1ra-1336/19 — Art. 217 1 alin. 3 lit. f Cp

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 12 septembrie 2018, Eni Boris a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(3) lit.f) Cod penal fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani. A fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.f) Cod penal fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani. A fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.f) Cod penal fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani. A fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.f) Cod penal fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani. În temeiul alin. (1) art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, instanța i-a stabilit lui Eni Boris pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani în penitenciar de tip semiînchis, cu stabilirea pedepsei complementare în formă de privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de circulația legală a substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 3 ani. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Eni Boris la 21.03.2018, aflându-se în s.Fîntînița, raionul Drochia, acționând cu intenție directă , din interes material, urmărind scopul obținerii unui venit ilicit în urma circulației ilegale al drogurilor în cantități mari, i-a înstrăinat unei persoane pe nume Alexandru (Vatavu Alexandru) droguri sub formă de marijuană, contra sumei de 200 lei. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/2-R-279 din 22.03.2018: „Masa vegetală, uscată , mărunțită, de culoare verde, care la data de 21.03.2018 a fost predată benevol de cetățeanul pe nume Alexandru - reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicinale, obținute artizanal din plantă de cânepă. Cantitatea substanței stupefiante - marijuană (materie uscată) constituie 19,557 gr.". Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, modificata și completată prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26.01.2009,19,557 gr. de marijuană se atribuie la substanțe narcotice în cantități mari. Astfel, prin acțiunile infractori ce intenționate indicate, Eni Boris a comis circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, în proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(3) lit. f) Cod penal. Tot el, la 22.03.2018 aflându-se în s.Fîntînița, raionul Drochia, acționând cu intenție directă, din interes material, urmărind scopul obținerii unui venit ilicit în urma circulației ilegale al drogurilor în cantități mari, i-a înstrăinat aceleiași persoane pe nume Alexandru (Vatavu Alexandru) droguri sub formă de marijuană, contra sumei de 200 lei. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/2-R-328 din 05.04.2018: „Masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, care la data de 22.03.2018 a fost predată benevol de cetățeanul pe nume Alexandru - reprezintă marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicinale, obținute artizanal din plantă de cânepă. Cantitatea substanței stupefiante -marijuană (materie uscată) constituie 20,188 gr.". Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26.01.2009, 20,188 gr. de marijuană se atribuie la substanțe narcotice în cantități mari. Astfel, prin acțiunile infractorice intenționate indicate, Eni Boris a comis circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, în proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(3) litf) Cod penal. Tot el, la 28.03.2018 aflându-se în s.Fîntînița ,raionul Drochia, acționând cu intenție directă, din interes material, urmărind scopul obținerii unui venit ilicit în urma circulației ilegale al drogurilor în cantități mari, i-a înstrăinat aceleiași persoane pe nume Alexandru (Vatavu Alexandru) droguri sub formă de marijuană, contra sumei de 200 lei. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/2-R-329 din 05.04.2018: „Masa vegetală, uscată, mărunțită, de culoare verde, care la data de 2 27.03.2018 a fost predată benevol de cetățeanul pe nume Alexandru - reprezintă marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicinale, obținute artizanal din plantă de cânepă. Cantitatea substanței stupefiante - marijuană (materie uscată) constituie 19,953 gr.". Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26.01.2009,19,953 gr. de marijuană se atribuie la substanțe narcotice în cantități mari. Astfel, prin acțiunile infractorice intenționate indicate, Eni Boris a comis circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, în proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(3) lit.f) al Cod penal. Tot el, la 28.03.2018, în jurul orelor 16:00, aflându-se în s.Fîntînița raionul Drochia, acționând cu aceiași intenție directă, din interes material, urmărind scopul obținerii în continuare a unui venit ilicit în circulației ilegale al drogurilor, i-a înstrăinat aceleiași persoane pe nume Alexandru (Vatavu Alexandru) droguri sub formă de marijuana, în cantitate de 9 pahare contra sumei de 1800 lei, fiind reținut în flagrant în magazinul alimentar din centrul s.Fîntînița raionul Drochia în momentul transmiterii drogurilor și primiri contravalorii banilor. Conform raportului de expertiză tehnico-științifică nr.34/12/2-R-412 din 27.04.2018: „Masa vegetală, uscată, mărunțită, de culoare verde, din pachetul de polietilenă, care a fost ridicată de la investigator sub acoperire, care a fost înstrăinată de la Eni Boris - reprezintă marijuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicinale, obținute artizanal din plantă de cânepă. Cantitatea substanței stupefiante - marijuana (materie uscată) constituie 19,953 gr.". Ulterior, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor infracțiunii în aceiași zi, după reținerea în flagrant a fost efectuată percheziția la domiciliul lui Eni Boris în s.Fîntînița, raionul Drochia, unde în curtea casei acestuia a fost depistat un borcan cu volumul de 3 litri cu particule de substanță de culoare cenușie asemănătoare cu cânepă, în casă a fost depistat un capac de plastic pentru borcane la fel cu substanță de culoare cenușie asemănătoare cu cânepă, iar în podul casei a fost depistat un pachet de polietilenă de culoare neagră cu substanță de culoare cenușie asemănătoare cu cânepă. Conform raportului de expertiză tehnico-științifică nr.34/12/2-R-411 din 27.04.2018: „Masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde separată de semințe, din pachetul de polietilenă, care a fost ridicată în cadrul percheziției la domiciliul Eni Boris, amplasată în s.Fîntînița raionul Drochia – reprezintă marijuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicinale, obținute artizanal din plantă de cânepă. Cantitatea substanței stupefiante - marijuana (materie uscată) constituie 16,262 gr.". Particule unice de masă vegetală, extrase din borcanul de sticlă și capacul din masă plastică, ridicate din același loc, reprezintă particule unice de marijuana. Din cauza cantităților mici nu este posibil de stabilit cantitatea. 3 Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, modificată și completată prin Hotărîrea Guvernului nr.43 din 26.01.2009 - 19,953 gr. de marijuana se atribuie la substanțe narcotice în cantități mari. Astfel, prin acțiunile infractorice intenționate indicate, Eni Boris a comis circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, în proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(3) lit. f) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r.Drochia Rusu Oleg, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței Judecătoriei Drochia din 12.09.2018 în privința lui Eni Boris, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, cu dispunerea încasării de la Eni Boris a cheltuielilor judiciare în sumă de 8000 lei. 3.1. La fel, sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Eni Boris, prin care solicită să fie examinat cererea de apel și să fie audiați martorii Strîmbanu M., Vatavu A., Furtună A. și Țurcanu V. și să fie vizionate CD cu înregistrarea video. 3.2. Avocatul inculpatului Eni Boris, Grosu Stanislav declarând apel a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței din 12.09.2018 și pronunțarea unei noi hotărâri în privința lui Eni Boris de achitare, invocând următoarele argumente: - instanța de fond greșit a apreciat probele pe cauză, pronunțând în privința lui Eni Boris o hotărâre de condamnare care contravine cât circumstanțelor de fapt ale cauzei, atât și normelor legii procesual penale; - sentința contestată este emisă cu încălcarea unui principiu de bază care se referă la motivarea sentinței; - nevinovăția lui Eni Boris se confirmă prin următoarele: a fost condamnat pentru circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare în proporții mari, în cadrul ședințelor de judecată nu au fost prezentate probe referitoare la existenta drogurilor în genere la Eni Boris. Astfel primele 3 episoade incriminate lui Eni Boris sunt bazate exclusiv pe declarațiile agentului sub acoperire Vatavu Alexandru care în ședința de judecată