1ra-143/2019 — art. 349 alin. 1, 349 alin. 1/1 Cod penal

1ra-143/2019 — art. 349 alin. 1, 349 alin. 1/1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-143/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai

2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

septembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Sadnicov Boris XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 07.12.2017 - până la 17.05.2018

instanța de apel:

de la 28.05.2018 - până la 12.09.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 01.11.2018 – până la 23.01.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2018, examinând cauza în ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură

penală, Sadnicov Boris a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin.(1) Cod penal și în baza acestei norme legale i s-a

stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Sadnicov Boris a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și în baza acestei norme legale i s-

a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concursul infracțiunilor

prevăzute de art. 349 alin. (1) și art. 349 alin.(11) Cod penal, prin cumulul

parțial al pedepsei principale cu închisoare pe un termen de 1 an, aplicate

inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal și

al pedepsei principale cu închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni, aplicată

inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal,

lui Sadnicov Boris i s-a stabilit pedeapsă principală definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) și (4) Cod penal, luând

în calcul perioada executată din pedeapsa stabilită de Colegiul penal al

Curții de Apel Chișinău prin Decizia din 06.12.2017, prin cumulul parțial al

părții de pedeapsă neexecutată din decizia emisă de Colegiul penal al

Curții de Apel Chișinău la 06.12.2017 (3 ani 8 luni și 14 zile închisoare) și a

pedepsei stabilite prin prezenta sentință – 2 ani închisoare, lui Sadnicov

Boris i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

cu calcularea termenului pedepsei începând cu data pronunțării sentinței.

În privința lui Sadnicov Boris, s-a stabilit de la data pronunțării

sentinței – măsura preventivă – arestul preventiv până la devenirea

definitivă a sentinței.

Boris, la 04.01.2017, aproximativ la ora 01:45, pe str. XXXXX, s-a adresat

pentru acordarea asistenței medicale urgente, dar totodată a manifestat un

comportament huliganic față de medici, fiind deranjat de conduita acestora.

În continuare, în momentul când a fost declanșat butonul de alarmă,

iar la fața locului, în vederea curmării acțiunilor huliganice ale lui Sadnicov

Boris, a sosit un echipaj operativ, în componența: gardian public superior,

angajat MAI, Baleanu Iurie și Cojocari Ivan (șofer), ambii în uniformă de

serviciu și încadrați oficial în XXXXX, Sadnicov Boris, fiind somat de

colaboratorul grupei de reacționare operativă – Baleanu Iurie, să înceteze

acțiunile sale și să iasă din încăperea respectivă. Conștientizând că, ultimul

este în exercițiul atribuțiilor de serviciu și acționează legal, acționând cu

intenție directă și urmărind scopul sistării activității de serviciu a acestora,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, exprimându-se

cu expresii injurioase în adresa acestora și împiedicând exercitarea de către

aceștia a atribuțiilor de serviciu, l-a amenințat cu aplicarea vătămării

integrității corporale și a aplicat violență nepericuloasă pentru viața

persoanei, manifestată prin aplicarea unei lovituri cu pumnul în regiunea

feței, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 166 D din

2

09.02.2017, edem echimotic la nivelul feței, leziuni care se califică ca

vătămare neînsemnată.

Gorencu în interesele inculpatului la 23 mai 2018, prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei inculpatului și

emiterea unei decizii în această parte, prin care inculpatului Sadnicov Boris

să i se aplice o pedeapsă sub formă de amendă.

3.1. În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că:

- prima instanță nu a respectat criteriile de individualizare a pedepsei,

aceasta fiind prea aspră, fiind astfel încălcate prevederile art. 61 alin. (2) și

75 Cod penal;

- instanța nu a ținut cont de faptul că, inculpatul și-a recunoscut vina

integral, s-a căit sincer de cele comise, a colaborat cu organul de urmărire

penală, a comis o infracțiune ușoară și una mai puțin gravă, urmări grave

nu au survenit, are domiciliu permanent, nu se află la evidența medicului

psihiatru.

septembrie 2018, a fost respinsă ca nefondată cererea de apel declarată de

către avocatul Cornelia Gorencu în interesele inculpatului Sadnicov Boris

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17.05.2018,

cu menținerea acesteia fără modificări.

4.1. Motivând soluția emisă, instanța de apel a menționat că la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul Sadnicov Boris a

săvârșit anume infracțiunile prevăzute la art. 349 alin. (1) și alin.(11) Cod

penal, împrejurări constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor, motiv pentru care, vinovăția inculpatului nici nu a fost contestată,

partea apărării contestând doar pedeapsa aplicată inculpatului,

considerente pentru care, în cele ce urmează, Colegiul se va expune

referitor la aceste aspecte.

În ceea ce privește argumentele părții apărării precum că, în privința

inculpatului Sadnicov Boris pedeapsa nu a fost individualizată corect,

instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată de către prima instanță

este echitabilă, rezonabilă și justă.

