300 lei, un modem „Moldcell” la prețul de

150 lei, un încărcător pentru telefonul mobil la un preț de 100 lei, astfel cauzându-i părții

vătămate Martin Petru o daună materială în proporții considerabile în sumă de 8 550 lei.

Astfel prin acțiunile sale Sănduță Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, furtul „ sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile”.

1.3. Tot el, Sănduță Dumitru, la 28 februarie 2017, aproximativ la ora 01:40, de

comun acord și împreună cu Mărginean Victor, acționând cu intenție directă în scop de

cupiditate aflându-se în mun. Chișinău, sect. Ciocana, str. Mihail Sadoveanu 22/2, în timp

ce Mărginean Victor prin monitorizarea împrejurimilor asigura securitatea acțiunilor sale,

s-a apropiat de automobilul de model „ VAZ 2107” cu numărul de înmatriculare XXXXX,

parcat în apropiere, aflat în proprietatea cet. Munteanu Vasile, de unde pe ascuns prin

forțarea lacătului capotei a încercat să sustragă acumulatorul în valoare de 1100 lei,

riscând a cauza părții vătămate o daună considerabilă, însă nu și-a putut finaliza acțiunile,

deoarece a fost reținut de către funcționarii de poliție.

1.4. Inculpatul Mărginean Victor la 09 februarie 2017, aproximativ la ora 16:10

min., având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și după înțelegerea

prealabilă cu Sănduță Dumitru, în timp ce se aflau în incinta barului „ Iulcom Plus” situat

pe str. Ginta Latină 18, mun. Chișinău, pe ascuns au sustras de pe geam un telefon mobil

de model „ Lenovo A 889” cu IMEI xxxxx la prețul de 3 400 lei în care era activă cartela

SIM xxxxx, care se alfa într-o husă la prețul de 100 lei, cauzându-i astfel părții vătămate

Tîrșolean Mihail o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 3500 lei.

Astfel prin acțiunile sale Mărginean Victor a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, furtul „ sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

1.5. Tot el, Mărginean Victor, în continuarea acțiunilor sale criminale, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Sănduță

Dumitru la 23 martie 2017, aproximativ la ora 15:00, prin forțarea geamului au pătruns în

casa nr. xx, situat pe str. xxxxx, mun. xxxxx de unde pe ascuns au sustras un televizor de

model „JVC” la prețul de 4800 lei, un dispozitiv electric de model „Intertool” la prețul de

1500 lei, o scurtă de piele la prețul de 300 lei, o geantă sportivă de 50 lei, două perechi de

blugi la prețul de 300 lei, fiecare un hanorac de culoare neagră la prețul de 200 lei, un

chipiu de culoare negru la prețul de 50 lei, o pereche de adidași de muncă „Veer” la prețul

de 500 lei, o pereche de adidași la prețul de 300 lei, un modem „Moldcell” la prețul de

150 lei, un încărcător pentru telefonul mobil la un preț de 100 lei, astfel cauzându-i părții

vătămate Martin Petru o daună materială în proporții considerabile în sumă de 8 550 lei.

Astfel prin acțiunile sale Mărginean Victor a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, furtul „ sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

3

persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile”.

1.6. Tot el, Mărginean Victor, la 28 februarie 2017, aproximativ la ora 01:40, de

comun acord și împreună cu Sănduță Dumitru, acționând cu intenție directă în scop de

cupiditate aflându-se în mun. Chișinău, sect. Ciocana, str. Mihail Sadoveanu 22/2, în timp

ce Mărginean Victor prin monitorizarea împrejurimilor asigura securitatea acțiunilor

Sănduță Dumitru, s-a apropiat de automobilul de model „VAZ 2107” cu numărul de

înmatriculare XXXXX, parcat în apropiere, aflat în proprietatea cet. Munteanu Vasile, de

unde pe ascuns prin forțarea lacătului capotei a încercat să sustragă acumulatorul în

valoare de 1100 lei, riscând a cauza părții vătămate o daună considerabilă, însă nu și-a

putut finaliza acțiunile, deoarece a fost reținut de către funcționarii de poliție.

2.1. Avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Mărginean Victor, care a

solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Mărginean Victor să-

i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Invocând faptul că:

- nu s-a luat în calcul că inculpatul a recunoscut integral vina, a solicitat examinarea

cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală;

- pedeapsa aplicată este prea aspră, nu s-a luat în calcul că inculpatul are o vârstă

prea tânără, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu are antecedente penale;

- nu s-a luat în calcul existența circumstanțelor atenuante, prima instanță urma să

aplice sub formă de pedeapsă ori amendă în mărime de la 650 la 1350 unități

convenționale, sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore.