a dat declarații contradictorii și a menționat că este narcoman și se află în conflict cu legea penală. Referitor la ultimul episod din 28.03.2018 la care a avut loc reținerea în flagrant a lui Eni Boris, în cadrul ședinței de judecată nu s-a confirmat existența drogurilor la Eni Boris. Martorii audiați în cadrul ședinței de judecată Țurcan Viorica și Furtună A. au declarat că la momentul percheziției careva pachete cu droguri nu au văzut. Martorul Strîmbanu Maxim, care este colaborator al IP Drochia și a participat la reținerea lui Eni Boris a declarat că toate persoanele prezente la momentul reținerii inclusiv Țurcan Viorica și Furtună Ala au văzut drogurile ridicate de la Eni Boris. Aceste declarații sunt total contradictorii cu declarațiile lui Țurcan Viorica si Furtună Ala care au menționat că droguri nu au văzut. La fel din înregistrările video examinate în cadrul ședinței de judecată nu s-a constatat înstrăinarea drogurilor; mai mult ca atât nu s-a constatat existenta drogurilor în general la Eni Boris. La fel, a mai menționat că agentul sub acoperire Vatavu Alexandru audiat în cadrul ședinței de judecată a declarat de 4 ori că banii ridicați în urma percheziției de la Eni Boris îi aparțin lui personal, el i-a câștigat în mun. Chișinău în urma efectuării lucrărilor de reparație, iar 4 polițiștii din cadrul IP Drochia nu au avut acces la aceste sume bănești până la efectuarea reținerii. Ulterior după întrebarea directă a procurorului „Dacă a primit acești bani de la poliție pentru ai trimite lui Eni Boris" ultimul și-a schimbat declarațiile. Respectiv procesul verbal privind controlul transmiterii banilor din 28.03.2018 și respectivele achiziții de control urmează a fi apreciate critic de instanța de judecată, ori există dubii rezonabile referitoare la legalitatea acestor acte. Prin urmare se constată că instanța la examinarea acestei cauze penale unilateral în sensul învinuirii și neobiectiv a examinat cauza în urma la ce a ajuns la concluzia greșită despre vinovăția lui Eni Boris în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal. Concluzia despre vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile Codului de procedură penală se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Recunoașterea de către învinuit a vinei sale ca și orice altă probă necesită să fie supusă unui control multilateral și poate fi pusă în baza sentinței de condamnare, dacă ea a fost confirmată prin alte probe. Consideră că instanța de fond nemotivat l-a recunoscut vinovat pe cel Eni Boris în comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) din Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, inculpatului Eni Boris și al avocatului Grosu Stanislav în numele inculpatului Eni Boris, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că prima instanță în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal - „circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, în proporții mari„. Instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului precum, că nu au fost prezentate probe referitoare la existenta drogurilor în genere la Eni Boris, astfel, toate probele prezentate combat întru totul declarațiile inculpatului. Argumentele invocate în apelul declarat de avocat în interesele inculpatului Eni Boris referitor la faptul că martorii Țurcanu Viorica și Fortuna Ala la momentul percheziției careva pachete cu droguri nu au văzut, nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, sânt declarative și lipsite de careva temei, Colegiul penal apreciindu-le ca fiind un mijloc de apărare. Instanța de fond a stabilit cert vina inculpatului în faptele incriminate rezultând din ansamblul probelor prezentate în instanță, inclusiv procesul- verbal de consemnare a faptelor constatate din 26.03.2018 (Vol.I f. d.12); actul de predare benevolă din 21.03.2018 (Vol.I, f.d.13); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.03.2018 (Vol. I, f.d.14-15); comunicarea telefonică R-2 nr.1329 din 21.03.2018 (Vol. I, f.d.17); comunicarea telefonică R-2 nr.1398 din 5 27.03.2018 (Vol. I, f.d.20); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.03.2018 (Vol. I, f.d.21-23); actul de predare benevolă din 27.03.2018 (Vol. I, f.d.24); comunicarea telefonică R-2 nr.1336 din 22.03.2018 (Vol. I, f.d.28); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.03.2018 (VoL. , f.d.29-31); actul de predare benevolă din 22.03.2018 (Vol.1, f.d.32); raportul de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 