1ra-1954/19 — Art. 145 al. 2 CP

Prima instanță: 28.06.2018-21.12.2018;

Instanța de apel: 21.05.2019-11.06.2019;

Instanța de recurs: 19.08.2019 - 13.11.2019. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 decembrie 2018, Ioncu Oleg a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin. (2) lit.e), e1), j) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu prevederile art.85 alin.(2) Cod penal, s-a adăugat total la pedeapsa nou stabilită prin prezenta sentință, partea neexecutată a pedepsei complimentare stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 mai 2017, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 15 (cincisprezece) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 luni 10 zile. Prin aceiași sentință a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Ioncu Oleg, la data de 27 iunie 2018, în jurul orei 22.00 min., aflîndu-se la domiciliul său din xxxxx, unde locuiește împreună cu mama sa Pospeșina Tatiana și bunica Pospeșina Anastasia, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv, a inițiat un conflict cu bunica sa Pospeșina Anastasia în vîrstă de 84 ani. Urmare a conflictului, Ioncu Oleg, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale - cauzarea suferințelor fizice, prevăzându-le și admițând în mod 1 conștient survenirea acestor urmări, conștientizând că persoana, din cauza vârstei înaintate nu-i va putea opune rezistență fizică, cu o deosebită cruzime, i-a aplicat bunicii sale Pospeșina Anastasia, multiple lovituri cu pumnii în zonele vitale ale corpului - în regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și a abdomenului, cauzându- i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201803C2166 din 27.07.2018 trauma închisă a gâtului cu edem traumatic în regiunea gâtului din stânga, echimoze în regiunea gâtului, hemoragii difuze în țesuturile moi ale gâtului din stânga, hemoragii difuze în regiunea triunghiului carotid din stânga (pachetul neuro- vascular al gâtului; artera carotidă, vena jugulară internă și nervul vag]. Traumă închisă ale toracelui: echimoză în regiunea toracelui lateral dreapta, fracturi indirecte ale coastelor 3,4 din dreapta și 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 din stânga, fracturi directe incomplete ale coastelor 5,6,7 din dreapta. Edem traumatic ale capului și feței, echimoze în regiunea părții piloase a capului cu hemoragii în țesuturile moi pericraniene fronto-parieto-temporo-occipital din stânga, echimoze și excoriații pe față, echimoze și plăgi contuze în regiunea mucoasei ale ambelor buze. Echimoze pe membrele superioare. Leziunile corporale descrise în concluziile mai sus au fost produse cu circa 0-30 minute înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp(- uri) contondent(-e) sau/și la lovirea de acesta (acestea), au legătură cauzală directă cu decesul și în comun se califică ca vătămare gravă (după criteriul pericolului pentru viață. Moartea lui Pospeșina Anastasiei a survenit cu circa 36-42 ore înainte de autopsie, în rezultatul stopului cardiac reflector, cauzat de traumă închisă a gâtului cu lezarea pachetului neuro-vascular, ce se confirmă prin modificările patologice respective depistate la necropsie și adeverite de rezultatele investigațiilor histopatologice de laborator, în rezultatul leziunilor corporale cauzate a survenit decesul lui Pospeșina Anastasiei. Acțiunile inculpatului Ioncu Oleg au fost încadrate de către acuzarea de stat în baza art.145 alin.(2) lit.e) e1, j) Cod penal, și anume omorul intenționat, săvârșit asupra unui membru al familiei, profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă, care se datorează vârstei înaintate, cu o deosebită cruzime. 3. Sentință menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Caminscaia Aliona în interesele inculpatului Ioncu Oleg, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-1 recunoaște vinovat de Ioncu Oleg de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei în limitat acestuia articol. 3.1. În motivarea apelului, avocatul a indică că, în ședința de judecată a fost stabilit cu certitudine faptul, că la data de 27.06.2018 aproximativ la ora 22.00, Ioncu Oleg aflîndu-se la domiciliu său din xxxxx, unde locuiau împreună cu mama sa Pospeșina Tatina și bunica Pospeșina Anastasia, s-a certat cu bunica sa. Conflictul a fost inițiat de către Pospeșina Anastasia, care anterior de mai multe ori l-a insultat, l-a ofensat pe inculpat, creînd acasă o atmosferă insuportabilă. În urma conflictului inculpatul i-a aplicat bunicii sale câteva lovituri cu pumnii în regiunea cutiei toracice și a abdomenului, cauzându-i vătămări grave, în urma cărora în rezultatul stopului cardiac reflector a survenit decesul victimei. Fiind audiat în ședința de judecată inculpatul Ioncu Oleg vina a recunoscut-o parțial 2 și a declarat, că nu a avut intenția de a o omorî pe bunica sa, iar loviturile au fost aplicate ca urmare a provocărilor sistematice din partea bunicii. În conformitate cu p.5.3 Hotărîrii Plenului CSJ Cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvîrșite prin omor (art.145-148 CP al RM) nr.11 din 24.12.2012, dacă în rezultatul actelor de violență asupra unui membru de familie a survenit decesul ultimului, față de care făptuitorul nu manifesta intenția, cele comise se vor califica, potrivit alin.