1ra-1456/2019 — 151 alin. 1 CP.

1ra-1456/2019 — 151 alin. 1 CP. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1456/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Lașcu Andrei cu avocatul Maliga Lilian și de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care a fost

solicitată casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 27

decembrie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din

16 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Lașcu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de judecare:

prima instanță: 24.01.2017 – 27.12.2018

instanța de apel: 18.01.2019 – 16.04.2019

instanța de recurs ordinar: 07.06.2019 – 10.07.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2018, Lașcu Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din ziua rămânerii

definitive a sentinței, cu includerea în acest termen a termenului reținerii

de la 07.11.2016 până la 09.11.2016.

În privința inculpatului Lașcu Alexandru a fost aplicată măsura

preventivă - obligarea de a nu părăsi localitatea până la intrarea în vigoare

a sentinței.

1

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Alexandru a fost învinuit de faptul că, la XXXXX, aproximativ la ora 01:00,

fiind în stare de ebrietate, în stradă, în XXXXX, în urma conflictului apărut

cu Cebotari Ion, având intenția de a săvârși omorul acestuia, cu un cuțit, i-a

aplicat o lovitură în regiunea cutiei toracice, dar acțiunea nu și-a produs

efectua din motive independente de voința lui, deoarece de o persoană a

fost apelat serviciul Asistență Medicală Urgentă care a intervenit și a

acordat ajutorul medical necesar.

Conform raportului de expertiză medico-legală XXXXX, la Cebotari

Ion s-a constatat plagă înțepat-tăiată, penetrantă în hemitoracele stâng,

hemotorace pe stânga, care a fost provocată de la acțiunea traumatică cu

obiect înțepător-tăietor, care putea fi un cuțit (imposibil din datele

documentelor medicale de stabilit dimensiunile), posibil în timpul și

circumstanțele indicate, conform criteriului pericolului pentru viață, a fost

calificat ca vătămare gravă.

Acțiunile inculpatului au fost calificate de către procuror drept

tentativă de omor, prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Codul penal.

- procurorul Bernaz Ion, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște pe Lașcu Alexandru

culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin.(1) Cod

penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, în coroborare cu

prevederile art. 81 alin. (3) Cod penal, a-i stabili o pedeapsă de 10 (zece) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Aplicarea

măsurii preventive - arestul preventiv în privința lui Lașcu Alexandru,

până la intrarea sentinței în vigoare și încasarea de la inculpatul Lașcu

Alexandru în contul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 389,20 lei, din

care 114 lei pentru raportul de expertiză judiciară medico-legală XXXXX a

părții vătămate și 38,70 lei pentru efectuarea testării alcoolscopice cu

alcooltestul Drager, restul pentru file, imprimarea filelor din dosar, copertă;

- avocatul Goncear Aurel în interesele inculpatului, prin care a

solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și a pronunța o nouă

hotărâre în aceiași parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Lașcu Alexandru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare, iar în conformitate cu prevederile

art. 90 Cod penal, ținând cont de circumstanțele cauzei și persoana celui

2

vinovat, a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de

probă de 3 ani;

- avocatul Maliga Lilian în interesele inculpatului, prin care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi sentințe potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, cu achitarea lui Lașcu Alexandru pe motiv că vina

inculpatului nu a fost dovedită.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- acțiunile inculpatului Lașcu Alexandru corect au fost încadrate de

procuror în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1)

Codul penal, fapt confirmat prin: depozițiile părții vătămate Cebotari Ion;

depozițiile martorului Țurcan Igor; procesul-verbal de cercetare la fața

locului, din XXXXX; procesele-verbale de confruntare, precum și raportul

de expertiză medico-legală nr. XXXXX;

- inculpatul aplicând, în mod intenționat, chiar și o singură lovitură

de cuțit, în regiunea vitală a corpului, cutia toracică, urma și trebuia să

conștientizeze faptul că lezând un organ vital, poate să survină decesul

victimei Cebotari Ion și prin urmare, în situația în care victimei nu i-ar fi

fost acordat ajutor medical la timp, adică nu i se efectua o intervenție

chirurgicală, consideră că putea să survină decesul victimei, deci fiind în

prezența unei tentative terminate.