27.04.2018 (Vol.I, f.d.34); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.03.2018 (VoUj.d.35-37); ordonanța de ridicare din 28.03.2018 (Vol.I. f.d.38); procesul- verbal de ridicare din 28.03.2018 (Vol. I, f.d.39-40); procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.03.2018 (Vol.I, f.d.41-45); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 28.03.2018 (Vol. f. d. 46); procesui-verbal de percheziție corporală din 28.03.2018 (Vol. I, f.d.49-52); procesul-verbal de percheziție din 28.03.2018 (Vol. I, f.d.58-63); ordonanța de ridicare din 28.03.2018 (Vol.I, f.d.74);procesul-verbal de ridicare din 28.03.2018 (Vol. I, f.d.75); procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.03.2018 (Vol. I, f.d.76); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 30.03.2018 (Vol. I, f.d.77); procesul-verbal de examinare a obiectului din 27.04.2018 (Vol, I, f.d.79); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 27.04.2018 (Vol.I, f.d.80); procesul-verbal de examinare a obiectului din 27.04.2018 (Vol. I, f.d.81); raportul de constatare tehnico-științifică din 22.03.2018 (Vol.I f.d.88- 89); procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză din 27.04.2018 (Vol.I, f.d.91); raportul de constatare tehnico-științifică din 05.04.2018 (Vol. I, f.d.96-98); raportul de constatare tehnico-științifică din 05.04.2018 (Vol. I, f.d.104-106); raportul de expertiză judiciară din 27.04.2018 (Vol. I, f.d. 112- 114), raportul de expertiză judiciară din 27.04.2018 (Vol. I, f.d. 121-124); revendicare în privința lui Eni Boris Ion din 26.03.2018 (Vol. I, f.d. 128); caracteristica Eni Boris, nr.97 din 27.04.2018 (Vol. I, f.d. 131); declarațiile martorului Furtună Ala din 25.07.2018 (Vol. II, f.d.47-48); declarațiile martorului Țurcan Viorica din 25.07.2018 (Vol. II, f.d.49-50); declarațiile martorului Strîmbanu Maxim din 25.07.2018 (Vol.II, f.d.51); declarațiile martorului Vatavu Vitalie din 25.07.2018 (Vol. II, f.d.52-53), probe care incontestabil demonstrează vinovăția inculpatului și care au fost prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel în respingerea argumentelor din apelul avocatului și al inculpatului. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat motivele invocate în apelurile declarate de către avocatul Grosu Stanislav și inculpatul Eni Boris ca fiind nefondate și necesar a fi respinse.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului Eni Boris și inculpatul Eni Boris. 6.1. La 12 martie 2019, în termen, declară recurs ordinar avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului Eni Boris, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de achitare a inculpatului. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: 6 - Instanța de apel nu a respectat normele legale și nu a luat în considerație argumentul apărării cu privire la provocare a inculpatului de către agentul sub acoperire pentru a comite infracțiunea. 6.2. La 28 martie 2019, prin intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar inculpatul Eni Boris, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de achitare. În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - Nu a comis infracțiunile ce i se incriminează; - Organul de urmărire penală a comis abateri de la normele legale; - Instanțele de judecată au apreciat unilateral probele.

Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității recursurilor pe motiv, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent și respectiv decizia atacată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursurilor Colegiul penal constată, că recurenții în recursurile ordinare ca temei de casare invocă pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 7 Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor săvârșite de către Eni Boris în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, stabilind corect existența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunilor în baza căreia a fost condamnat, precum și faptul că inculpatul este subiect al infracțiunii pentru care a fost recunoscut vinovat, concluzii pe care instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora. În acest sens Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursurile ordinare este lipsită de suport legal. 8 Astfel, Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului Eni Boris și de către inculpatul Eni Boris, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Eni Boris XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 9