(4) art.201/1 Cod penal, cu condiția ca decesul să se afle în legătură de cauzalitate cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății. În planul laturii subiective, fapta prevăzută la art.201/1 alin.(4) Cod penal, se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare și prin imprudență față de urmările prejudiciabile secundare. Reține faptul că în cazul dat făptuitorul nu a manifestat intenție față de decesul victimei. Consideră apărarea că, în cadrul cercetării judecătorești, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și veridice privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.e), e1), j) Cod penal, acțiunile inculpatului urmau să fie calificate conform art.2011 alin.(4) Cod penal. Circumstanțele cauzei ce atenuează răspunderea sunt: căința sinceră în cele săvârșite. La stabilirea pedepsei a solicitat, să fie luată în considerație că inculpatul regretă de cele săvârșite.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019 a fost respins ca nefondat apelul apărătorului Caminscaia Aliona în interesele inculpatului Ioncu Oleg cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel, judecind cauza penală, a constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Ioncu Oleg a săvârșit infracțiunea imputată lui, prevăzută de art.145 alin.(2) lit.e), e1), j) Cod penal. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și anume prin: - declarațiile succesorului părții vătămate Pospeșina Tatiana (f.d.220-221 Vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.06.2018 (f.d. 8-20 Vol.I); - raportul de expertiză judiciară nr. 20180500213 din 18.07.2018, conform căruia în fragmentele din tampoanele de tifon făcute de pe suprafața membrelor superioare ale lui Ioncu Oleg sânge nu s-a depistat. În conținutul subunghial de la ambele mâini a lui Ioncu Oleg sânge nu s-a depistat. În preparatele citologice pregătite din conținutul subunghial de la mâna dreaptă și stângă a lui Ioncu Oleg au fost depistate scuame a stratului superficial al dermei, provenirea cărora, cu mai mare posibilitate, este posibilă pe seama descuamării celulelor stratului superficial al logei subunghiale de la degetele mâinelor însuși a învinuitului, (f.d.96-97 Vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr. 20180500212 din 18.07.2018, conform căruia în sângele lui Pospeșina Anastasiei și lui Ioncu 3 Oleg este uni grup după sistemul ABO- AB0/AB(IV)/. În fragmentele din petele roșietice de pe cerșaf și tamponul din vată ridicate de la fața locului s-a depistat sânge uman fără amestec de urme de salivă. La determinarea apartenenței de grup a acestui sânge s-a constatat antigenii „A” și „B” ce presupune proveniența lui de la persoana cu grupa sangvină ABO cum ar fi în cazul dat de la Pospeșina Anastasia, însă, în caz dacă Ioncu Oleg la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea externă a sângelui, atunci nu se exclude adaos de sânge în aceste sau în unele pete și de la el însuși (f.d.104-106 Vol. I); - raportul de expertiză nr. 201803C12266 din data de 27.07.2018, conform căruia moartea Anastasiei Pospeșina, a survenit cu circa 36-42 ore înainte de autopsie (examinarea a fost începută la data de 29.06.2018 ora 09:30), în rezultatul stopului cardiac reflector, cauzat de traumă închisă a gâtului cu lezarea pachetului neuro-vascular -ce se confirmă prin modificările patologice respective depistate la necropsie și adeverite de rezultatele investigațiilor histopatologice de laborator. La examinarea medico - legală a cadavrului s-au depistat: Trauma închisă a gâtului cu edem traumatic în regiunea gâtului din stânga, echimoze în regiunea gâtului, hemoragii difuze în țesuturile moi ale gâtului din stânga, hemoragii difuze în regiunea triunghiului carotid din stânga (pachetul neuro-vascular al gâtului; artera carotidă, vena jugulară internă și nervul vag). Traumă închisă ale toracelui: echimoză în regiunea toracelui lateral dreapta, fracturi indirecte ale coastelor 3,4 din dreapta și 2,3,4,5,6,7,8,9 din stânga, fracturi directe incomplete ale coastelor 5,6,7 din dreapta. Edem traumatic ale capului și feței, echimoze în regiunea părții piloase a capului cu hemoragii în țesuturile moi pericraniene fronto-parieto-temporo-occipital din stânga, echimoze și excoriații pe față, echimoze și plăgi contuze în regiunea mucoasei ale ambelor buze. Echimoze pe membrele superioare. Leziunile corporale descrise în concluziile mai sus au fost produse cu circa 0-30 minute înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp(-uri) contondent(-e) sau/și la lovirea de acesta (acestea), au legătură cauzală directă cu decesul și în comun se califică ca vătămare gravă (după criteriul pericolului pentru viață). La examinare toxicologică în proba de sânge prezentată pe numele cadavrului Pospeșina Anastasia nu s-au depistat alcoolii etilic și surogate de alcool; în probele de stomac cu intestin, ficat rinichi nu s- au depistat: derivații ai acidului barbituric, alcooizi din opiu, derivați