3.2. În motivarea cererii de apel, avocații în numele inculpatului au

menționat că:

- prima instanță a apreciat în mod greșit probele, acumulate în cadrul

anchetei preliminare și în cadrul cercetării judecătorești nu a luat în

considerație, faptul că învinuirea adusă este una neîntemeiată și abuzivă,

lipsită de careva temei juridic, iar infracțiunea de care este învinuit

Lupașcu Alexandru, nu a fost săvârșită de către ultimul;

- învinuirea adusă Lașcu Alexandru este neîntemeiată și bazată doar

pe presupuneri, ceia ce se confirmă și în declarațiile martorilor care au fost

interogați în cadrul cercetării judecătorești;

- instanța a emis sentința de condamnare în privința lui Lașcu

Alexandru, în lipsa constatării, descrierii și probării acțiunilor concrete a

ultimului și a apreciat greșit probele, faptele și a circumstanțelor cauzei,

neconcordanța probelor cu starea de fapt constatată de instanță;

- instanța a denaturat declarațiile martorilor în favoarea acuzării

astfel indicând că prin declarațiile martorilor se dovedește faptul că Lașcu

Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal,

la fel fiind puse la baza sentinței de condamnare: comunicarea telefonică

parvenită în Unitatea de Gardă a IP Rezina de la Secția Internare a

3

Spitalului Rezina la data de 07.11.2016, prin care se informează că după

ajutor medical s-a adresat Cebotari Ion; concluziile raportului de expertiză

medico-legală nr.254/D din 09.12.2016; procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 07.11.2016; sentința Judecătoriei Orhei sediul Șoldănești 1-

94/2017 din 07.08.2018, prin care partea vătămată Cebotari Ion și martorul

Țurcan Igor au fost inculpați și condamnați în temeiul art. 287 alin. (2) lit.

b) și respectiv - art.287 alin. (3) din Cod penal la pedepsele amenzii

(Cebotari Ion) și închisorii pe termen de 3 ani cu suspendarea executării

pedepsei (Țurcan Igor).

aprilie 2019, apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței

fără modificări.

Termenul executării pedepsei închisorii de către Lașcu Alexandru

urmând a fi calculat din momentul reținerii lui, cu includerea în acest

termen a duratei reținerii de la 07 noiembrie 2016 până la 09 noiembrie

2016.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul Lașcu Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 151 alin. (1) Cod penal și nu tentativa de omor încriminată lui prin

rechizitoriu, prevăzută la art. 27, 145 alin.(1) Cod penal. Aceste împrejurări

au fost constatate din totalitatea de probe acumulate și care au fost corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Contrar argumentelor și pozițiilor apelanților, instanța de apel a

menționat că vina inculpatului Lașcu Alexandru în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, a fost demonstrată pe deplin de

următoarele probe: declarațiile părții vătămate Cebotari Ion, care au fost

apreciate de instanța de apel ca fiind veridice deoarece sunt consecutive,

concludente și se confirmă de întreaga sistemă de probe, fiind pertinente,

concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și care dovedesc pe

deplin vina lui Lașcu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (1) Cod penal și nicidecum infracțiunea prevăzută de art. 27, 145

alin. (1) Cod penal; declarațiile martorului Țurcan Igor, care au fost

apreciate de instanța de apel că aceste declarații demonstrează cert că între

Lașcu Alexandru și Cebotari Ion a avut loc un conflict cu aplicarea forței

fizice, declarații care coroborează cu declarațiile părții vătămate Cebotari

Ion și demonstrează pe deplin vina lui Lașcu Alexandru în comiterea

4

infracțiunii imputate lui și combat argumentele apelantului, a părătorului

Maliga Lilian precum că vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal nu a fost dovedită, precum și

argumentul acuzatorului de stat precum că acțiunile inculpatului urmează

a fi corect încadrate în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27,

145 alin. (1) Cod penal întrucât ele, în ansamblu cu întreaga sistemă de

probe, confirmă faptul că anume inculpatul i-a aplicat intenționat lui

Cebotari Ion vătămări corporale grave.

De asemenea instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția

inculpatului Lașcu Alexandru privitor la săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (1) Cod penal și prin probele acumulate pe parcursul

urmăririi penale și administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât

și celei de apel, cum sunt: procesul-verbal de cercetare la lata locului din

07.11.2016, în cadrul căruia a fost depistat și ridicat cuțitul din gospodăria

lui Lașcu Alexandru (f. d. 7); procesul-verbal de confruntare, în cadrul

căruia partea vătămată Cebotari Ion și-a susținut declarațiile sale (f. d. 66);

procesul-verbal de confruntare, în cadrul căruia martorul Țurcan Igor a

susținut declarațiile sale (f. d. 67); raportul de expertiză medico-legală nr.