De asemenea instanța de apel a conchis că la data de 04.01.2017, când

a fost comisă infracțiunea prevăzută de art.349 alin.(1) Cod penal, era

3

prevăzută pedeapsa cu amendă în mărime de la 650 la 1 350 de unități

convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de până la

180 de ore, sau închisoare de până la 2 ani; pentru infracțiunea prevăzută

de art. 349 alin. (1) Cod penal, era prevăzută pedeapsa cu amendă în

mărime de la 850 la 1 350 de unități convenționale sau muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare

de până la 3 ani.

Instanța de apel a reținut că, Sadnicov Boris a comis infracțiunile

prevăzute la art. 349 alin. (1) și alin.(11) Cod penal, având antecedente

penale nestinse pentru o infracțiune gravă, generate de sentința

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26.07.2012 și decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26.12.2012, prin care acesta a fost

recunoscut vinovat de comiterea unei infracțiuni grave stabilite de art. 187

alin. (2) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor art. 34 alin.(2) Cod penal, i

s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis iar la 12.03.2016 - a fost

eliberat după ispășirea pedepsei respective (f.d.57).

Astfel instanța de apel a conchis că Sadnicov Boris a comis fapta

prejudiciabilă în stare de recidivă, fapt care demonstrează că inculpatul nu

a tras concluziile necesare în rezultatul condamnărilor sale anterioare la

pedepse non – privative de libertate, conducându-se de principiile generale

de stabilire a pedepsei prevăzute de art. 61 alin.(2) Cod penal, ținând cont

de noile limite ale pedepsei determinate potrivit art. 3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, în coroborare cu prevederile art. 84 alin .(1) și (4) Cod

penal, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a stabilit că,

atingerea scopului pedepsei penale poate avea loc doar prin stabilirea în

privința acestuia a unei pedepse cu închisoarea, iar stabilirea unei pedepse

neprivative de libertate nu ar putea realiza prevenția generală și specială

indispensabilă pedepsei penale.

În ceea ce privește recunoașterea vinovăției, care atrage incidența

procedurii simplificate, instanța de apel a menționat că aceasta nu poate fi

valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin.

(1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că, aceleiași situații de drept să i

se acorde o dublă valență juridică, fapt care a fost explicat de către Plenul

Curții Supreme de Justiție în pct. 35 din Hotărârea nr.13 din 16.12.2013 cu

privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către

instanțele judecătorești.

4

În concluzie, instanța de apel a statuat că motivele invocate în cererea

de apel nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite temeiuri de a interveni în

sentință.

pronunțată integral la 10 octombrie 2018, avocatul Mîrzîncu Aurelia în

numele inculpatului Sadnicov Boris a declarat recurs ordinar la 23

octombrie 2018, prin care, fără a indica unul din temeiurile de drept pentru

recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărârilor atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatului Sadnicov Boris să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă, iar pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 decembrie 2017 să fie executată de sine stătător.

5.1. În motivarea recursului declarat, avocatul a expus următoarele:

- instanțele de grad inferior nu au respectat în deplină măsură

prevederile art. 61 alin. (2) și 75 Cod penal;

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră în raport cu fapta

comisă și consecințele survenite, nefiind luat în considerație că partea

vătămată nu are careva pretenții;

- inculpatul a recunoscut integral vinovăția și a solicitat examinarea

cauzei în procedură simplificată din care considerente este posibilă

aplicarea pedepsei cu amendă;

- inculpatul are surse suficiente de a achita amenda deoarece lucrează

neoficial și ocazional.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S., prin care a susținut dispunerea inadmisibilității recursului,

ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

5

comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și/sau material.

Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat constată că,

avocatul inculpatului își declară dezacordul cu hotărârile judecătorești

adoptate la caz, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Sadnicov Boris,

solicitând să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă, iar pedeapsa

stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06

decembrie 2017 să fie executată de sine stătător, însă recurentul nu a

specificat în care din temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, se încadrează solicitările acestuia, astfel, nu a fost

specificat concret temeiul prevăzut de legea procesuală la utilizarea acestei

căi de atac, și anume, nu a fost abordată o careva problemă de drept, nu a

fost indicat la careva erori comise de instanțele de fond ce ar genera casarea

acestora, nu și-a argumentat recursul în sensul declarat și nu a semnalat

careva temei pentru recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, adică în adresa instanței supreme a parvenit un recurs

nemotivat cu solicitări vădit neîntemeiate.

Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat în raport cu

decizia atacată, conchide că alegațiile recurentului sunt neîntemeiate și

nesusceptibile de a determina necesitatea de a casa decizia atacată, dat

fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. art. 414 alin.(1) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și

în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă că potrivit normelor art.

414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date, chestiune regăsită în decizia atacată.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că alegațiile

recurentului, nu sunt imputabile deciziei atacate, deoarece în urma

analizării acesteia, se conchide că instanța de apel a examinat obiectiv

6

circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel în

coraport cu poziția apărării și a argumentelor de motivare a soluției emise

de prima instanță, astfel fiind atestat că decizia instanței de apel

corespunde normelor procesual-penale, este legală și întemeiată.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că solicitările

recurentului nu și-au găsit suport, iar la examinarea deciziei atacate nu s-

au depistat erori de drept care ar impune soluția casării acesteia, Colegiul

penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat,

deoarece este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, în cauza penală în

privința lui Sadnicov Boris XXXXX, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

7