de bonzodiazipină, derivați amfetamina, derivați de fenotiazină, (f.d.83-89);- raportul de expertiză nr. 201835A0465 din data de 30.07.2018, conform căruia la momentul comiterii infracțiunii învinuitul Ioncu Oleg nu suferea de vre-o boală psihică cronică, tulburare psihică temporară sau o altă stare patologică, avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată, a acționat cu discernământ, deci poate fi recunoscut „Responsabil” de fapta ce i se impută. învinuitul Ioncu Oleg nu suferă în prezent de careva boală psihică cronică, tulburare psihică temporară sau o altă stare patologică. învinuitul Ioncu Oleg nefiind bolnav psihic, nu necesită aplicarea măsurilor procesuale de constrângere cu caracter medical și nu necesită internarea într-o instituție medicală, (f.d.115-119 Vol. I); - plângerea din 28.04.2016 depusă de Pospeșina Anastasia, în care ultima a declarat că la data de 28.04.2016 Ioncu Oleg a numit-o cu cuvinte necenzurate, a apucat-o de gât și a 4 împins-o. De asemenea a declarat că anterior Ioncu Oleg a agresat-o fizic. Pe faptul dat în privința lui Ioncu Oleg a fost întocmit un proces verbal cu privire la contravenție în baza art.354 Cod contravențional, huliganism nu prea grav (f.d.37- 39 Vol. I). Astfel, Colegiul a stabilit indubitabil că prin acțiunile sale intenționate Ioncu Oleg a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e) e1, j) Cod penal, adică, omorul săvârșit asupra unui membru de familie, profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă, care se datorează vârstei înaintate, cu o deosebită cruzime, faptă pasibilă de răspundere penală. La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art.7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite care face parte din categoria infracțiunilor excepțional de grave, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat care anterior a fost condamnat, la locul de trai este caracterizat neutru, periodic face abuz de băuturi alcoolice, nu se află la evidența medicului psihiatric și narcolog și nu sunt careva materiale compromițătoare în privința lui Ioncu Oleg (f.d.44), de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea - căința sinceră în cele comise, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, având în vedere personalitatea inculpatului și circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, gradul de pericol social care îl reprezintă inculpatul, instanța de judecată a considerat că aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, este echitabilă și justificată, ori izolarea acestuia de societate pentru această perioadă se confirmă a fi în speță unica soluție de restabilire a echității sociale, corectare și resocializarea inculpatului, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Caminscaia Aliona în interesele inculpatului Ioncu Oleg în care a invocat prevederile art.427 alin.(1) pct.4), 8) Cod de procedură penală, și a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 decembrie 2018 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie recalificate acțiunile inculpatului Ioncu Oleg în baza art.201/1 alin.(4) Cod Penal, numindu-i o pedeapsa minimă în limitele prezentului articol. 5.1. În motivarea cerințelor sale avocatul a indicat că, la judecarea cauzei în instanța de apel inculpatul fiind vorbitor de limba rusă nu a fost asigurat de serviciile unui translator, deși în instanța de fond judecarea cauzei a avut loc cu participarea interpretului. Mai mult că atăt, instanțele de judecată au apreciat unilateral probele prezentate, luând în considerație doar poziția acuzării, fără a le aprecia obiectiv, prin ce i-a fost grav încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prevăzut de art.6 al Convenției Europene pentru Dreptulile Omului. Apărarea consideră, că acțiunile inculpatului Ioncu Oleg urmează să fie recalificate în baza art.201/1 alin.(4) Cod penal. 5 În planul laturii subiective, fapta prevăzută la art.201/1 alin.(4) Cod penal se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare și prin imprudență față de urmările prejudiciabile secundare. Reține apărarea că în cazul dat făptuitorul nu a manifestat intenție față de decesul victimei, concluzionează că în cadrul cercetării judecătorești acuzarea nu a prezentat probe pertinente și veridice privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 al.2 lit.e), e1), j) Cod penal. Apărarea consideră, că acțiunile inculpatului urma să fie calificate conform art.201/1 alin.(4) Cod penal.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Caminscaia Aliona în interesele inculpatului Ioncu Oleg, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, în care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, invocând că, instanța de judecata de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridica a acțiunilor inculpatului, Ioncu Oleg, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedura penală, prin prisma cumulului de probe administrate la dosar. Astfel, toate probele puse la baza condamnării, au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluzia privind vinovăția inculpatului in comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. e), e1), j) Cod penal, rezulta din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. Prin urmare, reieșind din cele constatate, acuzarea consideră ca în prezenta cauza penala nu se constată erori de drept prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedura penala, ce ar permite instanței de recurs sa intervină în hotărârea adoptata.