254 D din 09.12.2016, întocmit de către SML Rezina, conform căruia la

Cebotari Ion au fost depistate leziuni corporale grave, sub formă de plagă

înțepat-tăiată, penetrantă în hemitoracele stâng, hemotorace pe stânga; (f.

d. 69); rezultatului testării alcoolscopice prin intermediul alcooltestului

„Drager” din 07.11.2016, potrivit căruia în privința lui Lașcu Alexandru, s-a

stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,54 mg/l, indici

care conform art. 134/12 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat (f. d. 34).

Instanța de apel a concluzionat că aceste probe scrise și documentele

examinate, coroborează cu declarațiile părții vătămate Cibotaru Ion și a

martorului Țurcan Igor și cu întreaga sistemă de probe analizată și

apreciată mai sus prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, care indică în privința lui Lașcu Alexandru ca la persoana care, pe

data de XXXXX, aproximativ la ora 01:00, fiind în stare de ebrietate

produsă de alcool, în stradă, XXXXX, în cadrul unei altercații fizice cu

Cebotari Ion, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

acționând cu intenție directă îndreptată spre cauzarea de leziuni corporale,

având asupra sa un obiect neidentificat înțepător-tăietor, i-a aplicat lui

Cebotari Ion o lovitură în spate, în regiunea cutiei toracice, provocându-i

leziuni corporale sub formă de plagă înțepat-tăiată, penetrantă în

5

hemitoracele stâng, hemotorace pe stânga, care conform concluziilor

raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX se califică ca vătămare

gravă.

Reieșind din analiza acestor probe, instanța de apel a conchis că vina

inculpatului Lașcu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (1) Cod penal este dovedită pe deplin, iar acțiunile lui se

încadrează în componența de infracțiune, prevăzută de art. 151 alin. (1)

Cod penal, după indicii vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale, care este periculoasă pentru viață.

Instanța de apel a considerat nefondată poziția apelantului Maliga

Lilian precum că din cumulul de probe administrate în prima instanță nu

rezultă vina inculpatului de comiterea leziunilor corporale grave lui

Cebotari Ion, în acest sens menționând că vătămările corporale, care au fost

stabilite la Cebotari Ion, conform raportului de expertiză medico-legală nr.

254 D din 09.12.2016, întocmit de către SML Rezina, este în raport cauzal cu

lovitura aplicată de către Lașcu Alexandru, astfel nu există careva temeiuri

pentru a pune la îndoială declarațiile părții vătămate și al martorului

Țurcanu Igor, întrucât aceste declarații sunt consecutive și coroborează

între ele și demonstrează faptul că Lașcu Alexandru, prin acțiunile sale

intenționate a comis vătămarea intenționată gravă a integrității corporale.

Cu referire la calificarea juridică a faptei de către prima instanță,

instanța de apel a apreciat că din circumstanțele cauzei, nu s-a stabilit prin

nici o probă că Lașcu Alexandru ar fi vrut să-l omoare pe Cebotari Ion sau

că ar fi avut un asemenea scop.

După lovitura cu acel obiect vulnerant despre care acuzarea

presupune că ar fi un cuțit, dar care nu a fost identificat, partea vătămată a

urcat în mașină după care a coborât și a demonstrat martorilor că este rănit,

iar Lașcu Alexandru n-a întreprins nimic pentru a-și realiza planul de

omor, pentru a-i mai aplica o altă lovitură. În speță, nu s-a confirmat cert

faptul că Lașcu Alexandru își dădea seama de consecințele care pot surveni

(decesul), și că în mod conștient admitea aceste urmări. O astfel de

apreciere a situației de fapt, contravine prevederilor art. 27 Cod penal.

În cazurile în care se exercită violența asupra victimei, dar se produce

o lezare a integrității corporale sau a sănătății acesteia, apare problema

distincției între tentativa de omor și una din infracțiunile contra sănătății

persoanei. Această problemă se soluționează prin analiza laturii subiective,

dar cu luarea în calcul a unor semne obiective ce țin de realizarea faptei.