2.2. Avocatul Cebotari Radion în numele inculpatului Sănduță Dumitru, a solicitat

casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri prin care lui Sănduță Dumitru să-i fie

aplicat o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Invocând

faptul că:

- la aplicarea pedepsei nu s-a dat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75

Cod penal;

- pedeapsa aplicată este una prea aspră și neproporțională faptei comise, or

inculpatul a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în baza art. art. 3641 Cod de

procedură penală;

- inculpatul are la întreținere 2 copii minori, părțile vătămate nu au invocat careva

pretenții de ordin material sau moral față de inculpat.

s-au respins ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței în vigoare.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu

prevederile art. art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

4

ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Instanța de apel a considerat că prima instanță incorect a reținut în privința

inculpatului Sănduță Dumitru ca circumstanță agravantă „săvârșirea infracțiunii de către

o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiunile similare”, deoarece

inculpatul, deși anterior a mai comis infracțiuni, fiind chiar și condamnat pentru ele, la

momentul comiterii infracțiunii imputate avea antecedente penale stinse, iar conform art.

111 alin. (3) Cod penal „stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacitățile și

decăderile din drepturile legate de antecedentele penale”.

Privitor la solicitarea apărării de a aplica o pedeapsă non-privativă de libertate sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității față de inculpatul Sănduță Dumitru,

instanța de apel a conchis că prima instanță corect și rațional i-a aplicat și stabilit pedeapsa

ultimului, ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, astfel că acesta a

beneficiat de reducerea pedepsei în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Totodată instanța de apel a concluzionat că aplicarea unei pedepse mai blânde nu ar duce

la stabilirea echității sociale, la conștientizarea de către inculpat a faptelor comise precum

și la corectarea acestuia.

Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind

aplicarea pedepsei închisorii față de inculpatul Sănduță Dumitru, care anterior a mai comis

infracțiuni, ceea ce denotă faptul că acesta nu a stat pe calea corectării și reeducării, nu a

tras concluzii necesare și a continuat să comită infracțiuni contra patrimoniului, iar

pedeapsa non-privativă de libertate, sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității nu v-a aduce la atingerea scopului pedepsei penale.

De asemenea instanța de apel a conchis că la individualizarea și numirea pedepsei

inculpatului Mărginean Victor, prima instanță corect a ținut cont de prevederile art. art. 7,

61, 75, 90 Cod penal, precum și faptul că inculpatul a solicitat examinarea cauzei în baza

art. 3641 Cod de procedură penală, beneficiind în acest sens de o reducere a limitelor

pedepsei.

Totodată instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe

potrivit căreia îndreptarea și reeducarea inculpatului Mărginean Victor va fi posibilă și

fără izolarea lui de societate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, față de acesta.

4.1. Avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Mărginean Victor, care

fără a invocat vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită admiterea recursului, casare decizie, rejudecare cauzei cu pronunțarea unei decizii

prin care inculpatului Mărginean Victor să-i fie aplicată o pedeapsă minimă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității. Invocând motive similare celor enumerate la

pct. 2.1 al prezentei decizii.

4.2. Avocatul Postică Serghei în numele inculpatului Sănduță Dumitru, care a

invocat temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu emiterea unei decizii prin care inculpatului

5

Sănduță Dumitru să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității.

Invocând faptul că:

- la aplicarea pedepsei nu s-a ținut cont de personalitatea inculpatului,

circumstanțele atenuante ale cauzei, influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării celui vinovat;

- instanța de apel nu a motivat decizia în partea aplicării celei mai aspre pedeapse,

neîntemeiat a concluzionat că scopul pedepsei penale poate fi atins prin condamnarea

reală a inculpatului Sănduță Dumitru;

- nu s-a ținut cont de posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal,

neîntemeiat a reținut existența circumstanței agravante prevăzute de art. 77 alin. (1) lit. a)

Cod penal;

- lipsește o motivare clară referitor la aplicarea pedepsei, prin ce a fost admise

încălcarea prevederilor art. 6 CEDO.

constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept

6

procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

5.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Postică Serghei în

numele inculpatului Sănduță Dumitru.

Din textul recursului declarat, se constată că, recurentul formulează critici

împotriva deciziei instanței de apel, în particular referindu-se la faptul că decizia instanței

de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea aplicării și

individualizării pedepselor aplicate față de inculpatul Sănduță Dumitru.

Verificând materialele cauzei prin prisma acestor aspecte, Colegiul penal lărgit

constată că în speță este incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, în sensul că s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Ținând seama de esența erorii invocate de recurent, Colegiul reiterează că,

chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolelor incriminate prin rechizitoriu inculpatului, la

caz, fiind incidente art. 186 alin. (2) lit. b) și d), art. 186 alin. (2) lit. b, c) și d) Cod penal,

în baza cărora a fost condamnat Sănduță Dumitru de instanțele de fond.

În general, aplicarea corectă și echitabilă a pedepsei este unul dintre principiile de

bază ale justiției penale, iar criteriile de individualizare aplicate de instanțele de judecată

la stabilirea pedepsei determină caracterul personal și proporțional al acesteia. Folosirea

unor criterii clare și uniforme la stabilirea cuantumului pedepsei contribuie semnificativ

la realizarea caracterului predictibil al legii penale.

Acestea fiind consemnate, Colegiul reține că cauzei date îi sunt subsecvente mai

multe norme penale și procesual-penale, care urmează a fi luate în considerare la realizarea

operațiunii de individualizare a pedepsei concrete aplicate inculpatului Sănduță Dumitru

pentru infracțiunile comise.