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referința, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.1) pct.4) Cod de procedură penală - judecata a avut 6 loc fără participarea traducătorului și pct.8) Cod procedură penală, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 7.1 Analizând materialele dosarului în raport cu temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, invocat de către avocatul Caminscaia Aliona în interesele inculpatului Ioncu Oleg, precum că, de către instanța de apel, inulpatul fiind vorbitor de limbă rusă, a fost încălcat dreptul acestuia la traducător, Colegiul penal consideră că, argumentul recurentului cu referire la acest temei de casare este neîntemeiat. Or, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată cît și potrivit înregistrărilor audio al ședinței de judecată, care este parte componentă a procesului-verbal, se atestă lipsa interpretului or, pe tot parcursul judecării cauzei în instanța de apel, inculpatul fiind audiat a dat declarații în limba de stat, nefiind solicitată asistența unui interpret/traducător, acesta înțelegând perfect în ce este învinuit, astfel se constată, că dreptul inculpatului a fost respectat. Mai mult, se reține, că inculpatul Ioncu Oleg n-a invocat lipsa interpretului, careva obiecții la procesul-verbal al ședințelor de judecată n-au fost înaintate or, într-adevăr din materialele cauzei, nu s-au identificat careva încălcări procesuale. 7.2. Potrivit textului recursului declarat, se mai atestă, că autorul critică decizia sub aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care nu se încadrează în prevederile legale ale art.427 Cod procedură penală. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatei conform infracțiunii 7 incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ajungând anume la concluzia de vinovăție a inculpatului Ioncu Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e) e1, j) Cod penal conform indiciilor ,, omorul intenționat, săvârșit asupra unui membru al familiei, profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă, care se datorează vârstei înaintate, cu o deosebită cruzime”, motivarea instanței de apel este una amplă, fiind combătute toate argumentele apărării, motivare, care se însușește de instanța de recurs. 7.3 Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței instanței de fond și apel. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Ioncu Oleg, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt motivându-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 36-52, decizia contestată), iar o altă opinie asupra circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele apărării precum că ”acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art.201/1 alin.(4) Cod penal, care se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare și prin imprudență față de urmările prejudiciabile secundare, or inculpatul n-a avut intenție directă la comiterea omorului”, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetat în cadrul instanței de fond, verificate în apel, fiind constatată cu certitudine intenția inculpatului anume la comiterea infracțiunii de omor pentru 8 care a și fost condamnat, art.145 al.2 lit.e),e1), j) Cod penal, ținând cont de: - comportamentul inculpatului, atât până (anterior a agresat victima, verbal și fizic, fiind atras la răspundere contravențională), cît și după comiterea infracțiunii (aplicându-i loviturile cu deosebită cruzime bunicii, a lăsat-o zăcând fără suflare pe podea), -localizarea și numărul loviturilor aplicate victimei, care era într-o vârstă înaintată, instanța de apel și-a motivat amplu soluția de respingere a apelului, respingând toate argumentele apărării, iar în recurs apărarea nu invocă careva circumstanțe ce ar servi temei pentru casarea hotărârilor adoptate. Pedeapsa numită este în limitele legale, fiind una echitabilă în raport cu cele comise și personalitatea inculpatului, instanța de apel, menținând soluția primei instanțe și-a motivat eficient soluția la pct.53-70 din decizie. Astfel, Colegiul penal consideră că, luând în considerație cele sus-expuse, nu se constată în speță prezența erorilor de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.4) și pct.8) Cod de procedură penală, invocate în recursul depus. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune declararea, inadmisibilității recursului ordinar, declarat de către avocatul Caminscaia Aliona în interesele inculpatului Ioncu Oleg, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Caminscaia Aliona în interesele inculpatului Ioncu Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe Ioncu Oleg xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 12 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 9