Nici din actul de învinuire nu reiese că acțiunile inculpatului ar fi fost

curmate de către alte persoane incidente, ci datorită faptului că „de o

6

persoană a fost apelat serviciul Asistență Medicală Urgentă care a intervenit și a

acordat ajutorul medical necesar”.

Astfel, instanța de apel a conchis că din declarațiile inculpatului, a

părții vătămate și a martorilor se confirmă cu certitudine că între inculpat și

partea vătămată a apărut o ceartă spontană, anume fiind determinată de

venirea părții vătămate la casa inculpatului, fapt care în consecință nu

confirmă nici intenția directă a inculpatului de a-l omori pe Cebotari Ion,

deoarece Lașcu Alexandru nu s-a pregătit din timp pentru a-i cauza leziuni

acestuia, aplicându-i doar o singură lovitură în regiunea toracelui în partea

din spate, după care nu și-a mai continuat acțiunile. Instanța a luat în

vedere și faptul nici amenințări cu omor nu au fost auzite din partea

inculpatului la adresa părții vătămate atât de către însuși partea vătămată

sau de către martorii audiați. Prin urmare, fapta săvârșită de Lașcu

Alexandru nu poate fi încadrată ca tentativă întreruptă (neterminată),

deoarece acțiunea începută de inculpat nu a fost întreruptă de terțe

persoane și ea putea fi continuată, pentru a-și produce efectul.

În esență, după o analiză completă și obiectivă a tuturor probelor

invocate, examinate și analizate supra conturează convingerea fermă a

instanței de judecată că, acuzațiile aduse de procuror în actul de învinuire

cu referire la tentative de omor, nu și-au găsit confirmare în procesul de

judecată, iar încadrarea juridică a acțiunilor lui Lașcu Alexandru, corect a

fost recalificată de către instanța de fond în baza art. 151 alin. (1) Cod penal.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o

motivarea amplă și temeinică a sentinței cu privire la procesul de evaluare

și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată

prin rechizitoriu inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele

articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a notat că la

individualizarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de cele trei principii

care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată

inculpatei Lșcu Alexandru, fiind legală, echitabilă și individualizată corect,

proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale.

Privitor la solicitarea acuzării de încasare de la inculpatul Lașcu

Alexandru în contul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 389,20 lei, din

care 114 lei pentru raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 254 D

din 09.12.2016 a părții vătămate și 38,70 lei pentru efectuarea testării

alcoolscopice la alcooltestul Drager, restul pentru file, imprimarea filelor

din dosar, copertă, instanța de apel a apreciat că respectiva solicitare este

7

neîntemeiată întrucât potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de

procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit

legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, iar potrivit

alin.(3) a aceleiași norme, cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate

de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

În contextul dat, instanța de apel a stabilit că, în prezenta cauză

penală, ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală,

fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării. Drept urmare, în

cazurile când expres a fost dispusă de organul de urmărire penală sau de

către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare

pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a

bugetului de stat.

fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- inculpatul Lașcu Alexandru cu avocatul Maliga Lilian, la 16 mai

2019, prin care, fără a invoca unul din temeiurile prevăzute de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, pentru declararea recursului ordinar, au

solicitat casarea sentinței și deciziei cu dispunerea achitării inculpatului de

sub învinuirea înaintată;

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic

Cătălin, la 16 mai 2019, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și

remiterea cauzei la rejudecare.

5.1. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Lașcu Alexandru cu

avocatul Maliga Lilian au menționat că:

- instanțele au apreciat greșit probele și nu au luat în considerație că

învinuirea este neîntemeiată și abuzivă, lipsită de careva temei juridic, iar

infracțiunea de care a fost învinuit Lașcu Alexandru nu a fost comisă de

acesta;

- instanțele au denaturat depozițiile martorilor în favoarea acuzării;

- partea apărării a solicitat efectuarea unei expertize biologice întru

stabilirea urmelor de sânge și stabilirea originii acestora, însă instanța de

apel a respins ca neîntemeiată cererea;

- procesul verbal de cercetare la fața locului din 07.11.2016 în cadrul

căruia a fost depistat și ridicat un cuțit din gospodăria lui Lașcu Alexandru.