Urmează de reiterat că, prin sentința primei instanțe inculpatul Sănduță Dumitru a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, la închisoare

pe un termen de 2 ani, în baza art. 186 alin. (1) lit. b), c) și d) Cod penal, la închisoare pe

un termen de 2 ani, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i s-a stabilit lui Sănduță Dumitru pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe

un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis (f.d. 132-146,

Vol.II).

7

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței, instanța de apel a conchis asupra

legalității și temeiniciei sentinței primei instanțe, a respins apelurile declarate și a menținut

sentința (f.d. 215-225, Vol. II).

Este necesar de specificat faptul că, după cum urmează din materialele cauzei, prin

sentința Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni) din 18 aprilie 2018, inculpatul Sănduță

Dumitru, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor:

- art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoare

pe un termen de 2 ani;

- art. 186 alin. (1) lit. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani;

- art. 186 alin. (2) lit. b, c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani;

- art. 186 alin. (2) lit. b, c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani;

- art. 186 alin. (2) lit. b, c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani;

- art. 186 alin. (2) lit. b, c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulare

parțială a pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Sănduță Dumitru, o pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis (f.d. 99-112, Vol. II).

Analizând textul deciziei contestate (f.d. 215-225, Vol. II) Colegiul penal lărgit,

menționează că, instanța de apel a omis să se expună asupra aplicării prevederilor art. 85

alin. (1) Cod penal, lăsând fără o argumentare juridică stabilirea pedepsei definitive

precum și modalitatea de executare a acesteia, care urma a fi stabilită în privința inculpatul

Sănduță Dumitru, ținând cont de condamnarea acestuia prin sentința Judecătoriei Hâncești

(sediul Ialoveni) din 18 aprilie 2018.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit, ține să evidențieze faptul că conform

art. 85 alin. (1) Cod penal „dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea

completă a pedepsei, condamnatul a săvîrșit o nouă infracțiune, instanța de judecată

adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea

neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară. În acest caz, pedeapsa definitivă

nu poate depăși termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu

au atins vîrsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins

vîrsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate – termenul de 15 ani”.

Potrivit art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală „ la adoptarea sentinței de

condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată, instanța stabilește

categoria pedepsei, mărimea ei și începutul calculării termenului executării pedepsei”.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel la adoptarea

soluției în cauză, nu a ținut pe deplin cont de toate circumstanțele expuse supra, fiind

8

aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale, confirmându-se în prezenta

cauză temeiul de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

motive din care recursul ordinar declarat de către avocatul Postica Serghei în numele

inculpatului Sănduță Dumitru urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel nu poate fi

menținută, cauza urmând a fi trimisă la rejudecare în instanța de apel.

5.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Marinescu

Dumitru în numele inculpatului Marginean Victor.

La caz se constată că recurentul nu a invocat nici un temei prevăzut de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, însă critică decizia instanței de apel în partea stabilirii și

individualizării pedepsei.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit relevă că potrivit prevederilor art. 61 Cod

penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Analizând textul deciziei contestate (f.d. 215-225, Vol. II) Colegiul penal lărgit

reține că, lipsește o argumentare juridică în partea individualizării pedepsei și aplicării față

de inculpatul Mărginean Victor a prevederilor art. 90 Cod penal.

Colegiul penal lărgit, ține să menționeze faptul că după individualizarea pedepsei

și stabilirea duratei și cuantumului acesteia, în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de

închisoare, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul de executare a

pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă

pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie executată real ori, sub raportul personalității

acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se

poate atinge și prin aplicarea suspendării executării pedepsei în privința vinovatului pe o

perioadă de probațiune stabilită de instanța de judecată.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, „dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe

un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvîârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

9

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă”.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel nu și-a

motivat suficient decizia în partea individualizării pedepsei față de inculpatul Mărginean

Victor, important fiind faptul că, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale

și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte infracționale. Pedeapsa se consideră echitabilă cînd

aceasta impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea

infracțiunilor săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale.

Pentru toate argumentele anterior prezentate, Colegiul consideră că, în cauza deferită

judecății, instanța de apel nu a ținut seama de prevederile expuse supra și, ca rezultat,

individualizând și numind pedeapsa în privința lui Mărginean Victor în lipsa unei

corespunzătoare motivări.

Colegiul penal lărgit reiterează, că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face

parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a

conchis că o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit statuează că, erorile comise nu pot fi

înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu

este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor legii penale și procesual-penale. Încălcările punctate în

prezenta decizie determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra

necesității de a casa total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în apelul respectiv și în măsura

competenței sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate în prezenta decizie,

să cerceteze și să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată în partea

individualizării pedepsei, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de

judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

10

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Marinescu Dumitru în

numele inculpatului Mărginean Victor și de către avocatul Postică Serghei în numele

inculpatului Sănduță Dumitru, în cauza penală în privința inculpaților Sănduță Dumitru și

Mărginean Victor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 octombrie 2018 și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

11