Este de menționat faptul că nici în cadrul anchetei preliminare și nici în

cadrul ședinței de judecată cuțitul ridicat din gospodăria cet. Lașcu

Alexandru nu a fost cercetat sau examinat;

8

- Cebotari Ion sa adresat la instituția medicală cu leziuni corporale și

dar acest fapt nu demonstrează că Lașcu Alexandru a săvârșit infracțiunea

de care este învinuit;

- instanța de judecată de judecată a emis sentința de condamnare în

lipsa constatării, descrierii și probării acțiunilor concrete a inculpatului

astfel, nu a fost constatat motivul, emiterea sentinței a avut loc cu

încălcarea principiului contradictorialității în procesul penal, ca element

fundamental al dreptului la un proces echitabil, sub aspectul ignorării

totale a argumentelor invocate de partea apărării;

- instanță a ignorat prevederile legale, punând la baza sentinței de

condamnare probe extreme de contradictorii, constatând, în mod arbitrar,

că ele colaborează între ele iar toate contradicțiile le-a tratat în favoare

acuzării, fapt inadmisibil de lege.

5.2. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- instanța de fond și cea de apel în mod eronat au apreciat fapta

incriminată inculpatului și greșit nu au ținut cont de componența de

infracțiune cercetată și semnele caracteristice acesteia;

- instanțe de judecată, au dat o apreciere greșită probelor, în derogare

de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, interpretând eronat

dreptul material, soluție care nu coroborează cu celelalte probe

administrate pe caz, deci decizia instanței de apel din 16.04.2019 este

contestată în partea recalificării acțiunilor lui Lașcu Alexandru de la art. 27,

art. 145 al. (1) Cod penal la infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod

penal;

- instanța nu s-a expus asupra tuturor motivelor apelului declarat de

procuror, precum și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

- faptei incriminate lui Lașcu Alexandru i s-a dat o încadrare juridică

greșită;

- instanța de apel, nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce

dovedesc vinovăția lui Lașcu Alexandru, în mod greșit și superficial a

apreciat probele, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate;

- intenția inculpatului Lașcu Alexandru de a comite omorul lui

Cebotari Ion este dovedită prin: apariția conflictului dintre inculpat și

victimă; aplicarea intenționată a loviturii cu un obiect care prezintă pericol

pentru viața și sănătatea persoanei; aplicarea loviturii în regiunea unui

organ vital, fapt conștientizat de către inculpat. Tentativa de omor este

posibilă numai cu o intenție directă, adică atunci când acțiunile inovatului

demonstrau despre aceea că el a prevăzut survenirea morții, dorea aceasta,

9

dar sfârșitul letal nu a survenit din cauza circumstanțelor ce nu depind de

voința lui, în prezentul caz datorindu-se faptului că în conflict a intervenit

martorul Țurcanu Igor, în rezultatul acțiunilor căreia victimei i-a fosta

cordat ajutor medical și dânsul a fost transportat la instituție medicală;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

de către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435

Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care

considerente decizia urmează fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, din considerentele ce

urmează.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, se relevă că instanța de recurs examinând admisibilitatea în

principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent.

7.1. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Lașcu Alexandru cu

avocatul Maliga Lilian.

Recursul ordinar declarat de către inculpatul Lașcu Alexandru cu

avocatul Maliga Lilian nu conține indicarea concretă a unui temei de drept

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, de asemenea

Colegiul penal lecturând conținutul acestuia nu a regăsit ca argumentele

recurenților să se încadreze în unul din temeiurile prevăzute la art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, în esență alegațiile acestora referindu-se la

dezacordul cu aprecierea probelor oferite de către instanțele de fond.

La acest capitol, Colegiul penal evidențiază chestiunile invocate atât

în apel, cât și recurs, au constituit obiect de analiză și în sentința adoptată

de către prima instanță, iar potrivit jurisprudenței CtEDO, în situația în

care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

10

părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o instanță

superioară poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei,

Heile contra Finlandei).

Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la

etapa judecării recursului nu se analizează conținutul mijloacelor de probă,

nu se dă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele de grad inferior, aceasta fiind

atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica

probele administrate în cauză.

Concomitent Colegiul penal conchide că în speța supusă judecării nu

s-a constatat discrepanță între cele reținute de instanțele de fond în vederea

condamnării inculpatului Lașcu Alexandru și conținutul real al probelor

sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte

cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și

plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum

solicită recurenții.

Deci, Colegiul penal consemnează că instanțele ierarhic inferioare,

anume verificând minuțios cele imputate lui Lașcu Alexandru, au conchis

corect că în speța dată au fost acumulate și prezentate instanței probe

verosimile, pertinente și concludente, ce demonstrează vinovăția acestuia

anume în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și

nu a tentativei de omor încriminată lui prin rechizitoriu, prevăzută la art.

27, 145 alin.(1) Cod penal.

Astfel, ținând cont de raționamentele menționate mai sus, instanța de

recurs ordinar statuează că, la caz, nu și-a găsit incidența nici un caz de

casare din cele prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

recursul inculpatului Lașcu Alexandru cu avocatul Maliga Lilian fiind

vădit neîntemeiat.

7.2. Ce ține de recursul declarat de către procuror.

Potrivit recursului declarat de către procuror, acesta indică incidența

temeiurilor de casare a hotărârilor atacate, prin pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, invocând că în cauza dată instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

11

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În partea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, recurentul menționează că acest caz de casare

este incident în speță, pe motiv că instanța de apel nu s-a expus și nu a

argumentat în careva mod motivul invocat în apel de către partea apărării

referitor la recalificarea eronată a acțiunilor inculpatului Lașcu Alexandru

având la bază o altă apreciere a probelor decât cea oferită de prima

instanță.

Verificând temeinicia criticilor invocate de recurent, prin prisma

temeiului pentru recurs, menționat mai sus, Colegiul penal consideră că

acestea sunt nefondate, deoarece argumentele invocate în acest sens, au

format obiect de discuție în ordine de apel și instanța le-a analizat, constată

ce au fost reținute și în prezenta decizie la pct. 5.1., unde instanța și-a expus

considerentele față de invocările părții acuzării cu privire la modul de

apreciere a probelor ce a stat la baza recalificării acțiunilor inculpatului

Lașcu Alexandru.

Instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu se

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu se dă apreciere materialului

probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de grad inferior, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de

fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica

probele administrate în cauză.

Concomitent Colegiul penal conchide că în speța supusă judecării nu

s-a constatat discrepanță între cele reținute de instanțele de fond în vederea

condamnării inculpatului Lașcu Alexandru și conținutul real al probelor

sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

Reieșind din jurisprudența CEDO, nu trebuie să existe un răspuns la

fiecare argument avansat de părți, atâta timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a

procedat, de altfel, în cauza de față.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiul menționat supra ce a

fost invocat de recurent nu și-a găsit confirmarea, iar motivele aduse în

susținerea acestuia fiind declarative și neîntemeiate.

Totodată, instanța de recurs reține că, procurorul a invocat în același

timp și temeiul de recurs prevăzut în pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, ce în opinia lui este subsecvent cauzei, prin faptul că

12

recalificarea acțiunilor inculpatului Lașcu Alexandru din cele prevăzute la

art. 27, 145 alin.(1) Cod penal în cele a art. 151 alin. (1) Cod penal, or, în

opinia recurentului probele administrare confirmă anume vinovăția în

comiterea tentativei de omor.

La acest capitol, Colegiul penal remarcă, că aceste critici au constituit

obiect de examinare a instanței de judecată în ordine de apel, fiindu-le

acordate apreciere ce a fost reiterată suplimentar și în respectiva decizie la

pct. 4.1., motivare pe care instanța de recurs o însușește din motivul

temeiniciei acesteia, chestiune ce este conformă practicii CEDO.

Împrejurările ce au fost constatate din totalitatea de probe acumulate

și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, au permis instanțelor de fond de a concluziona că Lașcu

Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal

și nu tentativa de omor încriminată lui prin rechizitoriu, prevăzută la art.

27, 145 alin.(1) Cod penal

De asemenea, Colegiul penal notează că vina inculpatului Lașcu

Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod

penal, a fost demonstrată pe deplin de următoarele probe: declarațiile

părții vătămate Cebotari Ion, care au fost apreciate de instanța de apel ca

fiind veridice deoarece sunt consecutive, concludente și se confirmă de

întreaga sistemă de probe, fiind pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, și care dovedesc pe deplin vina lui Lașcu Alexandru

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și

nicidecum infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal;

declarațiile martorului Țurcan Igor, care au fost apreciate de instanța de

apel că aceste declarații demonstrează cert că între Lașcu Alexandru și

Cebotari Ion a avut loc un conflict cu aplicarea forței fizice, declarații care

coroborează cu declarațiile părții vătămate Cebotari Ion, în ansamblu cu

procesul-verbal de cercetare la lata locului din 07.11.2016, în cadrul căruia a

fost depistat și ridicat cuțitul din gospodăria lui Lașcu Alexandru (f. d. 7);

procesul-verbal de confruntare, în cadrul căruia partea vătămată Cebotari

Ion și-a susținut declarațiile sale (f. d. 66); procesul-verbal de confruntare,

în cadrul căruia martorul Țurcan Igor a susținut declarațiile sale (f. d. 67);

raportul de expertiză medico-legală nr. 254 D din 09.12.2016, întocmit de

către SML Rezina, conform căruia la Cebotari Ion au fost depistate leziuni

corporale grave, sub formă de plagă înțepat-tăiată, penetrantă în

hemitoracele stâng, hemotorace pe stânga; (f. d. 69); rezultatului testării

13

alcoolscopice prin intermediul alcooltestului „Drager” din 07.11.2016,

potrivit căruia în privința lui Lașcu Alexandru, s-a stabilit concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,54 mg/l, indici care conform art.

134/12 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat (f. d. 34), au permis instanței de apel de a concluziona că anume

inculpatul Lașcu Alexandru a aplicat intenționat lui Cebotari Ion vătămări

corporale grave.

Opozant poziției expuse de către procuror în recursul său, Colegiul

penal susține concluziile instanțelor de fond precum că după lovitura cu

acel obiect vulnerant despre care acuzarea presupune că ar fi un cuțit, dar

care nu a fost identificat, partea vătămată a urcat în mașină după care a

coborât și a demonstrat martorilor că este rănit, iar Lașcu Alexandru n-a

întreprins nimic pentru a-și realiza planul de omor, pentru a-i mai aplica o

altă lovitură. În speță, nu s-a confirmat cert faptul că Lașcu Alexandru își

dădea seama de consecințele care pot surveni (decesul), și că în mod

conștient admitea aceste urmări. O astfel de apreciere a situației de fapt,

contravine prevederilor art. 27 Cod penal.

Colegiul penal apreciază că problema distincției între tentativa de

omor și una din infracțiunile contra sănătății persoanei, se soluționează

prin analiza laturii subiective, dar cu luarea în calcul a unor semne

obiective ce țin de realizarea faptei, în speței fiind stabilit că nici din actul

de învinuire nu reiese că acțiunile inculpatului ar fi fost curmate de către

alte persoane întru curmarea realizării scopului de omor. Atât din

declarațiile inculpatului, cât și din cele a părții vătămate și a martorilor,

instanțele de fond au stabilit cu certitudine că între inculpat și partea

vătămată a apărut o ceartă spontană, anume fiind determinată de venirea

părții vătămate la casa inculpatului, fapt care în consecință nu confirmă nici

intenția directă a inculpatului de a-l omorî pe Cebotari Ion, deoarece

inculpatul Lașcu Alexandru nu s-a pregătit din timp pentru a-i cauza

leziuni acestuia, aplicându-i doar o singură lovitură în regiunea toracelui în

partea din spate, după care nu și-a mai continuat acțiunile. Nici amenințări

cu omor nu au fost auzite însuși partea vătămată sau de către martorii

audiați.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază că încadrarea juridică a

acțiunilor lui Lașcu Alexandru, corect a fost recalificată de către instanța de

fond în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, avându-se la bază analiza

completă și obiectivă a tuturor probelor administrate în speță.

Având în vedere raționamentele expuse mai sus, instanța de recurs

apreciază ca nefondate alegațiile invocate de procuror, prin prisma

14

incidenței temeiului de casare prevăzut de pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

Generalizând toate considerentele menționate, Colegiul penal

apreciază argumentele invocate în recursurile declarate ca nefondate,

deoarece nu sunt incidente în speță cazurile de casare la care au făcut

referire autorii, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în

sensul casării hotărârilor contestate, astfel, se impune concluzia privind

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul

Lașcu Andrei cu avocatul Maliga Lilian și de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 16 aprilie 2019, în

cauza penală în privința lui Lașcu Alexandru XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

15